Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-11-25 / 7478. szám
A PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI —Nr. 7478 Miercuri 25 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani I. C. M. Cluj LA INTERFERENȚA DINTRE PREZENTUL ȘI VIITORUL CINCINAL Străbătând drumurile țării, privirile cuprind și minunatele panorame ale noilor platforme industriale, cu hale masive, drapate în culori severe, dominate de înălțimea coșurilor și înconjurate de păienjenișul rețelelor tehnologice și electrice. Pietrele de temelie ale acestor uzine și fabrici au fost așezate de aceleași mîini harnice și îndemînatice, în ultimul sfert de veac. Modernul laminor din Cîmpia Turzii, Rafinăria Crișana, Combinatul de celuloză și hîrtie din Dej, Combinatul de îngrășăminte azotoase, Fabrica de mănuși din Tg. Mureș, Fabrica de produse ceramice de construcții din Zalău, ca și noile secții ale fabricilor și uzinelor Terapia, Triumf, Porțelanul, Clujeana, România muncitoare din Cluj, Sticlărie și Electroceramica din Turda, „Arieșul“ din Cîmpia Turzii sau modernul Complex de prelucrare a lemnului din Cîmpeni sunt cîteva din cele peste 120 obiective industriale, agrozootehnice predate în circuitul economic numai în acest cincinal, de colectivele șantierelor întreprinderii de construcții-montaj. Conștiinciozitatea, dăruirea constructorilor și mentorilor acestei întreprinderi s-a concretizat în masivul volum al lucrărilor de construcții și montaje prevăzute în acest cincinal și cifrat la aproape 3 miliarde lei, a cărui realizare a căpătat putere de fapt împlinit, în primele zile ale acestei luni, îndeplinirea sarcinilor valorice din actualul cincinal cu două luni mai devreme, a avut loc concomitent cu punerea în funcțiune a tuturor obiectivelor planificate pînă la această dată. îndeplinindu-și angajamentele, constructorii clujeni au creat condițiile realizării unui volum suplimentar de lucrări la construcții și montaje în valoare de aproape 140 milioane lei, ceea ce echivalează cu 66 la sută din realizările primului an al acestui cincinal. Consemnînd succesele constructorilor, am reținut sublinierea inginerului-șef Ion Domșa, secretarul comitetului de partid: „în rezultatele bune obținute de colectivele șantierelor noastre se regăsește, în mod deosebit, pe lingă efortul conștient și susținut, materializarea unei gîndiri tehnice orientate spre valorificarea optimă a tuturor mijloacelor pe care le avem într-un climat organizatoric în care risipa de timp și materiale a fost înlăturată“. într-adevăr, dimensiunile acestei permanente preocupări pentru găsirea unor soluții optime și eficiente sînt mai bine conturate notînd că, numai în șase luni ale acestui an, constructorii au făcut, în timpul execuției, 40 de modificări la soluțiile prevăzute în proiecte. Această investiție de gîndire a facilitat extinderea industrializării lucrărilor și obținerea unor însemnate economii de timp și materiale. Reducerea consumului de material lemnos cu 4 metri cubi pentru fiecare milion lei-producție, respectiv cu 34 la sută, față de aceeași perioadă a anului trecut, este o concludentă dovadă a valorificării inteligenței colectivului întreprinderii. Adăugind și rezultatele obținute prin mecanizarea lucrărilor cu utilaje și dispozitive moderne, aplicarea unei tehnologii noi, folosirea unor soluții constructive îndrăznețe, se desprinde clar faptul că sporirea productivității muncii cu peste 45 la sută, precum și economiile de aproape 14 milioane lei — echivalente cu 250 apartamente — obținute în actualul cincinal, sunt rezultatul muncii creatoare a constructorilor marilor platforme industriale din județele de nord ale Transilvaniei. Acum, în pragul noului cincinal, constructorii își propun finalizarea eforturilor depuse pînă în prezent pentru predarea în circuitul economic a obiectivelor care au termen la sfîrșitul acestui an, precum și definitivarea lucrărilor impuse de continuarea execuției pe timp friguros. Aceste imperative impun menținerea la nivelul actual a ritmului de execuție, cu folosirea cât mai rațională a întregului potențial al