Făclia, aprilie-iunie 1973 (Anul 27, nr. 8206-8283)

1973-05-29 / 8255. szám

Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIX­­ Nr. 8255 Marți 29 mai 1973 4 pagini 30 bani Din Turda ni se comunică: PRODUSE PESTE PLAN Activitatea desfășurată de colectivul de muncă al în­treprinderii de produse ce­ramice „Arieșul“ din Cîm­­pia Turzii, de la începutul a­­nului și pînă acum, a fost deosebit de rodnică. Ca ur­mare, muncitorii, tehnicienii și inginerii de aici au în­scris în cartea de onoare a întrecerii socialiste însemna­te succese din care amintim: realizarea, peste plan, a 238.000 cărămizi, 125.000 blocuri din beton și 411.000 țigle. CEI 25 DE UTECIȘTI Muncind sub lozinca „Ti­neretul, factor activ în înde­plinirea cincinalului înainte de termen“, tinerii de la Fa­brica de ciment obțin în­semnate succese în muncă. Amintim doar unul: de cu­­rînd, la cuptorul nr. 8 a apărut o pată roșie în timpul funcționării. Era un semn că va trebui să se acționeze. Cei 25 de tineri uteciști, ca­re muncesc aici, n-au ezitat, îndrumați de comuniști, și ajutați de ei, au început re­parația. Cu toată căldura din cuptor, ei au reușit să termi­ne reparația cu 8 ore mai devreme. SUCCESE ALE STICLARILOR Muncind cu hărnicie pen­tru a-și onora angajamentul luat, sticlarii au reușit să obțină succese de seamă în activitatea desfășurată pînă acum. Amintim cîteva din acestea: la producția globală a fost obținut un spor de 1.119.000 lei, la producția marfă de 2.889.000 lei iar la fizic, 1.723.000 articole de sti­clărie. (I. C.) în pagina A IV-A. COMUNICAT COMUN CU PRIVIRE LA VIZITA OFICIALĂ IN REPUBLICA SAN MARINO A PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUȘESCU Din experiența Uzinei „Metalul roșu” Creșterea productivității și a salariului mediu — efecte imediate ale acordului global [1] întreprinderea „Metalul ro­șu“ a cunoscut în ultimul timp o mare dezvoltare, fapt ce a determinat sporirea nu­mărului de muncitori. în a­­ceastă ordine de idei dezvol­tarea uzinei a modificat ca­racteristica fabricației, pro­ducția axîndu-se pe anumite sortimente mult solicitate de beneficiari, manifestîndu-se o tendință de trecere de la fa­bricația individuală la serie mică și mijlocie. Cu alte cuvinte, specificul organizato­ric cit și componența cadrelor implicau trecerea de la forma de salarizare în regie, aplica­tă pînă atunci in majoritatea activităților, la o formă mai stimulativă. Cea mai adecva­tă s-a apreciat a fi acordul global, fapt pentru care în­treprinderea a depus eforturi susținute de aplicare cit mai operativă a acestei forme i­­mediat după legiferarea sa și, ulterior, s-a trecut la ge­neralizarea ei. în prezent unitatea noastră produce circa 60 de sortimen­te de utilaje pentru industria textilă, industria încălțămintei și instalații de condiționat aer, precum și piesele de schimb aferente acestora. Sor­timentele sunt variate ca structură constructivă, unele fiind compuse din 100—150 repere, altele din 1600—3000 repere. Numărul mediu de o­­perații pe un reper poate fi apreciat la 5—6. Din punct de vedere al for­ței de muncă, în întreprin­derea noastră se găsesc mese­riile corespunzătoare acestor operații, precum și funcțiile auxiliare aferente. Din tota­lul muncitorilor, 79,3 la sută sînt încadrați în activitățile de bază, iar restul sînt auxi­liari.