Evenimentul, iulie-septembrie 1923 (Anul 31, nr. 666-735)

1923-07-01 / nr. 666

Anul al XXXI No. 666 (125) 1 Leu REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA f i ' IAȘI.—PIAȚA UNI RE I Proprietar: PETRU P. BOGDAN ■iii­­ w­iii I ni im înmul­t­ii ni îmi iiiimwniiii Tiwn f i>rr­r^ninriiiiiii fii si Trwmgr Turn ZIAR COTIDIAN 1 Leu inserții și reclame Un număr vechi 2 Lei Abonamente : Pe Un an 300 tei Director : RUDOLF SUȚU ­izita Suveranilor la Varșovia Ziarul „Patria“, oficiosul par­tidului național român, face ur­mătoarele constatări, asupra vi­­zitei Suveranilor noștri la Varșovia: 5 . „Ideia înființărei Micei Antante, năs­cută cu mult inainte de războiul mon­dial,—când bărbații politici ai popoa­relor eliberate ori din cătușele unei al­cătuiri artificiale care a fost Austro-Un­­garia vedeau in alianța statelor națio­nale ce se vor forma, garanția existen­ței lor in viitor—a fost salutată cu căl­dură de țările cari o compun azi, și piedici reale nu s’au pus din nici o parte pentru realizarea ei. Cehoslovacia va avea merite ce nu i se vor uita că a grăbit lucrările pen­tru înființarea acestei formațiuni politi­ce, cum nu se vor uita nici meritele d-lui Vaida și ale lui Take Ionescu. Țările pomenite au atâtea precumpă­nitoare interese comune nncit alianța dintre ele a purtat de la început nota celei mai depline sincerități. Dacă. din caz in caz, s’ar părea că o divergență de păreri se ivește intre o țară și alta care constitue Mica An­tantă trebuie de observat că divergen­ța e a guvernelor mai mult sau mai pu­țin înțelegătoare și nu a popoarelor, îndeosebi o țară cu regim oligarhic și absolutist cum e a noastră, poate ade­­seaori să pară a fi un conflict cu alta­­ cu un regim sincer democratic. Chiar acum cînd Suveranii noștri sunt oaspeții Poloniei, telegramele ne aduc vestea că singură Rom­inia, din țările Micei Antante, nu s’a asociat la nota comună proiectată la Belgrad pen­tru a fi trimeasă la Sofia. Și telegramele nu uită să dea infor­mația că guvernul nostru și-ar fi făcut rezerve față de nota comună din con­siderații... dinastice. Noi credem că din considerații pur diplomatice. Și aici, cu prilejul călătoriei Suvera­nilor noștri trebuie să spunem că nu intențiunea acelor cari au lucrat la în­ființarea Micei Antante a fost și reclă­direa țărilor din centrul Europei pe ba­ze sincer democratice, cu un regim constituțional și parlamentar la nivelul Statelor din Apus. Ideea Micei Antante înseamnă nu nu­mai ajutorul imprum­utat in menținerea păcii, ci și ridicarea țărilor ce o com­pun la o viață pur legală, așezarea lor in astfel de condiții care să le garan­te­­­, consolidarea internă, in baza prin­­­ capiilor cari regulează azi viața State­­l­­or și a popoarelor. In definitiv și această ținută com­pactează tot pe cea dintâi : păstrarea statelor naționale și menținerea păcii. Pentru că numai statele de drept, con­stituționale și legale, numai cele așeza­te pe baze sincer democratice, se vor putea întări azi, în noua concepție po­litică ce stăpânește pretutindenea. Pe M. M. L. L. în drumul lor din Polonia le însoțesc d-nii I. C. Brătianu și Duca, primul ministru și ministru de externe, un loc de o Dinastie înalții oaspeți vor primi onorurile de la un president de Republică­­ în țara mân­drei regalități de odinioară în numele Poloniei va primi pe Suveranii Ro­­mâniei adevăratul reprezentant al po­porului polonez, după cum vor fi pri­miți și în Cehoslovacia. Resimțim, o mărturisire, un senti­ment de umilire, când ne gândim, că în numele României va vorbi nu nu­mai M. S. Regele, ci și cei doi mi­niștri, care se țin la putere de un an și jumătate prin ajutorul unor majori­tăți eșite din urnele furate. Nu numai că vor vorbi în numele țarei noastre cei ce n­u reprezintă voința poporului, ci vor face și legături pentru viitor în numele aceluiaș popor. Nu mai încape nici o îndoială, că