Evenimentul, iulie-septembrie 1916 (Anul 24, nr. 117-194)

1916-07-01 / nr. 117

Anni XXIV No. 5 BAN! «BON «MENTE Pc r.n an . - Lei 20 Po jumătate an . ,10 £*« trei It?,nr . , „0 la dträm­atate un an * 30 Mis m­isiar vechi 30 bani = Cigana. ip k 13.­3.*'a 1­yxîs# xx. © © x T­atos 5 BAN­I­N RINCIURI iBzm&rd­f șl Rontamm in pagina a is rîudul 1 lea in pagina 8 3 a rindul 50 b. in pagina a 4-a rtndul 30 b. r s l KF €? If Ufa. 305 Eedacț­ia si Administrația ------------------------------------------------------------------------------ ...............„ I 'fffi' f Spre postul general Putem da o știre dintr-o foarte sigură sursă. Peste două trei zile, guvernul prin ministrul de interne va da un nou comunicat, prin care se va introduce încă o zi de post, adecă vom avea patru zile de post pe săptămână. Nu va trece mult și, guvernul va mai adăuga o zi, așa in­cât din șapte zile, numai in două pe săptămână se va vinde carns.Dacă vom mobiliza, nu vom a­­vea carne de foc, căci nici pen­tru armată nu va ajunge ceia ce a mai scapat din furia contrabandelor. Odată cu starea aceasta tristă da lucruri,—căci mai rău nici că se poate, au sosit și amicii noștri con­trabandiști de.... zarzavaturi, pen­tru ca să facă pereche la contra­bandiștii de vite. Când am avut vite multe în țară, așa că să se poată îndestula toată lumea cu prisosință, au sărit de colo contrabandiști de meserie și au trimes vitele peste graniță. Astăzi, când lipsa de carne în piață este adânc simțită de toate lumea și când­­ zice-se. In scimbul cârnei, mi­nistrul Morțun ne-a recomandat tu­turor zarzavaturi care sânt în can­tități mari și ieftine, astăzi încep zarzavaturile să dispară din piață și câte mai sunt să se vândă pe prețuri râdicate. Punem rămășag că, dacă nu vom avea într’un moment dat, n. Ar. >■«, ni­ci tui ^văluri, va sbura­ți... pânea peste graniță. Vom avea a­tunci a treia serie de contraban­diști, contrabandiștii de... pâne. Guve­nul se face de tot vinovat, autorizând exportul zarzavatului. Ar trebui ca lumea din Slănicul Mol­dovei, să joace o fastă d-luî flăni­­țun ministru de interne, care sa a­­flă în concediu în acea localitate. Cum d. Făorțun trebue să urmeze o cură, fără carne dar cu legume, să ste trimeată repede contraban­diștii de zarzavaturi (a Slănic, care să pue mâna pe toate legumele din acea localitate. D. ministru Morțun ne mai având se mânca, ar avea momente de jenă, numai cu gândul că a recomandat publicului să con­sume zarzavaturile în lipsa cărnii. Cu carnea guvernul a sclintit’o. Cu zarzavaturile de a semani. Vă­zând că nu o șagă, al are intenți­­unea să introducă prețurile maxi­male la zarzavaturi. Pe românește aceasta însamnă că, nu vom mai avea în curând nici legume. Ne mai având cloci cu ce se hră­ni, lumea va apuca parul și va lovi pe rând întâi în contrabandiștii de vite, apoi în contrabandiștii de zar­zavaturi, și in sfârșit în patronii a­­cestora, în cei de la guvern, care sânt marii vinovați, vinovații celor sus-puși. Trebue să așteptăm cu resemna­re ziua cea mare, ziua când vom -■ —»----s Îîpflă de umfica­re, că am intrat in postul ge­neral. R. cum vom face fuziunea In c­yip cu desăvârșire tri­at­ or și foarte indiferent, se­­ treceă la fiecare ceas odată, cei di fie to­varăși de la clubul „Az Jeșăf cum vom face fuziunea. Se vede că ei n’au auzit că fuziunea șt f­ce în­tre partidul conservator ș­­­ con­servator-democrat, și cum partid conservator sunt ei în fara aceasta, de ce se mai întreabă