Flacăra Iaşului, septembrie 1953 (Anul 9, nr. 2187-2212)

1953-09-01 / nr. 2187

Peg. 2 Toată atenţia învăţământului cadrelor de partid şi de stat ".­­Munca ideologică este o sarcină primordială a partidului. Educan­a m­arxist-leninistă a masselor largi, şi în primul rând a cadrelor de partid, constitue chezăşia succeselor în lupta I pentru construirea noii societăţi. Pe ■măsură ce cadrele noastre îşi înso­ţesc mai temeinic învăţătura m­arxist­­leninistă, ele pot să se orienteze m­ai uşor în situaţia internă şi internaţio­nală şi să rezolve mai bine proble­mele curente. „Numai un conducător care munceşte neîncetat pentru a-şi »ridica nivelul, — a spus tovarăşul * Malencov în raportul ţinut la Con­gresul al XIX-lea al P.C.U.S. — care îşi însuşeşte în mod creator marxism­­leninismul, care îşi formează şi per­fecţionează însuşiri de activist de tip leninist-sta­­­inist, poate fi la înăţimea sarcinilor partidului nostru“. ■ Partidul nostru acordă o deosebită atenţie educării ideologice a membri­lor săi. In învăţământul de partid sunt cuprinse masse tot mai largi de­ activişti şi membri de partid, care însuşindu-şi atotbiruitoarea învăţă­tură a lui Marx-Engels-Lenin Stalin, reuşesc să obţină importante succese în munca lor. Cu toate realizările obţinute până acum pe tărâmul educării cadrelor de partid şi de stat din regiunea noastră,­­ trebue să arătăm că au existat şi nu­meroase lipsuri. Problema ridicării­­ nivelului ideologic al activiştilor de­­partid şi de stat nu a stat în centrul­­ atenţiei comitetelor de partid oraşe­­­nesc şi raionale. Ele şi-au îndreptat­­ atenţia mai mult spre problemele­­practice, neînţelegând că succesele în munca practică sunt condiţionate în , primul rând de pregătirea teoretică­­a cadrelor. Mergând pe linia suba­precierii învăţământului de partid, unii conducători de întreprinderi au neglijat în mod nepermis ridicarea nivelului lor ideologic.­­ Aceste lipsuri au dus la faptul că unii activişti de partid şi de stat au rămas în urmă. Ei nu cunosc temei­nic problemele pe care trebue să le rezolve, nu înțe­leg just linia politică a partidului. Tocmai aceasta explică greșelile și încălcările liniei partidu­lui manifestate în diferite d­omenii de activitate ca : aprovizionarea oameni­lor muncii, aplicarea politicii de co­­lectăii ,și impozite, lupta pentru tran­formarea socialistă a agricul­turii. Ho­tărîrea CC. al P . R. cu pri­­vi­rrf’~la Pregătirea noului an şcolar (1903- 1954) în sistemul in Plămân­­tului de partid ridică pe o treaptă superioară propaganda de partid. Ea cere organelor şi organizaţiilor de partid să pună in centrul preocupă­­rdor lor grija pentru copi mnului de idei şi puritatea ideologică a propa­gandei, a­st­fel încât învăţământul de partid să asigure cunoaşterea de către membrii de partid a tezelor de bază ale teoriei m­arxist­emniste. Respectând principiile stabilite de Hotărîrea C.C. comitetele regional, orăşenesc şi raionale de partid au acordat anul acesta o mai mare aten­ţie pregătirii învăţământului de partid în general şi învăţământului cadrelor de partid şi de stat în spe­cial.­­‘ Pe lângă comitetul orăşenesc şi li­nele comitete raionale de partid vor funcţiona în acest an cercuri de tip superior de studiere a unor opere ale­­clasicilor marxism leninismului pe Trei cicluri: istoria P.C.U.S., econo­­­mia politică, materialismul dialectic şi materialismul istoric, iar la Roman o şcoală serală de marxism-leninism.