Familia, 1901 (Anul 37, nr. 1-52)

1901-01-14 / nr. 2

Numărul 2 Gpadea-mai d e 1$/27 ianuarie 1901. Anul XXXVII. Apare dumineca. Abonamentul pe an 16 cor., pe V, de an 8, pe 3 luni 4. Pentru România pe an 20 lei Noapte de vară. Lacul n'are nici un val. Rid­ion flutur nu-î pe plante. Trestiile elegante N’aud cântec­ele ca val. Vin amanţii la amante«­­ Luna-n cerul negru-pal, Seamenă cu un opal, Cercuit de diamante. Şi mirosul de petunii Se preface-’n cloroform, Noaptea pare un enorm Giulgiu, pentru toţi nebunii. „Toate dorm“, îngână unii... — Journal florile nu dorm. Har­a­lamb G. Lecca. Din viaţă.­­ L-a rîs — amar l-a rîs copila Gând de Iubirea Iul l-a spus, Cu plâns în ochi cerșindu-i mila ... — L-a rîs cu hohot... El s’a dus ... — Trec ani. — El stors de sbuciumare, In casa de nebuni ședea, _ ... — Plângend ea îl cerșid Iertare_ El o privid năuc: ... zimbid ... OCTAVIAN. Zece ani de mișcare literară în Transilvania. 1890-1900 — Material critic. — (Urmare.) . 19. . Prin muncitor fecund şi pricepător în direcţia a­ceasta este Ioan Koevary din Bihor. Aproape în fiecare număr al „Gazetei“ de duminecă el pub­lică poveşti, doine, snoave şi glume diferite, având câtva timp chiar o rubrică specială „Din traista cu minciunile“. Sunt foarte instructive aceste mici pub­­licaţiuni şi cu mult spirit din popor, redând pe ici- colo nota satirică a ţăranului român.­ Iată şi din Koevary o pildă despre felul povestirea lui: „Eră în duşt­rei Filimon Nojiţă, pe când lelea Uţa, o sabie ascuţită, începe a-l cihăi ca pe căţelul cel ciung. „Nojiţă, mâncat rea de daraverile muierii, as­cultă, n’asculta, cele mai multe le lăsă pe lângă urechie; dar cum Doamne lelea­nţa să mai înceteze cu meliţa? — „Tu moară ’n vânt“, zise Nojiţă, cătrănit că nu mai ajungea la uscat cu ea. — „ţine-ţi pupăza, că de-o fi să-ţi pun eu pază, frică-mi e, că ţi-or prodi stăpânii de acasă“ — etc. în urma acestora amintim pe culegătorul de basme I. Rodina, un tipograf deştept al cărui talent vise a degenerat de timpuriu­ şi peste puţin n’a mai produs nimic.2 Destul de reuşite poveşti au mai scris Laurenţiu Ciorbea­ şi învăţătorul I. Bota, amândoi 1 Ad Koevary cetesce în special „Gazeta Trans.“ 1890 nr. 5, 153, 1892 nr. 37, 154, 253, 264,­­ apoi aproape fiecare număr de duminecă.­­ Ad Rodina, ved., „Gaz. Trans.“ din 1892 nr. 165, 175, 202, şi 230; apoi „Telegr. Rom.“ din 1892. 3 Ad Ciorbea, „Trib.“ din 1893, nr. 82—84 , 295. „Drep-2

Next