Evenimentul, octombrie-decembrie 1918 - ianuarie-februarie 1919 (Anul 26, nr. 194-288)

1918-10-02 / nr. 194

'^V í H* Ai run öt Jul rrm mr. i» ^bt4at\la și Jl&M&mticațva I A6I «p pmș& mma ö o o □ oncnn 2o im Inserții și reclame !**jgîfu 2'­î 1 iau­n,rujul Um rtamár veeki 50 betai cori SEP JvnTOR □ □ □ □ Nicolae Filipescu din 30 Septembrie s’au împli­nit doi ani de la moartea lui Nicu Filipescu. Un serviciu divin avut loc la Biserica Banului pen­­­tru odihna sufletului acestui mare Român.».A Și a trebuit să coincidă aceas­tă pioasă slujbă creștinească, ca vestea terminărei războiului, prin acceptarea de către Puterile cen­trale, a tuturor condițiunilor ca­rate de Aliați. Și nici putea fi altfel. Astă­zi după patru ani de lup­tă și grele vărsări de sânge, ade­vărul și dreptatea triumfă ! Cu greu nici putem să­ ne a­­­păram de sentimentul dureros al amintirei crizelor interne, cari au micșorat avântul și încrederea o­­piniei publice, crize cari au sbu­­ciumat și sdrencicat striat&rea a­­celuia care a aratat cu atâta con* Nicu Filipescu, bolnav, simțea desigur apropiin­du-se ceasul des­părțire! mari. Dar el intrevedea printre nourii viitorului nostru, atât de frumoase evenimente, in­­cât sufletul său se menținea de­asupra teroarei morței și pană in ultima clipă a fost conducătorul A viețuit Turtucaia. Această tristă pagină a Istoriei noastre militare, dacă a grăbit fatalul des­­­nodamânt al despărțitei pe veci, nu a micșorat insă in nimic cu în­vingerea sa întreagă in frumosul viitor ce trebuia să se deschidă țarei și neamului. Nicolae Filipescu a murit fă­­cându-și marea datorie. Viața lui aparține ace­lei mari cauze a Ro­mânismului al cărui „Prim *pos­tol“, rămâne. Nicu Filipescu iotrupa putere de gândire, convingere iu idei— convingere îndărătnică și violentă și curaj. Era născut din lutul a­celor­a destinați a conduce, avea mândria conducătorului. El știa că a conduce este descoperi și a aduna toate forțele a intelectuale ale unei națiuni, este a studia continuu, este a se de­vota. A fi puterea este a fi ino­vator, pentru că societatea se miș­că continuu și a preveni, a regu­la această mișcare este cea de mn­­iăi datorie a aceluia care are in­drăzneala a lua sarcina conduce­rii oamenilor. A fi puterea este a căuta adăpost tuturor in alinarea celor cari sufăr, este a protegui pe cei slabi, contra celor tari, pe cei tari contra lor însuși. De acea popularitatea lui Nicu Filipescu a fost imensă și nimic n'a lipsit la triumful său. Nici aclamații pe piețele publice, nici entusiasmul celor tineri, nici mulțimea de in­vidioși pe care tot omul de va­loare fărăe după el. Și daca a fost o atât de mare durere pentru țară moartea-i pre­matură, avem mângăerea că to­tuși sufletul lui Nicolae Filipescu veghează asupra țărei, căci nu­mai astfel ne putem explica cum la Biserica Banului in timpul cănd se recapitula prohodul de acum doi ani veni știrea că „Pa-Și nici putea fi altfel. ” Informații Cu trenul de dimineață s’au reîn­tors in localitate toți parlamentarii cari au fost de au vizitat Chișinăul. Membrii comisiunii de incetățeni­­rea strennilor s’au întrunit ori di­mineață in cabinetul primului pre­ședinte al tribunalului. Inscrierele pentru examenele de licență și fine de an de la facultatea de litere incep Marți 2 Octombrie. Procurorul general de pe lăngă curtea de apel din localitate, a cerut printr’un raport Ministerului de Jus­tiție, ca toți condamnații și cei cu instrucția terminată, să fie retrimiși penitenciarelor respective din teri­­torul ocupat. Ministerul instrucțiunei publice și cultelor este autorizat să plătească, cu începere de la 1 Aprilie 1915, gradațiile membrilor corpului didac­tic și membrilor clerului, retribuit