șantierelor. La acestea se mai adaugă și pregătirea temeinică a lucrărilor de construcții-montaj aferente anului 1971 și viitorului cincinal. în acest context, sunt de reținut eforturile îndreptate, din bună vreme, spre lucrărilecheie. Este vorba de atingerea stadiilor fizice stabilite la întocmirea proiectului de organizare a activității pe timp friguros și executarea amenajărilor necesare prevăzute în proiect, a căror valoare se cifrează la 1,2 la sută din volumul total al lucrărilor ce se vor executa în lunile de iarnă. S-a ajuns la această valoare minimă atît prin reducerea cheltuielilor afectate închiderilor provizorii, ca urmare a devansării fizice a lucrărilor, cit și prin folosirea sursei de căldură a instalațiilor definitive existente. Numai pe platformele noilor obiective industriale, între care fabricile de cazane mici, de obiecte sanitare din porțelan din Cluj, precum și cele de utilaje pentru industria materialelor de construcții din Alba Iulia, de sticlă din Poiana Codrului, de mobilă din Beiuș se montează noi cazane cu instalația aferentă. Realizarea întregului ansamblu de lucrări prins în proiectul de organizare pe timp friguros, rămîne obiectivul principal pe agenda zilei fiecărui șef de șantier, deoarece mai sunt încă unele rămîneri în urmă care trebuie recuperate, în atenția colectivului mai stă și asigurarea în întregime și în scurt timp a materialelor care mai sunt necesare definitivării acestor lucrări. Experiența constructorilor clujeni dovedește că lucrările Ei vin TOMAS (Continuare în pag. a lll-a) CU PLANUL CINCINAL ÎNDEPLINIT Electrometal La 21 noiembrie întreprinderea Electrometal din Cluj a îndeplinit planul cincinal. In perioada care a mai rămas pînă la sfîrșitul anului, colectivul de muncă va da o producție suplimentară în valoare de 11 milioane lei. Pe parcursul cincinalului, întreprinderea Electrometal din Cluj și-a făurit un renume binemeritat prin calitatea superioară a produselor livrate precum și prin gama largă de sortimente pe care le produce pentru populație și unele ramuri industriale, prin planul de cooperare. In ultimul timp, întreprinderea clujeană de mecanică fină a început fabricarea în mare serie a unor aparataje electrice de joasă tensiune. Pentru satisfacerea solicitărilor crescînde din acest sortiment, întreprinderea și-a rezervat 30 la sută din capacitate. Intr-o permanentă înnoire se află și producția de lustre — produs tradițional al întreprinderii — și de imitații de bijuterii. La expoziția industriei locale care a avut loc nu de mult, bibelourile și articolele de ornament din tombac prezentate s-au bucurat de multă apreciere. Sunt de asemenea foarte solicitate piesele de schimb auto pe care întreprinderea le produce în cantități apreciabile. întreprinderea poligrafică La 20 noiembrie a îndeplinit prevederile planului cincinal și întreprinderea poligrafică Cluj. In perioada 19611— 1970 producția globală a întreprinderii, față de cincinalul precedent, a crescut cu 48,8 la sută, iar productivitatea muncii cu 43,1 la sută, ceea ce înseamnă în plus aproape 14 milioane de ziare, 3 020 000 cărți beletristice, școlare, științifice tipărite în limbile română, maghiară, germană, rusă, engleză, italiană, spaniolă etc. un mare număr de tipărituri care servesc dezvoltării științei și culturii din țara noastră. Reutilarea mai multor sectoare și secții ale întreprinderii a permis și creșterea nivelului calitativ al tipăriturilor, satisfacerea cerințelor pentru export etc. In cursul actualului cincinal, întreprinderea poligrafică din Cluj a intrat într-o nouă fază de dezvoltare. Secția de ziare funcționează într-o clădire nouă, alături de care vor fi construite, în viitorul apropiat, și restul secțiilor și unităților. Industria locală La 19 noiembrie industria locală a județului Cluj a îndeplinit prevederile planului cincinal la producția globală și marfă. Potrivit calculelor estimative, pînă la sfîrșitul anului unitățile de industrie locală vor mai produce mărfuri și vor presta servicii în valoare de 90 milioane lei peste prevederile cincinalului. Pe lângă îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal, un merit deosebit le revine colectivelor de muncă din întreprinderile aparținătoare acestui important sector economic din județul nostru pentru lărgirea considerabilă a gamei sortimentelor de produse livrate întreprinderilor comerciale, pentru varietatea serviciilor prestate, precum și pentru creșterea volumului produselor livrate la export. IMPORTANTE NOTÁRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI Îmbunătățirea condițiilor de muncă ale minerilor Consiliul de Miniștri a stabilit unele măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale minerilor prin aplicarea duratei schimbului de lucru de 6 ore în subteran. Astfel, durata schimbului de lucru în subteran la Exploatarea minieră Baia Sprie va fi de 6 ore, fără modificarea indicatorilor de plan, a normelor de muncă și salariilor în vigoare. Durata stabilită se va socoti de la intrarea și pînă la ieșirea din mină. Experimentarea care a avut loc pînă acum la această exploatare a demonstrat că durata redusă a schimbului de lucru a contribuit la aplicarea cu mai multă eficiență a măsurilor pentru perfecționarea procesului de producție, la întărirea disciplinei în muncă, la îmbunătățirea situației forței de muncă din acest sector. Odată cu măsura amintită, Ministerul Industriei Miniere și Geologiei a fost autorizat ca pe măsura creării condițiilor necesare, să experimenteze și la celelalte unități miniere din cadrul Centralei minelor și metalurgiei neferoase Baia Mare durata de 6 ore pe schimb în subteran, fără modificarea indicatorilor de plan aprobați. De asemenea, pînă la 31 decembrie 1970, ministerul va prezenta Consiliului de Miniștri un program privind introducerea eșalonată a experimentării duratei reduse de lucru în subteran la alte unități miniere. (Agerpres). Consiliul de Miniștri a aprobat printr-o hotărîre înființarea de centre de calcul teritoriale la Brașov și Pitești. Noile unități vor fi dotate cu sisteme electronice de calcul și vor avea ca obiect prestarea de servicii de calcul și de prelucrare a datelor. Ele vor efectua astfel de lucrări pentru un număr important de întreprinderi industriale din județele Brașov și Argeș și din județele învecinate. Noile centre de calcul teritoriale, în colaborare cu specialiștii unităților economice, se vor ocupa de introducerea sistemelor informatice în conducerea producției, acționînd totodată pentru realizarea cu ajutorul calculatoarelor electronice a conducerii gestiunii complete a cîtorva din principalele întreprinderi din raza lor de activitate, în vederea extinderii tehnicii moderne de calcul în economie. Hotărîrea Consiliului de Miniștri se înscrie în contextul recomandărilor făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul întîlnirii de lucru din luna septembrie cu specialiști din domeniul tehnicii electronice de calcul și informaticii economice. (Agerpres), înființarea de centre de calcul teritoriale la Brașov și Pitești IMSIMM CAȘEI 1970 Din dealul dinspre Sălișca pînă în cel dinspre Bogata nu ți se pare să fie o distanță prea mare. Dacă strigi de pe unul, îți zici, trebuie să se audă pe celălalt, între aceste dealuri, despărțite parcă de o mină nevăzută, pentru a face loc unui șes întins cînd de o parte cînd de alta a Someșului, se află așezări, sate cu istoria și obiceiurile lor. Dar mai ales cu ritmul impetuos în care s-au înscris acestea în anii noștri, pe coordonatele progresului și civilizației. Există în Cășei un loc, am putea să-i spunem centrul civic al comunei, care este veșnic animat, chiar vara cînd toți cei din sat sînt plecați la munca cîmpului, sau iarna cînd frigul nu te îndeamnă de loc să stai pe afară. Aci, în fața Consiliului popular comunal și a căminului cultural e un fel de „nod de comunicație“; sosesc oamenii din satele din zona de deal aduși confortabil de autobuze, vin alții care așteaptă sosirea autobuzelor pentru a merge la Dej sau în alte direcții. — Mai de mult, rar cînd cineva se folosea de tren sau v. călugări (Continuare în pag. a l!I-a) I CABA SI CABANA TINERETULUI DE LA BURU LUI I accent pe„ „SETEA” DE CULTURA