Evenimentul, iulie-septembrie 1915 (Anul 23, nr. 118-187)

1915-07-01 / nr. 118

. * ANUL XXIII No. 118 5 B ß NI SB ONflMEMTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . . 10 Pe trei luni . . .5 la străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani «MUN­CI­U­R! «jp/W și Raclama In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. T­E­L­S­F­O J ¥ No. 88 = o­r­a­l­ul PARTIDULUI C­O­H 5 E­R V­I­T­O­R = Redacția 3! Administrația Ia|i Strada Lipapiana Me. 44 = EDIȚIA ll-a MARCURI 1 IULIE 1915 5 BfINI | l vi_IWI_IV Junimiștii de la Botoșani " Sunt 11 la număr, dar nu câți sunt e important, ci istoricul lor ne interesazâ. Tocmai fiind că sunt așa de pu­țini la număr și așa de caracteris­tică, în Botoșani evoluția lor poli­tică, putem trage asupra lor Indhieni, ce privesc pe toți cei ce ne-au pă­răsit. In Botoșani, din cauză că parti­dul tachist era alcătuit din per­soane respectabile și respectate, partidul conservator a avut în ne­­numărate rânduri de suferit prefa­ceri in diriguire. In fata lui cea mai compactă a fost sub președinția d-lui Jean Goi­­lav, junimist, sprijinit de d-l I. Vă­­sescu conservator, împrejurările politice au făcut ca în două rânduri, în alegerile trecute, conducerea politică, tocmai din ca­uza că tachiștii erau tari și erau uniți cu liberalii, s’o ia d-l Cali­­machi. Din acest moment d-l Goilav și-a numărat prietenii, cari deși n’au a­­dus piedici partidului, au protestat totuși. Printre protestatori nu erau de­cât dintre vechii junimiști din Botoșani. Când a venit guvernul de cola­borare, acei ce au salutat cu entu­­siazm apropierea de takiști, pe când conservatorii protestau, au fost ia­răși junimiștii. Deci protestare împotriva politi­cei d-lui Filipescu, reprezintat în Botoșani prin prietenul său d-l Ca­­limachi și tendință intensă pentru colaborarea cu tachiștii, împotriva d­-lor Carp și Filipescu, care au și demisionat din guvern. Ori, nu vedem aceleași frămân­tări interne și la celelate organizări conservatoare din țară ? Să mergem mai departe, la eve­nimentele actuale. Partidul conser­vator și-a permis să i­a o atitudine în politica externă. Guvernul, după cum se cuvenea, n’a luat nici una pe față, tachiștii au luat și ei una, la fel cu a noas­tră. Ar fi urmat, deci, ca opoziția să fie toată de aceiași părere. A­­tunci cum ar fi rămas cu junimiștii? Cum să fi luat partidul o hotărâre fără s’o fi propus ei? Doar ei sunt „statul major al partidului“. Ei tre­buiau să nu piardă ocazia aceasta unică fără să ia o atitudine. Să se unească cu tachiștii, nu era chip, căci ei, prin politica lor externă, erau la fel cu conservatorii. Să se unească, ca de obicei, cu liberalii, aceștia n’au nevoe de ni­meni și de nimic. Le-a venit în ajutor d-l Carp. Acest om, mai presus de politică, mai presus de frământări, are o convingere a lui pe care o respec­tăm, pentru că este a lui, este împotriva politicei cu Rusia. Imediat juniniștii, care în două rânduri îl lăsase, amărându-i bătrâneța, s’au pus sub aripa lui, fără ca el să-i fi vroit și au ridicat ideia separatiz­­mului. Pe lângă ei însă, profitând tot de prestigiul marelui om, s’au alipit tot ce-i neamț, ungur și jidan în țară. Lumea a prins a-i huidui. Respectul ce se cuvine lui Carp nu se cuvine celor ce nu-s Români. Speriați de sentimentele ce pro­vocase mișcarea lor, junimiștii, cu zestre străină cu tot, au schimbat formula. Ei nu sunt filogermani, ei sunt împotriva schimbărei de șef. Dar șeful s’a schimbat și fără voia lor. Atunci, fiindcă pornise a se numi și a se număra cu scandal, au rămas separați sub fostul șef, căci ei n’au auzit că partidul con­servator și-a schimbat șeful. Dacă ei, cei din Botoșani, au ră­mas numai 1 % din 63, câți erau în club, asta nu înseamnă altă ceva de­cât că cei 52 au trecut „disi­denți“. Nu așa că istoria celor 11 din Botoșani, ’ samănă cu a celor de pretutindeni? _________/—\r—1/—s |—i/­\_________ E. IN CHESTIA APEI După o lungă și descsperată aș­teptare, după un sbucium neîn­trerupt de zeci de