Făclia, aprilie-iunie 1973 (Anul 27, nr. 8206-8283)
1973-05-29 / 8255. szám
Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIX Nr. 8255 Marți 29 mai 1973 4 pagini 30 bani Din Turda ni se comunică: PRODUSE PESTE PLAN Activitatea desfășurată de colectivul de muncă al întreprinderii de produse ceramice „Arieșul“ din Cîmpia Turzii, de la începutul anului și pînă acum, a fost deosebit de rodnică. Ca urmare, muncitorii, tehnicienii și inginerii de aici au înscris în cartea de onoare a întrecerii socialiste însemnate succese din care amintim: realizarea, peste plan, a 238.000 cărămizi, 125.000 blocuri din beton și 411.000 țigle. CEI 25 DE UTECIȘTI Muncind sub lozinca „Tineretul, factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“, tinerii de la Fabrica de ciment obțin însemnate succese în muncă. Amintim doar unul: de curînd, la cuptorul nr. 8 a apărut o pată roșie în timpul funcționării. Era un semn că va trebui să se acționeze. Cei 25 de tineri uteciști, care muncesc aici, n-au ezitat, îndrumați de comuniști, și ajutați de ei, au început reparația. Cu toată căldura din cuptor, ei au reușit să termine reparația cu 8 ore mai devreme. SUCCESE ALE STICLARILOR Muncind cu hărnicie pentru a-și onora angajamentul luat, sticlarii au reușit să obțină succese de seamă în activitatea desfășurată pînă acum. Amintim cîteva din acestea: la producția globală a fost obținut un spor de 1.119.000 lei, la producția marfă de 2.889.000 lei iar la fizic, 1.723.000 articole de sticlărie. (I. C.) în pagina A IV-A. COMUNICAT COMUN CU PRIVIRE LA VIZITA OFICIALĂ IN REPUBLICA SAN MARINO A PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUȘESCU Din experiența Uzinei „Metalul roșu” Creșterea productivității și a salariului mediu — efecte imediate ale acordului global [1] întreprinderea „Metalul roșu“ a cunoscut în ultimul timp o mare dezvoltare, fapt ce a determinat sporirea numărului de muncitori. în această ordine de idei dezvoltarea uzinei a modificat caracteristica fabricației, producția axîndu-se pe anumite sortimente mult solicitate de beneficiari, manifestîndu-se o tendință de trecere de la fabricația individuală la serie mică și mijlocie. Cu alte cuvinte, specificul organizatoric cit și componența cadrelor implicau trecerea de la forma de salarizare în regie, aplicată pînă atunci in majoritatea activităților, la o formă mai stimulativă. Cea mai adecvată s-a apreciat a fi acordul global, fapt pentru care întreprinderea a depus eforturi susținute de aplicare cit mai operativă a acestei forme imediat după legiferarea sa și, ulterior, s-a trecut la generalizarea ei. în prezent unitatea noastră produce circa 60 de sortimente de utilaje pentru industria textilă, industria încălțămintei și instalații de condiționat aer, precum și piesele de schimb aferente acestora. Sortimentele sunt variate ca structură constructivă, unele fiind compuse din 100—150 repere, altele din 1600—3000 repere. Numărul mediu de operații pe un reper poate fi apreciat la 5—6. Din punct de vedere al forței de muncă, în întreprinderea noastră se găsesc meseriile corespunzătoare acestor operații, precum și funcțiile auxiliare aferente. Din totalul muncitorilor, 79,3 la sută sînt încadrați în activitățile de bază, iar restul sînt auxiliari. Analizînd gradul de calificare al muncitorilor se constată că, pe întreprindere, categoria medie de încadrare este a 3-a față de necesarul de a 4-a, cu ar fi necesar conform complexității lucrărilor. Imposibilitatea asigurării unei corelări între nivelul de încadrare a lucrărilor și al muncitorilor provine din faptul că 35 la sută din muncitori au fost încadrați în ultimii trei ani și 25 la sută au fost școlarizați prin forma de scurtă durată. Este cunoscut că asigurarea disciplinei în rîndurile celor recent calificați și introduși de scurt timp în producție este mult mai greu de realizat decit într-un colectiv cu angajați cu vechime și cu nivel profesional ridicat. Aplicarea formei de salarizare în regie, care după cum se știe implică o mai mare conștiinciozitate din partea executantului nu era deci cea mai adecvată. Pe de altă parte, celor 60 de produse în care s-a specializat uzina le corespund circa 18.000 