Cultura, indiscutabil, a devenit un bun al întregului popor. Eforturile statului socialist au dat roadele necesare. Mutațiile survenite în conștiința oamenilor sunt relevante în această privință. Nu există, cred, casă în care să nu existe o bibliotecă cât de mică. Aproape toată lumea citește. Unii mai mult, alții mai puțin și extrem de puțini nu citesc. Sunt și din aceștia... Sunt puțini, extrem de puțini, dar sunt. Și dacă nu citesc, nu-i poți forța. Recent, editurile au luat o inițiativă mai mult decât salutară: au scos pliante și chiar buletine editoriale care se pot procura pentru informare asupra celor mai recente apariții de cărți în librării. Să știe omul ce cărți au apărut, să se orienteze după preferințe, după gusturi. Am asistat recent, la o librărie, în fața unui stand unde erau puse la dispoziția cititorilor pliante, buletine editoriale în mod gratuit. Și ce să vezi! Creștea inima în mine cînd vedeam cum fiecare lua cite un exemplar din pliantele respective. Luau oamenii și plecau să le răsfoiască acasă, în tihnă. Două, cum să le zic? Două din acele foste moderne, că erau cu „mini“, nu cu „maxi“, că dacă erau eu „maxi“ le ziceam moderne, îndesau, pe furiș, nu sacoșe, pachete întregi de pliante și de buletine. Măi, ce să fie 1 Iată o enigmă. O enigmă de rezolvat într-un roman polițist. Și cînd mă gîndeaim cum să încropesc romanul polițist, trec prin piață și ca să rezolv problema polițistă, cumpăr „floricele“. Că mestecând floricelele se limpezesc ideile. Și s-au limpezit cînd le-am terminat... Punga provenea din pliantele oferite gratuit pentru informarea cititorilor. Achizitoarele de pliante făceau parte din „trustul de vînzare a floricelelor și semințelor“. E clar! Setea de cultură nu s-a împăcat niciodată cu setea de înavuțire. „Trustmenii" respectivi — că unul livrează porumbul pentru floricele, semințele pentru vînzătoarele de semințe — au lumea lor, lumea celor ce nu produc. Un șofer le aduce porumbul de știu eu unde, el le aduce și semințele. Mărunțișuri, veți zice. Ei, da, mărunțișuri, dar să le lichidăm. Grigore BEURAN f Extinderea capacităților de tratament în vederea extinderii capacităților de tratament pe litoralul Mării Negre, Consiliul de Miniștri a aprobat, unele măsuri pentru începerea execuției unor hoteluri sanatoriale, bază de tratament, spații pentru alimentație publică, distracții și agrement în zona Eforie Nord — Agigea. Noul complex va cuprinde trei hoteluri cu o capacitate de cazare de peste 1300 de locuri, restaurante cu mai mult de 1 500 de locuri, precum și o bază de tratament, în cadrul acesteia se vor asigura: băi și împachetări de nămol, băi de lumină, saline și galvanice, dușuri terapeutice, aerosoli, inhalații etc. Baza de tratament va mai fi dotată cu un bazin cu apă salină, sală de gimnastică pentru cultură fizică medicală și saună. (Agerpres). Scopul și efectul SANCȚIUNII Privită din punct de vedere juridic, filozofic sau social, definirea sancțiunii are unul sau mai multe elemente comune, însă și suficiente diferențieri ca rol și scop. Rămîne discutabilă, poate, numai clasificarea sau certitudinea efectului ce-i are sancțiunea, asupra celui sau celor care-i suportă consecințele. Se spune, și pe bună dreptate, că sînt sancțiuni și... „sancțiuni“. Nu vrem să afirmăm, eventual cantitativ, că mai multe sunt juste sau mai multe nu sînt, ori că mai multe nu sînt, de fapt, și nu fond sancțiuni. Ele rămîn, oricum ar fi formulare, sancțiuni. Vom conta să surprindem cîteva situații care au generat hotărîrea luării și aplicării unor sancțiuni. Acest cuvînt este folosit mai des de unii conducători de întreprinderi sau instituții, de șefi de servicii, de maiștri, de avocați, procurori etc. Fiind foarte diverse împrejurările care fac obiectul lor, numai o simplă enumerare a acestora ne-ar fi imposibilă. Rîndurile de față nu își propun acest aspect, ci accentuarea cîtorva ipostaze legate de felul cum se hotărăsc sancțiunile în binele întreprinderi, instituții, combinate (excludem organele judecătorești), în care puterea de sancționare o are orice persoană a cărei funcție îi conferă