Evenimentul, iulie-septembrie 1923 (Anul 31, nr. 666-735)
1923-07-01 / nr. 666
Anul al XXXI No. 666 (125) 1 Leu REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA f i ' IAȘI.—PIAȚA UNI RE I Proprietar: PETRU P. BOGDAN ■iii wiii I ni im înmultii ni îmi iiiimwniiii Tiwn f i>rrr^ninriiiiiii fii si Trwmgr Turn ZIAR COTIDIAN 1 Leu inserții și reclame Un număr vechi 2 Lei Abonamente : Pe Un an 300 tei Director : RUDOLF SUȚU izita Suveranilor la Varșovia Ziarul „Patria“, oficiosul partidului național român, face următoarele constatări, asupra vizitei Suveranilor noștri la Varșovia: 5 . „Ideia înființărei Micei Antante, născută cu mult inainte de războiul mondial,—când bărbații politici ai popoarelor eliberate ori din cătușele unei alcătuiri artificiale care a fost Austro-Ungaria vedeau in alianța statelor naționale ce se vor forma, garanția existenței lor in viitor—a fost salutată cu căldură de țările cari o compun azi, și piedici reale nu s’au pus din nici o parte pentru realizarea ei. Cehoslovacia va avea merite ce nu i se vor uita că a grăbit lucrările pentru înființarea acestei formațiuni politice, cum nu se vor uita nici meritele d-lui Vaida și ale lui Take Ionescu. Țările pomenite au atâtea precumpănitoare interese comune nncit alianța dintre ele a purtat de la început nota celei mai depline sincerități. Dacă. din caz in caz, s’ar părea că o divergență de păreri se ivește intre o țară și alta care constitue Mica Antantă trebuie de observat că divergența e a guvernelor mai mult sau mai puțin înțelegătoare și nu a popoarelor, îndeosebi o țară cu regim oligarhic și absolutist cum e a noastră, poate adeseaori să pară a fi un conflict cu alta cu un regim sincer democratic. Chiar acum cînd Suveranii noștri sunt oaspeții Poloniei, telegramele ne aduc vestea că singură Rominia, din țările Micei Antante, nu s’a asociat la nota comună proiectată la Belgrad pentru a fi trimeasă la Sofia. Și telegramele nu uită să dea informația că guvernul nostru și-ar fi făcut rezerve față de nota comună din considerații... dinastice. Noi credem că din considerații pur diplomatice. Și aici, cu prilejul călătoriei Suveranilor noștri trebuie să spunem că nu intențiunea acelor cari au lucrat la înființarea Micei Antante a fost și reclădirea țărilor din centrul Europei pe baze sincer democratice, cu un regim constituțional și parlamentar la nivelul Statelor din Apus. Ideea Micei Antante înseamnă nu numai ajutorul imprumutat in menținerea păcii, ci și ridicarea țărilor ce o compun la o viață pur legală, așezarea lor in astfel de condiții care să le garante, consolidarea internă, in baza prin capiilor cari regulează azi viața Statelor și a popoarelor. In definitiv și această ținută compactează tot pe cea dintâi : păstrarea statelor naționale și menținerea păcii. Pentru că numai statele de drept, constituționale și legale, numai cele așezate pe baze sincer democratice, se vor putea întări azi, în noua concepție politică ce stăpânește pretutindenea. Pe M. M. L. L. în drumul lor din Polonia le însoțesc d-nii I. C. Brătianu și Duca, primul ministru și ministru de externe, un loc de o Dinastie înalții oaspeți vor primi onorurile de la un president de Republică în țara mândrei regalități de odinioară în numele Poloniei va primi pe Suveranii României adevăratul reprezentant al poporului polonez, după cum vor fi primiți și în Cehoslovacia. Resimțim, o mărturisire, un sentiment de umilire, când ne gândim, că în numele României va vorbi nu numai M. S. Regele, ci și cei doi miniștri, care se țin la putere de un an și jumătate prin ajutorul unor majorități eșite din urnele furate. Nu numai că vor vorbi în numele țarei noastre cei ce nu reprezintă voința poporului, ci vor face și legături pentru viitor în numele aceluiaș popor. Nu mai încape nici o îndoială, că întreg