­­ In acelaş timp, pe lângă comitetul re­gional de partid va funcţiona Uni­versitatea serală de marxism-leninism şi un seminar de studiere a operelor clasicilor marxism-leninismului. In aceste cercuri de învăţământ vor studia peste 700 activişti de partid şi de stat, cadre din economie din re­giunea noastră. Ei au primit cu bu­curie să facă parte din învăţământul de partid şi sunt hotărîţi să studieze cu râvnă pentru a-şi însuşi compnii de învăţăminte preţioase cuprinse în operele marilor dascăli ai proletaria­tului, ştiind că aceasta constitue chezăşia unei conduceri juste, începând de astăzi 1 Septembrie, aceste forme de învăţământ trec în noul an şcolar. Aceasta implică orga­nelor de­ partid sarcina de a se preo­cupa în permanenţă de buna desfă­şurare a învăţământului, să vegheze cu străşnicie la puritatea ideologică şi conţinutul de idei al lecţiilor şi sem­inariilor, să urmărească felul în care cadrele de partid îşi însuşesc învăţătura marxist-leninistă, luând în discuţie în mod sistematic activi­tatea învăţământului de partid. Urmărind însuşirea creatoare a marxist-leninismului, organele de partid au datoria să combată buche­­rismul şi dogmatismul, metodele şco­lăreşti în desfăşurarea studiului, ten­dinţa de înlocuire a cunoaşterii, pro­funde a tezelor marxism-leninismului prin abuzul de citate. ’ Predarea teoriei marxiste în l­gă­­tură indisolubilă cu practica trebue să fie o grijă permanentă a comite­telor de partid, învăţământul de partid trebue sa ducă nu la însuşirea mecanică a unor formule, date şi lo­zinci învăţate pe de rost, ci la o în­suşire creatoare a marxism-leminis­­mului în acţiune, legată de profunda cunoaştere a sarcinilor partidului nostru­ în opera de transformare a societăţii. El trebue să înfăţişeze ro­bii de avangardă a partidului şi uri­aşa muncii economică-organizatorică şi cultural educativă desfăşurată de pariul , să arate izvorul tăriei parti­dului care constă în coeziunea sa de monolit, in legătura indisolubilă cu massele, în faptul că politica sa, călăuzită de învăţătura marxist-leni­nistă, exprimă interesele şi năzuinţele poporului nimicitor, învăţământul de partid trebue să scoată în evidenţă rolul creator al masselor muncitoare , făuritoare ale istoriei , să educe membrii de partid şi pe toţi oamenii muncii in spiritul patriotismului so­cialist şi al internaţionalismului pro- Mar, mobil­izându-i la îndeplinirea hotăririlor partidului si guvernului. Studiul individual este metoda principală în însuşirea teoriei marxist-leniniste. De aceea, datoria studenţilor şi cursanţilor învă­ţământului de partid este de a m­ se rezuma numai la participar­ea la lecţii şi seminarii. Ei trebue să-şi o­r­ganizeze altfel timpul liber încât să poată studia individual întreaga bibliografie recomandată, să conspec­teze materialul, îndeplinirea măreţelor sarcini ale construcţiei socialiste, a măsurilor recente luate de partidul şi guvernul nostru în vederea descălţării econo­miei naţionale­­şi ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc impune inntensi­fi­­carea muncii ideologice, îmbunătăţi­rea continuă a nivelului ei Numai o preocupare permanentă pentru edu­carea marxi­­-lenimnistă a comuniştilor, şi în primul rând a cadrelor condu­cătoare, ne va da posibilitatea să re­zolvăm cu succes problemele şi să înaintăm cu paşi siguri pe calea unei vieţi tot mai