Evenimentul, iulie-septembrie 1916 (Anul 24, nr. 117-194)
1916-07-01 / nr. 117
Anni XXIV No. 5 BAN! «BON «MENTE Pc r.n an . - Lei 20 Po jumătate an . ,10 £*« trei It?,nr . , „0 la dträmatate un an * 30 Mis misiar vechi 30 bani = Cigana. ip k 13.3.*'a 1yxîs# xx. © © x Tatos 5 BANIN RINCIURI iBzm&rdf șl Rontamm in pagina a is rîudul 1 lea in pagina 8 3 a rindul 50 b. in pagina a 4-a rtndul 30 b. r s l KF €? If Ufa. 305 Eedacția si Administrația ------------------------------------------------------------------------------ ...............„ I 'fffi' f Spre postul general Putem da o știre dintr-o foarte sigură sursă. Peste două trei zile, guvernul prin ministrul de interne va da un nou comunicat, prin care se va introduce încă o zi de post, adecă vom avea patru zile de post pe săptămână. Nu va trece mult și, guvernul va mai adăuga o zi, așa incât din șapte zile, numai in două pe săptămână se va vinde carns.Dacă vom mobiliza, nu vom avea carne de foc, căci nici pentru armată nu va ajunge ceia ce a mai scapat din furia contrabandelor. Odată cu starea aceasta tristă da lucruri,—căci mai rău nici că se poate, au sosit și amicii noștri contrabandiști de.... zarzavaturi, pentru ca să facă pereche la contrabandiștii de vite. Când am avut vite multe în țară, așa că să se poată îndestula toată lumea cu prisosință, au sărit de colo contrabandiști de meserie și au trimes vitele peste graniță. Astăzi, când lipsa de carne în piață este adânc simțită de toate lumea și când zice-se. In scimbul cârnei, ministrul Morțun ne-a recomandat tuturor zarzavaturi care sânt în cantități mari și ieftine, astăzi încep zarzavaturile să dispară din piață și câte mai sunt să se vândă pe prețuri râdicate. Punem rămășag că, dacă nu vom avea într’un moment dat, n. Ar. >■«, nici tui ^văluri, va sburați... pânea peste graniță. Vom avea atunci a treia serie de contrabandiști, contrabandiștii de... pâne. Guvenul se face de tot vinovat, autorizând exportul zarzavatului. Ar trebui ca lumea din Slănicul Moldovei, să joace o fastă d-luî flănițun ministru de interne, care sa află în concediu în acea localitate. Cum d. Făorțun trebue să urmeze o cură, fără carne dar cu legume, să ste trimeată repede contrabandiștii de zarzavaturi (a Slănic, care să pue mâna pe toate legumele din acea localitate. D. ministru Morțun ne mai având se mânca, ar avea momente de jenă, numai cu gândul că a recomandat publicului să consume zarzavaturile în lipsa cărnii. Cu carnea guvernul a sclintit’o. Cu zarzavaturile de a semani. Văzând că nu o șagă, al are intențiunea să introducă prețurile maximale la zarzavaturi. Pe românește aceasta însamnă că, nu vom mai avea în curând nici legume. Ne mai având cloci cu ce se hrăni, lumea va apuca parul și va lovi pe rând întâi în contrabandiștii de vite, apoi în contrabandiștii de zarzavaturi, și in sfârșit în patronii acestora, în cei de la guvern, care sânt marii vinovați, vinovații celor sus-puși. Trebue să așteptăm cu resemnare ziua cea mare, ziua când vom -■ —»----s Îîpflă de umficare, că am intrat in postul general. R. cum vom face fuziunea In cyip cu desăvârșire triat or și foarte indiferent, se treceă la fiecare ceas odată, cei di fie tovarăși de la clubul „Az Jeșăf cum vom face fuziunea. Se vede că ei n’au auzit că fuziunea șt fce între partidul conservator ș conservator-democrat, și cum partid conservator sunt ei în fara aceasta, de ce se mai întreabă