operații, respectiv 270.000 faze tehnologice diferite, care se repetă la fiecare lot. în aceste condiții este imposibil de un Vasile GÎNGA, economist, Uzina ,,Metalul roșu“ (Continuare în pag. a lll-a) Cadența cincinalului Ritmuri inalte sub zero Au o meserie aparte. Cutreieră munții și văile, sfredelesc pămintul pentru a-i descoperi tainele. Chiar dacă nu fac nimic la întimplare, munca lor poartă, în unele momente, amprenta incertitudinii. Prinși în iureșul muncii avantate de realizare a cincinalului in patru ani și jumătate, ei, cei de la întreprinderea de prospecțiuni și explorări geologice din Cluj au dovedit și priceperei, și hărnicie, și perspicacitate, și cutezanță. Ca să oblige adîncurile să se dezvăluie, forezele și-au sporit viteza de înaintare, pătrunderile în adincimei au crescut. La Băișoara, locul unde bătălia pentru mai mult minereu a început cu ani în urmă, unde parte din lucrări au și fost date deja în exploatare, se va dura în acest an cel mai adinc puț din „istoria“ întreprinderii — 300 metri. Lucrarea, la execuția căreia se înaintează cu o viteză de 24 de metri, în loc de 15 ori s-a considerat pînă acum posibil, va fi terminată cu trei luni mai devreme, întrecîndu-se cu timpul, ortacii din brigada condusă de Ioan Joldea s-au întrecut pe ei înșiși — 9 metri în plus este un record care spune mult, în confruntarea aceasta strînsă de punere în valoare a unor noi resurse pentru extinderea bazei de materii prime și materiale a țării este antrenat întregul colectiv. Pentru a se spori ritmul de lucru și apropia termenul de începerea exploatării, viteza de înaintare a crescut în acest an, față de plan, cu 14 la sută la foraj și cu 2,2 la sută la galerii. La secția din Cluj s-a înregistrat o viteză de 230 de metri la galerii, iar la Rodna de peste 200 metri. La Beiuș, la foraj, a fost atinsă performanța de 3 500 metri. Recordul se pare că a fost bătut de cei care lucrează la forajul cu aer; față de 800 metri, medie lunară planificată, unele brigăzi au realizat intre 1 500—2 000 metri. Brigăzile conduse de maistrul Gheorghe Vintiloiu și Liviu Velian, care lucrează la punerea în vi I. CONSTANTINESCU (Continuare in pag. a llla) Rămînerea in urmă la prășitul porumbului - cit mai grabnic recuperată Din situația operativă a lucrărilor agricole rezultă că pînă la sfîrșitul săptămînii trecute prașila I-a la sfecla de zahăr în unitățile agricole din județ a fost realizată pe 97 la sută din suprafețele cultivate, iar prașila a II-a manuală pe 31 ln sută. Stadiul lucrărilor de întreținere a culturilor se prezintă însă mai puțin satisfăcător la cultura cartofilor și mai ales a porumbului. Prașila I-a mecanică la aceste culturi a fost realizată în proporție de numai 15 la sută, iar prașila I-a manuală pe 45 la sută din suprafața cultivată cu cartofi și numai 18 la sută la porumb. Lucrările de întreținere a culturilor de porumb și cartofi sunt rămase în urmă îndeosebi în cooperativele agricole; în multe unități abia au fost începute prașilele. Astfel, în unitățile aparținătoare consiliilor intercooperatiste Gîrbou, Chinteni, Gherla, Săndulești și altele, atît prășitul mecanic, cît și cel manual al porumbului, abia a început în majoritatea cooperativelor agricole. Această rămînere în urmă este cu atît mai îngrijorătoare cu cît în urma ploilor căzute au crescut puternic buruienile, care pot înăbuși porumbul în primele faze de creștere și dezvoltare. De aceea este necesar ca fiecare oră și clipă prielnică de lucru să fie la maximum folosite pentru urgentarea terminării primei prașile la porumb. Așa după cum demonstrează rezultatele bune obținute la întreținerea culturilor de o seamă de cooperative agricole — cum sunt cele din Cîmpia Turzii, Viișoara, Poiana, Suatu și altele — executarea prașilei mecanice pe toate suprafețele mecanizabile constituie una din principalele căi de executare la timp și de calitate a lucrărilor de întreținere a culturilor. Pe suprafețele prășite mecanic, cooperatorii din aceste unități au reușit să execute într-un interval mai scurt, la momentul optim, și prașila manuală, asigurîndu-se astfel condiții bune de dezvoltare porumbului. Urmind exemplul acestor unități, se impune ca în fiecare