­­ Analizînd gradul de califi­care al muncitorilor se cons­tată că, pe întreprindere, ca­tegoria medie de încadrare este a 3-a față de necesarul de a 4-a, cu­ ar fi necesar conform complexității lucrări­lor. Imposibilitatea asigurării unei corelări între nivelul de încadrare a lucrărilor și al muncitorilor provine din fap­tul că 35 la sută din munci­tori au fost încadrați în ulti­mii trei ani și 25 la sută au fost școlarizați prin forma de scurtă durată. Este cunoscut că asigurarea disciplinei în rîndurile celor recent calificați și introduși de scurt timp în producție este mult mai greu de reali­zat decit într-un colectiv cu angajați cu vechime și cu ni­vel profesional ridicat. Apli­carea formei de salarizare în regie, care după cum se știe implică o mai mare conștiin­ciozitate din partea execu­tantului nu era deci cea mai adecvată. Pe de altă parte, celor 60 de produse în care s-a specializat uzina le corespund circa 18.000 opera­ții, respectiv 270.000 faze teh­nologice diferite, care se re­petă la fiecare lot. în aceste condiții este imposibil de un­ Vasile GÎNGA, economist, Uzina ,,Metalul roșu“ (Continuare în pag. a lll-a) Cadența cincinalului Ritmuri inalte sub zero Au o meserie aparte. Cu­treieră munții și văile, sfrede­lesc pămintul pentru a-i descoperi tainele. Chiar dacă nu fac nimic la întimplare, munca lor poartă, în unele momente, amprenta incertitu­dinii. Prinși în iureșul muncii a­­vantate de realizare a cinci­nalului in patru ani și jumă­tate, ei, cei de la întreprinde­rea de prospecțiuni și explo­rări geologice din Cluj au do­vedit și price­perei, și hărnicie, și perspicacitate, și cutezan­ță. Ca să oblige adîncurile să se dezvăluie, forezele și-au sporit viteza de înaintare, pă­trunderile în adincimei au crescut. La Băișoara, locul unde bătălia pentru mai mult minereu a început cu ani în urmă, unde parte din lucrări au și fost date deja în exploa­tare, se va dura în acest an cel mai adinc puț din „isto­ria“­ întreprinderii — 300 me­­­tri. Lucrarea, la execuția căre­ia se înaintează cu o viteză de 24 de metri, în loc de 15 ori s-a considerat pînă acum posibil, va fi terminată cu trei luni mai devreme, între­­cîndu-se cu timpul, ortacii din brigada condusă de Ioan Jol­­dea s-au întrecut pe ei înșiși — 9 metri în plus este un re­cord care spune mult, în confruntarea aceasta strînsă de punere în valoare a unor noi resurse pentru extin­derea bazei de materii prime și materiale a țării este an­trenat întregul colectiv. Pen­tru a se spori ritmul de­­ lu­cru și apropia termenul de începerea exploatării, viteza de înaintare a crescut în acest an, față de plan, cu 14 la su­tă la foraj și cu 2,2 la sută la galerii. La secția din Cluj s-a înregistrat o viteză de 230 de metri la galerii, iar la Rodna de peste 200 metri. La Beiuș, la foraj, a fost atinsă perfor­manța de 3 500 metri. Recor­dul se pare că a fost bătut de cei care lucrează la forajul cu aer; față de 800 metri, medie lunară planificată, u­­nele brigăzi au realizat intre 1 500—2 000 metri. Brigăzile conduse de maistrul Gheorghe Vintiloiu și Liviu Velian, ca­re lucrează la punerea în­­ vi­ I. CONSTANTINESCU (Continuare in pag. a lll­a) Rămînerea in urmă la prășitul porumbului - cit mai grabnic recuperată Din situația operativă­­ a lucrărilor agricole rezultă că pînă la sfîrșitul săptămînii trecute prașila I-a la sfecla de zahăr în unitățile agri­cole din județ a fost reali­zată pe 97 la sută din su­prafețele cultivate, iar pra­șila a II-a manuală pe 31 ln sută. Stadiul lucrărilor de întreținere a culturilor se prezintă însă mai puțin sa­tisfăcător la cultura carto­filor și mai ales a porumbu­lui. Prașila I-a mecanică la aceste culturi a fost realiza­tă în proporție de numai 15 la sută, iar prașila I-a ma­nuală pe 45 la sută din su­prafața cultivată cu cartofi și numai 18 la sută la po­rumb. Lucrările de întreținere a culturilor de porumb și car­tofi sunt rămase în urmă în­deosebi în cooperativele a­­gricole; în multe unități a­­bia au fost începute prașile­­le. Astfel, în unitățile apar­ținătoare consiliilor intercoo­­peratiste Gîrbou, Chinteni, Gherla, Săndulești și altele, atît prășitul mecanic, cît și cel manual al porumbului, abia