Femeia, 1989 (Anul 42, nr. 1-11)
1989-01-01 / nr. 1
16 EROINELE NOASTRE Aparent, nimic spectaculos „O fată frumoasa-i ca soarele", spunea poetul, si catrenele sale îmi revin in minte ori de cîte ori privesc în jur, pe strada, într-o sala de spectacole, in amfiteatre sau în întreprinderile în care ele, fetele, iau în stâpînire, cu calm si cu graţie, complicate maşini şi utilaje. Pentru ca ele, fetele, iradiaza bucurie de viaţă şi încredere în viitor, ambiţia de a se autodepăşi. Cu zîmbetul lor risipesc norii, cu tenacitatea lor străbat teritoriile necunoscute încă ale ştiinţei şi culturii, ale profesiei alese Nu întimplător folclorul îngemănează frumuseţea craieselor din poveşti cu hărnicia, cu modestia, cu răbdarea, cu forţa morală. Stau de vorba cu o fată frumoasă, cu ochi care te privesc direct în suflet, cu un zîmbet capabil sâ înţeleagă totul Biografia Roxanei Chidiu n-are aparent nimic spectaculos. A terminat liceul la Sibiu, a dat examen de admitere şi a reuşit printre primii la Facultatea cu profil textil din Politehnica ieşeană. Atunci, în anul acela, şi-a dat seama că nu poate trăi departe de Roşia, că viaţa ei este în acest sat de pe Valea Hirtibaciului, că destinul său se împletește cu cel al oamenilor pămîntului, că vrea sa continue opera tatălui său, care a lucrat ca șef de fermă la C.U.A.SC. Roşia A revenit acasă Roxana și s-a încadrat ca planificatoare la C U.A.SC. Nerenunțînd insa la studii, s-a prezentat la examenul de admitere, la Facultatea de contabilitate şi economie agrara din Cluj-Napoca, secţia fără frecvenţă, reuşind să intre prima („am vrut să-i fac o bucurie mamei"). Acum, studenta Roxana Chidu , in anul al V-lea, îşi pregăteşte lucrarea de diplomă pe o temă legata, fireşte, de activitatea C.U.A.S.C.-ului în care lucrează, ii place să lucreze cu cifre, cu date exacte, pentru că firea sa este ordonată, meticuloasă, riguroasă „Nu !rot să concep superficialitatea — se confesează Roxana —, tot ce am făcut am vrut să fie bine executat. Deși mi se oferise un post la Sibiu, mi-am dorit foarte mult să mâ întorc la Roşia şi să fac ceva aici. Şi sunt atitea de făcut in viaţa satului, pentru oamenii din jur. Este menirea noastră a tinerilor, să ducem mai departe tradiţia satului românesc, să înfăptuim dezideratul noii revoluţii agrare“. Tinerii din comună au ales-o ca secretar al organizaţiei de bază a U.T.C. Cum se poate realiza un tînăr care a preferat satul oraşului? Ca pretutindeni, prin muncă şi apoi mergind in oraş (Roşia se află la doar 15 km de Sibiu) la expoziţii, concerte, premiere teatrale şi apoi aducind oraşul spre sat. „Ştiţi, mi-am adus şi pianul la Roşia; pînă în clasa a Vlll-a, am urmat Şcoala de muzică din Sibiu, aşa că, uneori, cînd găsesc o fereastră de timp interpretez piese de Chopin, Schubert sau Brahms“, Roxanei îi place sa cînte şi romanţe. In ediţia a Vl-a a Festivalului National „Cîntarea României" a reuşit să se situeze pe locul I în etapa judeţeană la acest gen. La ce visează eroina noastră? La ce visează fetele în general, la o familie, la copii. Nimic extraordinar în biografia Roxanei Chiciu. Decit voinţa şi puterea sa de muncă, şi mai ales dorinţa de a fi de folos celor din jur. OCTAVIA TREISTAR PUNCTUL PE I Viitorul se naşte azi După atitudinea faţă de viitor, oamenii s-ar putea împărţi în următoarele categorii 1) cei pentru care viitorul înseamnă doar ziua de mîine, adică nu sunt preocupaţi deloc de aspectul