Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-11-25 / 7478. szám

A PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI —Nr. 7478 Miercuri 25 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani I. C. M. Cluj LA INTERFERENȚA DINTRE PREZENTUL ȘI VIITORUL CINCINAL Străbătând drumurile țării, privirile cuprind și minunate­le panorame ale noilor platfor­me industriale, cu hale masi­ve, drapate în culori severe, dominate de înălțimea coșu­rilor și înconjurate de păienje­nișul rețelelor tehnologice și electrice. Pietrele de temelie ale acestor uzine și fabrici au fost așezate de aceleași mîini harnice și îndemînatice, în ultimul sfert de veac. Moder­nul laminor din Cîmpia Turzii, Rafinăria Crișana, Combinatul de celuloză și hîr­­tie din Dej, Combinatul de în­grășăminte azotoase, Fabrica de mănuși din Tg. Mureș, Fa­brica de produse ceramice de construcții din Zalău, ca și noile secții ale fabricilor și u­­zinelor Terapia, Triumf, Por­țelanul, Clujeana, România muncitoare din Cluj, Sticlărie și Electroceramica din Turda, „Arieșul“ din Cîmpia Turzii sau modernul Complex de pre­lucrare a lemnului din Cîm­­­peni sunt cîteva din cele pes­te 120 obiective industriale, agrozootehnice predate în cir­cuitul economic numai în a­­cest cincinal, de colectivele șantierelor întreprinderii de construcții-montaj. Conștiin­ciozitatea, dăruirea constructo­rilor și mentorilor acestei în­treprinderi s-a concretizat în masivul volum al lucrărilor de construcții și montaje prevă­zute în acest cincinal și cifrat la aproape 3 miliarde lei, a cărui realizare a căpătat pu­tere de fapt împlinit, în pri­mele zile ale acestei luni, îndeplinirea sarcinilor valo­rice din actualul cincinal cu două luni mai devreme, a avut loc concomitent cu punerea în funcțiune a tuturor obiective­lor planificate pînă la această dată. îndeplinindu-și angaja­mentele, constructorii clujeni au creat condițiile realizării unui volum suplimentar de lu­crări la construcții și monta­je în valoare de aproape 140 milioane lei, ceea ce echiva­lează cu 66 la sută din reali­zările primului an al acestui cincinal. Consemnînd succesele con­structorilor, am reținut subli­nierea inginerului-șef Ion Domșa, secretarul comitetului de partid: „în rezultatele bu­ne obținute de colectivele șan­tierelor noastre se regăsește, în mod deosebit, pe lingă e­­fortul conștient și susținut, materializarea unei gîndiri tehnice orientate spre valorifi­carea optimă a tuturor mijloa­celor pe care le avem într-un climat organizatoric în care ri­sipa de timp și materiale a fost înlăturată“. într-adevăr, dimensiunile a­­cestei permanente preocupări pentru găsirea unor soluții op­time și eficiente sînt mai bine conturate notînd că, numai în șase luni ale acestui an, constructorii au făcut, în tim­pul execuției, 40 de modifi­cări la soluțiile prevăzute în proiecte. Această investiție de gîndire a facilitat extinderea industrializării lucrărilor și obținerea unor însemnate eco­nomii de timp și materiale. Reducerea consumului de ma­terial lemnos cu 4 metri cubi pentru fiecare milion lei-pro­­ducție, respectiv cu 34 la sută, față de aceeași perioadă a anu­lui trecut, este o concludentă dovadă a valorificării inteli­genței colectivului întreprin­derii. Adăugind și rezultatele obținute prin mecanizarea lu­crărilor cu utilaje și dispozi­tive moderne, aplicarea unei tehnologii noi, folosirea unor soluții constructive îndrăznețe, se desprinde clar faptul că sporirea productivității mun­cii cu peste 45 la sută, pre­cum și economiile de aproape 14 milioane lei — echivalente cu 250 