a început în majorita­tea cooperativelor agricole. Această rămînere în urmă este cu atît mai îngrijoră­toare cu cît în urma ploilor căzute au crescut puternic buruienile, care pot înăbuși porumbul în primele faze de creștere și dezvoltare. De a­­ceea este necesar ca fiecare oră și clipă prielnică de lu­cru să fie la maximum fo­losite pentru urgentarea ter­minării primei prașile la porumb. Așa după cum demon­strează rezultatele bune ob­ținute la întreținerea cultu­rilor de o seamă de coope­rative agricole — cum sunt cele din Cîmpia Turzii, Vii­­șoara, Poiana, Suatu și al­tele — executarea prașilei mecanice pe toate suprafețe­le mecanizabile constituie una din principalele căi de executare la timp și de ca­litate a lucrărilor de între­ținere a culturilor. Pe suprafețele prășite me­canic, cooperatorii din aces­te unități au reușit să exe­cute într-un interval mai scurt, la momentul optim, și prașila manuală, asigurîn­­du-se astfel condiții bune de dezvoltare porumbului. Ur­­mind exemplul acestor uni­tăți, se impune ca în fieca­re cooperativă agricolă, or­ganizațiile de partid și con­siliile de conducere să asi­gure o largă mobilizare a tuturor forțelor și mijloace­lor de muncă la întreținerea culturilor. Toate cultivatoa­rele și sapele rotative din dotarea secțiilor de mecani­zare, prășiturile cu tracțiune animală vor trebui introduse în lucru iar cooperatorii, cu mic cu mare, să participe ac­tiv la executarea prașilelir manuale. Al. VLAD OMAGIU ACADEMICIANULUI PROFESOR CONSTANTIN DAICOVICIU S-a stins frumos, pe drum, cel care peste cinci decenii a drumețit prin spațiul și vre­murile neamului, neostenit pe șantierele arheologice, în austeritatea bibliotecii și în tinereasca aulă universitară. Pasionat cercetător al is­toriei vechi a patriei și po­porului român — pasionat cercetător al adevărului, considerat temelie și scop călăuzitor al studiului isto­riei —, academicianul Con­stantin Daicoviciu s-a afir­mat nu numai ca savant absorbit in exclusivitate de cercetarea teoretică și de iz­voarele scrise, dar, deopotri­vă, ca animator al cercetă­rilor pe teren și organizator al unuia din cele mai valo­roase muzee arheologice ro­mânești, scoțînd la lumină și punînd la îndemîna istoria oilor și viitorimii argumente materiale ale civilizației da­cice și daco-romane, demon­­strînd fără putință de tăga­dă condițiile economice, po­litice, sociale și culturale ale formării și continuității po­porului român pe aceste me­leaguri. Săpăturile arheolo­gice de la Sarmizegetusa ro­mană, de la Cetățile dacice din munții Orăștiei — de care numele îi va rămîne le­gat pentru totdeauna și care au atras atenția cercetători­lor străini asupra civilizației dacice . Și formarea unei prestigioase școli clujene de arheologie sînt merite sufi­ciente, ele singure, pentru a-l trece pe Constantin Daicovi­ciu în rîndul celor mai meri­tuoși istorici ai românilor, în­­dreptîndu-și atenția asupra e­­lucidării problemelor funda­mentale ale istoriei Daciei, din epocile dacică, romană și postromană, a scris, cu dragoste de adevăr și vigoa­re polemică, numeroase arti­cole, comunicări și lucrări ample, în reviste românești și străine, impunînd conști­inței istorice universale, cu competență științifică și ar­gumente de necontestat, im­portanța istorică a statului și civilizației dacilor și per­manența daco-romană pe te­ritoriul patriei. Elev al unor străluciți pro­fesori, Constantin Daicovi­ciu a devenit el însuși un mare dascăl, considerînd că cea mai nobilă și mai mă­reață datorie a profesorului este aceea de a educa și in­strui tineretul, cu dragoste și în spiritul dragostei de ade­văr și patrie. Om de știin­ță înzestrat cu o mare pa­siune pentru munca sa, ma­estru al multor generații de tineri ai