cum se va face fuziunea ; doar nu toi „dizidenți“ vom hotărî de soarta unui asemenea act, menit să joace un rol precumpănitor. Dar dacă cumva despre noi „dizidenții“ vorbește guvernul, lumea politică și presa, dacă noi vom fi conservatorii ce fuzionează cu conservatorii democrați într-un singur partid conservator, eu cred, că tot noi cu toții remânem dizidenții, iar ei, tovarășii lui Tissa și Banefi, vor fi veșnicii, curați conservatori. In acest caz ce-și mai bat capul cu soarta noastră, întrebămdu-ne mereu în ce chip vom face fuziunea ! Totuși, dacă vor să ne facă nemărginita cinste, interesându-se de umila noastră soartă, le putem da câteva lămuriri edificatoare. In partidul nostru fuzionat, va putea intra ori cine împărtășește ideile noastre în politica externă, adecă oricine este pentru Ardeal și împotriva puterilor centrale. Suntem siguri că oamenii serioși, care s’au grupat de cealaltă parte, nu vor renunța așa ușor, cum dau a înțelege d-nii Marghiloman și Bădăran, la convingerile lor. Dacă totuși, între partizanii domniilor lor sunt câțiva rătăciți prin împrejurări și hotărâri pripite, fără a aproba sentimentele Lor nemțoaUe, vor fi bine primiți la noi. Vom face excepții însă pentru angajații de la ziare, cari deprinși a-și vinde osteneala celui ce plătește mai mult, iau convingerile drept condiții de angajament și se pot muta undele surâd speranțele. Aceștia ar face un act de imprudență ce i-ar costa chiar în meseria lor, dar ar cerca să ne cerceteze porțile. E. Informații Cu acceleratul de astăzi neață, a sosit din Capitală d. dimiD. A. Grecianu. Comitetul „Federației Unioniste“ s'a întrunit ieri dimineața, acasă la d. N. Filipescu, și a hotărât ținerea unei mari întruniri publice, Duminică, 3 iulie, la orele 9 a. m. la „Dacia". Vor vorbi d-nii Take Ionescu și Nicu Filipescu. Aflăm că starea sânătatei d-lui Meculai Filipescu, care a fost ori în Capitală, s’a îmbunătățit cu totul, astfel că d-sa va putea participa la întrunirea publică de acum Duminică de la DACIA. D. Filipescu a plecat aseară la Corlmtănești, de unde se va reîntoarce în Capitală Sâmbătă seara. Pe piață, ouă nu se mai găsesc, Umură, nici un kigr. S’au cerut totuși noi permisuri de export de ouă și untură, fapt care dovedește până la evidență că agenții străini și anume case comerciale, adună de pe piață ouăle și untura, pentru care plătesc orice preț. Cu acest sistem, golesc piața internă, și urcă în chip vertiginos prețurile alimentelor. Dar dacă, ceea ce se întâmplă rareori, nu se obțin permisuri, untura pleacă în Austro-Ungaria, ascunsă în vagoane cisterne. Răspunsul autorităților, la aceste manopere și călcări de lege, e ridicul. Cu prilejul sărbătoarei Naționale d. Victor Castano agentul consular al Franței, va primi în dimineața de Vineri 14 Iulie, oarele 10 și jumătate, De la soc. medici și nituraliști Societatea de Medici și naturaliști din Iași, prin președintele său dr. prof. C. Bacaloglu, mulțumește tuturor acelora cari au contribuit prin prezența lor la reprezentația de cinematograf din seara de 22 Iunie. Beneficiul net de 675 lei va constitui o bună parte din suma necesară pentru imprimarea istoricului acestei vechi societăți, cu care a fost însărcinat d. N. Bogdan. ?4iresul corjtorafiei ,p rogresat‘ Eri 29 Iunie, Corporația „Progresul“ din care fac parte tipografiii, bărbierii, brutari, cofetarii și legătorii de cărți, și-au serbat patronul. La