cum se va face fuziunea ; doar nu toi „di­zidenți“ vom hotărî de soarta unui asemenea act, menit să joace un rol precumpănitor. Dar dacă cum­va despre noi „dizidenții“ vorbește guvernul, lumea politică și presa, dacă noi vom fi conservatorii ce fu­zionează cu conservatorii democrați într-un singur partid conservator, eu cred, că tot noi cu toții remânem dizidenții, iar ei, tovarășii lui Tissa și Banefi, vor fi veșnicii, curați con­servatori. In acest caz ce-și mai bat capul cu soarta noastră, întrebăm­­du-ne mereu în ce chip vom face fuziunea ! Totuși, dacă vor să ne facă nemărginita cinste, interesându-se de umila noastră soartă, le putem da câteva lămuriri edificatoare. In partidul nostru fuzionat, va pu­tea intra ori cine împărtășește ideile noastre în politica externă, adecă ori­cine este pentru Ardeal și îm­potriva puterilor centrale. Suntem siguri că oamenii serioși, care s’au grupat de cealaltă parte, nu vor renunța așa ușor, cum dau a în­țelege d-nii Marghiloman și Bă­dăran, la convingerile lor. Dacă totuși, între partizanii domniilor lor sunt câțiva rătăciți prin îm­prejurări și hotărâri pripite, fără a aproba sentimentele Lor nemțoaUe, vor fi bine primiți la noi. Vom­ face excepții însă pentru angajații de la ziare, cari deprinși a-și vinde osteneala celui ce plătește mai mult, iau convingerile drept condiții de angajament și se pot muta undele surâd speranțele. Aceștia ar face un act de imprudență ce i-ar costa chiar în meseria lor, dar ar cerca să ne cerceteze porțile. E. Informații Cu acceleratul de astăzi neață, a sosit din Capitală d. dimi­D. A. Grecianu. Comitetul „Federației Unio­niste“ s'a întrunit ieri dimi­neața, acasă la d. N. Filipes­­cu, și a hotărât ținerea unei mari întruniri publice, Du­minică, 3 iulie, la orele 9 a. m. la „Dacia". Vor vorbi d-nii Take Io­­nescu și Nicu Filipescu. Aflăm că starea sânătatei d-lui Meculai Filipescu, care a fost ori în Capitală, s’a îmbu­nătățit cu totul, astfel că d-sa va putea participa la întruni­rea publică de acum Duminică de la DACIA. D. Filipescu a plecat aseară la Corlmtănești, de unde se va reîntoarce în Capitală Sâmbătă seara. Pe piață, ouă nu se mai găsesc, Umură, nici un kigr. S’au cerut totuși noi permisuri de export de ouă și untură, fapt care dovedește până la evidență că a­­genții străini și anume case comer­ciale, adună de pe piață ouăle și un­tura, pentru care plătesc orice preț. Cu acest sistem, golesc piața in­ternă, și urcă în chip vertiginos pre­țurile alimentelor. Dar dacă, ceea ce se întâmplă rare­ori, nu se obțin permisuri, untura pleacă în Austro-Ungaria, ascunsă în vagoane cisterne. Răspunsul autorităților, la aceste manopere și călcări de lege, e ri­­dicul. Cu prilejul sărbătoarei Națio­nale d. Victor Castano agentul con­sular al Franței, va primi în di­mineața de Vineri 14 Iulie, oarele 10 și jumătate, De la soc. medici și nituraliști Societatea de Medici și naturaliști din Iași, prin președintele său dr. prof. C. Bacaloglu, mulțumește tu­turor acelora cari au contribuit prin prezența lor la reprezentația de ci­nematograf din seara de 22 Iunie. Beneficiul net de 675 lei va­ cons­titui o bună parte din suma necesară pentru imprimarea istoricului acestei vechi societăți, cu care a fost însăr­cinat d. N. Bogdan. ?4iresu­l corjtorafiei ,p rogresat‘ Eri 29 Iunie, Corporația „Progresul“ din care fac parte tipografiii, băr­bierii, brutari, cofetarii și legătorii de cărți, și-au serbat patronul. La ora 