Făclia, iulie-septembrie 1971 (Anul 25, nr. 7663-7741)

1971-09-26 / 7738. szám

\j PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII Nr. 7738 • Duminică 26 septembrie 1971 • 6 pagini 30 bani AMPLĂ MOBILIZARE LA STRINGEREA RECOLTEI, PREGATREA TERENULUI ȘI SEMĂNAT TOȚI OAMENII MUNCII DIN AGRICULTURA JUDEȚULUI CHEMAȚI SĂ-ȘI ADUCĂ ÎNTREAGA CONTRIBUȚIE PENTRU EXECUTAREA EXEMPLARĂ A LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ VRemea frumoasă din cursul acestei săp­­tamîni a făcut posibil ca pretutindeni în sa­tele județului oamenii muncii din agricultură să execute într-un ritm intens muncile agri­cole. Sporindu-și eforturile pentru înfăptui­rea prevederilor planurilor de măsuri întoc­mite, pentru buna desfășurare a campaniei agricole de toamnă, țăranii cooperatori, lu­crătorii întreprinderilor agricole de stat și ai stațiunilor de mașini și tractoare, sub în­drumarea organelor și organizațiilor de partid au reușit să urgenteze culesul porumbului și recoltarea celorlalte culturi de toamnă în multe unități. La cooperativele agricole din Cămăraș, Cășeiu și altele porumbul a fost recoltat în ultimele zile pe zeci de hectare. Cooperatorii din Apahida, Macău, Frata și din alte unități au recoltat însemnate supra­fețe cu cartofi, iar cooperativele agricole din Luna, Bonțida și altele, folosind mijloacele mecanice au recoltat mari suprafețe cu trifoi de sămînță, eliberînd astfel noi tarlale desti­nate însămînțării cerealelor de toamnă. In întreprinderile agricole de stat și în multe cooperative agricole s-au desfășurat într-un ritm mai accelerat și lucrările de pregătire a terenului pentru însămînțări. In ultimele zile, într-o serie de cooperative agri­cole, cum sînt cele din Deleni, Panticeu, Cubleș, Plăiești, Sucutard, Petrești și altele, s-a început și semănatul griului, în fiecare din aceste unități fiind însămînțate zeci de hectare. Cu toate aceste realizări, în între­prinderile agricole de stat și cooperativele agricole din județ au rămas să se efectueze în săptămînile care urmează un volum mare de lucrări care trebuie să fie terminate în­tr-un interval de timp cât mai scurt. De aceea, în fiecare zi prielnică muncii în cîmp, în duminici și sărbători, din zori și pînă noaptea trebuie să se lucreze cu hărnicie pentru ca roadele muncii din acest an să fie strînse fără pierderi și să se asigure bazele unor recolte bogate de grîu în anul viitor. Pe primul plan al urgențelor pe ogoare se află recoltarea porumbului, cartofilor, trifoiu­lui de sămînță și a celorlalte culturi tîrzii de pe suprafețele destinate însămînțărilor de toamnă. Numai recoltînd cu­ mai grabnic a­­ceste culturi și eliberînd tarlalele respective, lucrările de pregătire a terenului și însămîn­­țările vor putea fi încheiate în limitele epocii optime și la un nivel calitativ superior. Grăbirea culesului porumbului, care pînă acum s-a efectuat pe numai 688 ha din cele 43.323 ha cultivate în unitățile agricole din (Continuare în pag. a II-a) Semănatul orzului de toamnă la G.A.P. Cămăraș ACȚIUNI EVOCATOARE Sub egida Comitetului U.T.C. și a Consiliului sindi­cal al Uzinelor ,,16 Februarie“, în colaborare cu întreprinde­rea cinematografică a jude­țului Cluj, vineri, 24 septem­brie, a avut loc, la cinema­tograful „Arta“ un simpozion pe marginea filmului româ­nesc Asediul. Despre mo­mentul istoric evocat în film a vorbit Marcel Știrba­n, cer­cetător principal la Institutul de istorie și arheologie, iar Constantin Ivaneș, redactor al Studioului de radio Cluj, a prezentat numerosului pu­blic aflat în sală realizarea regizorului Mircea Mureșan, pe care au putut-o urmări în continuare. Un sondaj rapid, efectuat printre tinerii spectatori, e­­levi ai liceelor din Cluj, a indicat filmul vizionat ca in­teresant prin mesaj patriotic și atmosferă (majoritatea) interpretare (numindu-i pe Ilarion Ciobanu și Dan