ora 10 la biserica Bărboi s’a oficiat un parastas pentru pomenirea celor morți. In urmă membrii presanți au plecat la grădina Leagănul Fluturului, proprietatea d-lui Culiță Dobrogici, un harnic negustor român unde s’a suvit un frumos bandesc. Primul toast e ridicat da d. Ștefan Lungu, care spune : Iubiți colegi. Corporația noastră își serbează azi patronul seu care este Sfinții Petru și Pavel. Deși din toate părțile țării noastre este numai foc și pară, dar poate prea bunul Dumnezeu ne va feri de el. Dacă vom avea această fericire Dumneziuscä, conducătorii noștri ne-au pregătit destul de bine. Când dușmanii noștri se vor repezi asupra scumpei noastre moșii strămoșești, ne vor găsi destul de tari pentru ai înfrunta cu bărbăție. Credința ce o M sogreaim de la buni și străbunii noștri, ne va întări brațul cu arma și inima c u credința pentru apărarea patriei noastre, Tru»,pui acesta, nimic nu e permis de a face, decât de a pregăti spiritele și a le ține în o vie încordare numai și numai pentru o apărare națională. Corpul nostru de meseriași ca și marele contingent de țărani, vom fi la înălțimea sentimentelor noastre și vom lupta pănă la cea din urmă picătură de sânge dacă ni se va cere pentru facerea unei Românii Mari. Vom numai trece Carpații, Dunărea, și numai pentru ca idealul nostru național, atât de dorit de marii noștri Voevozi să fie odată un fapt îndeplinit. Și atunci vom zice și noi cum a zis un poet: Ne am văzut visul cu ochii, de-acum pot să mor ferice. Dl. Gh. Vasiliu, președintele breslei bărbierilor spune că, în ziua de astăzi ar fi trebuit să fiu un număr cât se poate de mare, dar nu numai câți sunt prezenți,"*căci numai atunci când cineva se interesează de sine, e ținut în seamă și nevoile sunt satisfăcut?. Dl. C. Voinescu, președintele societăței „Unirea“ a lucrătorilor tipografi spune că se simte fericit că este înconjurat de un număr atât de mare de lucrători. In acelaș timp aduce laude d-lui Ștefan Lungu, președintele corporației, pentru buna conducere cât și a acestui frumos banchet. Dl. Vasile Brăileanu, patron litograf spune că meseriașii niciodată să nu uite că sunt o forță mare, dar în acelaș timp îi îndeamnă spre unire și solidarizare. Io Dl. Mișu Bartin, un tânăr tipograf în unire cu alții, intonează marșul „La arme“, fiind viu aplaudat. Poate dacă nu se deslănțuia marea furtună de oli, această serbare nu lua sfârșit atât de repede. N Dl. Lungu face încheierea acestei frumoase serbări,mulțumind membrilor pentru graba cu care au răspuns. Dăm mai la vnale și o parte din membri care au luat parte. Șt. Lungu, președintele breslei tipografilor, V. Brăileanu și C. Voinescu membri ,Gh. Vasiliu, președintele breslei bărbierilor, N. Iliescu și Vrânceanu membri; C. Vlădescu președintele breslei cofetarilor, Al. Cosleschi și V. Andrievici membri; D Sentiveanu, G. Iacob, Take Olteanu Rosenthal Lazăr, D. Crăciunescu, Martin, C. Rotaru, G. Ciornei, V. Oprisanu, I. Arhip, I. Stromaser, G. Grigoriu, M. Niculi, O. Frenkel, I. Niculi, G. Enache, A. Mihailescu, A Ionescu, D. Ardeleanu, T. Lungu etc, L. Vineri 1 I ti) I fi Producția Conservatorului de muzică și artă dramatică din Iași Lumea va găsi poate curios ca ea ca fost director al acestui conservator scriu o dare de seamă despre o producțiune dată de elevii și elevele Conservatorului din Iași fiind pensionar deja de la 1901. Mulți vor găsi de obiectat că așa e lumea, bună