fericite pe care ne con­duce partidul. Sarcina organizaţiilor de partid este de a mobiliza toate forţele pen­na aplicarea întocmai a Hotărârii UL. al P.M.R. cu privire la pregăti­rea noului an şcolar în sistemul învă­ţământului de partid luptând cu per­severență împotriva formalismului în învățământul de partid. FLACARA IAŞULUI Ma angajez să ajut la continua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei muncitoare Am citit cu mult interes expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la cea de a 9-a aniversare a eliberării patri­ei noastre. Acest important document arată incăodată, in mod clar, că poli­tica partidului nostru este îndreptată spre ridicarea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc. In anii din urmă, traiul familiei noastre s-a îmbunătăţit. Soţul meu, care este şofer la E.T.A.C.S., câştigă mai bine, iar fata mea a terminat anul acesta cele 7 clase­­ elementare, urmând să treacă în învăţământul mediu. Nu pot uita nici o clipă traiul mizer pe care l-am dus în anii regi­mului burghezo-moşieresc. Deoarece mai există o serie de lip­suri în domeniul aprovizionării popu­laţiei, expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej constitue un îndemn pentru totî de a porni cu hotărîre la junta nentru a făuri oamenilor mun­cii un trai tot mai îmbelşugat. Mă angajez să lupt din toate pute­rile pentru a ajuta la continua îmbu­nătăţire a aprovizionării ponulnţiei, pentru ridicarea bunei stări a oameni­lor muncii. VAI ERT A G­APPARU gospodină, Str . M'­’^nescu Nr. 108 IAȘ" ŞI LUPTĂM PENTRU ÎNFĂPTUIREA MĂSURILOR ECONOMICE ADOPTATE DE PARTID Pentru obţinerea de noi realizări sanitare Din expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la cea de a 9-a aniver­sare a eliberării patriei noastre reese în mod deosebit de clar grija perma­nentă a partidului şi guvernului pen­tru ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii. In expunere se arată că : „Va fi îmbunătăţită asistenţa şi deservirea medicală, se vor reduce substanţial preţurile medicamentelor, se vor îmbunătăţi tarifele de salarizare ale personalului medico-sanitar“. Aceasta constituie pentru noi cadrele sanitare, un puternic îndemn de a porni cu şi mai mult elan pentru obţi­nerea de noi realizări în direcţia apă­rării sănătăţii celor ce muncesc. Pentru ocrotirea sănătăţii oameni­lor muncii s-au construit sanatorii, spitale, policlinici, laboratoare, etc. La spitalul Unificat Nr. 1, s‘a renovat clinica 3-a medicală, amenajându­-se camere spaţioase, luminoase, bine încălzite şi având tot confortul. Din resurse locale s‘a înfiinţat un labora­tor pentru îngrijirea şi tratarea bol­navilor prin somno­terapie şi s'a creat un centru de metabolism bazat. Dea­­semeni, s-a amenajat un amfiteatru pentru Clinica Radiologîcă şi un In­stitute de Oncologie pentru tratarea cancerului, o creşă şi un cămin de zi­­_____________________________ O pentru copiii salariaţilor noştri. Tot în incinta spitalului se amenajează o spălătorie mecanizată. Pentru a asi­gura o mâncare bună și consistentă, spitalul are o gospodărie anexă care în anul 1952 a adus un serios aport în alimentarea consistentă a bolnavilor. In activitatea noastră există însă și o serie de lipsuri. Nu s-au revizuit calo­riferele la timp, astfel că în iarna anu­lui 1952 clinicile nu au fost suficient încălzite, nu a existat o preocupare in amenajarea atelierului mecanic pen­tru