cooperativă agricolă, organizațiile de partid și consiliile de conducere să asigure o largă mobilizare a tuturor forțelor și mijloacelor de muncă la întreținerea culturilor. Toate cultivatoarele și sapele rotative din dotarea secțiilor de mecanizare, prășiturile cu tracțiune animală vor trebui introduse în lucru iar cooperatorii, cu mic cu mare, să participe activ la executarea prașilelir manuale. Al. VLAD OMAGIU ACADEMICIANULUI PROFESOR CONSTANTIN DAICOVICIU S-a stins frumos, pe drum, cel care peste cinci decenii a drumețit prin spațiul și vremurile neamului, neostenit pe șantierele arheologice, în austeritatea bibliotecii și în tinereasca aulă universitară. Pasionat cercetător al istoriei vechi a patriei și poporului român — pasionat cercetător al adevărului, considerat temelie și scop călăuzitor al studiului istoriei —, academicianul Constantin Daicoviciu s-a afirmat nu numai ca savant absorbit in exclusivitate de cercetarea teoretică și de izvoarele scrise, dar, deopotrivă, ca animator al cercetărilor pe teren și organizator al unuia din cele mai valoroase muzee arheologice românești, scoțînd la lumină și punînd la îndemîna istoria oilor și viitorimii argumente materiale ale civilizației dacice și daco-romane, demonstrînd fără putință de tăgadă condițiile economice, politice, sociale și culturale ale formării și continuității poporului român pe aceste meleaguri. Săpăturile arheologice de la Sarmizegetusa romană, de la Cetățile dacice din munții Orăștiei — de care numele îi va rămîne legat pentru totdeauna și care au atras atenția cercetătorilor străini asupra civilizației dacice . Și formarea unei prestigioase școli clujene de arheologie sînt merite suficiente, ele singure, pentru a-l trece pe Constantin Daicoviciu în rîndul celor mai merituoși istorici ai românilor, îndreptîndu-și atenția asupra elucidării problemelor fundamentale ale istoriei Daciei, din epocile dacică, romană și postromană, a scris, cu dragoste de adevăr și vigoare polemică, numeroase articole, comunicări și lucrări ample, în reviste românești și străine, impunînd conștiinței istorice universale, cu competență științifică și argumente de necontestat, importanța istorică a statului și civilizației dacilor și permanența daco-romană pe teritoriul patriei. Elev al unor străluciți profesori, Constantin Daicoviciu a devenit el însuși un mare dascăl, considerînd că cea mai nobilă și mai măreață datorie a profesorului este aceea de a educa și instrui tineretul, cu dragoste și în spiritul dragostei de adevăr și patrie. Om de știință înzestrat cu o mare pasiune pentru munca sa, maestru al multor generații de tineri ai Universității clujene, a fost, din tinerețe, un cetățean patriot, participant activ la viața publică, nedespărțind nici o clipă obligațiile deslușirii trecutului de îndatoririle față de prezentul și viitorul poporului său. „Am fost — declara Constantin Daicoviciu — pentru un patriotism sincer și cinstit, care nu confundă iubirea de neam cu asuprirea și denigrarea altor popoare și națiuni. Am fost... hotărît să apăr drepturile și meritele acestui popor, importanța lui în crearea culturii europene și în marea luptă de eliberare socială și națională“. S-a stins frumos, pe drum, spre Clujul de care i se leagă amintirea, de bună seamă mulțumit, cu convingerea, pe care o mărturisea adesea, că „conștiința îndeplinirii datoriei este cea mai frumoasă răsplată pentru un om“. In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu A AVUT LOC SOLEMNITATEA DECORĂRII MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL ROMÂNIEI Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncitorească și pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea și Vasile Gliga, adjuncți ai ministrului afacerilor externe. înmînînd înalta distincție, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a spus: „Vă mulțumesc din adîncul ființei, ai conștiinței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulțumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinerețe, cînd am cunoscut partidul, am învățat de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămintul din care m-am născut. M-a învățat să iubesc clasa muncitoare, să-i înțeleg