la suflet ?) c’am scris această dare de seamă ca să critic într’un mod răutăcios tot ce s’a făcut și ce să face acuma, după ce m’am retras. Eu la voi dovedi contrarul, că nu sunt așa de răutăcios cum mă crede poate lumea și urmașii mei. Mi-a găsit și altă ceva încă : că critic și persecut chiar pe toți tinerii artiști care vin la Iași. Un tânăr profesor venit sunt cîțiva ani la Iași, mi-a apus’o chiar in față. Era puțin delicat ’"din panea d sale și i’am răspuns că nu sunt capabil de ața o infamie... In fine revin la cauza care m’a făcut să-mi dau și eu odată părerile mele despre o producțiune dată de elevii și elevele Conservatorului din Iași. Cauza e că sunt câtiva elemente între elevi și eleve care merită să fie scoase la iveală și tratate cu mai mult interes, atențiune și îngrijire din partea persoanelor influente care ar putea să procure acestor talente mai deosebite, mijloacele ca să se poată perfecționa în străinătate după ce vor termina studiile lor la Conservatorul de aci. In timpul din urmă e de observat că apar, spre marea noastră satisfacțiune națională, cu mult mai multe talente remarcabile de cum apăreau acuma 50 de ani, atât ca instrumentiști, cântăreți și mai ales ca compozitori, dintre care au fost premiați deja mai mulți, cu premii <ie bani destul de Însemnate din fondul creat de ilustrul nostru Maestru George Enescu ,preîncurajarea și înlesnirea lor pentru viața zilnică și studiile lor. Revenind la producțiunea Conservatorului din 19 iunie la teatrul național, ea a început cu un Trio de Bercha pentru două trompete și un trombon, esecutat de elevii: Bauli, Darim și Policarp cu un ansamblu bun, intensțiune justă și sonoritate frumoasă. Felicitând pe elevi, felicitări și pe d. profesor Antonio Cirillo. Tinerii elevi vor deveni excelenți membrii pentru o orchestră bună. No. 21. I. Sibianu a) Preludiu pentru piano. Chopin b) Fantezio impromptu. Ambele piese au fost exermtate cu multă agilitate de d-ra E. Rabovici eleva d-lui Sibianu. Am găsit ca impromptuul a fost executat prea grăbit. No. 3 Bellini. Cavatina din „Simnabula“ cântată cu o voce plină și frumoasă de d. Onofrei. D sa va deveni sub mâinile maestrului Mazzeti un excelent cântăreț. Mă abțin să spun ceva despre vocea d-lui Dobrovici care a cântat cavatina din „Gioconda“ și modul cum a cântat-o, deoarece vocea d-sale e încă foarte puțin desvoltată, mai ales în noatele de sus. No. 4 Bemot: Concertul al 9-lea pentru violină exacutat cu mult temperament de G. Filip elevul directorului Theodorius. Tânărul are mult talent și promite a deveni un foarte bun violonist. Are un ton bun (nu mare) cântă curat și are degete bune, dar ce le strică sărmanilor băeți este că sunt siliți să-și câștige pânea lor zilnică și nu le rămâne timp destul pentru un studiu mai serios. No. 5 Fr. Ceppe : „Greva forărilor“ recitată de elevul Gh. Popovici (elev din clasa de dicțiune și arta scenică a dlui profesor M. Codreanul) cu multă inimă și înțelegere. Păcatea n’are o voce mai sonoră. E cam slabă pentru un teatru mai mare. No. 6 Servais: a) Concert (partea I) Sibianu: b) Romanță pentru piano transcrisă pentru violoncel executate de talentatul elev a d-lui profesor T V. Theodorescu, T. Lupu are mult temperament și eTiști studiază sub aceleași condițiuni materiale ca și tânărul Filip. Mi-a părut însă că Concertul lui Servais nu l’a stăpânit de tot. Tânărul Lupu are multe și aproape