apartamente — obținute în actualul cincinal, sunt re­zultatul muncii creatoare a constructorilor marilor plat­forme industriale din județele de nord ale Transilvaniei. Acum, în pragul noului cin­cinal, constructorii își propun finalizarea eforturilor depuse pînă în prezent pentru preda­rea în circuitul economic a obiectivelor care au termen la sfîrșitul acestui an, precum și definitivarea lucrărilor impu­se de continuarea execuției pe timp friguros. Aceste im­perative impun menținerea la nivelul actual a ritmului de execuție, cu folosirea cât mai rațională a întregului poten­țial al șantierelor. La acestea se mai adaugă și pregătirea te­meinică a lucrărilor de con­­strucții-montaj aferente anu­lui 1971 și viitorului cincinal. în acest context, sunt de re­ținut eforturile îndreptate, din bună vreme, spre lucrările­­cheie. Este vorba de atin­gerea stadiilor fizice sta­bilite la întocmirea proiec­tului de organizare a ac­tivității pe timp friguros și executarea amenajărilor nece­sare prevăzute în proiect, a că­ror valoare se cifrează la 1,2 la sută din volumul total al lucrărilor ce se vor execu­ta în lunile de iarnă. S-a a­­juns la această valoare mi­nimă atît prin reducerea chel­tuielilor afectate închiderilor provizorii, ca urmare a de­vansării fizice a lucrărilor, cit și prin folosirea sursei de căl­dură a instalațiilor definitive existente. Numai pe platfor­mele noilor obiective indus­triale, între care fabricile de cazane mici, de obiecte sanita­re din porțelan din Cluj, pre­cum și cele de utilaje pentru industria materialelor de con­strucții din Alba Iulia, de sti­clă din Poiana Codrului, de mobilă din Beiuș se montea­ză noi cazane cu instalația a­­ferentă. Realizarea întregului ansam­blu de lucrări prins în proiec­tul de organizare pe timp fri­guros, rămîne obiectivul prin­cipal pe agenda zilei fiecărui șef de șantier, deoarece mai sunt încă unele rămîneri în ur­mă care trebuie recuperate, în atenția colectivului mai stă și asigurarea în întregime și în scurt timp a materialelor care mai sunt necesare definitivării acestor lucrări. Experiența constructorilor clujeni dovedește că lucrările Ei vin TOMAS (Continuare în pag. a lll-a) CU PLANUL CINCINAL ÎNDEPLINIT Electrometal La 21 noiembrie întreprinderea Electrometal din Cluj a îndeplinit planul cincinal. In perioada care a mai rămas pînă la sfîrșitul anului, colectivul de muncă va da o pro­ducție suplimentară în valoare de 11 milioane lei. Pe par­cursul cincinalului, întreprinderea Electrometal din Cluj și-a făurit un renume binemeritat prin calitatea superioară a produselor livrate precum și prin gama largă de sorti­mente pe care le produce pentru populație și unele ramuri industriale, prin planul de cooperare. In ultimul timp, în­treprinderea clujeană de mecanică fină a început fabricarea în mare serie a unor aparataje electrice de joasă tensiune. Pentru satisfacerea solicitărilor crescînde din acest sorti­ment, întreprinderea și-a rezervat 30 la sută din capacita­te. Intr-o permanentă înnoire se află și producția de lustre — produs tradițional al întreprinderii — și de imitații de bijuterii. La expoziția industriei locale care a avut loc nu de mult, bibelourile și articolele de ornament din tombac prezentate s-au bucurat de mu­ltă apreciere. Sunt de aseme­nea foarte solicitate piesele de schimb auto pe care între­prinderea le produce în cantități apreciabile. întreprinderea poligrafică La 20 noiembrie a îndeplinit prevederile planului cinci­nal și întreprinderea poligrafică Cluj. In perioada 19611— 1970 producția globală a întreprinderii, față