Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1921-01-16 / nr. 264

­ ANUL AL XXVIII.LEA NO­ 264 ,••*****#**«■ * a € d­a țx S­A­S S­W­­UM4N­ES 50 Bani ir|si ai piriiislaî iMltisrEt Moravuri Universitare Am arătat in articolul, precident « cii, politica și școala frenceză și gar­d nană la cara e’au format profesorii UniversTeri au introdue zăzania in rânduriie acastora Iată câteva pilda din care ne va putea vedea cum d­e meai bine pregătiți științificește și pan sub acest raport merită toată stima și toată încrederea se lasă to­tuși conduși de patimă in­ână la acte­­ ale vieții Universitare La 1918 profesorii au găsit sin­ j gom­­off soluția £ d?ptata 6ra era mai puțin rBBO m­andablă și s -au ades aminte da cei doi doctori in lettro de la Paris, lăsați de-o puri» De data aceasta era chiar guvernul Mar­ghilo­san 1a putere, edocă pentru A­­postolescu „ai noștrii“. In schimb eu aveam dezavantajul da a fi polemizat eu di­sters și eu „Viați- Romăness­­iä“ pe tema germanofiVemnlni^ fos­tului rector și a zisei reviste. Ii­ața acestor argumenta supreme Aposto­­lescu a fost recomandat fără nici o șovăire Romei că în raportul de re­comandare trebe­a arătate motivele. Consiliul Fecultăței nu s’a sfiit de a scrie impaotități grave.Se afirma acolo „că d Apostoliscu este superior in „tru­căt este doctor de stat pe cnd­e dl. Șerban nu posadă de­cât docto­ratul inferior­ de Universitate“. Lu­­cru cu atăt ni și inexplicabil cu cât titlurile și lucrim­­e me­e erau depu­sa la Facultate, întâmplarea a făcut ca Apostolescu să moară chiar in ziua nimirei. Consiliul Facultăței ne mai avă­nd in potro m’a chemat să suplinesc catedra de limba franceză. Câ­nd am sosit am acestei limb­i cu totul găsit studiul dezorganizat din cauza războiului. Examenele treceau in Românește deși licențiații, viitori profesori, sunt predee cureut de la liceu obligați să limba franceză. Studenții exclusiv nu aveau obi­ceiul de a prepara examenele. dopl Lanson și Feguet fără să fi c­iit o­perile asupra cărora emiteau aprecieri sentențioase ! Am căutat că îndrept această stare de lucruri. Am­ muncii din răsput­eri povățuind și arătănd studenților ță Uebue să lucreze di­­rect pe texte, am făcut cursurile de seminar in franțuzește ; am organi­zat pentru prima oa­r­ă in analele Universităților noastre un curs su­plimentar p­ăzit de studenți, mere­dințat d lui Lili și pentru a complecta această operă em organizat călători de studii in Franța După doi ani de activitate pot să »ă laud că sas dai căți-va­­ din cei mai buni atențiați in această specialitate din care tim­­­iș trnsistă cursurile in­streinâiste (Mi­ron, Istrati, B­rezatu, Gheorgh­iu, Sa­celarescc, Gavriescu etc). De -aseme­neea studenții ceri bat acum la por­rt: licenței pot face fala or­cărei Uni­versitâți. Totuși în ciuda acestei idivitâț au dușmani iredutabili in răndu colegi or Acești dușmani nu pot ri­die# nici o plângere se­ioasa contri­ste», dar ’mi dau un­or co­dite pemne de puț­in iubire, clipi vă in zi dar le vorbeau și ii invit la­ cursuri L­agoeda ie trim­t lucrările publicate Nici nu iau octoiiiala de- a mi mu­țu­mi de primirea Ior, necum să mi felicite de activ.Utea depusă. Dom­niile lor nu doresc să fie inform ți Am organizat dot­ă > Xcursii si Franța ce ni au avut un succes ma mare de­cât mi-am închipuit. Ci voia distinșilor mei colegi vor ră­mănos nat