perfect rolul ei revoluționar și s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reușit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credința în clasa muncitoare, credința în partidul meu, credința în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O faceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiinciozitate pentru ca ea intr-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, s-au întreținut cordial cu sărbătoritul. CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Aș dori ca in numele conducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și al înmînării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o vîrstă încă tînără, dar în acești ani tovarășul Macovescu a desfășurat o intensă activitate — și în ilegalitate, cînd a adus o contribuție însemnată la lupta revoluționară din România — și apoi în anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe care tovarășul Macovescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă și punerea unor noi obligații, de viitor, în munca pe care o are tovarășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținînd seama de politica internațională a țării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional se poate prevedea că și in viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui și în acest domeniu, în cît mai bune condițiuni, politica României de dezvoltare a relațiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de colaborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și în viitor o activitate bună în această direcție; îi doresc încă o dată deplin succes în activitatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va face o vizită oficială în Republica Federală Germania La invitația președintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania între 26 și 29 iunie 1973. I CONSTANTIN DAICOVICIU f Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România anunță cu profundă durere încetarea din viață a academicianului Constantin Daicoviciu, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, vicepreședinte al Academiei de științe sociale și politice. Eminent om de știință și pedagog, academicianul Constantin Daicoviciu, prin multilaterala sa activitate, desfășurată de-a lungul a peste cinci decenii, a servit cu devotament și pasivnre 6 știința și cultura românească, dezvoltarea invățământului, și-a" pus întreaga sa capacitate,de muncă, energia și cunoștințele. în slujba cauzei propășirii patriei, a triumfului socialismului, în r. România. ' ' ' " ' :*....fr.ă COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ★ La 27 mai a încetat din viață academicianul profesor doctor docent Constantin Daicoviciu, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, vicepreședinte al Academiei de științe sociale și politice. Născut la 1 martie 1898, la Căvăran, județul Caraș-Severin, a făcut studii de filologie clasică la Universitatea din Cluj, devenind un eminent latinist. încă din anul 1921 își începe activitatea în domeniul arheologic, participînd la săpăturile de la Sarmizegetusa. Bursier al Școlii române din Roma, între anii 1925 și 1927 realizează două studii valoroase privind antichitatea romană în Dalmația, în anul 1928, după întoarcerea în țară, și-a trecut doctoratul în istorie și arheologie și a început activitatea didactică în domeniul istoriei României la Universitatea din Cluj. Cercetător pasionat al trecutului poporului nostru, Constantin Daicoviciu, desfășoară îndelungate și asidue cercetări arheologice în Munții Orâștiei, prezentate într-o operă care a avut un larg ecou internațional, „Transilvania în antichitate“, publicată în limbile germană, italiană și franceză. După instaurarea puterii populare, Constantin Daicoviciu conduce programul amplu de săpături arheologice, menite să scoată la iveală vestigiile sistemului de apărare al dacilor din Munții Orăștiei. Importantele descoperiri din această zonă și îndeosebi Cetatea cea mare de pe Dealul Grădiștei — Sarmizegetusa dacă — au ilustrat înaltul grad de civilizație al dacilor, au permis identificarea pe toată întinderea patriei noastre a existenței dacilor liberi, aducînd contribuții fundamentale la studiile privind formarea poporului român. în această perioadă publică numeroase lucrări, între care „Sarmizegetusa sau Olimpia Traiană?