10 la biserica Bărboi s’a oficiat un parastas pentru pomenirea celor morți. In urmă membrii pre­sanți au plecat la grădina Leagănul Fluturului, proprietatea d-lui Culiță Dobrogici, un harnic negustor român unde s’a suvit un frumos band­esc. Primul toast e ridicat da d. Ștefan Lungu, care spune : Iubiți colegi. Corporația noastră își serbează azi patronul seu care este Sfinții Petru și Pavel. Deși din toate părțile țării noastre este numai foc și pară, dar poate prea bunul Dumnezeu ne va feri de el. Dacă vom avea această fericire Dumneziuscä, conducătorii noștri ne-au pregătit destul de bine. Când dușmanii noștri se vor repezi asupra scumpei noastre moșii strămo­șești, ne­­ vor găsi destul de tari pen­tru ai înfrunta cu bărbăție. Credința ce o M sogreaim de la buni și străbunii noștri, ne va întări brațul cu arma și inima c u credința pentru apăra­rea patriei noastre­, Tr­­u»,pui acesta, nimic nu e per­mis de a face, de­cât de a pregăti spiritele și a le ține în o vie încor­dare numai și numai pentru o apăra­re națională. Corpul nostru de meseriași ca și marele contingent de țărani, vom fi la înălțimea sentimentelor noastre și vom lupta pănă la cea din urmă pi­cătură de sânge dacă ni se va cere pentru facerea unei Românii Mari. Vom numai trece Carpații, Dunărea, și numai pentru ca i­­dealul nostru național, atât de dorit de marii noștri Voevozi să fie odată un fapt îndeplinit. Și atunci vom zice și noi cum a zis un poet: Ne am vă­zut visul cu ochii, de-acum pot să mor ferice. Dl. Gh. Vasiliu, președintele breslei bărbierilor spune că, în ziua de as­tăzi a­r fi trebuit să fiu un număr cât se poate de mare, dar nu numai câți sunt prezenți,"*căci numai atunci când cineva se interesează de sine, e ținut în seamă și nevoile sunt satisfăcut?. Dl. C. Voinescu, președintele socie­­tăței „Unirea“ a lucrătorilor tipografi spune că se simte fericit că este în­­conjurat de un număr atât de mare de lucrători. In acelaș timp aduce laude d-lui Ștefan Lungu­, președintele corporației, pentru buna conducere cât și a acestui frumos banchet. Dl. Vasile Brăileanu, patron lito­­graf spune că meseriașii nici­odată să nu uite că sunt o forță mare, dar în acelaș timp îi îndeamnă spre unire și solidarizare. Io Dl. Mișu Bartin, un tânăr tipograf în unire cu alții, intonează marșul „La ar­me“, fiind viu aplaudat. Poate dacă nu se deslănțuia marea furtună de oli, această serbare nu lua sfârșit atât de repede. N Dl. Lungu face încheierea acestei frumoase serbări,­mulțumind membri­lor pentru graba cu care au răspuns. Dăm mai la vnale și o parte din mem­bri care au luat parte. Șt. Lu­ngu, președintele breslei ti­pografilor, V. Brăileanu și C. Voinescu membri­­ ,Gh. Vasiliu, președintele breslei bărbierilor, N. Iliescu și V­­rânceanu membri; C. Vlădescu pre­ședintele breslei cofetarilor, Al. Cos­leschi și V. Andrievici membri; D Sentiveanu, G. Iacob, Take Olteanu Rosenthal Lazăr, D. Crăciunescu, M­­artin, C. Rotaru, G. Ciornei, V. Opri­sanu, I. Arhip, I. Strom­aser, G. Gri­goriu, M. Niculi, O. Frenkel, I. Ni­culi, G. Enache, A. Mihailescu, A Ionescu, D. Ardeleanu, T. Lungu etc, L. Vineri 1 I ti) I fi Producția Conservatorului de muzică și artă dramatică din Iași Lumea va găsi poate curios ca ea ca fost director al acestui conserva­tor scriu o dare de seamă despre o producțiune dată de elevii și elevele Conservatorului din Iași fiind pen­sionar deja de la 1901. Mulți vor găsi de obiectat­­ că­­ așa e lumea, bună la