Evenimentul, februarie-martie 1923 (Anul 31, nr. 550-594)

1923-02-08 / nr. 550

Anul al XXXI No. 550 Joi 8 Februarie 19. I ieur #«?$ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI.—PIAȚA UNIREI Proprietar: PETRU P. BOGDAN ZIAR COTIDIAN ■iwjiwpiiiniii ii " wnimwiimmw'iiww iil i iwa mi E?-Ț Ii SIRECL:A " 'Im număr Vechi 2*Lei sat .matoenter Pe Uu an .300. Director : RUDOLF &.UȚU @ *.*■ ##>..■ .•mkias \ •" R'bBfíitf v*• .... îndrumări pentru viitor Ziarul „Evenimentul“ face apel călduros la toți acei ce mai av înci sentimente de iubire și dragoste pentru țara Romîneascâ, în care scop își propune să fie la dispoziție coloanele ziarului tuturor acelora cari doresc să contribue la apariția asperităților care din punct de vedere național se opun la unificarea sufletească și morală a ținuturilor de curînd alipite la vechiul regat și totodată a contribui în mod cu desăvîrșire obiectiv cu mijloacele cele mai eficace pentru a da o îndrumare cît mai sănătoasă țarei romînești din punct de vedere: național, politic, economic social, cultural Jetc. Acestea vor face obiectul unor capitole expuse pe scurt în acest ziar remânînd ca cei cu mai multă autoritate să le dea o desvoltare mai complectă. Vom începe azi cu : CONTRIBUȚII NAȚIONALE înaintea războiului european, țara Romîneasca se presenta, cu excepțiunea Cadrilaterului unde exista o iridentă neînsemnată și tactice, ca un stat unitar. In acest timp noi aveam revendicări importante în afara granițelor noastre, asupra teritoriilor locuite de romîni dintre care două, Basarabia și Bucovina, făcuseră parte integrantă altă dată dintr-una din provinciile din unirea cărora se născuse la 1859 Romînia. Odată cu terminarea resboiului și cu lichidarea Imperiului Habsburgic precum și odată cu disoluta Rusiei în urma revoluției din primavara anului 1917, aceste teritorii au fost alipite la Romînia. Această alipire a răsturnat raporturile internaționale și a dat naștere la probleme noi. Un adevăr dintr-un stat unitar din punct de vedere etnic și cultural, unitar pînâ și în trecutul istoric al celor două provincii care îl formau, Romînia a devenit un stat cu o populațiune diferită în concepții pe alocurea înstrăinată și destul de des cu desăvîrșire străină. $$$ In decursul istoriei s’au văzut însă populațiuni disparate care au putut să alcătuiască cu timpul populații unitare. Acele deosebiri dispar în fața interesului Național al Țarei. Unitatea națională o formează o serie de elemente, care se întîlnesc foarte rar grupate în totalitatea lor ci mai totdeauna numai parțial. Nici unul din elementele ce fac tăria unei naționalități nu au avut timp de a capata resistența necesară ,pentru a putea să se împotrivească Încercărilor, ce se fac de peste granița, de a rupe legăturile dintre diferitele provincii reunite. In contra gruparei a cît mai multe din aceste elemente, pentru constituirea unei conștiinți românești unitare, lucrează cu îndîrjire prin o intensă propagandă, Ungaria și pentru moment Rusia mai puțin și statul Romînesc are îndatorirea în interesul siguranței sale, de a căuta să zădărnicească aceste uneltiri. Ungaria caută să speculeze slăbiciunea legăturilor dintre provinciile alipite și vechiul regat, menținînd o stare continuă de dezordine și nemulțumiri, în speranța