Nu­­țu) și subiect alert. Ceea ce poate sugera ideea necesi­tății filmelor autentice, capa­bile să educe tînăra genera­ție, printr-un conținut ideatic exemplar și o exigentă ținută artistică. Suntem­ convinși că filmul Asediul se va bucura, în continuare, de un real in­teres în rîndurile publicului clujean. r SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri, 25 septembrie 1971, a avut loc cea de-a XI-a se­siune a Consiliului popular al județului Cluj. La lucră­rile sesiunii au participat, în afara deputaților Consiliu­lui popular județean, depu­tați ai Marii Adunări Na­ționale, delegați ai organelor centrale, activiști ai Comite­tului județean de partid, ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de în­treprinderi și instituții repu­blicane, primarii comunelor din județ, reprezentanți ai presei locale și centrale. De asemenea, la lucrările sesiunii au participat tovară­șii Gaston Marin, președin­tele Comitetului de Stat pen­tru Prețuri, Ion Olteană, ministru adjunct din Minis­terul Comerțului Interior, Ioan Bucșa, vicepreședinte al Centrocoop. Deschizînd lucrările sesiu­nii, tovarășul Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președin­tele Consiliului popular ju­dețean Cluj, a propus se­siunii, spre aprobare, urmă­toarea ordine de zi: 1. Proiect de hotărîre pri­vind sporirea producției bu­nurilor de larg consum și dezvoltarea rețelei de presta­ții către populație; 2. Raportul Comisiei per­manente pentru industrie lo­cală și gospodărie comunală, în legătură cu studiul efec­tuat potrivit articolului 26 din Hotărîrea Consiliului popular județean nr. 1, din 16 ianuarie 1971, privind dez­voltarea și diversificarea bu­nurilor de larg consum desti­nate fondului pieții și ridi­carea calității acestora; 3. Prezentarea spre adop­tare, sub formă de proiect, a stemei județului Cluj. Expunerea de motive la punctul 1 al ordinei de zi a fost prezentată de tovară­șul Trofin Simedrea, prim­­vicepreședinte al Consiliului popular județean, iar Rapor­tul Comisiei permanente pentru industrie locală și gospodărie comunală — de către tovarășul Bob­ Iosif, vicepreședinte al acestei co­misii. Pe marginea materialelor expuse au luat cuvîntul to­varășii Ioan Pintea, Alexan­dru Galoș, Sükösd Ștefan, Petru Bujor, Ștefan Matei, Ion Tomoiag, Jakab Nicolae, Elena Zaprea, loan Ferenț, Ștefan Tompa, Pavel Bogdan, Vasile Pop, Ioan Bucșa, Ioan Olteanu și Gaston Marin. Vorbitorii au relevat pre­ocupările și realizările obți­nute de către întreprinderile producătoare de bunuri de consum și prestatoare de ser­vicii către populație din ju­dețul nostru și - au făcut o serie de propuneri valoroase, menite, prin aplicarea lor în practică, să impulsioneze a­­ceste activități. Sesiunea a aprobat apoi, în unanimitate, hotărîrea privind sporirea producției bunurilor de larg consum și dezvoltarea rețelei de pres­tații către populație. La ultimul punct al ordi­nei de zi, tovarășul Ioan Beu, vicepreședinte al Con­siliului popular județean, a prezentat cele două proiecte pentru viitoarea stemă a ju­dețului Cluj, proiecte apar­­ținînd plasticianului clujean Vasile Pop Silaghi. Sesiunea a adoptat unul din aceste proiecte, urmînd a fi înain­tat spre aprobare Consiliului de Stat. In încheierea lucrărilor sesiunii, a luat cuvîntul to­varășul Aurel Duca. Vorbi­torul a subliniat faptul că sesiunea a dezbătut o pro­blemă de o deosebită im­portanță și că, așa cum re­zultă din recenta scrisoa­re a tovarășului Nicolae Ceaușescu, întreprinderile angajate în producerea bu­nurilor de consum pot și trebuie să-și dezvoltă și să-și diversifice activitatea în vii­tor, pentru a putea satisface într-un grad și mai înalt ce­rințele populației. C­u prilejul unei vizite efectuate in Cluj, tova­rășul Nicolae Ceaușes­cu spunea: „în acest oraș s-au ridicat din rîndul cla­sei muncitoare, țărănimii, in­telectualilor