întreg neamul românesc dorește intra­rea Poloniei în Mica Antantă, dar tot atât de unanimă e constatarea, că între țările Micei Antante, singură România mai trăește sub un regim oligarhic, in­­constituțional și neparlamentar. Iar pentru ca țara noastră să aibă rolul ce i se cuvine între aceste țari prietene, e cu totul de lipsă să se res­tabilească cu un ceas mai de­vreme legalitatea și în România. Suveranii noștri iubiți vor avea o­­caziunea să vadă țări cu regim pur democratic, care totuși nu sunt pri­mejduite, ci înaintează în consolidarea internă'. Informații In urma unei dispozițiuni al ministerului de bările de fine de instrucțiune, ser­an la primare vor avea loc intre școlile 1-10 iulie. In cercurile politice din Lausanne se spune că aliații vor face un demers colectiv in contra turcilor relativ la chestiunile in litigiu. A­­cest demers va interveni după ce aliații se vor înțelege intre ei. Colonelul Popescu a fost con­damnat de către consiliul de res­­boi din localitate, lă 5 ani închi­soare corecționala și­­ despăgubiri către stat, 30 mii lei in acelaș timp i se confiscă obiectele și va­lorile pentru care a fost acuzat că le-a sustras. De căt­va timp sosesc zilnic în gara Iași, intre 60 -80 vagoane de lemne de foc, pentru folosința orașului. Constatăm cu plăcere aceasta și aducem d-lui ing. Em­. Nițescu, director regional, întreaga recu­noștință a populațiunei. Dacă se va urma tot astfel, criza de lemne de până acum, se va putea resolva in bine. , Și mai constatăm că se­ face treabă bună fără paradă și focuri de artificii, cum trebue să se facă la o instituție cum e acea regio­nală din localitate. Zaharu­l tos continuă a se vinde cu 40 lei chilogramul și nici gând nu are a se iefteni. Duminică 1 Iulie Guvernul plănuește că la toamnă să vie cu un proiect prin care se înființează unul sau două subse­cretariate de stat dintre care unul pentru ministerul de interne. Suntem informați că in cel mult doua săptămini, organite fiscale vor proceda la încasarea noilor impo­zite. In multe părți, încasările au în­ceput, de­oare­ce operațiunile de recensământ au fost terminate. APROVIZIONAREA CU LEMNE IN BASARABIA Marii comercianți de lemne din Chi­șinău, amenință, de a înceta aprovizio­narea și a lăsa Basarabia cu desăvâr­șire lipsită de lemne de foc. Ei au adresat un memoriu direcțiunei generale a căilor ferate, în care arată motivul ce-i silesc aproape la înceta­rea comerțului lor. * Iată unele din motivele invocate: Pe lângă direcția regională c. f. r. din Chișinău, s’a înființat prin con­cesiune un serviciu de camionagiu, care impune comercianților de lemne o chel­tuială fantastică. Iată cum se petrec lucrurile: înainte, duplicatul se înainta la casă chiar a doua zi, până la ora 12, apoi vagonul urma să fie descărcat până­ la ora 6 seara. Pe linia de descărcare, se puneau atâtea vagoane, cât co­res­­pundea cu posibilitatea de fapt de des­cărcare. In cazul când nu se putea ter­mina descărcarea, să se permită comer­cianților de a descărca pe teren, cu condițiune ca a doua zi să fie ridica­te. In cazul contrar, se plătea căilor ferate o locație de 400.000 lei. In a­­ceste condițiuni, există și un preț nor­mal de transportul lemnelor de­ la gară de 70-80 bani de pod. Azi, în urma concesiunei serviciului de camionagiu—spun comercianții—lu­crurile s’au schimbat. Duplicatele se depun la casă chiar in ziua sosirei, avizele aproape nu se aduc la do­miciliu comercianților, toate­ vagoanele se pun de o dată la linia de descăr­care, fără a se lua în seamă posibilita­tea de fapt de a se descărca toate va­goanele într'o singură zi. Mai socotind că la casă trebue stat până la ora 12, face ca să nu remie timp de descăr­care, de­cât cel mult 6 ore, adecă o imposibilitate materială. In caz de nedescărcarea până la ora 6 seara, vagonul intră la disposiția ser­viciului de camionagiu, care percepe o taxă de descărcare de 225 lei, una de asigurare de lei 10.80 de vagon, și una de transportare în oraș de 13.21 lei. Așa că de la ora 6 seara și până a doua zi, vagonul il costă în plus pe destinatar cu 3136 lei în joc de 750 lei, ca mai înainte. Se mai întâmplă întârzieri, de care comerciantul nu are nici o vină, dar care îi costă încă 1080 lei pe zi și în plus se percepe o taxă de magazionaj, pentru timpul când lemnele se găsesc încă un vagon.