ani, după al­cătuirea a fel de fel de planuri, după o cheltuială de câteva mi­lioane, se credea că orașul Iași, cel mai nenorocos și cel mai nă­păstuit din toate orașele din Ro­mânia, a ajuns și el la limanul dorit—avea în fine apă și prin urmare se poate prenumera prin­tre orașele moderne. Cetățeanul ieșan, aștepta cu re­semnare și cu rabdarea ce-l carac­terizează acest mare eveniment, tă­cea, răbda, căci odată poate își zi­cea el, apa atât de mult așteptată va sosi și la noi. Instalările particulare s’au plătit de trei ori mai mult, canalizarea pentru care trebuia o nouă in­stalare tot așa, iar plata taxei de apă mult mai scump ca în alte părți; totuși nenorocitul cetățan, tăcea, răbda și plătea. Dar care i’a fost desiluzia ? N’a trecut șase luni de la instalarea apei și de­ odată conducta se strică, apa nu mai curgea, s'a reparat, dar peste câteva zile s’a stricat din nou și așa merge de atunci în­coace, la fiecare 6 săptămâni—une­ori chiar mai des—conducta se strica și apă numai curgea câte 5—6 zile, alte ori chiar și mai mult, așa că adunând la un loc zilele în care nu era apă, din cele 12 lumi ale anului aproape 6 din ele era fără apă. Am ținut să reamintim aceste fapte, care de altmintrelea sunt cunoscute de toți, numai pentru a arăta încă odată cad de bun și cât de răbdător este cetățanul ieșan. Dar totul are o margine și răb­darea noastră nu poate merge la infinit. Întrebăm dar pe onorabilii din capul comunei, când se va isprăvi această stare de lucruri? ii între­băm fiindcă regimul liberal este la putere, îi întrebăm ca să știm ce trebue să facem. Conduși de spiritul de impar­țialitate ce ne caracterizează, tre­bue să mărturisim că răspunderea nu cade numai asupra actualului primar d. Mârzescu, răspunderea cade și asupra politicienilor și a nenorocitului sistem de a face po­litică, așa cum fac unele regimuri de la noi. Se schimbă un regim, deodată vezi că se cocoață primar cine ? Un profesor de aritmetică, care habar n’are de ceia ce este o administrație comunală, sau un alt profesor de drept, care și el, dacă poate fi calificat de bun la catedra lui, a fost detestabil ca primar și așa mai departe. Acești primari menționați, nu s’au dat seamă de importanța și de rolul însemnat ce-l are apa în mersul regulat și normal al unui oraș. Dar vinovăția d-lui Mâr­zescu este mai mare de­cât a tu­turor celorlalți, fiindcă d-sa a pri­mit lucrările aducerei apei, fiind­că d-sa a făcut așa numita Re­cepția apei. D-sa trebuia să facă a­­ceastă recepție numai atunci când s’ar fi asigurat că lucrările s’au executat în așa condițiuni, în­cât orașul lași să aibă apa de care are nevoe și pe care o plătește con­tribuabilul atât de scump. Pentru ce a lucrat d. Mârzescu cu­ atâta ușurința, cu atâta desinteresare sau nepricepere? Nu­ si ș’a dat socoteală că este răspunzător de cele ce se vor întâmpla ? Nu s'a dat soco­teală că o astfel de nechibzuință poate costa viața a sute de oa­meni și că d-sa este principalul vinovat ? Acum în cursul Urnei Iuliu, pe călduri tropicale, nu avem apă, și prin urmare străzile nu sunt uda­te, canaturile n­­u sunt curățite, bol­navii din spitaluri nu au apă de băut, nu au apă de spălat, cea mai elementară curățenie nu se poate face, și care va fi rezultatul ? In afară de praful de pe străzi care te năbușește și nu poți respi­ra, în afară de mirosurile putu­roase ce exală canaturile nespăla­te, se va ivi de­sigur o epidemie de tifos sau altă boală, care va ucide zeci sau chiar sute de oameni din cauza indolenții, neprevederii și nec­n­bruinții primarului care a­ făcut recepția apei, știind—așa cel puțin pretind unii—că lucrările apei erau defectuoase după cum s’a și dovedit. Fapte de felul acesta sunt ade­vărate crime, căci este o crimă de a omori—prin nepriceperea d-tale— oameni care s’au încrezut în d-ta, că atunci când ai făcut recepția apei totul era în regulă. Oare con­știința d-lui Mârzescu, îi va lăsa sufletul în pace, când se vor în­registra cazuri de moarte, datorite lipsei de apă ? Din greșală