Femeia, 1964 (Anul 17, nr. 1-12)

1964-01-01 / nr. 1

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ~ Planul de stat pe 1964 prevede creşterea producţiei industriale de 1,95 ori faţă de 1959, ceea ce arată că sarcina trasată de cel de-al lll-lea Congres al partidului de a se obţine în 1965 o producţie de 2,1 ori mai mare decit în 1959 va fi îndeplinită. — Se vor construi din fondurile statului 54 000 de apartamente. — In bugetul pe anul 1964, sumele destinate alocaţiei de stat pentru copii, caselor de naşteri, creşelor, casei copilului, instituţiilor preşcolare de copii şi coloniilor se ridică la circa 3.200 miliarde de lei. Creionul o ia înaintea calendarului, zorit, îmboldit de fapte; chiar ianuarie are ceva din căldura ajunului de august şi cuvîntul ar vrea să redea fidel întreaga înflă­cărare de care este cuprinsă ţara în acest început de an, care marchează al două­­zecelea din tinereţea ei. Tot ce aducem de pe acum şi vom adăuga încă pînă la­ marea sărbătoare, tot ceea ce zidim şi înălţăm, semănăm şi culegem, totul suie sub cer în desfăşurare, ca o coloană infinită. De la înălţimea prefacerilor istorice, a faptelor de muncă şi eroism cotidian, ca de pe un pisc, să rotim larg privirea. Priveliştea ţării a căpătat reliefuri noi: perspec­tivă şi adîncime, culoare proaspătă şi vie. Siluetele marilor combinate chimice de la Roznov, Oneşti, Ploieşti, Craiova, Tg.-Mureş, Turnu-Măgurele, gata sau în plină construcţie, stîlpii de înaltă tensiune ducînd lumina hidrocentralelor şi termocen­tralelor, coşurile de fabrici şi sondele—adevărată pădure industrială — incintă privirea şi umplu inima de îndreptăţită mîndrie. Cel mai sumar dicţionar trebuie să includă, ca să ţină pasul cu viaţaa, în lista cuvintelor uzuale: «racordare», «auto­matizare», «hidroamelioraţii», «chimizare», şi oricît de noi par urechii, glasul le rosteşte corect, fără efort. Aşa cum mîna harnică le traduce în fapte, după cerinţele tehnicii avansate. Am străbătut pe drumuri lungi, regiuni şi oraşe; m-am oprit sus, în Moldova, pe dealurile Tîrgoviştei sau la ţărmul mării, unde am admirat peisajul clădirilor cu linii deschise, ca aripile pescăruşului. Sălile luminoase ale Săvineştilor m-au încîntat cu frăgezimea culorilor de muguri de salcie. Tineretul de aici începuse încă din toamnă pregătirea marii sărbători din august, nu numai pe planul producţiei; două treimi din numărul total al munci­torilor îşi desăvîrşeau pregătirea, urmînd cursurile diferitelor şcoli. Faptul e general, aspiraţia către acumularea a cît mai multe cunoştinţe, dorinţa de ridicare a calificării animă nenumăraţi oameni ai muncii. O colectivistă spunea că, în anii noştri, a învăţat să nu mai privească lumea de sub broboadă. «Privirea nu mai e furişă, ci dreaptă, îndrăzneaţă, nu numai fiindcă în gospodăria colectivă eşti o crescătoare de păsări fruntaşă, ci şi fiindcă te bucuri de darurile culturii într-o lojă a Operei de stat din Cluj». Femeile din comuna Mihai Viteazu, raionul Turda, care mi-au spus aceste cuvinte, m-au apropiat de sărbă­toarea eliberării cu încă o bucurie. M-am oprit pe plaiuri, argeșene, la Hidrocentrala «16 Februarie». Betonul cald încă al barajului îmi vorbea despre putere şi trăinicie. Iar locuinţele curate, intime, în care am poposit îmi vorbeau despre munca modestă, anonimă, a soţiilor con­structorilor, care i-au însoţit pe toate şantierele. Adesea, în urma lor, în localităţile prin care au trecut, au rămas amintite parcuri şi solare pentru copii. Anul XX — numele sub care a păşit în ţară la noi 1964 — sună în inima noastră, ca într-o uriaşă cutie de rezonanţă. El ne va duce pe culmi şi mai mare. Avem în faţă perspectivele minunate stabilite la Congresul al lll-lea al partidului. Sîntem înarmaţi cu un program concret de activitate, planul de stat pe 1964, care prevede dezvoltarea armonioasă a întregii economii, extinderea necontenită a progresului tehnic, creşterea eficienţei econo­mice in fiecare ramură. Munca pe care o ducem, calitatea ei nedezminţită.­­mutul întregului popor împodobesc zi de zi cu noi realizăr­ cununa ce o vom aşeza pe frun­tea ţării la sărbătoare. Gîndul prefigurează această cunună, dar a o vedea de pe acum pînă la amănunt este destul de greu. Cîte nu se vor înfăptui încă pînă în august! întrecerea pentru calitate şi frumos, care se desfăşoară pe arii vaste, demonstrează, prin intensitatea ei, tocmai ritmul interior al vieţii noastre, tendinţa înnoitoare de depăşire. Fiecare om simte că acest ritm este al lui. Fiecare vrea ca munca lui să deosebească sărbătoarea acestui an prin rezultate tot mai bune, tot mai preţioase; e o întrecere a entuziasmului şi talentului creator al poporului, ce merită slăvită pe măsură. Poetul spunea că 20 de ani nu e vîrstă, ci nemurire­ şi nemurire este şi dragostea poporului nostru pentru patrie şi pentru viaţa nouă, demnă, pe care o trăim, apărînd-o ca pe lumina ochilor. TITA CHIPER REVISTĂ SOCIAL-POLITICĂ ŞI CULTURALĂ EDITATĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL AL FEMEILOR DIN R P. R Redacţia şi administraţia­­ Bucu­reşti, Piaţa Scinteii nr. 1, Telefon 17. 60. 10, int. 11. 30 Tiparul executat la Combinatul poligrafic .Casa Scînteii* COPERTA I: Adrija VASILICA TAS­TAMAN-JENEI în rolul Annunjiatei din piesa ,Umbra" de EVGHENII SVART

Next