creearea unor condiţii optime de muncă meseriaşilor spitalului. Conducerea spitalului, analizând aceste deficienţe, îşi­ ia angajamentul să lupte cu hotărîre pentru lichidarea lor. In cursul acestui an, ne vom pre­ocupa de renovarea clinicilor chirur­gicale şi de văruirea celorlalte clinici. Se va revizui întreaga instalaţie de calorifer şi se va amenaja un cazan de înaltă tensiune la uzină. De ase­­meni, ne vom preocupa mai intens de o bună aprovizionare a spitalului cu alimentele necesare pentru a asigura o hrană din ce în ce mai substanţială bolnavilor. S. SOLOMON Director Adj. Spitalul Unificat Nr. 1 Iași SCHIŢE ŞI NUVELE I. A. BASS­AR­ABESCU Din opera lui I. A. Bassarabescu, alcătuită din schiţe, nuvele şi poves­tiri, Editura de Stat pentru Litera­tură­­şi Artă a reeditat de curând un volum, al cărui conţinut constitue un preţios document literar realist al unor vremuri apuse, când fiinţa omeneas­că era înjosită de o nedreaptă orân­duire. Eroii acestor povestiri aparţin Ali­cii burghezii sau lumii exploatatori­lor. Prinşi în activităţile lor specifice, cu trăsăturile lor de caracter deopo­trivă de specifice, sub condeiul scri­itorului, ei capătă valoare de tipuri. Folosind toate elementele necesare ti­pizării I. A. Bassarabescu comple­tează portretul personniilui, cu limba care-l particularizează, cu zugrăvi­rea mediului si a Împrejurărilor in care acesta îşi petrece existenţa , cei mai mulţi dintre ei sunt impiegaţi de minE­r, şefi de­nară, ofiţeri şi avo­caţi, funcţionari şi pensionari, vădut­ Carie noi­ ce şi fete bătrâne, toţi copleşiţi de platitudinea unei vieţi pe care o simt plină de ameninţări, dominaţi tot timpul de o aprigă dorinţă de îmbo­găţire (IN RAI, DE PE CULME, SPRE SLATINA, SÂMBURELE, PE DREZINA). O serie de tipuri aparţin burghezo-moşierimii; profitori, afa­cerişti se înrudesc între ei toţi­­ prin dispreţul lor faţă de om şi faţă de muncă. Preocupaţi de politică, duş­mani în aparenţă, aceşti reprezentanţi ai putredei orânduiri capitaliste îşi strâng mâinile în ascuns, având în fond aceiaşi cârdăşie de interese. (NEPOŢII LUI GONU COST­ACHE, I.A VREME. OBUZUL). Scriind într'o perioadă în care di­versiunile ideologice de toate nuan­ţele erau folosite de clasele dominan­te pentru atragerea oamenilor de artă,­ I. A. Bassarabescu a reuşit să răsfrângă într'o operă cu caracter realist realitățile sociale ale vremii. -CC­ Succesele elevilor şi cadrelor didactice din Doljeşti Cadrele didactice de la şcoala ele­mentară de 7 ani din Doljeşti sprijinite îndeaproape de sfatul popular comunal, comitetul de Părinţi şi gospodăria colectivă „Dru­mul lui Lenin“ au pregătit cu multă grijă condiţiile necesare bunei funcţionări a noului an şcolar.­­ Astfel prin grija comitetului execu­tiv al sfatului popular comunal s-a transportat varul necesar pentru vă­­ruirea celor 3 săli de clasă, 2 coridoare, a cancelariei, precum şi exteriorul lor. Prin grija comitetului de părinţi şi a gospodăriei agricole colective au fost reparate peste 30 de bănci. In această acţiune, s-au­ evidenţiat tov. Iftime Dumitru, C. Mileni şi E. Iftime, iar din partea comitetului de părinţi tov. Niţă V. Panainte, C. Gucoş şi Mih­ai Marin, care au fost printre primii şi la transportarea celor 10.000 Kgr. căr­buni şi 13.000 Kgr. lemne repartizate şcoli. De asement, lucrările de înscriere a elevilor au fost puse la punct, tov. Bogza Alexandru şi In­es