* După cum am arătat, în memoriul lor, comercianții arată, că nevoind să spolieze populația, nu pot face apro­vizionarea cu lemne și cer o anchetă, spre stabilirea faptelor. fii n­imic mim als Mini­ta­ în­î Notele unui martor ocular­ ­.".(■ spune preotul armean Horsepimi.—„ Catastrofa creștinilor din Smirna.— J­undalismele Turcilor.—Salvarea po­pulației de către Francezi. .Sunt de jumătate an in țara d-voas­­tra ospitalieră, îmi spune actualul paroh al bis­ericei Armene din Iași, preotul Horsepian și totuși in urechi îmi răsu­nă încă bubuitul tunurilor, vâjâitul gloan­țelor, aud gemetele răniților amestecate cu țipetele victimelor creștine, masa­crate de armatele­­ Turcești. La d-stră e liniște, e bine, e frumos. Grădina bise­­ricei unde locuesc, e pașnică, e plină de verdeață, dar ochii mei au mereu in fața lor, valurile de sânge ce au curs și văd grozăviile, ce nici o minte ome­nească nu și le poate închipui, că to­tuși au existat in secolul al prin excelență poreclit secolul XX-lea, culturii dus la apogeu. Mi-e inima plină de a­­mărăciune cînd trebue să compar ma­sacrele creștinilor din Smirna, cu tim­purile in care trăia Linkhimom, renumi­tul rege tatar, despre care se spunea, că unde pășia nici fir de oarbă nu mai creștea. Acolo in Orient, unde acum opt luni toate orașele și satele erau în­suflețite de viață, azi nu se mai găsesc de­cit mine. Sfintele lăcașuri în care se înălțau alta-dată cuvinte de închina­re și de laudă lui D-zeu, zac acum pustie, iar altele au fost mistuite fără cruțare de flacăra distrugătoare. Nu mă simt capabil să descriu in termeni destul de plastici, nenorocirea ce s’a abătut asupra orașelor din Asia Mică, vă voi arăta insă, ce-au suferit creștinii, armenii și noi preoții în spe­cial. Mii de oameni nevinovați au fost martirizați, omorîți, numai că erau creș­tini. Căci ce vină aveau micii copii,bă­­trînii, femeile pe care le necinsteau in fața mamelor sau a soților lor ? Stri­gătele acestora mă urmăresc și azi. Ca vicar și apoi ca prizonier, am fost de față la ast­fel de scene, așteptînd din clipă in clipă, rîndul meu. Doream să sufăr alăturea de frații mei, convins că flăcările ce mistuiau atîtea victime se vor întoarce prin blestemul ceresc a­­supra celor, ce uitaseră pe D-zeu. Ma­mele ținîndu-și copii in brațe, femeile înlănțuindu-se de bărbații lor, căutau să fugă, dar urmăriți erau prinse, legate cot la cot, bătute până la singe și duse la abator. Loc grozav, unde înainte de a fi omorîte, cădeau cea mai mare par­te leșinate. Eram in închisoare cu ar­­h­iepiscopul armean Levant Tourian, care in toată durerea, căuta să ne îm­bărbăteze. Eu îmi lasasem familia mea la Corden­ o jumătate oră depărtare de Smirna, ne mai­știind nimic de soția și copii mei. Ne credeam cu toții perduți, cînd pe ziua de 8 Septembrie 1922, intr’o Sîm­­băta dimineață, nu mai zărirăm nici un funcționar Turc. Toată administrația plecase, lăsăndu-ne in voea soartei. Bande de basi-bujuci (haiduci turci)ca­­treerau prădând tot in calea lor. Noi care fuseserăm ținuți închiși, prin retra­gerea armatei din oraș, rămânând liberi, ne strânserăm la­­ arh­iepiscopatul ar­mean, spre a ne sfătui cum să fugim la mare, să ne salvăm pe vre­un vapor. Toată populația civilă venea la noi, să ne ceară ajutor. Drumurile din jurul Smirnei erau înconjurate de soldați. De două ori am căutat să trec prin rândurile lor, spre a merge la Cordello, să-mi caut familia. Dar fui descoperit,

Next