de stat De asemenea se vor plăti, cu in­cepere de la aceeaș dată, gradațiile funcționarilor din administrația mi­nisterului după normele stabilite pen­tru profesori. Se deschide pe seama ministerului instrucțiunii și cultelor un credit ex­traordinar de lei 2.500 000 pentru plata acestor gradații. C. colonel Tarem­iu Robescu, va fi numit prefect al jud. Orheiu. D Mircea Pella, artist societar cl 11 a a teatrului Național din București, prin o decide a d-lui Rădulescu-Mo­­tru, noul director general al teatre­lor, a fost retrogradat ca artist so­cietar al. 11-a. CONVOCARE.­U­nii membri ai so­cietăței anonime „Industriile Române“ sunt rugați să se întrunească in a­­dunare extraordinară in ziua de 4 / 17 Noembr. 1918, ora 19 a. m., in laboratorul de chimie te­hnologică­­ din palatul Universității, la ordinea zilei fiind : 1) Modificarea Statutelor. 2) Mărirea capitalului și ori ce alte chestiuni s’ar mai ivi. Consiliul de Administrație Cu începere de la 15 Octombrie, vor incepe a funcționa, in capitalele județelor din Basarabia, agențiile ce Banca Națională le înființează. DIPLOMAȚII NOȘTRI.—Intr’o e­­diție specială a „Arenei“, apărută a­­seară, se vorbește că America s’ar fi supărat deja pe Franța, căci n’ar fi participat la un consiliu de răsboi, care s’ar fi ținut la Versailles, in ziua de 25 Septembrie. Auziți, cum o brodică tocmai acum, diplomații noștri cu știri de aceste. Mari și sensaționale titluri au avut pe ziua de ari, ziarele din București. Iată câteva mostre : Antanta, și România .Ea sacri­fica, România în folosul Bid­­gmei etc.* De la 1 Octombrie pănă la 12 Oc­tombrie, aliații au făcut in Macedonia 70.000 și in Franța 20.000 prizonieri. Manutanța Centrală, aduce la cunoș­tința podgorenilor din jud. Iași, că butoaiele cari au fost luate ca mod de împrumut, li se trimit imediat la domiciu in urma unei cereri. * un­­drifi DE LA CONSILIU DE REVIZIE Judecdiria Recursului Generalului Socec înaintea Consiliului de Revizie, a venit astăzi judecarea recursului ge­neralului Socec, condamnat de Cur­tea Marțială a armatei, la 5 ani mun­că silnică. Consiliul se compune din d-un­ general de corp de armată adj. C. Coandă președinte, V Tataru prim președintele curței de apel, Const. Buzdugan consilier de curte, general de divizie Referend­um inspectorul general al geniului și generalul Ghi­nescu de la Marele Stat Major al ar­matei ca membri. Fotoliul comisarului regal e ocu­pat de d. general Mihail, comisar spe­cial, asistat de d. colonel Pangratti comisarul regal al consiliului de re­vizie. Generalul Socec se prezintă singur fiind pus in stare de eliberare pro­vizorie. Apărarea e reprezentată prin d-nii avocați Lascar Antoniu, col. Safta, P. Sadovianu și Petrescu- Brăilă. Se proceda la luarea interogatului. Se face apelul martorilor cari sunt d­nii colonel Opran, locotenenții co­lonei Popescu D. Gerota I., Neicu, Solomon maior Vernescu, maior E­­liade, căpitanii Săvoi și Plesnilă. Lipsesc maior Eliade și căp. Plesnilă, D. comisar regal declară că renunță la ei iar apararea declară că nu și-l însușește. După aceste, grefierul con­siliului d. Broșteanu, dă citere or­donanței de trimetere in judecată, re­dactată de generalul Vasilescu Pa­­raschiv, din care rezultă că generalul Socec s’a făcut vinovat pentru fap­tul de părăsire de post Apărarea a depus 11 motive de re­curs și 1 motiv de revizuirea prin care dovedesc că au aote noi prin care vor dovedi nevinovăția incul­patului. Asupra cere­rei de revizuire, d. co­misar regal Pangratti zice că cererea este admisibilă, căci s’au călcat for­mele cerute de texte, cari constituesc motive de anulare. Apărarea depune aceleași condușii după care curtea admite judecarea fondului. Președintele