toate calitâțile de bun executant. Romanța d-lui profesor Libiano a cântat-o cu mult sentiment, acompaniat la piano de însuși autorul. Amândoi au avut un succes mare și au fost reedcutați și bisați de mai multe ori de public in aplauze frenetice. No. 7 Massenet : a) Arie din „Cid“. Bizet. b) Habanera din „Camen“ cântate de eleva d-lui [profesor Mezzel),, d-na Marteau. D-na are o voce plină și plăcută de contrast, și a cântat mai ales Habanera, cu multă vervă. A fost bisată. No. 8 Schumann : Sonata In Sol minor, a fost executată perfect de bine ca interpretați», atil și frazare de d-ra FI. Acontz (eleva d*»i profunoaro A. I. Burada). Ași fi dorit insă la mișcarea «am a luat-o d-ra Acontz să fie ceva mai largă. Eu cred că precuțiunea ar fi «âștigat prin aceast». Eleva d nei Burada are un talent remarcabil muzical și are multă ușurință de execuție. Mi-a plăcut astă dată mai mult decât ,orin find. Un alt talent neobicinuit la noi, • * tânărul Al- Garabet, elevul directorului Theodorini. A executat cu multă siguranță, junteță de intonațiune și lărgime de arcuș, Concertul militar de Bazzini, care cere multă fibilitate în tonurile duple, pe care elevul Garabet le stăpânește deja «euma astfel, că aceasta calitate va deveni la el, o specialitate. Ce mi-a plăcut mai ales la tânărul violonist este : că frazează după *r»i«’ tui rău propriu și frazează bin». Acesta e un dar de la D-zeu, nu se învață totdeauna... Felicite* pe părinții acestor doi copii cărora le doresc un viitor frumos, cu talent nu le lipsește, și vor face onoare, dacă vor urma serios studiile lor, profesorilor lor cât și Conservatorului din Iași. La urmă am mai ascultat Quartetul din „RigoUtto“ de Verdi cântat (eu accomp. de piano !) de elevii și elevele 1-1 ai prof. Mezzetti, d-ra Grfmbertî, d-na Marteau, și d-nii Dobrovici ai Onofrei. Ansamblul și intonațiunea ireproșabilă, dar și aceste depind de omogenitatea elementelor de care dispune profesorul respectiv. Vorba francezit : „La plus belle fille a» p*ut donner que ce qu’elle a“ și apoi cum a spus Rossini : „On prend son bien ou on la touve“. In total pot spune, ca impresiunea generală ce am avut despre producțiune, a fost foarte bună. De ce m’am mirat insă, este că Concertele pentru vioară și quartetul din Rigoletto nu au fost acompaniate de orchestră sub conțncrea profesorilor respectivi. Mai ales, că directorul conservatorului a dat un concert simfonic cu orchestra, prin urmare dispune de una (?) Efectul soliștilor e cu mult mai mare când sund sunt acompaniați de orchestră. Lucrul e mai complet, mai măreț.. In fine, fiecare face cum crede și cum poate... Prin urmare ca rezumat, ne-am convins pe deplin că elevii și elevele cu mai mult talent sunt: d-ra El. Acontz, elevii Al. Garabet, T.Lupu și V. Filip pentru partea instrumentală , D-na Marteau și mai ales d-nul D. Onofrei, pentru partea vocală. Ca p. a. mai am de adăugit că am văzut cu plăcere figurând pe programul producțiunea cuvântul de „Piano“ în loc de „Pian“ pe care îl găseau ridicol, deoarece nu exprimă absolut nimic. In toată lumea civilizată și mai ales muzicală sunt adoptate cuvintele de: Piano, Piano-Forte, și Clavir. Noi voim acuma să facem o reformă ?... Iași 21 Iunie 1916. E. Caudella 1O ® Ok A apărut și se află de vânzare la toțiti librăriile din țară „Ștefan cel Mare* dramă în 3 acte, în versuri, datoriți penei d-lui Stat? Prigopii Prețul ț !«* lași Unire