mulți revoluțio­nari care au adus o contri­buție de seamă în lupta partidului, a clasei munci­toare. E bine să prețuim și să cultivăm aceste tradiții, să educăm tineretul nostru în spiritul respectului față de acei revoluționari din pa­tria noastră care și-au adus aportul la victoria clasei noastre muncitoare, la viața nouă pe care o trăiește as­tăzi întregul nostru popor“. Dezvoltarea județului Cluj în anii socialismului conține toate datele unui salt de mari proporții. Au fost ridi­cate numeroase obiective in­dustriale care au determinat schimbări esențiale în confi­gurația economică a județu­lui. Numai față de 1960, în 1970 producția industrială a județului a crescut de peste trei ori, iar raportat la 1950­ de 9,4 ori. Ritmul mediu a­­nual de creștere a producției industriale în cincinalul 1966—1970 a fost de 13,3 la sută, superior celui înre­gistrat pe țară. In anul naționalizării, ma­joritatea întreprinderilor e­­xistente în Cluj aveau as­pectul unor ateliere, slab do­tate tehnic, cu o producti­vitate scăzută a muncii. Au fost necesare investiții uria­șe pentru ca să fie atins un nivel tehnic corespunzător,­­ întreaga dezvoltare a in­dustriei județului s-a reali­zat prin munca entuziastă a tuturor oamenilor muncii, indiferent de naționalitate, prin efortul lor comun, aser­vit unui înalt scop. Descătușată, energia mun­citorilor, care decenii în șir au luptat cu spirit de abne­gație pentru libertate, a do­­bîndit în anii socialismului capacitatea de a transforma profund realitatea. Lupta îndelungată a cla­sei muncitoare, în timpul căreia muncitorii au de­monstrat înalte calități mo­rale, a fost Încununată de victorie. Privind azi tabloul înflori­tor al patriei, înțelegem va­loarea acestei lupte, efortu­rile neîntrerupte ale parti­dului pentru obținerea suc­ceselor cu care ne mîndrim azi, perspectivele de dezvol­tare a societății noastre. „Munca a fost așezată în centrul sistemului axiologic valoric socialist, precizează conf. univ. Ion Aluaș. Munca este condiția prim­ordială a umanizării. Rapor­tarea tuturor valorilor uma­ne la muncă, imprimă spiri­tului muncii trăsăturile unei condiții necesare a devenirii, a împlinirii. O dată cu dezvoltarea in­dustriei, a apărut activitatea industrială. Aceasta a per­mis o cunoaștere sistemati­că a realității. Aplicarea realizărilor, desfășurarea în­săși a muncii industriale nu se supune imperativelor na­­­­turii. Aplicarea realizărilor­­ modifică neîntrerupt rapor­­­­tul cu natura, care este su­­­­pusă unei cunoașteri siste­­­­matice.­­ Activitatea industrială dis­­­­ciplinează, impune o prețui­­­­re afectivă a muncii, însuși­­­­rea raționalizării acesteia, ^ cooperare, specializare. i în condițiile revoluției so­­­­cialiste întreaga activitate i devine rațională, științifică, i se instaurează o raționalita­­­­te totală a vieții sociale. * In noile condiții create i trebuie să cultivăm înțele­­­­gerea necesității încadrării­­ eforturilor într-un ansam­­­­blu care să funcționeze per­­­­fect, integrarea într-un ritm 7 general. Orice atitudine con­­­ trară contravine unor inte­­­­rese generale. 7 Acționînd într-un astfel de 1 cadru, pentru nimeni nu e­­ suficient să fie numai un­­ bun specialist. Trebuie să ai … o imagine a ansamblului în­­ care ești integrat, în cadrul­­ căruia ai un rol definit. A­ 7­titudinea conștientă, militan­­­­tă trebuie să dubleze can­­­­­tatea de specialist. 