Universității clu­jene, a fost, din tinerețe, un cetățean patriot, participant activ la viața publică, nedes­­părțind nici o clipă obligații­le deslușirii trecutului de în­datoririle față de prezentul și viitorul poporului său. „Am fost — declara Con­stantin Daicoviciu — pentru un patriotism sincer și cin­stit, care nu confundă iubi­rea de neam cu asuprirea și denigrarea altor popoare și națiuni. Am fost... hotărît să apăr drepturile și meritele acestui popor, importanța lui în crearea culturii europene și în marea luptă de elibe­rare socială și națională“. S-a stins frumos, pe drum, spre Clujul de care i se lea­gă amintirea, de bună seamă mulțumit, cu convingerea, pe care o mărturisea adesea, că „conștiința îndeplinirii dato­riei este cea mai frumoasă răsplată pentru un om“. In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu A AVUT LOC SOLEMNITATEA DECORĂRII MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL ROMÂNIEI Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncitorească și pentru con­tribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socia­lismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Mau­rer, Manea Mănescu, Gheor­ghe Pană, Ilie Verdeț, Cor­nel Burtică, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secreta­rul Consiliului de Stat, Nico­lae Ghenea și Vasile Gliga, adjuncți ai ministrului aface­rilor externe. înmînînd înalta distincție, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat călduros pe sărbăto­rit. A luat apoi cuvîntul minis­trul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului ge­neral al Partidului Comunist Român, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a spus: „Vă mulțumesc din adîncul ființei, ai conști­inței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoas­tră. Prin dumneavoastră mul­țumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinerețe, cînd am cunoscut partidul, am învățat de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămintul din care m-am născut. M-a învățat să iubesc clasa munci­toare, să-i înțeleg perfect ro­lul ei revoluționar și s-o ur­mez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reu­șit, alte­ori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credința în clasa muncitoa­re, credința în partidul meu, credința în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O fa­ceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiinciozitate pentru ca ea intr-adevăr să aducă poporu­lui român, clasei muncitoare din România, partidului nos­tru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, s-au întreținut cordial cu sărbătoritul. CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Aș dori ca in numele con­ducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macoves­cu cu prilejul împlinirii vîrs­tei de 60 de ani și al înmî­­nării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o vîrstă încă tînără, dar în a­­cești ani tovarășul Macovescu a desfășurat o intensă activi­tate — și în ilegalitate, cînd a adus o contribuție însemna­tă la lupta revoluționară din România — și apoi în anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționale. Deci, prin a­­cordarea acestei înalte distinc­ții se dă și o înaltă aprecie­re activității pe care tovară­șul Macovescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acor­darea acestei înalte aprecieri înseamnă și punerea unor noi obligații, de viitor, în munca pe care o are tovarășul Ma­covescu ca ministru de exter­ne. Desigur, ținînd seama de politica internațională a țării noastre, de multiplele proble­me ce se pun pe plan inter­național se poate prevedea că și in viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui și în acest dome­niu, în cît mai bune condi­­țiuni, politica României