Andrei ter­minând printre primii această operaţiu­ne. O deosebită atenţie au acordat ca­­drele didactice şi îndrumării absolven­ţilor ciclului II către învăţământul mediu. Ca urmare a acestui fapt cei 25 de absolvenţi au plecat toţi spre şcolile medii. Ţăranii muncitori din această co­mună au muncit cu multă dragoste pentru pregătirea noului an şcolar şi pentru amenajarea noului internat ce va cuprinde un număr de 34 elevi din satele învecinate. Astfel, în cea mai mare parte ali­mentele ce sunt necesare hranei elevilor au fost cultivate de elevi in grădina şcolii pe o suprafaţă de 1 hectar, lu­crând în timpul liber sau în timpul petrecut la tabăra de curte, sub di­recta îndrumare a tov. Ch­irea Maria­­— instructoarea superioară a unităţii de pionieri—şi a tov. Gavril Chiriac, directorul şcolii elementare. Pionierii Iftime Maria, Florea Constantin, Cojocaru­ Agrinina, Mi­­hai Rodica, Iftime Adela,, Mihai Emi­­liea şi fTarabagiu Elena au fost mereu în fruntea tuturor muncilor efectuate fiind exemplu pentru toţi ceilalţi. C. EMILIAN ARUXANDEI corespondent Ca­ ------------------------------__-------_-------­ Pe marginea activităţii căminelor culturale din raionul Vaslui Comitetul executiv al sfatului popular raional Vaslui, prin secţiu­nea sa de cultură şi artă, odată cu a­­pariţia Hotărîrii din 9 Mai, a chemat în cadrul unui seminar raional pe toţi directorii de cămin­e culturale, în scopul instruirii lor, pe linia sarcini­lor ce le reveneau în campania de vară. A urmat apoi prelucrarea hotărîrii la fiecare cămin cultural, operaţiune făcută în ziua de 7 Mai, la 74 cămine, în 26 Mai la 21 cămine şi în 7 Iunie la 28 cămine. In cadrul căminelor culturale, au fost prelucrate pe baza planului de muncă diferite conferinţe ca : „Să strângem recoltele la timp şi fără pierderi", „Cum menţinem umezeala în pământ în timpul lunilor căldu­roase", „Să desmiriştim odată cu re­coltarea", „Recoltele colhoznicilor sovietici, recoltele păcii", etc. Cercurile agrotehnice au con­tribuit şi ele la punerea în viaţă a susnumitei hotărîri. Astfel la cămi­nul cultural din Ştefan cel Mare, ţă­ranii cu gospodării mici şi mijlocii es : D-tru Pâslaru, Gh. Dorobăţ. Va» alţii, au terminat în *­iî(= pa ’timpul prescris praşi'.a ILa şi sece­rişul, respectând agrominimul şi fiiind exemplu pe sat. .ft Deasemeni, la Chet­reşti, membrii c­ercului agrotehnic, Gr. Grigoriu, Vasile Popa, C. Sălceanu, Gh. Bote­­zatu şi Ştefan Ignat au fost primii pe comună la prăşit şi întreţinerea cul­turilor. Cercurile agrotehnice de la Chetreşti, Lipova, Mânjeşti şi Ştefan cel Mare au aplicat practic, atât pe loturile demonstrative, cât şi pe o­­goarele ţăranilor muncitori, poleni­zarea artificială la secară, floarea soarelui şi porumb, domeniu în care căminele culturale din Muntenii de Sus, Ştioborăni şi Puşcaşi, au acti­vat mai puţin.­­ Tot pe linia Hotărîrii din 9 Mai, secţiunea culturală a sfatului popular raional Vaslui a ţinut contact cu S.R.S.C.-ul trimiţând, pe teren con­ferenţiari cu expuneri adecvate. Dea­semeni echipele artistice, din cadrul căminelor culturale Rădeni, Hârşova, Mânjeşti, Soleşti, Pungeşti, Costeşti, Albeşti şi Obârşeni au prezentat, la aiii, programe artistice legate de campanie. Biblioteca raională a or­ganizat biblioteci volante în ariile din Gologofta, Ursoaia şi Zapodeni, acest exemplu fiind urmat de bibliotecile săteşti din Ivăneşti şi Soleşti. La aici au fost afişate şi ziarele, organizându-se şi citiri în colectiv. Spre exemplu, direc­torul căminului cultural din Hârşova, a citit zilnic, oamenilor de pe arie, ziarul local, iar la Deleni, Gh. Lec-t­ier şi C. Popică au citit în colectiv „Scânteia" „Flacăra Iaşului" şi „Albina".