impușii pe cineva, legea te dă în judecată și te numește criminal, din nepri­cepere sau alte cauze, ești prilejul a zeci de morți, oare nu este acela de zece ori mai criminal de­cât cel dintâi ? Ca probă că cele ce am scris sunt absolut oglinda fidelă a ori­cărui om care judecă și chiar a administrațiunei comunale de as­tăzi, este faptul că ziarul „Mișca­rea­­“ de Duminică 28 Iunie, pre­tinde că se va numi, o anchetă ca să se stabilească răspunderea mi­cilor funcționari care nu au su­pravegheat î a­cestul serviciul ape­lor, foarte bine, vra se zică trebue anchetă și o eventuală judecată a acestor supraveghetori, dar atunci de ce nu anchetă și pentru acei care au executat lucrările, care le au condus și care au făcut re­cepția finală de hatâr, iarăși ace­lași sistem, cei mici vinovați și ju­­decați, iar cei mari, actualul și foștii primari puși sub scutul o­­crotitor al neresponsabilității, de care credeam până acum că se pot bucura numai alienații, fru­moasa și logică concepție, dar foar­te trist pentru secolul­ al 20-lea în care trăim. ------------------oooc------------------­ lația să nu simte lipsa apei, alimentare, cel puțin. Zilnic apa este distribuită gratis pe la case, fără deosebire de nici un fel. Am mai semnalat grija spe­cială ce a avut administrația în chestia zahărului, care, în alte orașe abia acum se dis­­tribue , ne facem o deosebită plăcere a-i aduce laudele noas­tre și de data aceasta. Pentru administrația comunală Nu vorbim de nenorocirea statornică, ce va­­ urmări la­șul zeci de ani de-a rândul, lipsa apei. Am avut reaua inspirație să însărcinăm pe inginerii noștri cu conducerea instala­ției, uitând că oricât de iluș­tri elevi ai școalei de poduri ar fi fost, lucruri de asemene natură nu făcuse încă, iar Union Baugeselschaft, după cum o arată numele, este o societate de construit binare, nu de făcut o lucrare așa de specială și unică în Europa. Deci am perd­ut 14 milioane și după spusele celor compe­tenți, mai trebue 4 milioane, pentru a remedia. Venim să vorbim de activi­tatea administrației comunale In această ocazie. Ea este fara reproș și demnă de semnalat. Pe lângă sforțările ce-și da sa remedieze răul în fond, a luat toate măsurile ca popa­ --------------oOL]CO-------------­ Informații Cine vrea să ușureze neno­rocirea harnicului, bravului și civilisatului popor belgian, este rugat să-și trimită obolul la Legațiunea belgiană în București, str. Lascar Catargi­u. E cea mai nimerită ocazie de a protesta cu efect visibil contra barbariei teutonice, cu aparențe înșelătoare de civili­­sație, barbarie care a ruinat prosperitatea materială și civi­­lizația înfloritoare a celui mai harnic și bun popor din Eu­ropa. E în același timp ocazia potri­vită de a aduce un omagiu po­porului belgian, căruia viitori­mea îi va fi recunoscătoare de a fi înlăturat pericolul egemo­­niei teutonice, egemoniei care a recurs pentru a se întrona la cele mai banditești acte de violență, în contra dreptului gintelor și a tractatelor, și care nu a găsit alte scuze pentru sa­mavolniciile sale de­cât „preve­nirea intențiilor“ francezilor. D-ra Elena Varduca una dintre ce­le mai distinse studente ale Univer­­sităței din Iași, și-a trecut licența în litere, cu mențiunea „magna cum laude“. Peste 500 cetățeni alegători la colegiile I și II din culoa­rea de Negru din Capitală, au acla mes șefia d-lui N. Filipescu De la Societatea Ortodoxă Duminică 21 Iunie ora 4 p. m. și Mercuri 24 c., oră 10 a. m., au avu­t loc la grădinele de copii (Soco­la și Țicău) ale Societatei Ortodoxe Na­ționale a Femeilor Române, serbările de fine de an. In fața membrilor co­mitetului, a părinților și a unui nu­meros public, micii copilași au execu­tat diferite cântece, exerciții gimnas­­tice și jocuri froebeliene, au recitat poezii patriotice și au jucat o piesă de teatru în mod ireproșabil. Se cu­vine pentru aceasta toată lauda­d­relor conducătoare Semiramisa Di­­mitriu și Iulia Gheorghiu, care și-au pus toată râvna și priceperea. Mica expoziție a