de cincinalul precedent, a crescut cu 48,8 la sută, iar productivitatea muncii cu 43,1 la sută, ceea ce înseamnă în plus aproape 14 milioane de ziare, 3 020 000 cărți beletristice, școlare, științifice tipărite în limbile română, maghiară, germană, rusă, engleză, italiană, spaniolă etc. un mare număr de ti­părituri care servesc dezvoltării științei și culturii din țara noastră. Reutilarea mai multor sectoare și secții ale între­prinderii a permis și creșterea nivelului calitativ al tipări­turilor, satisfacerea cerințelor pentru export etc. In cursul actualului cincinal, întreprinderea poligrafică din Cluj a intrat într-o nouă fază de dezvoltare. Secția de ziare func­ționează într-o clădire nouă, alături de care vor fi con­struite, în viitorul apropiat, și restul secțiilor și unităților. Industria locală La 19 noiembrie industria locală a județului Cluj a în­deplinit prevederile planului cincinal la producția globală și marfă. Potrivit calculelor estimative, pînă la sfîrșitul anului unitățile de industrie locală vor mai produce măr­furi și vor presta servicii în valoare de 90 milioane lei peste prevederile cincinalului. Pe lângă îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal, un merit deosebit le revine colectivelor de muncă din întreprinderile aparținătoare acestui important sector economic din județul nostru pentru lărgirea considerabilă a gamei sortimentelor de produse li­vrate întreprinderilor comerciale, pentru varietatea servi­ciilor prestate, precum și pentru creșterea volumului produ­selor livrate la export. IMPORTANTE NOTÁRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI Îmbunătățirea condițiilor de muncă ale minerilor Consiliul de Miniștri a sta­bilit unele măsuri pentru îm­bunătățirea condițiilor de muncă ale minerilor prin a­­plicarea duratei schimbului de lucru de 6 ore în subte­ran. Astfel, durata schimbu­lui de lucru în subteran la Exploatarea minieră Baia Sprie va fi de 6 ore, fără mo­dificarea indicatorilor de plan, a normelor de muncă și salariilor în vigoare. Durata stabilită se va socoti de la in­trarea și pînă la ieșirea din mină. Experimentarea care a avut loc pînă acum la această exploatare a demonstrat că durata redusă a schimbului de lucru a contribuit la apli­carea cu mai multă eficiență a măsurilor pentru perfecțio­narea procesului de produc­ție, la întărirea disciplinei în muncă, la îmbunătățirea si­tuației forței de muncă din acest sector. Odată cu măsura amintită, Ministerul Industriei Miniere și Geologiei a fost autorizat ca pe măsura creării condi­țiilor necesare, să experimen­teze și la celelalte unități mi­niere din cadrul Centralei minelor și metalurgiei nefe­roase Baia Mare durata de 6 ore pe schimb în subteran, fără modificarea indicatorilor de plan aprobați. De aseme­nea, pînă la 31 decembrie­ 1970, ministerul va prezenta Consiliului de Miniștri un program privind introducerea eșalonată a experimentării duratei reduse de lucru în subteran la alte unități mi­niere.­­ (Agerpres). Consiliul de Miniștri a a­­probat printr-o hotărîre în­ființarea de centre de calcul teritoriale la Brașov și Pitești. Noile unități vor fi dotate cu sisteme electronice de calcul și vor avea ca obiect presta­rea de servicii de calcul și de prelucrare a datelor. Ele vor efectua astfel de lucrări pen­tru un număr important de întreprinderi industriale din județele Brașov și Argeș și din județele învecinate. Noile centre de calcul teri­toriale, în colaborare cu spe­cialiștii unităților economice, se vor ocupa de introducerea sistemelor informatice în con­ducerea