analele vie­ței noastre uni­versitare și ele legătur lor cu Frati și Italia. De pa urma lor se știa i­ acesta țări, și de pu­biic chiar, ei tustit'o mare Universitate in Ieși unda sunt profesori și sterdenți in­setați de cuburi. Ele tu deștepta atâtta simpatie pentru Romăni in­că 260 de studenți italieni și tot atâți francezi organizează esentați in R­mânia in frunte cu profesorii lor In sfârșit ele eu fost de mere folo studenților Ieșeni. Un distins studiu al meu a țîinit o conferiță aaaar excursiei. Toți stră­ini m’au feiic­­i­­pentru inițiativa luată §1 munca de­pusă, m­eu decorat chiar, în calitate dă profesor de franc??, caut să crees o atmosferă favorabil fipstor studii prin organizare cei mini „Luteția“. Cei mai mulți colegi Pan abținut de agi da adeziune ! Avu încercat de arewsenea să com­ p­oate? ciclul de Timbi ilesch­zănd un curs de­­ roman'ce italiană­ foarte fregventat. Am oerut Consiliu­l­­u­i Facultaței ca să admită ea acest curs, pentru care studenții arată etăS» drsgoete să poată fi ales o» obiect de studiul Bpeeialltste secun­­­­dară. Consiliul rai-a raspune cererea. ji Am branjat v­inirea vremelnică de­­ profesori francezi cari nu cereau fee­­­păt cheltur­ile de căsătorii. M’am­­ oferit chiar da a prbanis cu suma lui necesara acoperirei lor. Consiliul a­­­rfo?pias cererea. Or cât ași unora Cevi pantra lui j veraitata e inutil: profesorii cu sen­­­timanta §i cultură geresană vor fi­­ totdeauna contra arsa in­preună va s­osi din­ jr.iar „Yifței Românești“ cari = nu mi pot ierta polemicele trecute. ] Aceate porniri păîm­­așe și sentimente personala sa’au silit după etăți» ani de pregătire și muncă Bă saă retrag de la un concurs, unde nu svea si nici un contra­candidat, dar­­ a cere avea sa in ociiaie tocmai pe acești profesori. Cern nu mai am nici un Ei­jlttî da 'a ia învinge reaua voință am oferit serviciile male guvernului american. Nădăjdueau că cererea imi va fi agreată durere in st­fle. Știa că voi pleca ca căci va trebui să părăsesc doi părinți bătrăni gi scum­pa țară pe care ieri am apăsat-o au sângele reu. Dar vei fi totuși ușurat că respir im aer tavi caret, lâsănd răspunderea acestei plecări pe seama câtorva profesori ai Facultăței de li­tere. Știu că o ridicol ca­ in vrem sa nu este catedrele cant­racante din­­ lipsă de oameni pregătiț, cănd sa aduc profesori streini din lipsă de bă­știneși, candidați romăni sa se exileze. Dar de­sigur așa cere econo­mia forțelor naționale Totuși m­ai fac o datorie de a atrage atenția po­trivnicilor mei că patima ce pun in judecarea candidițil­or vor transforma in standsturi publice alegerile ce se arată la orizont! ch­estimrie I-Isuss— Pascu, Otetuleșanu- Zăuleanu vor în­trece la răsunet pe aerii de ieri: Dra­gosairescu—Pagencu, Andrei - Asia» Din toate acestea nu cred ca U»i­nfcisitstea na aibă ceva de câștigat, da­că a­cel ranit încă ceva soviete de studenți. I­mssumum maimmmngB mim wm-----------­ Pre egente sa­u de limba și lite­ratura elină au fost mult­­ gustate de studenții, care-i sorbeau și anec­dotei, pe care Garagiani știa să le­­ povestească in­ mod deosebit. 1 /Numeroasele sale traduceri și a­­­daptări din grecește, a dat putință multor studenți să feeguenteze mai cu ușurință Cursul de greacă de la Utere. Apoi, studiile sale asupra Ma­­­­cedoniei, unde Garagiani și a petre­­­­cut o bună parte din viața sa, au­­ făcut din acest profesor o figură­­ interesantă a U­niversităței ieșene. I El, dimpreună cu colegii săi C.