“, „Cetatea dacică de la Piatra Roșie“, „Dacica". Prin bogata sa activitate științifică, prin lucrările publicate, cît și prin participarea la un mare număr de reuniuni internaționale de înalt prestigiu, Constantin Daicoviciu a argumentat prin incontestabile probe materiale continuitatea romanilor pe teritoriul Daciei, a relevat puterea și civilizația dacilor, care constituie elementul de bază al formării poporului român. Opera științifică a savantului român, tradusă în numeroase limbi, s-a bucurat de o înaltă apreciere a forurilor științifice, C. Daicoviciu fiind ales membru corespondent al Academiei Austriece de Științe, membru a numeroase societăți științifice; în 1968, la Universitatea din Viena i-a fost conferit premiul „Gottfried von Herder“. De-a lungul a peste patru decenii, ca dascăl, academicianul Daicoviciu a contribuit la pregătirea și educarea multor generații de tineri, la formarea a numeroase contingente de istorici. Rodnica și îndelungata sa activitate în învățămînt i-au adus stima și prețuirea studenților, cadrelor didactice, a tuturor acelora care au beneficiat de cunoștințele și calitățile sale de pedagog. Paralel cu activitatea științifică și didactică, Constantin Daicoviciu a îndeplinit dife ACADEMIA DE ȘTIINȚE SOCIALE ȘI POLITICE ★ rnte funcții care au ilustrat însușirile sale de bun organizator și conducător, printre care secretar și apoi președinte al Comisiei monumentelor istorice, director al Institutului de studii clasice și al Institutului de istorie și arheologie din Cluj, președinte al Secției de istorie a Academiei Republicii Socialiste România, adjunct al ministrului învățămîntului, rector al Universității din Cluj. Savant patriot, membru al Partidului Comunist Român, profund pătruns de perspectivele luminoase pe care societatea socialistă le deschide poporului nostru, C. Daicoviciu a adus o contribuție de preț pe tărîm politic și social și ca deputat în Marea Adunare Națională și membru al Consiliului de Stat. Rodnica și îndelungata sa activitate pentru cunoașterea cît mai reală a istoriei patriei, pentru educarea tinerelor generații în spiritul celor mai bune tradiții ale poporului român, poziția sa de intelectual înaintat, profund legat de popor, devotat cauzei construcției socialiste, și-au găsit o înaltă recunoaștere în titlurile de Erou al Muncii Socialiste, Om de știință emerit, Laureat al Premiului de Stat, în ordinele și medaliile cu care a fost distins de conducerea de partid și de stat. Eminent om de știință și pedagog, academicianul Constantin Daicoviciu, prin multilaterala sa activitate, desfășurată de-a lungul a peste cinci decenii, a servit cu devotament și pasiune știința și cultura românească, dezvoltarea învățămîntului, și-a pus întreaga sa capacitate de muncă, energia și cunoștințele în slujba cauzei propășirii patriei, a triumfului socialismului în România. Prin încetarea din viață a academicianului profesor Constantin Daicoviciu, știința și învățămîntul din țara noastră pierd pe unul din cei mai de seamă reprezentanți. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÎNTULUI CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Academia Republicii Socialiste România, Academia de științe sociale și politice, Ministerul Educației și învățămîntului aduc la cunoștință, cu profund regret, încetarea din viață, în ziua de ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA 27 mai 1973, a cunoscutului om de știință și profesor român, academicianul Constantin Daicoviciu, vicepreședinte al Academiei de științe sociale și politice, ACADEMIA DE ȘTIINȚE MINISTERUL EDUCAȚIEI SOCIALE ȘI POLITICE ȘI ÎNVĂȚĂMÎNTULUI CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA funeraliilor acad. prof. Constantin Daicoviciu Din partea comisiei pentru organizarea Sicriul cu corpul neînsuflețit al academicianului profesor Constantin Daicoviciu va fi depus în holul Casei Universitarilor din Cluj. Publicul va avea acces azi, marți 29 mai a.c., între orele 8 și 12. Adunarea de doliu va avea loc la ora 12, iar înhumarea la cimitirul central al orașului. 40