producției, acționînd totodată pentru realizarea cu ajutorul calculatoarelor elec­tronice a conducerii gestiunii complete a cîtorva din prin­cipalele întreprinderi din raza lor de activitate, în vederea extinderii tehnicii moderne de calcul în economie. Hotărîrea Consiliului de Mi­niștri se înscrie în contextul recomandărilor făcute de to­varășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul întîlnirii de lucru din luna septembrie cu specialiști din domeniul tehnicii electro­nice de calcul și informaticii economice. (Agerpres), înființarea de centre de calcul teritoriale la Brașov și Pitești IMSIMM CAȘEI 1970 Din dealul dinspre Sălișca pînă în cel dinspre Bogata nu ți se pare să fie o distanță prea mare. Dacă strigi de pe unul, îți zici, trebuie să se audă pe celălalt, între aceste dealuri, despăr­țite parcă de o mină nevăzută, pentru a face loc unui șes în­tins cînd de o parte cînd de alta a Someșului, se află așe­zări, sate cu istoria și obice­iurile lor. Dar mai ales cu ritmul impetuos în care s-au înscris acestea în anii noștri, pe coordonatele progresului și civilizației. Există în Cășei un loc, am putea să-i spunem centrul ci­vic al comunei, care este veș­nic animat, chiar vara cînd toți cei din sat sînt plecați la munca cîmpului, sau iarna cînd frigul nu te îndeamnă de loc să stai pe afară. Aci, în fața Consiliului popular comu­nal și a căminului cultural e un fel de „nod de comuni­cație“; sosesc oamenii din sa­tele din zona de deal aduși confortabil de autobuze, vin alții care așteaptă sosirea au­tobuzelor pentru a merge la Dej sau în alte direcții. — Mai de mult, rar cînd ci­neva se folosea de tren sau v. călugări (Continuare în pag. a l!I-a) I CABA SI CABANA TINERETULUI DE LA BURU LUI I accent pe„ „SETEA” DE CULTURA Cultura, indiscutabil, a de­venit un bun al întregului popor. Eforturile statului so­cialist au dat roadele nece­sare. Mutațiile survenite în conștiința oamenilor sunt relevante în această privin­ță. Nu există, cred, casă în care să nu existe o biblio­tecă cât de mică. Aproape toată lumea citește. Unii mai mult, alții mai puțin și ex­trem de puțini nu citesc. Sunt și din aceștia... Sunt pu­țini, extrem de puțini, dar sunt. Și dacă nu citesc, nu-i poți forța. Recent, editurile au luat o inițiativă mai mult decât salutară: au scos pliante și chiar buletine e­­ditoriale care se pot pro­cura pentru informare asu­pra celor mai recente apari­ții de cărți în librării. Să știe omul ce cărți au a­­părut, să se orienteze după preferințe, după gusturi. Am asistat recent, la o libră­rie, în fața unui stand un­de erau puse la dispoziția cititorilor pliante, buletine editoriale în mod gratuit. Și ce să vezi! Creștea inima în mine cînd vedeam cum fie­care lua cite un exemplar din pliantele respective. Luau oamenii și plecau să le răsfoiască acasă, în tihnă. Două, cum să le zic? Două din acele foste moderne, că erau cu „mini“, nu cu „ma­xi“, că dacă erau eu „maxi“ le ziceam moderne, îndesau, pe furiș, nu sacoșe, pachete întregi de pliante și de bu­letine. Măi, ce să fie 1 Iată o enigmă. O enigmă de re­zolvat într-un roman poli­țist. Și cînd mă gîndeaim cum să încropesc romanul polițist, trec prin piață și ca să rezolv problema poli­țistă, cumpăr „floricele“. Că mestecând floricelele se lim­pezesc ideile. Și s-au limpe­zit cînd le-am terminat... Punga provenea din pliante­le oferite gratuit pentru in­formarea cititorilor. Achizi­toarele de pliante făceau parte din „trustul de vînza­­re a floricelelor și semințe­lor“. E clar! Setea de cul­tură nu s-a împăcat nicioda­tă cu setea de