suflet ?) c’am scris această dare de seamă ca să critic într’un mod răutăcios tot ce s’a fă­cut și ce să face acuma, după ce m’am retras. Eu la voi dovedi contrarul, că nu sunt așa de răutăcios cum mă crede poate lumea și urmașii mei. Mi-a gă­sit și altă ceva încă : că critic și per­secut chiar pe toți tinerii artiști care vin la Iași. Un tânăr profesor venit sunt cîți­­va ani la Iași, mi-a apus’o chiar in față. Era puțin delicat ’"din panea d sale­ și i’am răspuns că nu sunt ca­pabil de ața o infamie... In fine revin la cauza care m’a fă­cut să-mi dau și eu odată părerile mele despre o producțiune dată de elevii și elevele Conservatorului din Iași. Cauza e că sunt câti­va elemente între elevi și eleve care merită să fie scoase la iveală și tratate cu mai mult interes, atențiune și îngrijire din partea persoanelor influente care ar putea să­­ procure acestor talente mai deosebite, mijloacele ca să se poată perfecționa în străinătate după ce vor termina studiile lor la Con­servatorul de aci. In timpul din urmă e de observat că apar, spre marea noastră satis­­facțiune națională, cu mult mai multe talente remarcabile de cum a­­păreau acuma 50 de ani, atât ca instrumentiști, cântăreți și mai ales ca compozitori, dintre care au fost premiați deja mai mulți, cu premii <ie bani destul de Însemnate din fon­dul creat de ilustrul nostru Maestru George Enescu ,pre­încurajarea și înlesnirea lor pentru viața zilnică și studiile lor. Revenind la producțiunea Conser­vatorului din 19 iunie la teatrul na­țional, ea a început cu­ un Trio de Bercha pentru două trompete și un trombon, esecutat de elevii: Bauli, Darim și Policarp cu un ansamblu bun, intensțiune justă și sonoritate frumoasă. Felicitând pe elevi, felici­tări și pe d. profesor Antonio Cirillo. Tinerii elevi vor deveni excelenți membrii pentru o orchestră bună. No. 2­1. I. Sibianu a) Preludiu pentru piano. Chopin b) Fantezio impromptu. Ambele piese au fost exermtate cu multă agilitate de d-ra E. Rabovici eleva d-lui Sibianu. Am găsit ca im­­promptuul a fost executat prea grăbit. No. 3 Bellini. Cavatina din „Sim­­nabula“ cântată cu o voce plină și frumoasă de d. Onofrei. D sa va de­veni sub mâinile maestrului Mazzeti un excelent cântăreț. Mă abțin să spun ceva despre vocea d-lui Dobro­vici care a cântat cavatina din „Gio­­conda“ și modul cum a cântat-o, de­oare­ce vocea d-sale e încă foarte puțin desvoltată, mai ales în noatele de sus. No. 4 Bem­ot: Concertul al 9-lea pentru violină exacutat cu mult tem­perament de G. Filip elevul direc­torului Theodorius. Tânărul are mult talent și promite a deveni un foarte bun violonist. Are un ton bun (nu mare) cântă curat și are degete bune, dar ce le strică sărmanilor băeți este că sunt siliți să-și câștige pânea lor zilnică și nu le rămâne timp destul pentru un studiu mai serios. No. 5 Fr. Ceppe : „Greva forări­lor“ recitată de elevul Gh. Popovici (elev din clasa de dicțiune și arta scenică a d­lui profesor M. Co­dreanul) cu multă inimă și înțelege­re. Păcat­ea n’are o voce mai sono­ră. E cam slabă pentru un teatru mai mare. No. 6 Servais: a) Concert (partea I) Sibianu: b) Romanță pentru pia­no transcrisă pentru violoncel exe­­cutate de talentatul elev a d-lui pro­fesor T V. Theodorescu, T. Lupu are mult temperament și eT­iști stu­diază sub aceleași condițiuni mate­riale ca și tânărul Filip­. Mi-a părut însă că Concertul lui Servais nu l’a stăpânit de tot. Tânărul Lupu are multe și aproape toate calitâțile