acest drept legal (de la șeful de echipă pînă la directorul general); în relațiile de serviciu, între oameni apar și păreri contradictorii, „ciocniri“ de interese colective sau „personale“ (ale echipei, atelierului, întreprinderii etc.), au loc unele abateri de la normele de muncă, de la obligația civică, de la etică sau responsabilitatea funcției etc. Sunt „n“ situații care determină, obligă sau presupun aplicarea unor măsuri disciplinare. Pentru fiecare caz există regulamente și normative care prevăd drepturile, îndatoririle și posibilele sancțiuni. Despre rolul măsurii disciplinare sau al sancțiunii în general nu discutăm, ne limităm la scop și efect. Am participat la cercetarea abaterilor unui conducător de instituție, care nu numai că dispunea singur sancțiunile, însă, le și aplica, folosindu-se în anumite împrejurări de forța pumnului. In timpul confruntărilor, cei „sancționați“ au fost amenințați de „piint“ că-și vor pierde pâinea dacă „vor deschide gura“. Ei să nege totul. Au fost montate și unele persoane din conducere "să facă la fel sau să ne răspundă simplu: „nu cunosc, n-am auzit sau n-am văzut“. Faptele reale, pînă la urmă, au fost recunoscute și de cel reclamat, însă pentru aflarea adevărului, trei oameni au pierdut o săptămînă cercetînd numai acest caz, puțin aparte. A fost greu și că la rîndu-ne trebuia să propunem o sancțiune pentru cel la care umilise și brutalizase în oameni și care se dovedise 1 ► lipsit de curaj și nesincer. 13 Propunerile colectivului pre< Ivedeau retrogradarea din I, funcție și rămînea sub semn 1 de întrebare calitatea de 0 membru de partid. După un timp am aflat că a fost 1 ► schimbat din funcție și că a 13 primit „un vot de blam cu 1 ► avertisment“. Dar cineva ne-a 13 spus că schimbarea din funcție (retrogradarea) i-a deschis drumul spre promovare, la un organ superior, pe un post iv de inspector, iar de aici, dup 3pă cîteva luni, a fost numit tot într-o funcție de conducere la o altă instituție. Nu ne venea să credem. Cei care cunosc acest caz se întreabă care a fost rolul și în special , efectul sancțiunii? Procedîndu-se astfel, sancțiunea și-a atins scopul? Dacă, da, pentru cine? Sîntem de acord că e un om, pentru o greșeală nu trebuie să suporte toată viața consecințe, însă, de aici și pînă la a face din sancțiune un mijloc de promovare, ni se pare o modalitate paradoxală. Un exemplu similar am întîlnit la o altă instituție. Un șef de compartiment a provocat în rîndul colectivului său o stare anormală, un fel de opoziție față de o hotărîre a comitetului de direcție, cerînd oamenilor să nu accepte măsurile ce se vor lua. Deși hotărîrea conducerii venea în sprijinul lor (se solda și s-a soldat cu substanțiale cîștiguri materiale pentru toți), el s-a opus. A urmat sancționarea celui „nemulțumit“. Dar cum? Schimbarea din funcție — „retrogradarea“ — s-a făcut prin încadrarea pe un post superior (se spunea că nu au alt loc). După cîteva luni, a fost numit șef de unitate (deci promovat!). După alte luni îl găsim transferat la o altă instituție. De un post de altă instituție, pe un post de șef de Serviciu, care nu sare nimic comun cu specialitatea sa. Ne întrebăm: ce rol și ce efect a avut sancțiunea în acest caz? Ne abținem de a face alte presupuneri... Dintre multitudinea ipostazelor generatoare de măsuri disciplinare, ne vom opri și asupra acelora care se înscriu la capitolul „sancțiuni" dictate din invidie, din orgoliu, din dorința de a-și face șeful simțită dovada exigenței sale față de incomozi sau față de modești, care lucrează cu sîrguință. Tot invidia l-a „determinat“ pe directorul unei întreprinderi să dispună sancționarea unui șef de unitate din subordine. Ce surprinde în acest caz e faptul că omul a fost pedepsit pentru lipsurile constatate de o comisie de control la o secție în timpul cînd el era în concediu de odihnă. La cîteva zile după revenirea la serviciu, a și primit „depeșa“. S-a dus la director să-i explice situația, dar acesta nu a vrut să stea de vorbă cu el pentru că... Sînt oameni care pe băncile facultății nu au strălucit, dar care în activitatea zilnică, în producție, trezindu-se la „realitate“, au început adevărata muncă, nu numai practică, ci și de cercetare. Sunt alții care au avut în index numai 10. O dată cu „F.B.