înavuțire. „Trustmenii" respectivi — că unul livrează porumbul pentru floricele, semințele pentru vînzătoarele de se­mințe — au lumea lor, lu­mea celor ce nu produc. Un șofer le aduce porumbul de știu eu unde, el le aduce și semințele. Mărunțișuri, veți zice. Ei, da, mărunțișuri, dar să le lichidăm. Grigore BEURAN f Extinderea capacităților de tratament în vederea extinderii capa­cităților de tratament pe lito­ralul Mării Negre, Consiliul de Miniștri a aprobat, unele măsuri pentru începerea exe­cuției unor hoteluri sanato­­riale, bază de tratament, spa­ții pentru alimentație publi­că, distracții și agrement în zona Eforie Nord — Agigea. Noul complex va cuprinde trei hoteluri cu o capacitate de cazare de peste 1300 de locuri, restaurante cu mai mult de 1 500 de locuri, pre­cum și o bază de tratament, în cadrul acesteia se vor asi­­­­gura: băi și împachetări de nămol, băi de lumină, saline și galvanice, dușuri terapeuti­ce, aerosoli, inhalații etc. Ba­za de tratament va mai fi do­tată cu un bazin cu apă sali­nă, sală de gimnastică pentru­ cultură fizică medicală și saună. (Agerpres). Scopul și efectul SANCȚIUNII Privită din punct de vede­re juridic, filozofic sau social, definirea sancțiunii are unul sau mai multe elemente co­mune, însă și suficiente dife­rențieri ca­ rol și scop. Rămî­ne discutabilă, poate, numai clasificarea sau certitudinea efectului ce-i are sancțiunea, asupra celui sau celor care-i suportă consecințele. Se spu­ne, și pe bună dreptate, că sînt sancțiuni și... „sancțiuni“. Nu vrem să afirmăm, even­tual cantitativ, că mai multe sunt juste sau mai multe nu sînt, ori că mai­ multe nu sînt, de fapt, și nu fond sanc­țiuni. Ele rămîn, oricum ar fi formulare, sancțiuni. Vom conta să surprindem cîteva situații care au generat hotărîrea luării și aplicării u­­nor sancțiuni. Acest cuvînt este folosit mai des de unii conducători de întreprinderi sau instituții, de șefi de ser­vicii, de maiștri, de avocați, procurori etc. Fiind foarte di­verse împrejurările care fac obiectul lor, numai o simplă enumerare a acestora ne-ar fi imposibilă. Rîndurile de față nu își propun acest as­pect, ci accentuarea cîtorva ipostaze legate de felul cum se hotărăsc sancțiunile în bi­nele întreprinderi, instituții, combinate (excludem organele judecătorești), în care pu­terea de sancționare o are orice persoană a cărei funcție îi conferă acest drept legal (de la șeful de echipă pînă la directorul general); în relațiile de serviciu, în­tre oameni apar și păreri contradictorii, „ciocniri“ de interese colective sau „per­sonale“ (ale echipei, atelieru­lui, întreprinderii etc.), au loc unele abateri de la nor­mele de muncă, de la obliga­ția civică, de la etică sau res­ponsabilitatea funcției etc. Sunt „n“ situații care determi­nă, obligă sau presupun apli­carea unor măsuri disciplina­re. Pentru fiecare caz există regulamente și normative ca­re prevăd drepturile, îndato­ririle și posibilele sancțiuni. Despre rolul măsurii discipli­nare sau al sancțiunii în ge­neral nu discutăm, ne limi­tăm la scop și efect. Am participat la cercetarea abaterilor unui conducător de instituție, care nu numai că dispunea singur sancțiunile, însă, le și aplica, folosindu-se în anumite împrejurări de forța pumnului. In timpul confruntărilor, cei „sancțio­nați“ au fost amenințați de „piint“ că-și vor pierde pâi­nea dacă „vor deschide gura“. Ei să nege totul. Au fost montate și unele persoane din conducere "să facă la fel sau să ne răspundă simplu: „nu cunosc, n-am auzit sau n-am văzut“. Faptele reale, pînă la urmă, au fost recunoscute și de cel reclamat, însă pentru aflarea adevărului, trei oa­meni au pierdut o săptămînă cercetînd numai acest caz, puțin aparte. A fost greu și că la rîndu-ne trebuia să propu­nem o sancțiune pentru cel l­a care umilise și brutalizase î­n oameni și care se dovedise 1 ► lipsit de curaj și nesincer. 