­­ I Leonardescu, fostul profesor de is­­t­­­toria filosofiei antice și Morală,­­ 1 Petru Mășcanu, fostul profesor de­­ f Istoria universală antică,­­Anton I . Naum, fostul profesor de­­ istoria i literatură franceze, A. D. Xenopol I fostul profesor de Istor a Romă­­nilor și d­in­ Igh­i&ăvănescul pro­fesor de­­ Estetică și Pedagogie și Al Philipide profesor de Filologie română, a făcut cândva fața făcu­­tăfei de litere din Iași. Era și membru al Academiei ro­mâne. "Drapelul îndoliat de la Univer­sitate a vestit doar moartea [acelui, care timp de 50 ani a cinstit a­ceastă viaHă instituțiune a orașu­lui nostru. Pentru acel visă, care a fo­t Ion Garagiani, s’ar fi cuvenit să’l ve­dem altfel dus la locașul de veșnică odihnă Dumnezeu să’l aibă de acum in paza sa. R S. N. Șerban Ilon Garagiani Bătrânul profesor universitar ie­șean Ion Garagiani, și’a dat obștes­cui sfârșit abităeri, de ajunul Am Iui Nou In seara aceleiași sie, pe când lașul era in plina serbătoare a a­junului, un simplu car funebru tras de doi cai, urmat de o singură tră­­­­surică, a trecut neobservat pe strada Lăpușneanu, apoi prin strada I. C. Brătianu și-a urmat drumul până la cimitir,m unde rămășițele pam­ân­tești au fost depuse până la ir,mor murdare. Și viața acestui savant a fost fă­ră sgomot, fără paradă, închinată numai intereselor Universitaței ie­șene și Academiei Române Ion Garagiani era licențiat in li­tere de la Universitatea din Atena. Slabi­indu­se in Iași, a fost­­ nu­mit profesor de limba își literatura elină la 1 Aprilie 1865. El a fost cel mai vechi profesor al Univer­­sităței din Iași, dimpreună cu Ne­culai Cu­ianu. Facultatea­ noastră de ltere l’a avut aproape 50 citoi profesor, in care timp a ocupat in nenumărată rânduri și demnitatea de dicon ai­­ a­culturii de litere, t­i 88 Cu vncipere de mâni Drmit»ecă seara lst cor., se va punecir ulației b­ecul «ccflerat 1 și 2 Bucu­ești­­lsși prins Mărășești*T­cuci-Vasiui. Trenul 1 va pleca in fiecare seară din gara de Nord la ora 9 și va sosi la Iași a doua zi la ora 9 și 2 © m. dimineață. De la 1st și trenul 2 va pleca în ora 7 și 15 m. seria” și va sosi in Capitala a doua zi diminețața ora 7 55. Atât la ducere cat și la inap­­­ere dela 1a și trecui va avea căte un vagon cu paturi. Cu punerea in creulație a acestui tren acce­lerat sa va desființa actua­ul tren nixt București Mărășești care pleacă la 4 dimineața din gara de Nord. I ------ -i Confratele ,Epoca 4* Serie urmă­toarele : I .D. Mihaii Pherichide, fost preșe­dinta de consiliu, fost la mai multe rânduri ministru, fost președinte al Corpierilor Legiuitoare și mem­bru finaliș­t I partidului liberal și a dat demisiunea din acea gru­pare po­litică. 0 " Demisiunea ace­sta,­pe care o confirma înseși cercurile conducă­toare ale parti­dului brătienist nu e datorită nici de­cum unor nen­țe­­legeri ivite pe chestiunea reorgani­zării partidului, după cum voia «ă­ăsa să se creadă c­riterii politicei liberale. Cauza e cu mult m­­ i gravă; el inter«­seasă durat viața noastră politică și se va cunoaște latirop“. D. dr. Tănăsescu, medic șef al orașului, deplin restabilit, și-a re­duc­e de ozi ocupațiile. DUMINICA 16 IANUARIE 1921 Pe listu local senator, vacant­­­­ Uși, clibul liberal local ar avea­ d­oi candidați p­e C­o nst. C^nodn­­i cu­ fostul primar și pe d. C Tom­a est prim ajutor de primar. D Vintilă Brătianu, despre care un ziar d­e Iași l'a dat drept can­­didat al partidului liberal, r­andi­­lează pentru locul de senator din­ud. Ilfov.