pune in vedere acuzatului faptele pentru care este trimis in judecată. Generalul Socec face o descriere amănunțită a activităței și faptelor sale de la intrarea in campanie pănă la data trimiterei in judecată. Ședința continuă. Astăzi a avut loc înmormântarea vechiului și cunoscutului comepciant ieșim Mihai Karakag. MARȚI­E OCTOMBRIE IMS­ CRIMA DIN STRADA CANTA Autorul crimei din strada Canta No. 15, despre care am vorbit in nu­mărul nostru de Sâmbătă, a fost prins. El e vestitul hoț Bilici, fost condamnat la 20 ani închisoare. Bi­lici era in fruntea unei bande de 12 inși. Eri s’a iftout autopsia cadavrului plutonierului Dimitrașcu, care va fi imbalsamat și transportat la Podul Iloaie, unde va avea loc înmormân­tarea. Cheltuelile vor fi susținute de că­tre Ministerul de Interne. Vagonul de tramvai cu No. 16, tre­cănd cu viteză mare prin strada Anastasia Panu, a dat peste pouigarul Avram David, rănindu-l grav. Vasul poștal irlandez „Leinster” a fost torpilat și scufundat fără inștiin­țare de un submarin, pe cănd mer­gea de la Kingston la Halyhodor. El ducea 650 pasageri și există tea­ma că peste 400 vieți au fost pier­dute, inclusiv multe femei și copii. Multe școli care trebuiau să incea­pți astăzi cursurile, gi’au amânat des­chiderea pentru ziua de 1 Octombrie 6. Astăzi orașul a fost lipsit complecta­mente de pene. In schimb s’a dat po­pulațiunei pesmeți­ tari ca piatra. Parastas«! pentru Nicolae Filipescu Eri la ora 11 a. m. s’a oficiat la biserica Banu, un parastas pentru odihna sufletului marelui Nicolae Filipescu. Domnul Grigore Filipescu nu a putut lua parte la acest requiem, fiind nevoit să plece la București pentru a putea lua parte la înmor­mântarea iubitei lui bunici. Din par­tea familiei au fost de față. D-na Jeana Grigore Filipescu și d M Cantacuzino fost ministru Legațiunea Franceză a fost reprezentată prin d. Robert de Flers Erau de față Excelența și d Mul­­ti do ministrul Spaniei, Doamna și d. Constantin Hiotu, d na și d loan Grădișteanu, d na și d, Zizi Cantacu­zino, d ra Gabriela Duca d nii :I. Dues, Dimitrie­ Grid­anu, Mișu Cantacuzi­no, Radu Văcărescu, General Copo­­răncu, General Minei, General Gri­­goriu, General Crăiniceanu, Th Dos­­se*eu, Luca Elefterescu, General Pe­t*lla, Colonel Cezărea­nu, Colonel Păr­vanovici, General Nicoleanu, general Broșteanu, Sile Miclescu, O. Praja, Maior Fotescu, Maior Milcoveanu, Mișu Niculfisou Iancu Gigi Petau, Senator Lasarascu, dr L. Ceasovial, Gafenca, Th. Pisani, Dr. Gheorghian Cost­eă M*au Iancu Manu, Mihail Grădișteanu, Ronettos Crețianu, Gh Ranetti, Borcea, O Solomon­escu, Mircea Rădulescu, Paul Nițescu Pic­torul Cornescu N. Georges­cu, Adolf Clarnet, Stata Dragomir, Puiu Car­tianu, Mișu Condrus Petricht Iinrma, Mircea Leca, R. Suțu, Vulturescu, Panfil Șeicariu, B­antă, Maior Gălă­gescu, Dimitrie Cioc, Isăcsanu, d­na Nigroponte, d. Jean Negroponte, ge­naral Constantin Manolascu Colonel Negruzu, Mișu Lipsa», General in­tendant Leonte, M­șu Săvescu, Ro­­senthal, dr. Andronescu, V. Oi­ga, A. Chirilovici, general Aslan etc. Sâmbătă seara pe la ora 7, 8,pt 29, la chioșcul de ziare din str. Lă­pușnianu (liia Banu), mi a căzut din buzunar un portofoliu de pin la ver­zin cu 860 lei, mai multe chitanțe de plata chiriei către Epitropia Bis Talpalari, 2­anta oficiale și mai mul­te oftiri poștale, corespondență adre­sată subsemnatului Cine l’a găsit, dacă are faimă suflet, este rugat cu stăruință . Îa­și știința la adresa: Lazăr Graces, in­stitutor, domiciliat in­­ curtea biseri­cei Talpalari. Tr «Mivile tmino-român« Chier 10 Octombrie Lucrările conferenței româno ucra­inene de sub președenția prnfeniru­­lui O­ride­man sunt pe sfârșite. In ultima ședință la care a luat