13 Propunerile colectivului pre­­< I­vedeau retrogradarea din I, funcție și rămînea sub semn 1­ de întrebare calitatea de 0 membru de partid. După un­­­­ timp am aflat că a fost 1 ► schimbat din funcție și că a 13 primit „un vot de blam cu 1 ► avertisment“. Dar cineva ne-a 13 spus că schimbarea din func­­­­­­ție (retrogradarea) i-a deschis drumul spre promovare, la un organ superior, pe un post iv de inspector, iar de aici, du­­p 3­pă cîteva luni, a fost numit tot într-o funcție de conduce­re la o altă instituție. Nu ne venea să credem. Cei care cunosc acest caz se întreabă­­ care a fost rolul și în special , efectul sancțiunii? Procedîn­­­­du-se astfel, sancțiunea și-a­­ atins scopul? Dacă, da, pen­­­tru cine? Sîntem de acord că e un om, pentru o greșeală nu­­ trebuie să suporte toată via­­­­ța consecințe, însă, de aici și­­ pînă la a face din sancțiune un mijloc de promovare, ni se pare o modalitate parado­xală. Un exemplu similar am în­­tîlnit la o altă instituție. Un șef de compartiment a provo­cat în rîndul colectivului său o stare anormală, un fel de opoziție față de o hotărîre a comitetului de direcție, ce­­rînd oamenilor să nu accepte măsurile ce se vor lua. Deși hotărîrea conducerii venea în sprijinul lor (se solda și s-a soldat cu substanțiale cîști­­guri materiale pentru toți), el s-a opus. A urmat sancționa­rea celui „nemulțumit“. Dar cum? Schimbarea din funcție — „retrogradarea“ — s-a făcut prin încadrarea pe un post superior (se spunea că nu au alt loc). După cîteva luni, a fost numit șef de unitate (deci promovat!). După alte luni îl găsim transferat la o altă instituție. De un post de altă instituție, pe un post de șef de­ Serviciu, care nu sare nimic comun cu specialitatea sa. Ne întrebăm: ce rol și ce efect a avut sancțiunea în a­­cest caz? Ne abținem de a face alte presupuneri... Dintre multitudinea iposta­zelor generatoare de măsuri disciplinare, ne vom opri și asupra acelora care se înscriu la capitolul „sancțiuni" dicta­te din invidie, din orgoliu, din dorința de a-și face șeful simțită dovada exigenței sale față de incomozi sau față de modești, care lucrează cu sîr­­guință. Tot invidia l-a „de­terminat“ pe directorul unei întreprinderi să dispună sanc­ționarea­ unui șef de unitate din subordine. Ce surprinde în acest­ caz e faptul că omul a fost pedepsit pentru lipsu­rile constatate de o comisie de control la o secție în timpul cînd el era în conce­diu de odihnă. La cîteva zile după revenirea la serviciu, a și primit „depeșa“. S-a dus la director să-i explice situa­ția, dar acesta nu a vrut să stea de vorbă cu el pentru că... Sînt oameni care pe băncile facultății nu au strălucit, dar care în activitatea zilnică, în producție, trezindu-se la „rea­litate“, au început adevărata muncă, nu numai practică, ci și de cercetare. Sunt alții care au avut în index numai 10. O dată cu „F.B.“-ul examenului Costel STEFANESCU (Continuare în pag. a lll-a) . La­ Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și de­mocratice din România, au început marți dimineața lu­crările sesiunii științifice consacrate împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Friedrich Engels. • Ambasadorii la O.N.U. ai Franței, Marii Britanii, U.R.S.S. și S.U.A. s-au întâl­nit din nou luni pentru a discuta posibilitatea reluării misiunii reprezentantului spe­cial al secretarului general al O.N.U. pentru Orientul Apropiat, Gunnar Jarring, întîlnirea a avut loc la reșe­dința reprezentantului per­manent al S.U.A. la O.N.U., Charles Yost.