temporal, în devenire, al propriei lor vieţi; 2) cei care-şi pun toate nădejdile intr-un viitor abstract, pe care şi-l imaginează un fel şi chip — cu ochii pe jumătate închişi a visare şi cu braţele încrucişate; 3) cei care, avînd un ideal, îşi proiectează traiectoria spre atingerea acestuia, etapă cu etapă, netezindu-şi drumul cu efort şi stăruinţa, luptînd cu propria inerţie, calindu-şi voinţa, intărindu-şi puterile. Tu, tînără cititoare a acestor rînduri, din care categorie faci parte? Unii, spre a-şi motiva un eşec, se consolează spunîndu-şi că „ce ţi-e scris în frunte (i-e pus“, dar dacă am încerca să vedem obiectiv lucrurile ar ieşi la iveală eroarea, lipsa de voinţă sau, este posibil, un concurs negativ de împrejurări. Sa nu avem,insă, nici un moment de îndoială că este adevarat atunci cînd altcineva, povestindu-şi calea spre o anume realizare, încheie afirmînd că „norocul dă lapte numai cînd mintea paşte". Orice proiect, orice înfăptuire de viaţă, ca să se împlinească, solicită stăruinţă, perseverenţă, agerime, inteligenţa. Tînărul ideal al vremii noastre este caracterizat de un înalt orizont profesional, de o cuprinzătoare cultură generala — umanistă şi ştiinţifică —, are un profil moral şi etic înaintat. Şi e bine să evidenţiem de fiecare dată aceste trei trăsături esenţiale împreună, pentru că, din păcate, mai intîlnim şi tineri — mai ales elevi în ultimii ani de liceu —, care, sub imperativul specializării spre care au optat, dau la o parte (total sau se menţin la limita minimă) materiile de studiu care (doar aparent) „n-ar avea legătură" cu domeniul ales, dovedind astfel o înţelegere greşită a scopului instruirii multilaterale, limitîndu-şi, cu bunăştiinţă, posibilităţile actuale şi de perspectivă. Dar pentru câ vorbim de viitor, să spunem cîteva cuvinte şi despre un subiect mai delicat, şi anume prietenie-dragoste, pentru că faptele noastre (şi bune şi rele) şi faima lor ne urmăresc pretutindeni, fie câ vrem, fie câ nu, ele contribuind la creionarea portretului nostru moral. Nu e nimeni indiferent (orice ar spune) la imaginea pe care o reflectă propria-i fiinţa Şi, atunci, nu-i mai nimerit sa se spună despre o tînara că a participat la olimpiadele şcolare şi nu ca a frecventat un anturaj dubios sau cu o nestatornică in prietenie? Să încheiem, însă, aceste fugare notaţii cu invitaţia prietenească de-a medita la viitorul care „nu vă aşteaptă“, ci vă îndeamnă şi vâ cheamă, spre care trebuie sâ năzuiţi cu implicare şi ambiţie, acum, în acest frumos început de an, şi mereu, în fiecare proaspătă dimineaţă. Pentru că viitorul începe întotdeauna azi! MUZICA Dinamism şi forţă: Gabriel Cotabiţă Cu certitudine, Gabriel Cotabiţă este posesorul uneia dintre cele mai moderne voci masculine din muzica noastră uşoara, avînd în plus un timbru particular, inflexiuni atragatoare, rafinament. Forţa şi dinamismul ce, de asemenea, îl singularizează, sunt moştenite din rock", a înfiinţat la Craiova, oraşul său natal, pe vremea studenţiei (este inginer electrotehnist!), grupul „Redivivus", apoi a cîntat informaţia noastră nr. 1, „Holograf", fiind solistul acesteia pe primul ei L.P. la Electrecord. Primul său mare şlagăr in muzica uşoară datează din '86, „Noapte albastră" de Ionel Tudor — piesă ce dă titlul primului său disc solistic. De numele acestui tinar compozitor se leagă, de altfel, multe din succesele sale, în ordine cronologică: „Chemarea pămîntului" (Mamaia ’86), „Aş vrea“ (Melodii '86), „Vom cînta“, „împreună suntem lumea“ (Concursul de muzică de dans pentru tineret — Costineşti ’67), „Stea a vieţii, Terra“ (Mamaia '87), cărora li s-au adăugat, la acest din urmă concurs, ,Ascultă marea“ de I. Cristinoiu şi „Să pastiam ce-i frumos" de H. Moculescu (ultima un duet cu A. Daminescu). Fireşte cum am putea uita piesa distinsa cu Premiul de popularitate (de altfel mai toate melodiile cvitate de el au fost laureate!) la ediţia a 21-a a concursului „Şlagăre în devenire", „încearcă" de C. Fugaru sau remarcabilul cîntec „Doi navigatori" de A Enescu, lansat in banda sonora a filmului „Rezervă la start"? Sa mai notăm că el cîntă foarte bine la chitara, că este un autentic maestru de sunet (posedind un adevărat arsenal tehnic, ca orice inginer ce se respectă!) şi ca în 1988 a efectuat primul său turneupeste hotare, In R.P. Polona, in cadrul intilnirilor prieteneşti dintre tineretul român şi cel din această ţară. Tată fericit (are 3 fetiţe!), Gabriel Cotabiţă ne-a oferit în '88 noi surprize, născute din colaborarea cu compozitorii G Grigoriu, I Tudor (în filmul „In fiecare zi mi-e dor de tine"), A Şuteu („Nu-ţi spun adio "), Mihai Grigoriu, A. Enescu OCTAVIAN URSULESCU „PACE“ — Brăduţ Covaliu Poşta paginii • GIANINA: Ne întrebi „cit timp poate dura o prietenie sinceră şi curata (începută) la 16 ani?"". Credem că... şi toatâ viaţa • DORA H.: Ne spui cu justificată tristețe că ai picat cu doar 7 sutimi la admitere Cu doar 7 sutimi faţâ de ultimul candidat admis, dar fată de primul? Lasă necazul şi ia-o de la început, temeinic. Curaj şi succes! • ELENA-SIMONA, Piteşti: Vei fi cea mai romantică biochimista! • CRISTIANA : Viaţa are încercări (şi capcane) numeroase. A fi fericit se conjugă adesea la prezent, dar cită suferinţa (de ambele părţi) poate aduce în viitor • CLAUDIA: Zici că eşti cam timida Păi, nici nu-i chiar atît de râu* * CARMEN-ADELINA DANC, Deva: in tînăra Adriana Ţiţeica ai găsit o prietena pentru toate anotimpurile E, într-adevâr, un om minunat • RALUCA, Braşov: Să nu fie cumva vorba, în ceea ce-l priveşte pe Dan, de o toana de moment... • DANIELA, Zalău: încearcă să te împaci cu prietena ta • IOANA C.: Pentru ca farsele şi gesturile unite pe care colegii tăi şi le permit sa înceteze, credem că trebuie să te adresezi comitetului U.T.C. din uzină • ELENA MIRON, Techirghiol: înscrie-te într-un cenaclu • MARIANA D., Focşani: Practică un sport, să te mai voiniceşti şi tu • SANDICA B : Nu ţi se pare că prietenul tău frecventează prea des restaurantul? • ANGELA-CLAUDIA: Prietenia nu se condiţionează. Ea trebuie să se bazeze pe sinceritate şi respect reciproc • DANA SALAJAN: Credem că e greu să răspunzi tuturor celor 200 de corespondenţi. încearcă s-o faci, totuşi, eşti aşteptată • DORESC SA CORESPONDEZE: Mioara Ghindea, 21 de ani, studentă, Galati, str. Avintului nr. 25, Elena-Daniela Brebenei, 19 ani, mecanic. Craiova, str. Rocadă, bl 6, ap. 10, Eugen Boldor, 23 de ani, instalator. Ocna Dej, str. Zmeurei nr. 7, Ioan Onişor, 26 de ani, tapiţer, Băteşti nr. 77, jud. Timiş; Florin Sătmărean, 25 de ani, mecanic de locomotivă, Turda, str. Rapsodiei nr. 12, bl. 6, ap. 12; Silvia Măcă, 23 de ani, funcţionară, Iaşi, str. Nicotină, bl. 986, ap 13; Mirela Roşea, 17 ani, Buzău, Bd. Nicolae Bălcescu, bl. 11, ap. 33 și Dania Trofin, 17 ani, Iași, str. Tabacului nr. 17, bl. D14, ap. 4 , eleve Pagină realizată de CRISTINA BÅITEANU