lucrărilor copiilor a stârnit admirațiunea publicului present. Primul număr din ziarul partidu­lui conservator-democrat din Iași, va eși Duminecă. Fi se va întitula „DRA­PELUL“ și va apare la Tipografia Națională Ionescu - Bogdan. Noul confrate este pus sub direc­țiunea d-lor Eugen Herovanu și pro­fesor dr. D. Mezincescu. D. Gh­. Gh­. Mârzescu, primarul ora­șului, imediat ce se va reîntoarce în localitate va convoca consiliul co­munal pentru a expune toate măsurile necesare privitoare la chestiunea za­hărului și a pânei. D. Mârzescu a avut la București câteva convorbiri în chestia zahărului cu primarul Ca­pitalei și cu d-nii miniștri de finanțe și de comerț. In numărul nostru de mâne vom publica un articol intitulat „întro­narea analfabetismului muzical la Con­servatorul din Iași“. Primim următoarele rânduri : Duminică pe la orele 5 p. m. se auzeau niște țipete disperate și viste de-ți făcea rău, de la Comisia a 3-a din str. Sărărie. O lume enormă sta­ționa în fața Secției, cu toată mojid­a gardiștilor de a injura și a brinci. Jandarmii pedeștrii și cîți­va din per­sonalul Comisiei, znopea în bătăi pe un biet om care se aghezmuise pu­țin. Polițiștii văzând atâta lume strîn­­să și fiindu-le frică, au chemat un birjar in care l-a trântit pe cel bătut, care era leșinat și 2 jandarmi în birjă lângă el „se nu fugă“ ,au dus la un arest retras din Tatarași, ca să-l dea gata cu totul. E curios că se găsea... din întîmplare și un d. Procuror ! Noi rugăm pe d. Kilimoglu prefectul de Poliție să facă o anchetă asupra acestei barbarii, ziua mare. Când vom avea apă? Suntem informați că nu vom a­­vea apă de Timișești decât pe la 8 sau 10 Iulie. Parte din brutari încep iarăși să se agite. Ei cer Primăriei făină în cantitate mai mare și propun urcarea prețului pânei. D. C. Toma, ajutor de primar a lu­at în cercetare această chestiune. La fie­care împrumut,ce-l face Statul la Banca Națională, valoarea acțiunilor acestei se mai urcă câte cu o bună sumă. Așa acuma în urmă aceste acțiuni s’au mai urcat cu 150 lei la valoarea lor, care nominal este de 500 lei. Noi credem ca mai e nevoe să mai spunem că motivul urcărei este în legătură cu desinteresarea, cu care sânt făcute Statul avansurile de îm­prumuturi de către Bancă. Academia română va acorda din fondul „Adamachi“ cu începere de la 1 Noembrie a. c. opt burse pentru elevii școlii de poduri și șosele. Eii 29 Iunie, Sf. Apostoli Petru și Pavel, fiind hramul bisericei Bărboi, serviciul divin a fost oficiat de P. S. Alexe Băcăoanul. Serbarea de la Pensionul Champalbert-Herovanu In ziua de 25 Iunie a. c. a avut loc la Pensionul de Domnișoare „Champalbert-Herovanu“ serbarea de fine de an. Programul a fost foarte frumos și variat, constând din muzică, decla­­mațiune în limba română și franceză, piano etc.—program executat cu mult succes de elevele de curs primar și­ secundar ale pensionului. Totodată în saloanele pensionului s-a aranjat o frumoasă exposiție de­­ broderii, lengerii, picturi și alte lu­crări executate de eleve în cursul a­­nului. Aceste lucrări, dat fiind variația lor și modul de îngrijire cu care se vede că au fost executate, ne întărește și mai mult convingerea, că pensio­nul d-nei Herovanu a ajuns, grație sacrificiilor făcute de direcție și cor­pul profesoral la punctul către care trebue să tindă orice instituție de fe­lul acesta. Aducem viile noastre felicitări d­­nei M. Herovanu directoara pensio­nului, care împreună cu profesoarele nu au înlăturat nici o greutate, pen­tru a da o bună și solidă educație și cultură tinerelor vlăstare, precum și stăruitoarelor eleve, pentru mun­ca depusă în decursul unui an în­treg. Grădina și sala CINEMA-MODERN PENTRU MAMA, roman modern, so­cial, grandios,sentimental și superior precedentelor, a fost adus special pen­tru reprezentația ce are loc azi Marți seara, în beneficiul cunoscutului electro­teh­nic A. O. Botez. In afară de a­­ceastă sensațională dramă, programul bogat alcătuit, mai cuprinde și comedia pariziană : PRIMA FUSTA LUNGA.

Next