­­ ( _ In activitatea căminelor culturale din raionul Vaslui, în campania de vară, au existat însă şi o serie de lipsuri. In primul rând, colectivul secţiunii culturale, a desfăşurat o slabă muncă de control şi îndrumare pe teren. ,, Datorită unei slabe colaborări Intri secţia^ de artă şi cultură ş* secţia de învăţământ a sfatului popular re­gional au fost numeroase cazuri cânt cadrele didactice n'au spr jli.it acti­vitatea cultural-educativă. *­ Cadrele didactice din Ivăneşti, Li­­povăţ şi Curseşti, de pildă n'au spri-1 jinit căminele culturale în campania de vară, iar căminul Soleşti al cărui cor in 1951 a fost distins la con­cursul pe ţară al echipelor cu o men­ţiune specială, în ultima vreme a­­re o slabă activitate, din lipsa de interes a cadrelor didactice Aceeaşi situaţie domneşte la Muntenii de Sus, la Muntenii de Jos şi la Coz­­meşti. Deasemeni, nu s-a controlat mo­bțil cum sunt utilizate bibliotecile vo­lante, la satele unde au fost reparti­zate. La Soleşti, tov. Gh. Dumitrescu, responsabilul salariat al bibliotecii.­­ro a depus suficientă muncă, făcând in permanent navetă Soleşti-Vaslui interese pur personale. Problema recrutării şi educării ca­drelor din sectorul muncii culturale este o problemă care va trebui să con­stitue o preocupare foarte serioasă atât pentru tov. Iza Spitzer, şeful sec­ţiunii culturale, cât şi pentru tov. E. Schulimzon, secretarul sfatului popular raional și membru al comite­tului executiv, în al cărui câmp de ac­tivitate intră și controlul muncii cul­turale, de care, cu prilejul deplasări­lor sale pe teren, se interesează în­­tr'o prea mică măsură.­­ Deasemeni, conducerile căminelor culturale din raionul Vaslui, nu s-au ocupat intens de popularizarea între­cerilor patriotice şi organizarea „săr­bătorii recoltei", fixată la sfârşitul campaniei. Problema­­ intensificării muncii în cedrul coin-îiilor culturale din raionul Vaslui trebue să fie permanent în a­­tenția comitetului executiv al sfatului popular raional, deoarece de activita­tea culturală educativă depinde direct îndeplinirea sarcinilor economice și politice care ne stau în fața. VALER MITRU. s BK Nr. 2187 ipsa de interes faţă de calitatea pâinii Măsurile economice hotărîte de partid în vederea ridicării neconte­nite a nivelului de trai al celor ce muncesc au umplut de bucurie inimile noastre. Ne-am aşteptat, fireşte, ca şi centrele de fabricare a pâinii din oraşul­­Iaşi, să se fi pătruns de im­por­tanţa acestor măsuri şi să le fi întâmpinat aşa cum se cuvine. Din păcate însă colectivul centrului de fabricare a pâinii din strada Elena Doamna pare a fi străin cu totul de această realitate.­­ Intr-adevăr, sâmbătă 29 August de pildă, cuptorul acestui centru a dat o pâine de calitate internăr­ spre justificata nemulţumire a consuma­­torilor. Aici, vatra cuptorului nu se cu­răţă, apoi în loc să se facă coacerea în mod normal, ca­re fac­e de mântu­ială la flacăra cuptorului, pâinea iese pârjolită deasupra, iar miezul este crud. La ghişeul de distribuire am cumpărat pâine arsă de proastă ca­litate fabricată la centrul de mai sus. Cred că situaţia care domneşte la centrul de fabricare a pâinii din strada Elena Doamna este absolut intolerabilă. C. DUMITRIU profesor Consfătuirea din Septembrie a cadrelor didactice din Iaşi Experienţa sovietică extinsă larg şi în domeniul Învăţământului nostru public a îmbogăţit activitatea cadre­lor didactice cu o nouă şi preţioasă formă de analiză a muncii acestora, consfătuirile raionale.