neamul românesc dorește intrarea Poloniei în Mica Antantă, dar tot atât de unanimă e constatarea, că între țările Micei Antante, singură România mai trăește sub un regim oligarhic, inconstituțional și neparlamentar. Iar pentru ca țara noastră să aibă rolul ce i se cuvine între aceste țari prietene, e cu totul de lipsă să se restabilească cu un ceas mai devreme legalitatea și în România. Suveranii noștri iubiți vor avea ocaziunea să vadă țări cu regim pur democratic, care totuși nu sunt primejduite, ci înaintează în consolidarea internă'. Informații In urma unei dispozițiuni al ministerului de bările de fine de instrucțiune, seran la primare vor avea loc intre școlile 1-10 iulie. In cercurile politice din Lausanne se spune că aliații vor face un demers colectiv in contra turcilor relativ la chestiunile in litigiu. Acest demers va interveni după ce aliații se vor înțelege intre ei. Colonelul Popescu a fost condamnat de către consiliul de resboi din localitate, lă 5 ani închisoare corecționala și despăgubiri către stat, 30 mii lei in acelaș timp i se confiscă obiectele și valorile pentru care a fost acuzat că le-a sustras. De cătva timp sosesc zilnic în gara Iași, intre 60 -80 vagoane de lemne de foc, pentru folosința orașului. Constatăm cu plăcere aceasta și aducem d-lui ing. Em. Nițescu, director regional, întreaga recunoștință a populațiunei. Dacă se va urma tot astfel, criza de lemne de până acum, se va putea resolva in bine. , Și mai constatăm că se face treabă bună fără paradă și focuri de artificii, cum trebue să se facă la o instituție cum e acea regională din localitate. Zaharul tos continuă a se vinde cu 40 lei chilogramul și nici gând nu are a se iefteni. Duminică 1 Iulie Guvernul plănuește că la toamnă să vie cu un proiect prin care se înființează unul sau două subsecretariate de stat dintre care unul pentru ministerul de interne. Suntem informați că in cel mult doua săptămini, organite fiscale vor proceda la încasarea noilor impozite. In multe părți, încasările au început, deoarece operațiunile de recensământ au fost terminate. APROVIZIONAREA CU LEMNE IN BASARABIA Marii comercianți de lemne din Chișinău, amenință, de a înceta aprovizionarea și a lăsa Basarabia cu desăvârșire lipsită de lemne de foc. Ei au adresat un memoriu direcțiunei generale a căilor ferate, în care arată motivul ce-i silesc aproape la încetarea comerțului lor. * Iată unele din motivele invocate: Pe lângă direcția regională c. f. r. din Chișinău, s’a înființat prin concesiune un serviciu de camionagiu, care impune comercianților de lemne o cheltuială fantastică. Iată cum se petrec lucrurile: înainte, duplicatul se înainta la casă chiar a doua zi, până la ora 12, apoi vagonul urma să fie descărcat până la ora 6 seara. Pe linia de descărcare, se puneau atâtea vagoane, cât corespundea cu posibilitatea de fapt de descărcare. In cazul când nu se putea termina descărcarea, să se permită comercianților de a descărca pe teren, cu condițiune ca a doua zi să fie ridicate. In cazul contrar, se plătea căilor ferate o locație de 400.000 lei. In aceste condițiuni, există și un preț normal de transportul lemnelor de la gară de 70-80 bani de pod. Azi, în urma concesiunei serviciului de camionagiu—spun comercianții—lucrurile s’au schimbat. Duplicatele se depun la casă chiar in ziua sosirei, avizele aproape nu se aduc la domiciliu comercianților, toate vagoanele se pun de o dată la linia de descărcare, fără a se lua în seamă posibilitatea de fapt de a se descărca toate vagoanele într'o singură zi. Mai socotind că la casă trebue stat până la ora 12, face ca să nu remie timp de descărcare, decât cel mult 6 ore, adecă o imposibilitate materială. In caz de nedescărcarea până la ora 6 seara, vagonul intră la disposiția serviciului de camionagiu, care percepe o taxă de descărcare de 225 lei, una de asigurare de lei 10.80 de vagon, și una de transportare în oraș de 13.21 lei. Așa că de la ora 6 seara și până a doua zi, vagonul il costă în plus pe destinatar cu 3136 lei în joc de 750 lei, ca mai înainte. Se mai întâmplă întârzieri, de care comerciantul nu are nici o vină, dar care îi costă încă 1080 lei pe zi și în plus se percepe o taxă de magazionaj, pentru timpul când lemnele se găsesc încă un vagon.