de dezvoltare a relațiilor inter­naționale, de întărire a cola­borării cu țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de colaborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convinge­rea mea, a conducerii de par­tid și de stat că tovarășul Ma­­covescu va desfășura și în vii­tor o activitate bună în aceas­tă direcție; îi doresc încă o dată deplin succes în activi­tatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va face o vizită oficială în Republica Federală Germania La invitația președintelui federal al Republicii Fede­rale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doam­nei Heinemann, președinte­le Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicola­e Ceaușescu, va face, împreună cu tova­rășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania între 26 și 29 iunie 1973. I CONSTANTIN DAICOVICIU­­ f Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste Româ­nia anunță cu profundă­­ durere încetarea din viață a academi­cianului Constantin Daicoviciu, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, vicepreședinte al Academiei de științe sociale și politice. Eminent om de știință și pedagog, academicianul Constantin Daicoviciu, prin multilaterala sa activitate, desfășurată de-a lungul a peste cinci decenii, a servit cu devotament și pasivn­re 6 știința și cultura românească, dezvoltarea invățământului, și-a" pus întreaga sa capacitate,­­de muncă, energia și cunoștințele­. în slujba cauzei propășirii patriei, a triumfului socialismului, în r. România. ' ' '­ " ' :*....fr.ă COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ★ La 27 mai a încetat din viață academicianul profesor doctor docent Constantin Dai­coviciu, membru al Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, vicepreșe­dinte al Academiei de științe sociale și politice. Născut la 1 martie 1898, la Căvăran, județul Caraș-Seve­­rin, a făcut studii de filologie clasică la Universitatea din Cluj, devenind un eminent la­tinist. încă din anul 1921 își începe activitatea în dome­niul arheologic, participînd la săpăturile de la Sarmizegetu­sa. Bursier al Școlii române din Roma, între anii 1925 și 1927 realizează două studii va­loroase privind antichitatea romană în Dalmația, în anul 1928, după întoar­cerea în țară, și-a trecut doc­toratul în istorie și arheologie și a început activitatea didac­tică în domeniul istoriei Ro­mâniei la Universitatea din Cluj. Cercetător pasionat al tre­cutului poporului nostru, Con­stantin Daicoviciu, desfășoară îndelungate și asidue cerce­tări arheologice în Munții O­­râștiei, prezentate într-o ope­ră care a avut un larg ecou internațional, „Transilvania în antichitate“, publicată în lim­bile germană, italiană și franceză. După instaurarea puterii populare, Constantin Daicovi­ciu conduce programul am­plu de săpături arheologice, menite să scoată la iveală vestigiile sistemului de apă­rare al dacilor din Munții O­­răștiei. Importantele descope­riri din această zonă și în­deosebi Cetatea cea mare de pe Dealul Grădiștei — Sarmi­zegetusa dacă — au ilustrat înaltul grad de civilizație al dacilor, au permis identifica­rea pe toată întinderea patriei noastre a existenței dacilor liberi, aducînd contribuții fundamentale la studiile pri­vind formarea poporului ro­mân. în această perioadă pu­blică numeroase lucrări, în­tre care „Sarmizegetusa sau Olimpia Traiană?