­­ Consfătuirile de acest gen, orga­nizate în oraşul nostru anul trecut, au avut un puternic ecou in rândurile celor cărora partidul le-a încredinţat no­bila misiune de luminare a tinere­tului nostru, îmbunătăţindu-le munca. Consfătuirea cadrelor didactice care va avea loc la Iaşi, în primele zile ale lunii Septembrie, îşi propune să anali­zeze în lumina acestor sarcini rezulta­tele activităţii anului de învăţământ 1952/53, pentru îmbunătăţirea muncii de viitor. In referatul general al consfătuirii va fi analizat felul cum a fost reali­zat planul de şcolarizare în anul de Învăţământ expirat. Dacă anul trecut acest plan a fost realizat în proporţie de 99,74%, anul acesta, în preajma deschiderii şcolilor, cadrele didactice, muncind cu multă însufleţire pe teren, vor asigura ca planul să fie îndeplinit în proporţie de 100%. Consfătuirea are sarcina să expună metodele cele mai bune folosite în această acţiune. In această direcţie va trebui populari­zată experienţa cadrelor didactice de la şcoala de 10 ani Nr. 2 băeţi şi şcoală elementară Nr. 5 fete şi Nr. 1 fete. Aceste şcoli au colaborat efectiv cu organizaţiile de massă din cartierele respective, au antrenat puternice ac­tive de cetăţeni, şi mobilizat între-­ prinderile tutelare ale şcolilor ş pentru a asigura o şcolarizare de 100 la sută. Dacă până astăzi deputaţii sfatului popular orăşenesc au contribuit în mică măsură în această acţiune, in puţinile zile care au mai rămas până la deschiderea şcollor, ei au datoria să sprijine realizarea cu succes a pla­nului de şcolarizare. O problemă la fel de importantă care va fi pusă în discuţia consfătuirii este aceea a felului cum s-a­ desfăşurat până acum procesul de învăţământ. Se ştie că, în comparaţie cu acum 2 ani, anul de învăţământ 1952-1953 a dat un procent mai mare de elevi promo­vaţi. Va trebui analizat în mod temei­nic căror metode folosite de cadrele didactice se datoreşte creşterea nu­mărului de elevi, care au absolvit cu succes anul şcolar. In anul expirat şi-au găsit o largă răspândire metodele pedagogice sovietice. De mare impor­tanţă este să se analizeze în ce măsura s'a acordat atenţie muncii de laborator , lucrărilor practice, activităţii şcolări- V­­ lor în cercurile miciuriniste pentru realizarea sarcinilor corespunzătoare învăţământului politehnic. Vor tre­bui evidenţiaţi profesorii, care, folo­sind cele mai avansate metode peda­gogice, au obţinut rezultate lăudabile în procesul de învăţământ. In cadrul consfătuirilor ce vor avea loc pe secţii de specialitate, un accent deosebit se va pune pe obiectele care st­ă la baza învăţământului politehnic. In vederea pregătirii referatelor pen­tru consfătuirile secţiilor de fizică,­ chimie, biologie, matematici şi desen liniar, este necesar să fie antrenaţi profesorii fruntaşi ca să expună în cadrul respectivelor referate metodele lor de muncă. , 8 ■ *1 In general, toate referatele ce se vor prezenta trebue să evite afirmaţii declarative, să constitue un îndreptar preţios în munca de viitor a tuturor profesorilor