* După cum am arătat, în memoriul lor, comercianții arată, că nevoind să spolieze populația, nu pot face aprovizionarea cu lemne și cer o anchetă, spre stabilirea faptelor. fii nimic mim als Minita înî Notele unui martor ocular .".(■ spune preotul armean Horsepimi.—„ Catastrofa creștinilor din Smirna.— Jundalismele Turcilor.—Salvarea populației de către Francezi. .Sunt de jumătate an in țara d-voastra ospitalieră, îmi spune actualul paroh al bisericei Armene din Iași, preotul Horsepian și totuși in urechi îmi răsună încă bubuitul tunurilor, vâjâitul gloanțelor, aud gemetele răniților amestecate cu țipetele victimelor creștine, masacrate de armatele Turcești. La d-stră e liniște, e bine, e frumos. Grădina bisericei unde locuesc, e pașnică, e plină de verdeață, dar ochii mei au mereu in fața lor, valurile de sânge ce au curs și văd grozăviile, ce nici o minte omenească nu și le poate închipui, că totuși au existat in secolul al prin excelență poreclit secolul XX-lea, culturii dus la apogeu. Mi-e inima plină de amărăciune cînd trebue să compar masacrele creștinilor din Smirna, cu timpurile in care trăia Linkhimom, renumitul rege tatar, despre care se spunea, că unde pășia nici fir de oarbă nu mai creștea. Acolo in Orient, unde acum opt luni toate orașele și satele erau însuflețite de viață, azi nu se mai găsesc decit mine. Sfintele lăcașuri în care se înălțau alta-dată cuvinte de închinare și de laudă lui D-zeu, zac acum pustie, iar altele au fost mistuite fără cruțare de flacăra distrugătoare. Nu mă simt capabil să descriu in termeni destul de plastici, nenorocirea ce s’a abătut asupra orașelor din Asia Mică, vă voi arăta insă, ce-au suferit creștinii, armenii și noi preoții în special. Mii de oameni nevinovați au fost martirizați, omorîți, numai că erau creștini. Căci ce vină aveau micii copii,bătrînii, femeile pe care le necinsteau in fața mamelor sau a soților lor ? Strigătele acestora mă urmăresc și azi. Ca vicar și apoi ca prizonier, am fost de față la astfel de scene, așteptînd din clipă in clipă, rîndul meu. Doream să sufăr alăturea de frații mei, convins că flăcările ce mistuiau atîtea victime se vor întoarce prin blestemul ceresc asupra celor, ce uitaseră pe D-zeu. Mamele ținîndu-și copii in brațe, femeile înlănțuindu-se de bărbații lor, căutau să fugă, dar urmăriți erau prinse, legate cot la cot, bătute până la singe și duse la abator. Loc grozav, unde înainte de a fi omorîte, cădeau cea mai mare parte leșinate. Eram in închisoare cu arhiepiscopul armean Levant Tourian, care in toată durerea, căuta să ne îmbărbăteze. Eu îmi lasasem familia mea la Corden o jumătate oră depărtare de Smirna, ne maiștiind nimic de soția și copii mei. Ne credeam cu toții perduți, cînd pe ziua de 8 Septembrie 1922, intr’o Sîmbăta dimineață, nu mai zărirăm nici un funcționar Turc. Toată administrația plecase, lăsăndu-ne in voea soartei. Bande de basi-bujuci (haiduci turci)catreerau prădând tot in calea lor. Noi care fuseserăm ținuți închiși, prin retragerea armatei din oraș, rămânând liberi, ne strânserăm la arhiepiscopatul armean, spre a ne sfătui cum să fugim la mare, să ne salvăm pe vreun vapor. Toată populația civilă venea la noi, să ne ceară ajutor. Drumurile din jurul Smirnei erau înconjurate de soldați. De două ori am căutat să trec prin rândurile lor, spre a merge la Cordello, să-mi caut familia. Dar fui descoperit,