că împrejurări vitrige neamului nostru vor putea să-i înlesnească reîntregirea. Datoria statului Român este de a lua toate măsurile pentru a-și consolida naționalitatea. Mai presus de mijloacele de oprire a votului de propagandă care se revarsă de peste hotare asupra provinciilor alipite, se cuvine să încercăm a răpi acestei propagande rațiunea ei de a fi, prin crearea unor legături indisolubile cu aceste provincii intre aceste, este și legătura politică care va face obiectul contribuțiilor politice despre care ne vom ocupa în viitor. petru ?. Bogdan ȘCOLARILOR NOȘTRI Am cetit odată, demult, foarte de mult, nici mai știu unde, o mică istorioară, pe care vă voi povesti-o în câteva vorbe. O tânără femeie, de o rară frumusețe n’avea altă grijă decât acela de a se găti, și de a se admira. Un prelat cu vază, unchiul ei, mâhnit de atâta deșertăciune, o dojenea, o sfătuia zadarnic. Intr’o zi sfârși prin a obține de la ea o făgăduință ; anume, că va repeta în fiecare dimineață, în fiecare seară, în fața oglinzei, în timpul gătelii, de câte trei ori, vorbele următoare : „ Trupul meu, vei putrezi“. O zi, două, trei, aceste vorbe fură rostite, cu gândul aiurea. A patra zi, în timp ce buzele se mișcau mașinal, trupul meu, vei putrezi; o mică hubiță, un imperceptibil punct roș, lângă nas, îi atrase atenția—„Trupul meu vei putrezi*, repetă gânditoare tânăra femeie.... și încetul cu încetul, din zi, în zi, pătrunse înțelesul vorbelor rostite, se desgusta tot mai mult de deșărtăciunea vieței pe care o ducea, își căuta alte ocupații, își descoperi noi datorii. Unchiul îi salvase sufletul: „ Tinerilor, tinerilor, ori care Var fi cariera, nu ‘va răstiți atraș’i de scepticismul cârtitor și sterp— nu vă descurajați când națiunea trăiește clipe de restriște. Trăiți în liniștea senină a dublurpioanelor și a biblidiacelor. " Intrebați-vă fi Al INTAL, le- am făcut pentru a mă instrui și apoi pe măsură ce veți păși înainte... le-am făcut peri trip Tara uda.. Aceste vorbe au fost rostite de Pasteur, în ziua jubiletului său la 17 Decembrie 1892 , șî Pasteur mi e numai binefăcătorul Umanitâței, el este experimentatoril că mai uimitor al însăși esenței lucrurilor. Mare printre cei mai mari, prin știința sa fără greș, prin energia sa neobosită,- unde cu o credință adâncă în puterea adevărului, și cu cea mai duioasă dintre virtuți. Bunătatea („Gabriel Hauptaux). Faceți-vă, copii, [în memoria lui nu credo din vorbele de mai sus. Repetați-le zilnic, încetul cu încetul vă veți pătrunde de un mare adevăr—veți pricepe ce lecție de entuziasm și de măsură vadă în aceaș timp. Aveți încă mult de învățat pentru da apoi să vă puteți apuca de reforme rodnice. Întrebați-vă MAI ÎNTÂI: le-am făcut pentru a mă fosi.11.11, și api, pe măsură ce veți păși înainte . Ce-am făcut pentru țara mea.' Informell Mttyfiin eu insist liep* onoratul djurr.m .p.. in special, Miteistand ImnistrU i să regalmenpe odată pentru totdeauna chrstinam hârtiei pentru piarc. Cu mari sarrificii înfruntăm toate piedicile de ordin material insă eu fabrication de hârtie ne declarăm in imposibilitate de a pute lupta. Expoziția din Lwow [Polonia] a organizat un tren expoziție de mostre, care va vizita și orașul Iași. Un delegat al direcției va fi autorizat a primi comande drin