parte toată m­siunea romf­nă in frun­te cu d-l Conțescu, s’au cercetat un rînd de chestiuni economice s’au stabilit raporturile economice posibile dintre România și Ucraina, precum s’au proiectat modali âțile pentru restabilirea schimbului de mărfuri. Iezi președintele misiunei române d­ 1 Conțescu a vizitat te ministrul externelor D­r. Doroșeneco cu care a avut o convorbire lungă in legătu­ră cu chestiunile române. După cum se spune au fost atinși și unele chest­uri politice săptâmina aces­ta pleacă in Ro­mânia o m­sie diplomatică Ucrai­­neaeâ in frunte cu generalul j Daș­­­oheaici Gorbatschi M siunea aceasta se va informa de estuaț­a economică a României și va regula definitiv chestiunea schimbu­­lui de mărfuri Afară de aceasta Dașoheslei-Gor­­b­atschi va avea gl. misiuni diplo­matice 0 axmtă can dispare — Un raport despre d­e­unfnrM armatei Turcești — Lyon 1 Octombrie Forțele armatelor a 4-a, a 7 a și a 8-a turcești care operau Împotriva generalului Allenby, au fost stabilite după un raport făcut de către gerul Mare­ui Cuart­er turc asupra arma­telor, cu data de 8 Sapte care dă ur­mătoarele cifre: Armata 4-a a avut 31014 armata 7 a a avut 22620, ar­mata 8-a a avut 39 783 făcînd un total de 103.417. Un raport capturat al corpului de armată 22, alcătuit din diviziile a 19 a și a 20 a și da­ta de 12 Iulie arată o forță totală de 1­ 46S oameni, 100 mitraliere și 16 tunuri; se­ctorul diviziei a 20 a era mai slab, dar avea 22 tunuri; mai erau pe lăngă acestea 88 tunuri și 33 tunuri atașate pe lângă corpul 1 o armată a cărui forță totală era de 16.000. Forța de luptă a divizii­lor turcești a fost destul de bina cunoscută in timpul ultimilor 3 ani. Armata engleză cu aliații săi arată cum a întâlnit 84 d­vizii turcești re­gulate de la compania Dardanelelor. Nici una din aceste divizii nu a fost găsită a fi cu un asemanea efectiv și concluzia evidentă pentru diviziile de mai sus este ca 18 divizii ca au partic­pat in lupte­­ recente din Pa­lestina au incetat de a exista. Intre 13 Sept. și Oct. generalul Allenby a cap­turat pes­e 71.000 oa­meni, :ar arabii pretind 8000. Intre prizonieri ea cuprind și 3200 germani și austriaci cu 206 ofițeri, Comunicat francez Trupele prinise a abandonat posisiuni pe um front de 65 kilometri O înaintare franceză de U kilometri adâncime - Soippe a fost trecut­ă 30 localități ocupate 11 Octombrie 1918 înaintea atacurilor reușite fără încetare ale trupelor franceze, inami­cul a fost constrăns să abandoneze pe un front de 36 mile (65 kilometri), toate posițiunile pe care le apărase in timpul mai multor zile la nord de Suippe si Arne. Precedată de către cavalerie care a urmărit de aproape ariergardele inamice, infanteria franceză, a progresat in difer­te puncte cu el ktlonștri in adâncime, luând prizonieri gi mater­al. Trupele franceze au trecut Suippe și au ocupat Bertrioourt Aume­­nanconrt le grand, Bazsncourt, ,île sur l?nippe. St Etienne sur Suippe întreaga primă posițiune germană la nord de Suippe, este in mări­e francezilor Francezii au Înaintat dincolo de Bote des Grands Usages gl au pro­gresat in regiunea de la vest de Mesnil-Lepinoia. in direcțiunea La Retook na Mai la vest, trupele franoeve au oonpat satele d’Ausonce. Mashault, Con* treuve Laneuville, Cauroy St Morei, Sav gny-sur Ai-me, au adus isierela lui Baguicour , Viile sur Retourne, Mont St. Remy gi Ste Mar e, la 2 mile sud vest de Vous'era. Pe Chemin des Dames trupele Italo franceza au continuat in mod stră­lucit inaintarea lor. Cu toată res­itența inamică Aliații au ocupat Tregoy, Vendresse, Courtecon, Corny en Laonoia. Francezii au cucerit Cuisy și Ceny Jemi­ly, pădurea Faisi și a a atins Chemin des Dames in direcțiunea Allies.

Next