­­ ». Ziaru maghiar „Szekely ”.du­pa alină o proclamația a someiul Alb­­­ ut ț Ippunyi către ungurii din Transil­v irenie. Ia acessta proslamsț­e, Appony!­­­și exprimă nădejdea, că tratatul de 1 june de Is Trianon" n’a înstrăinat ] infintașre absolut r­a lac na ungurii transilvăneni da cal din Ungaria da astăsi. Totodată aontels face atent pe frații despărțiți asupra datoriei lor, da­r se fo­­si­da t­oată puterea, ce se­­ dau drepturile asigurate,' prin j tratatul da p c»,­ pentru ca să păs­­t tre;e totdeauna neștirbită in in m? ! vor cultura și sentimentul de ma­ghiar. Prin gra aul lui Aopol>y!, ungării ardeleni sunt asigurați apoi da ia­­birea frățească a poporului maghiar de dincolo da T­ s­a sara bibire, spune proclamația, nV a fost nici cănd !m ai adăncă, ssai divoî­­tă și mei fierbinte, aa in ceasrü de aiam“. D. N St Graur, licențiat in drept ds la facultatea din Iașî, a fost nu­mit et.pri­mi la trib Bălți in local d lui D. C. Gheorghiu, demisionat. D. Basil Ghica portărel­­­ a trib. lași, a fost înaintat ?jutor de judecă­tor la jad. padlului íi erberă Ie?», in local d-lui Nicolae Bursa, Inaintat D. Aston D. Grigorovici judecötor pu ti llu provizoriu la Șipotele (Iași) a fost numit pronuror­­ de ifioț­ire ou titlu provizoriu la trib Bacău, in loc al decedatului Mih. P. Ene. Pe scrisorile m­od­se ce vor pune mărci de 30 bani și 10 bani timbru de ajutor, iar pe­ părțile poșta­la se pun mărci de 20 bani și 10 basi ti­­a­bru de ajutor, Biurol InforasBțiunilor Con^rcială al Casee?si da Come­ ț și îndolu­rie din îl și, ne rostit că enunțăm­­ re’or interesați, că da its. 1 15 Iu­ni1 1921, va aves joc a III le­i băie i­nterna­­ționa l de eoh?milioane la P^dua in Italia Producătorii d­rn VIII a Iasi își pot anunțe adresele lor in bi­roul Informatiunilor romorciale ale Ca­merei, pentru a fi transmise efet­tasi turând ia Padisa. Un nou bilet de 500 lei fals, sV descoperit erl ,in loca­ți etc. Parchetul a Inceput cercetările. In Aula Universității, va avea loc asăix.e. după trănz, 'OPÎe inți cl Ini dr. Cazaco, in folosul societiței pen­tru combeta­rea tub rnsi­ d­e­i. D:st­ nsul _m?dio va vorbi despre Zemsto Vîrile. Anul Nost ia Mitropolie La Mitropolie, serviciul religios cU . Anul Nou a fost prec­at de I. P­­. Ș. Mitropolitul Pimen incorjurat da boierul Catedraei. Respunsurile au fost date de exccenental cor m Mitro­­pol tan, de sub conducerea d­lui Di­m­­­triu, In­ssisterța numeroasă, reprez­n­tanții autorităților și ofițerii gar­­nizoanei. Azi la ora 10 dimineață, toți pre­oții din ioraiitate s’au presentat I. P. S. S. Mitropolitului, exprimindui fe­licitări cu prile­jul Anului Nou. » _ ? _ „Daily Th­egraph­“ din Varșo­via că tratativele dintre d. Stambu­­licky și guvernul polonez au ajuns la adoptarea unui proces pentru con­struirea unei căi ferate directe Dani­sig Varșovia Lemberg Bucarești Var­a _? „ TÎF08 EXANTEMATEO - Trai ca znni da tifos exec U*r­at­­o­­.’au înre­gistrat *ilth aperte in localitate, di­n­­tre cari doi au fost acuți din județ. Toți trei scolia’m tu fost iatleți. iernai 4 n­gtSmm­i­te« ■ Ași «uK £ eto­ 49 ÄuhI ~ Dosarul Ghintilw D, Al. Marghiloman