“-ul examenului Costel STEFANESCU (Continuare în pag. a lll-a) . La Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România, au început marți dimineața lucrările sesiunii științifice consacrate împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Friedrich Engels. • Ambasadorii la O.N.U. ai Franței, Marii Britanii, U.R.S.S. și S.U.A. s-au întâlnit din nou luni pentru a discuta posibilitatea reluării misiunii reprezentantului special al secretarului general al O.N.U. pentru Orientul Apropiat, Gunnar Jarring, întîlnirea a avut loc la reședința reprezentantului permanent al S.U.A. la O.N.U., Charles Yost. în zilele de 23 și 24 noiembrie au avut loc la București lucrările primei sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-marocane pentru promovarea schimburilor comerciale, în încheierea lucrărilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă de deplină înțelegere, cele două părți au încheiat un protocol privind schimburile comerciale romănomarocane pe anul 1971. Președintele R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a primit marți pe primul ministru al Republicii Ghana, Kofi Rusia, care se află într-o vizită oficială în Iugoslavia. în aceste zile presa poloneză consacră numeroase materiale apropiatei vizite pe care Jacques Chaban- Delmas, primul ministru al Franței, urmează să o facă în Polonia, oglindind diferite aspecte ale relațiilor dintre cele două țări. $ în Uniunea Sovietică a fost lansat marți satelitul artificial al Pămîntului „Cosmos-380“. Profiluri contemporane Constantin Huțanu, inginerul șef al cooperativei agricole de producție din Mînăstireni, a simțit de bună seamă — încă din copilărie — o irezistibilă atracție spre frumoasa și respectata meserie de agronom. Vocația profesională a acestui om, născut acum 40 de primăveri în casa unui mecanic de locomotivă din Pașcani, a fost atît de puternică, încît,deși viața l-a determinat, după absolvirea a 7 clase primare, să urmeze o școală poligrafică, dobîndind calificarea de zincograf, apoi o școală militară, devenind ofițer de miliție, calitate pe care și-a onorat-o timp de 8 ani, terminînd în acest interval și liceul) și-a considerat nealterată datoria față de propria-i conștiință, aceea de a se prezenta la concursul de admitere în Institutul agronomic din Cluj. —• In acel an, 1958, aveau o situație socială bună: slujbă onorabilă, familie întemeiată, locuință asigurată. Ce v-a determinat să luați viața, ca să spunem așa, de la început, adică să alegeți la 28 de ani, etate la care majoritatea oamenilor sunt de obicei deplin formați din punct devedere profesional, juvenila ipostază de student la agronomie? — Am îndrăgit de mic natura și, o dată cu trecerea timpului, agricultura, pe care o consider cea mai frumoasă ocupație. Iată ce m-a decis, în primul rînd, să-mi schimb profesia și să trec la înfăptuirea visului meu de a ajunge inginer agronom. — Acest act de curaj, de deliberată acceptare a unor privațiuni și sacrificii temporare, merită să fie mai solid argumentat. De ce, totuși?... — Pentru că a munci și a crea în agricultură reprezintă pentru mine modalitatea intimă de a mă realiza, dezvolta și desăvîrși, la un mod superior, ca personalitate umană. — Cum a fost la facultate? — In primul an — extrem de greu. Acomodarea la un efort de natură specială, s-a dovedit a fi spinoasă. Notele n-au fost grozave. In anii următori, situația s-a schimbat, prin muncă, bineînțeles. Examenul de stat l-am luat cu 10. — Care este cea mai frumoasă amintire a dumneavoastră din viața de student? — Luarea cu brio a examenului de stat. Primisem trei de 10 și mai aveam de înfruntat ultimul obstacol. Cînd al patrulea 10 a devenit realitate concretă, am simțit o imensă bucurie. Pe coridor mă aștepta soția. Ne-am îmbrățișat. Știam amîndoi că zilele dificile trecuseră și începea o perioadă reconfortand Lucian SÎMBOAN (Continuare în pag. a Ill-a) AGRONOMUL DIN MĂNISTIRENI I ‡9 ‡