7 Lenevia, indisciplina sunt­­ opuse solidarității, raționali­­­­tății, carează spiritul munci­­i­toresc. Lenevia poate fi con­­­­fundată de oameni cu o con­­­­știință mai redusă, cu li-­­ Ion RUSS ____­­ (Continuare în pag. a ll-a) \ RESPECTUL PENTRU MUNCĂ - OPȚIUNE PENTRU SUPREMA VALOARE ȘCOALA SUPERIOARA ESTE CHEMATĂ SA ÎNFĂPTUIASCĂ EDUCAȚIA COMUNISTA A TINERETULUI Cu ajutorul prof. univ. dr. Ște­fan Pascu, rectorul Universi­tății „Babeș-Bolyai“ am fă­cut o incursiune în viața uni­versitară, aflată î­n această perioadă la cele mai înalte cote ale misiunii sale istori­ce, ale redebutului său în­tr-un climat de efervescență politică în care aplicarea ne­abătută a principiilor clarvă­zătoare a­le politicii Partidu­lui Comunist Român, a idei­lor profund regeneratoare ale secretarului general, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, cu pri­vire la formarea om­ului multilateral dezvoltat, a omu­lui constructor al socialismu­lui și comunismului, sînt co­ordonatele fundamentale ale desfășurării activității insti­tuțiilor de învățămînt supe­rior și a slujitorilor lor, pe toate planurile și la toate nivelele. — Am dori, tovarășe rec­tor, să conturăm acum, în preajma debutului unui nou an universitar, preocupările școlii superioare pentru apli­carea imperativelor societății socialiste românești. — Invățămîntul universi­tar clujean, în contextul în­tregii școli superioare româ­nești, este profund conștient de necesitatea realizării unei cotituri radicale în activita­tea sa. Pretutindeni în lume, învățămîntul superior este astăzi în căutarea unor noi căi și mijloace pentru a ține pasul cu dezvoltarea impe­tuoasă a societății contempo­rane. Se caută și se expe­rimentează noi metode care să-i asigure o încadrare orga­nică în această societate, ca­re să-i confere dreptul de a se socoti în fruntea institu­țiilor care pregătesc tineretul solicitat de societate în dife­rite domenii de activitate, care slujesc societa­tea spre dez­voltarea sa eco­nomică, politică și culturală. Se încearcă core­larea cit mai strînsă între funcțiunile e­­sențiale ale în­vățământului: instruire, edu­care, cercetare și practică. De altfel, problema instrucției și e­­ducației tinere­tului, nu este nouă, nu este o preocupare nu­mai a lumii contemporane. Din antichita­te, cele mai lu­minate minți și cele mai rea­liste persona­lități culturale și­­ politice au fost­ preocupate de o aseme­nea problemă, socotită încă de atunci ca una din cele mai de seamă ale societății vremii. îmi vin în minte cuvintele lui Cicero, rostite acum mai bine de 2 000 de ani, și anume că nu există o mai nobilă misiune a dască­lilor, decît aceea de ia in­strui și educa tineretul spre folosul patriei. Firește, patria pentru societatea antică și pentru orânduirile social-po­­litice ce au urmat acesteia, se mărginea la interesele claselor dominante. Educa­ția avea, prin urmare, un e­­vident caracter de clasă. Fie că beneficiarii acestora recu­noșteau sau nu, fățiș sau în taină acest lucru. Caracter de clasă are, fără îndoială, învățămîntul, instrucția și e­­ducația tineretului și în so­cietatea socialistă, lucru pe care noi comuniștii nu-1 as­cundem cîtuși de puțin. Spre deosebire însă de învățămîn­tul orînduirilor presocialiste, cel din orînduirea socialistă este pus în slujba întregului popor, în slujba națiunii so­cialiste, urmărind slujirea fi­delă, cu toate forțele sale, a dezvoltării societății socia­liste. Discuție consemnată de Emilia CRIȘAN (Continuare în pag. a ll-a — Supliment) OMNIPREZENTĂ IN VIATA POLITICĂ ȘI SOCIALĂ Săptămina a căror eveni­mente le dorim consemnate și subliniate în succinta noas­tră trecere în revistă a fost la fel de bogată ca numeroa­se atîtea altele din ultimul timp, ca însăși viața pe care o trăim în acest început de nou cincinal. Reamintindu-le am dori să reținem, pe lingă faptele ca atare semnificația lor în tot ce au determinant și hotărîtor pentru etapa edi­ficării socialiste pe care o parcurgem, caracteristic și e­­moționant pentru eroismul de fiecare zi, concludent și mo­bilizator pentru ritmul mereu ascendent al drumului trasat de politica partidului nostru. Din evenimentele săptămînii se desprinde, în primul rînd, sărbătorirea semicentenarului uneia din cele mai puternice citadele ale industriei con­structoare de mașini din