Iași, hi șalin« -miniterul in central al partidului national dia Sâmbăta au fost releg ricepreședinți pentru rechini regal d'uii Mihail Caultunziutz și J unna Jouesen. " ” Tot odată, s'a alcătuit o comisie de organizare a partidului din ceehiul reuat- compusă din d’uii Cămărășescu, Xeni. Filpescu, I . Toncescu, și Mihail Flora. Secretar general fu -jinrUdulni /sertia, vechiul regat) ti. fost tiffs d. Xeni. D. Fratța, ajator de, primar, a plecat aseară la București, pentru a face intervențiile necesare, a se trimite la Iași țițeiu și motorină, ale cărora lipsă amenință interesele locale. • , Concertele simfonice ! Se pare ,că mult. alte'ytateJe^coincerte * VfirÂ.y%>lfîV gfo tarziere, de oarece lipsesc" elementeW" ; necesare pentru .ca. acrită orchestră sîn t în !'»■ alfennîțBro. 8 * *n Qrchestra.. e, descomplydată úr^M9, \ turalei ' fie• Uffet, pentru că‘alia ; amar de vreme n’a mai dat nici un confeci cu. E&Kfgurk' care/: emipUBeariĭ sĂân • r intoxi§tiat. Majoritatea,-smi< ia Chișinău. - Se pare,chiar cs primul Ionic vaj aveadpe in zilele ce urmează: -if " sub cea d.IUni An.- ic,ian. • .iț ! " Societatea simfonică aperte lipsită și de fonduri .și caduri» s* caută prin -toate,* ; mijloacele- să /oobbemjiftbare de la Bti- * j cu roșu. 'Maestrul Nedbal, cit '«are semnat un contract in toată regina, >pri--.-i-»raffte și astăzi : sumă de' 50,000 ‘Ier- lu-' . • .>i 'F .'iți 0 Se speră toăișhcă.h pesie puțină ••vierme, un prinv.concert Va avea loc «Fia’ lași-’ x f -|(| «ésbbbM ?. î Cercul Franco” aolități ..„Lateral a or..oganizat pe ziua de Dumineca 11 Februarie 1923 un Ceasu Dansant inm Salonul:... . Otelului Trayan. • .. xT . 1 Comitetul desftinnelor din cerc va pre- ja găti și .suptul ce se va servi" la oră 1:2. .^ " •• *■' r'oFi_a- . - . m,.a In jurul alegerei de la universitate îi Distru.st.1J profesor al mandraței folositore d. loan scuip cu ocad/V -ziunea aleg erei.de rector al Universitați^ajb||u^u^i|m^g|^ j D., Ion.propiie^u!bn^^udi4a4 pentru aceasta• alegere, așa incât 1-VptmiiQ cel stau dat, n’an fost .vot . j turi pentru ‘candidatura oficială a# j cflui Ion Găvănescul* de oarece Mersa nu a candidat. In aceleași,condr. Gh. ikigdan, fos.. . tul rector Și cistinsul profesor a”1 Í facultăței de medicină, care iiii Tj 0 avut un ’singur moment intențiat sa sor candideze.. . Ste* + «jdi ■ [UNK]...j : Toate administrațiile de fabrici si 1 stabilimente industriale, din Iași sunt fo ,tövitate că până la 15 Februarie sa prezinte, serv. tehnic Conumâfor de șederea,și aratare situației fabricei, for atelierGor, și stabilimentelor lor, cum și o listă nominala a întregului: ; personul de conducere și ,a toților cu arătarea pentru fiecare Țnfoi parte a vârstei, contigentului ,segisamentului, și a cazurilor de scutire ect. De asemeni vor indica mmroriile ,morilor, motoarelor preturi și forța lor..motrice. Lipsa de pește din oraș.—Tem când Capitala Feste', aprovizionata cu pește aproape The fito care. zi [UNK], iar Celelalte, orașe, primesc cel puțin de doua ori pe saptâmma pește, numai Jiietul Iași este lipsit cu desăvârșire de acest util aliment. Pană și IT'Botoșani,- Sha tiimeș de.’' la păliți pasemnată., cantitate'div.’ pește, care, se vinde, cu prețul de 15 lei pește mare și 10 lei cel mic. La Iași, ca... la Iași.