de bun executant. Romanța d-lui pro­fesor Libiano a cântat-o cu mult sentiment, acompaniat la piano de însuși autorul. Amândoi au avut un succes mare și au fost reedcutați și bisați de mai multe ori de public in aplauze frenetice. No. 7 Massenet : a) Arie din „Cid“. Bizet. b) Habanera din „Camen“ cântate de eleva d-lui [profesor Me­zzel),, d-na Marteau. D-na are o vo­ce plină și plăcută de contrast, și a cântat mai ales Habanera, cu multă vervă. A fost bisată. No. 8 Schumann : Sonata In Sol minor, a fost executată perfect de bine ca interpretați», atil și frazare de d-ra FI. Acontz (eleva d­*»i pro­­funoaro A. I. Burada). Ași fi dorit in­să la mișcarea «am a luat-o d-ra A­­contz să fie ceva mai largă. Eu cred că precuțiunea ar fi «âștigat prin a­­ceast». Eleva d nei Burada are un talent rem­arcabil muzical și are mul­tă ușurință de execuție. Mi-a plăcut astă dată mai mult de­cât ,ori­n find. Un alt talent neobicinuit la noi, • * tânărul Al- Garabet, elevul direc­­torului Theodorini. A executat cu multă siguranță, junteță de intonați­­u­ne și lărgime de arcuș, Concertul militar de Bazzini, care cere multă fibilitate în tonurile duple, pe care elevul Garabet le stăpânește deja «­­euma astfel, că aceasta calitate va deveni la el, o specialitate. Ce mi-a plăcut mai ales la tânărul violonist este : că frazează după *r»i«­­’ tui rău propriu și frazează bin». A­­cesta e un dar de la D-zeu, nu se învață totdeauna... Felicite* pe părinții acestor doi copii cărora le doresc un viitor fru­mos, cu talent nu le lipsește, și vor face onoare, dacă vor urma serios studiile lor, profesorilor lor cât și Conservatorului din Iași. La urmă am mai ascultat Quarte­­tul din „RigoUtto“ de Verdi cântat (eu accomp. de piano !­) de elevii și elevele­­ 1-1 ai prof. Mezzetti, d-ra Grfm­bertî, d-na Marteau, și d-nii Do­brovici a­i Onofrei. Ansamblul și intonațiunea irepro­șabilă, dar și aceste depind de omo­genitatea elementelor de care dispu­ne profesorul respectiv. Vorba fran­­cezit : „La plus belle fille a» p*ut don­­ner que ce qu’elle a“ și­ apoi cum a spus Rossini : „On prend son bien ou on la touve“. In total pot spune, ca impresiunea generală ce am avut despre produc­­țiune, a fost foarte bună. De ce m’am mirat insă, este că Concertele pen­tru vioară și quartetul din Rigoletto nu au fost acompaniate de orchestră sub conțnc­rea profesorilor respec­tivi. Mai ales, că directorul conserva­torului a dat un concert simfonic cu orchestra, prin urmare dispune de una (?) Efectul soliștilor e cu mult mai mare când sund sunt acompaniați de orchestră. Lucrul e mai comple­t, mai măreț.. In fine, fie­care face cum crede și cum poate... Prin urmare ca rezumat, ne-am convins pe deplin că elevii și elevele cu mai mult talent sunt: d-ra El. Acontz, elevii Al. Garabet, T.Lupu și V. Filip pentru partea instrumen­tală , D-na Marteau și mai ales d-nul D. Onofrei, pentru partea vocală. Ca p. a. mai am de adăugit că am văzut cu plăcere figurând pe progra­mul producțiunea cuvântul de „Piano“ în loc de „Pian“ pe care îl găseau ri­dicol, de­oare­ce nu exprimă absolut nimic. In toată lumea civilizată și mai a­­les muzicală sunt adoptate cuvintele de: Piano, Piano-Forte, și Clavir. Noi voim acuma să facem o re­formă ?... Iași 21 Iunie 1916. E. Caudella­­ 1O ® Ok A apărut și se află de vânzare la toțiti librăriile din țară „Ștefan cel Mare* dramă în 3 acte, în versuri, datoriți penei d-lui Stat? Prigopii Prețul ț !«* lași Unire

Next