România — Uzina „23 Au­gust“ —, participarea la ma­nifestările prilejuite de acest eveniment a secretarului ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu și a celor­lalți conducători de partid și de stat, acordarea de înalte distincții uzinei, unor munci­tori de ieri și de azi ai a­­cesteia. Sărbătorirea uzinei cu nu­me de simbol a constituit, de fapt, un SIMBOL. Un simbol pentru că dezvoltarea uzinei semicentenare reflectă și este aidoma dezvoltării întregii in­dustrii a țării și, fără să exa­gerăm cu nimic, a întregii noastre vieți sociale. Pentru că noi am sărbătorit „23 Au­gust“ dar ne mîndrim la fel de mult și cu Galații, Reșița, Cîmpia Turzii, Brașov sau Argeș, cu tot ce cunoaștem că s-a clădit în acești ani de avînt și victorii. Ne mîndrim cu detașamentul de comuniști și de oameni ai muncii de aici dar eroismul, abnegația, spiritul revoluționar, înalta pregătire profesională sunt proprii clasei noastre munci­toare, întregului nostru popor. După cum dezvoltarea în viitor a uzinei, prin masivele investiții care se alocă în ac­tualul cincinal și în urmă­toarele, dotarea ei tehnică, sporirea volumului producției și creșterea numerică a co­lectivului sunt perspective pe care partidul și statul nostru le are în vedere pentru în­treaga noastră industrie, pen­tru programul general de dez­voltare a României socialiste. Prezența în mijlocul colec­tivului sărbătorit a secretaru­lui general al partidului, ca și la adunarea reprezentan­ților salariaților aceleiași u­­zine, în februarie anul aces­ta, și în numeroase alte rîn­­duri, recenta participare la manifestările de la Reșița, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de activitate industrială neîntreruptă, vizitele și în­tâlnirile de lucru ale tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu cu oamenii muncii din întreaga țară — muncitori, cooperatori, intelectuali — este o dovadă a grijii pe care conducerea partidului și statului o poar­tă viitorului națiunii noastre socialiste, construcției socie­tății socialiste multilateral dezvoltate, perfecționării vie­ții noastre sociale, este o ilus­trare a legăturii nemijlocite și consultării permanente, zi de zi, a conducerii partidului L. BRANIȘTE (Continuare in pag. a­lka) cadran politic Hotel turistic la Bistrița In orașul Bistrița a început construcția primului hotel tu­ristic din județ, o modernă clădire din piatră, beton și sticlă, care va întregi noul an­samblu arhitectonic din piața palatului administrativ. Hote­lul va dispune de spații de cazare cu grad înalt de con­fort pentru 220 turiști, de un restaurant, un bar și servicii anexe. Arhitecții au prevă­zut aici cîteva apartamente speciale, ușor adaptabile unor utilizări diferite. Noua con­strucție face parte dintr-un complex de amenajări ce vor pune în valoare turistică pi­­toreștile meleaguri bistrițene. (Agerpres) iliul LEIPZIG — oraș cu bogate tradiții și profunde prefaceri contemporane Am cunoscut Leipzigul în­tr-un frumos început de sep­tembrie. Decorul general și atmosfera obișnuită marilor centre cu o intensă viață e­­conomică, culturală, socială erau mult îmbogățite de a­­propierea evenimentului care face parte integrantă din existența orașului — deschi­derea târgului de toamnă, ma­nifestare tradițională ale că­rei începuturi se confundă cu însăși istoria lui de peste 800 de ani. Leipzigul este — așa cum susțin cu mîndrie locuitorii săi — un oraș al industriei și științei, al muzicii, teatru­lui și monumentelor, al căr­ții și sportului. Dar el este, cel puțin pentru cele două perioade ale anului — de pri­măvară și toamnă — orașul tîrgurilor, locul de întâlnire a diverselor firme și oameni de afaceri și de încheiere a numeroase schimburi și tran­zacții comerciale. Al doilea oraș ca mărime din R.D. Ger­ Liviu RÂUREANU (Continuare în pag. a VI-a) Clădirea primăriei din Leipzig

Next