“, „Cetatea dacică de la Piatra Roșie“, „Dacica". Prin bogata sa activitate științifică, prin lucrările pu­blicate, cît și prin participa­rea la un mare număr de reu­niuni internaționale de înalt prestigiu, Constantin Daicovi­ciu a argumentat prin incon­testabile probe materiale con­tinuitatea romanilor pe teri­toriul Daciei, a relevat pute­rea și civilizația dacilor, care constituie elementul de bază al formării poporului român. Opera științifică a savantu­lui român, tradusă în nume­roase limbi, s-a bucurat de o înaltă apreciere a forurilor științifice, C. Daicoviciu fiind ales membru corespondent al Academiei Austriece de Știin­țe, membru a numeroase so­cietăți științifice; în 1968, la Universitatea din Viena i-a fost conferit premiul „Gott­fried von Herder“. De-a lungul a peste patru decenii, ca dascăl, academi­cianul Daicoviciu a contribuit la pregătirea și educarea multor generații de tineri, la formarea a numeroase contin­gente de istorici. Rodnica și îndelungata sa activitate în învățămînt i-au adus stima și prețuirea studenților, cadrelor didactice, a tuturor acelora care au beneficiat de cunoș­tințele și calitățile sale de pe­dagog. Paralel cu activitatea știin­țifică și didactică, Constantin Daicoviciu a îndeplinit dife­ ACADEMIA DE ȘTIINȚE SOCIALE ȘI POLITICE ★ rnte funcții care au ilustrat­­ însușirile sale de bun organi­zator și conducător, printre care secretar și apoi președin­te al Comisiei monumentelor istorice, director al Institutu­lui de studii clasice și al In­stitutului de istorie și arheo­logie din Cluj, președinte al Secției de istorie a Academiei Republicii Socialiste Româ­nia, adjunct al ministrului în­vățămîntului, rector al Uni­versității din Cluj. Savant patriot, membru al Partidului Comunist Român, profund pătruns de perspec­tivele luminoase pe care so­cietatea socialistă le deschi­de poporului nostru, C. Dai­coviciu a adus o contribuție de preț pe tărîm politic și social și ca deputat în Marea Adunare Națională și mem­bru al Consiliului de Stat. Rodnica și îndelungata sa activitate pentru cunoașterea cît mai reală a istoriei pa­triei, pentru educarea tine­relor generații în spiritul ce­lor mai bune tradiții ale po­porului român, poziția sa de­­ intelectual înaintat, profund legat de popor, devotat cau­zei construcției socialiste, și-au găsit o înaltă recunoaș­­­tere în titlurile de Erou al Muncii Socialiste, Om de știință emerit, Laureat al Premiului de Stat, în or­dinele și medaliile cu care a fost distins de conducerea de partid și de stat. Eminent om de știință și pedagog, academicianul Con­stantin Daicoviciu, prin mul­tilaterala sa activitate, desfă­șurată de-a lungul a peste cinci decenii, a servit cu de­votament și pasiune știința și cultura românească, dezvol­tarea învățămîntului, și-a pus întreaga sa capacitate de muncă, energia și cunoștințe­le în slujba cauzei propășirii patriei, a triumfului socialis­mului în România. Prin încetarea din viață a academicianului profesor Con­stantin Daicoviciu, știința și învățămîntul din țara noastră pierd pe unul din cei mai de seamă reprezentanți. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÎNTULUI CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Academia Republicii Socialiste România, Academia de științe sociale și politice, Ministerul Educației și învățămîntului aduc la cunoștință, cu profund regret, încetarea din viață, în ziua de ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA 27 mai 1973, a cunoscutului om de știință și profesor român, academicianul Constantin Daicoviciu, vicepreședinte al Acade­miei de științe sociale și politice, ACADEMIA DE ȘTIINȚE MINISTERUL EDUCAȚIEI SOCIALE ȘI POLITICE ȘI ÎNVĂȚĂMÎNTULUI CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA funeraliilor acad. prof. Constantin Daicoviciu Din partea comisiei pentru organizarea Sicriul cu corpul neînsuflețit al academicianului profesor Constantin Daicoviciu va fi depus în holul Casei Univer­sitarilor din Cluj. Publicul va avea acces azi, marți 29 mai a.c., între orele 8 și 12. Adunarea de doliu va avea loc la ora 12, iar înhumarea la cimitirul central al orașului. 40

Next