şi mai cu seamă să stimu­leze antrenarea, lor la vii discuţii şi desbateri. Fiecare cadru didactic tre­bue să contribue efectiv la reuşita consfătuirii. Este de dorit să nu se mai repete cele petrecute la consfătu­irea din anul trecut când unii profesori au rămas simpli spectatori ai acestui important eveniment. In cadrul con­sfătuirii pe secţii, profesorii vor primi un ajutor efectiv şi în planificarea calendaristică a lecţiilor pe primele două pătrate ale anului. "­ Va trebui analizat, deasemeni, aju­torul primit de către cadrele didactice din partea organizaţiilor de partid, a organizaţiilor U.T.M. şi de pionieri pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului de învăţământ în şcolile respective.­­ Pentru asigurarea succesului deplin al acestei consfătuiri este necesar să fie invitaţi şi să participe o serie de factori de răspundere din localitate a căror activitate are contingenţă cu bu­na desfăşurare a noului an de învăţă­­desfăşurare a noului an de învăţă­mânt. Astfel va trebui să participe în primul rând la această consfătuire colectivul catedrei de pedagogie a universităţii locale, care va putea face anumite propuneri în legătură cu aplicarea diverselor metode peda-' gogice._ -Vf De buna pregătire a consfătuirii' 'depind fără îndoială rezultatele ce le vor obţine cadrele didactice în noul an şcolar.­­ Să depunem toate eforturile, toată priceperea şi dragostea noastră astfel ca^ pentru procesul de învăţământ con­sfătuirile cadrelor didactice din Sep­tembrie să fie un îndrumar prețios în activitatea educativă. . ANGHEL’ co---------7-­. Primele jocuri ale returului de fotbal şi handbal Duminică după amiază pe stadio­­nul „23 August" în prezenţa a peste 4000 de spectatori s-au disputat pri­mele locuri ale returului campionate­lor divizionare de fotbal şi handbal.­ In primul joc, in cadrul diviziei A, echipa de handbal „Ştiinţa “ Iaşi a întâlnit formaţia „Progresul. Luptând cu mult curaj, echipa studenţilor a fost superioară tot timpul jocului. In primele minute studenţii bene­­ficiază de o lovitură de 13 m, pe care Asaftei o transformă. In urma unui atac la poarta oaspeţilor printr-o lovitură bine plasată Corduneanu ri­dică scorul. In tot timpul partidei e­­chipa „Ştiinţei" a jucat cu însufleţire reuşind să obţină victoria cu scorul de 7—5 (5—1). S'au remarcat Labă, Asaftei şi Corduneanu dela „Ştiinţa’' iar din echipa oaspe Weiss şi Hassaug. Punc­tele au fost înscrise de Asaftei (2) Corduneanu, Roşea, Grubert şi An- ■ gherescu (2) iar pentru învinşi Sa­­dorf, WVeiss, Hassang, Schonen şi­ Enghelman. In al doilea joc, „Ştiinţa" Iaşi, în cadrul campionatului divizionar B, de fotbal, a întâlnit pe fruntaşa clasamentului, „Metalul" Câmpina. De la începutul jocului acţiunile se succed de la o poartă la alta, fiind lipsite de finalitate, datorită inefica­cităţii înaintării ambelor echipe.­­ Spre sfârşitul primei reprize „Şti­inţa" începe să organizeze atacuri periculoase însă nu reuşeşte să fructi­fice nici o ocazie. Repriza II, începe cu nota de su­perioritate a echipei Ştiinţa. Cu toate atacurile întreprinse, jucătorii Şti­inţei nu reuşesc să marcheze nici un gong.­­ Acest lucru se datoreşte impreci­ziei în trasul la poartă a liniei de îna­intare. Din punct de vedere tehnic, Metalul­ Câmpina a fost mai bună de­cât echipa studenţească. Rezultatul de 0—0 oglindeşte just situația de pe­ teren. FUGEN­C­SU.

Next