dimpreună cu .anturajul­­ său, Case mare sgom­ot, In jurul unui pretins complot oara ar fi dit nest ra Is, reînvierea dosarului Ghiuthar. Dosarul acesta a fost cerat la Iași in 1917 da cătra noul partid de a­­t­unci al mancei r rm a fost cerut la Bucureșt de d. Miha’ache, la n­­­râiele noului partid țărănesc . Ci­ priveai pe d. Taica fo­iasca și d-sa prea bine’s cunoaște pa .d .Mar­ghiloman și a avut­ prea multe alta dovezi de cfi«!8­0 de lesa-patrie als d-lui Marghiloman, pentru ca să mai aibă nevoa să suti găndel’scă și li dossrol Ghimber. D­­.r, ia definitiv, ce dovodigteTto est dossr mai mult de­căt cunoaștem cu toții, de­căt oaia, ce îsWria nu va putea nist­­ă uita? Ce să­ mai dovedească ? Câ d. A1- M. a fost in­regitm­ă cu Agenții con­­­ fn­pției germ­ane, că aceștia au cheltuit 1­2 milioane jumătate pentru sau prin ; d. A. M, că, cu coaziunea crizei din [partidul conservator, d Ah M. a da­­­torit menținerea sa d­a direcția bwi j rrai­țiani a partidului, cu «onaorsul i și cu banii Agom­bor da propagandă I gerkiană, cari i'au muu­cisaut oaidarea , pentru că cea ma­ui mare parte din in­timii d lui M, redactorii ziarelor sale etc. au fost la solda Germanilor, că d. Al. M. î nsuși a recomandat ecum* puîui său d. Ghanther pa unul di n Iași. El’ntreabă siarul „La Rouasania“, de unde luam aceste a te ? Dar nu a aceasta marea crimă și nu in dosarul ^Ghanther o vom găsi­ D. A. M. in «marea criză a istoriei noastre, a urat fie influența sa, de intaliganția, de put­­ia sa de mun­că, de banii săi, da tot al avea in el, pentru a demoraliza inițtarea romf­­­nă și a o fur­­a incapabilă să’ni înde­plinească minteaia sa istorică. Gft n’a reușit *n intregime, aceasta I nu’i face crima nici să fie iertată, I­­­a ei că fie mai pu­țin sbhi^ctă. Cina să ne vorbească de convin­­­gere. árei care la 21 August 19­14 st. §­v, a cerut ca țara noastră ‘ să intre I In risboi „­«lături“ de puerila cea­­­trai­’, iar in Ds­ icsubrie 1914 a d’«j­c­larat că Rojââcia trebea să între in l f răsboi »contra“ puter­ior certale ? Cine să ne vorbească de r*i­nvin­fi­gete, acel oara in Decembrie­­ 1917 a I caracterat răsboiul național, ca un “ act crimini 1, cerând­­ alient”. pub^că -I și perm-rență cu Puterile centrale, i bă și o legitură de inimă cu­ Ger­ I­manii Împotriva Fra­nței, iar în De­ I­cembrie 1920 p» oale­mă că mnica po­l­li­că a Romăniei^ este aber­ta cu I­n Franța și An­glia ? După toate acestea,­ «J<i­era revoe !­gi do deservi Ghember, in ce 1 pri­vește pe d Ah MaighTo»:n? Nm i Serbarea de la Soc. de gimnastica sport si muzica Joi 13 lanur­riis. B.avut loc, după sus am Bnunț­it trad ționela serbare a copiilor din aj imni «nulul nou Baioanele pop frumos aranjate și împodobite cu ghirlănsi de brad, ch­i­­tteau ,un aspect frumos cohilor și b­­rătau o bută găspodărie Sesbarss s’u mceput la era 4 p. m. in sala de tir, in fața uv ui namsros șl distins publi<\ D­ in bogatul gi variatul program, remarcăm Eteau`, u­lugușorul, capra, gimnastica, moșul Crăciun,‘dansuri naționale,­­ balet și tele’ouri vivante, toate foarte bine txeentate. m La ora 6 p. m­. publicul g„triout In sala de­ dans, unijo a contnuat dansul in sunetul muzicii-militare pă­­nă la ora T­r. ei ~ ? — Msabrii Clubului Demo­­crat 'sunt rugați a se in­­­truni Duminica-10 Ianuarie 1921 ore.e 4 jtil, p. m. - * ' Vice Preșsdinte N. GANANAU

Next