­­ în zilele de 23 și 24 noiembrie au avut loc la București lucrările primei sesiuni a Comisiei mixte gu­vernamentale româno-maro­­cane pentru promovarea schimburilor comerciale, în încheierea lucrărilor, care s-au desfășurat într-o atmo­sferă de deplină înțelegere, cele două părți au încheiat un protocol privind schim­burile comerciale romăno­­marocane pe anul 1971.­­ Președintele R.S.F. Iu­goslavia, Iosip Broz Tito, a primit marți pe primul mi­nistru al Republicii Ghana, Kofi Rusia, care se află în­­tr-o vizită oficială în Iugo­slavia.­­ în aceste zile presa po­loneză consacră numeroase materiale apropiatei vizite pe care Jacques Chaban- Delmas, primul ministru al Franței, urmează să o facă în Polonia, oglindind diferi­te aspecte ale relațiilor din­tre cele două țări. $ în Uniunea Sovietică a fost lansat marți satelitul artificial al Pămîntului „Cosmos-380“. Profiluri contemporane Constantin Huțanu, ingine­rul șef al cooperativei agri­cole de producție din Mînă­­stireni, a simțit de bună sea­mă — încă din copilărie — o irezistibilă atracție spre frumoasa și respectata mese­rie de agronom. Vocația profesională a a­­cestui om, născut acum 40 de primăveri în casa unui meca­nic de locomotivă din Pașcani, a fost atît de puternică, încît,­­deși viața l-a determinat, du­pă absolvirea a 7 clase pri­mare, să urmeze o școală po­ligrafică, dobîndind calificarea de zincograf, apoi o școală militară, devenind ofițer de miliție, calitate pe care și-a onorat-o timp de 8 ani, ter­­minînd în acest interval și li­ceul) și-a considerat nealtera­tă datoria față de propria-i conștiință, aceea de a se pre­zenta la concursul de admite­re în Institutul agronomic din Cluj. —• In acel an, 1958, aveau­ o situație socială bună: sluj­bă onorabilă, familie înteme­iată, locuință asigurată. Ce v-a determinat să luați viața, ca să spunem așa, de la în­ceput,­­ adică să alegeți la 28 de ani, etate la care majori­tatea oamenilor sunt de obicei deplin formați din punct de­­vedere profesional, juvenila ipostază de student la agro­nomie? — Am îndrăgit de mic na­tura și, o dată cu trecerea timpului, agricultura, pe care o consider cea mai frumoasă ocupație. Iată ce m-a decis, în primul rînd, să-mi schimb profesia și să trec la înfăp­tuirea visului meu de­ a ajun­ge inginer agronom. — Acest act de curaj, de deliberată acceptare a unor privațiuni și sacrificii tempo­rare, merită să fie mai solid argumentat. De ce, totuși?... — Pentru că a munci și a crea în agricultură reprezin­tă pentru mine modalitatea intimă de a mă realiza, dez­volta și desăvîrși, la un mod superior, ca personalitate u­­mană. — Cum a fost la facultate? — In primul an — extrem de greu. Acomodarea la un efort de natură specială, s-a dovedit a fi spinoasă. Notele n-au fost grozave. In anii ur­mători, situația s-a schim­bat, prin muncă, bineînțeles. Examenul de stat l-am luat cu 10. — Care este cea mai fru­moasă amintire a dumnea­voastră din viața de student? — Luarea cu brio a exame­nului de stat. Primisem trei de 10 și mai aveam de în­fruntat ultimul obstacol. Cînd al­ patrulea 10 a devenit re­alitate concretă, am simțit o imensă bucurie. Pe coridor mă aștepta soția. Ne-am îm­brățișat. Știam amîndoi că zilele dificile trecuseră și în­cepea o perioadă reconfortand Lucian SÎMBOAN (Continuare în pag. a Ill-a) AGRONOMUL DIN MĂNISTIRENI I ‡­9 ‡

Next