Flacăra Iaşului, noiembrie 1953 (Anul 9, nr. 2240-2263)

1953-11-01 / nr. 2240

Nr. 2241 FLACĂRA IAȘULUI Cei buni fii ai poporului muncitor propuşi candidaţi în alegerile pentru sfaturile populare Adunarea de la şcoala medie tehilică de energie electrică Cetăţenii care locuiesc în raza cir­cumscripţiei electorale. Nr. 130 d­in oraşul nostru, se îndreptau zilele tre­cute spre frumoasa clădire a şcolii medii tehnice de energie electrică, construită în anii regimului nostru democrat-popular. Le era dragă şcoa­la aceasta, unde mulţi dintre ei îşi trimiseseră la învăţătură fiii pentru a deveni tehnicieni calificaţi, cadre de nădejde în opera de construire a so­cialismului în ţara noastră. Sala spa­ţioasă de şedinţe le era multora bine cunoscută, căci se adunaseră aici une­ori la întâlnirile dintre părinţi şi ca­drele didactice. In ziua aceasta însă, încăperea avea o înfăţişare deosebit de festivă, în vederea evenimentului important care avea să se desfă­şoare. Era vorba de o adunare pentru propunerea candidatului lor în alege­rile de deputaţi pentru sfaturile popu­lare. Şi toţi oamenii muncii întruniţi aici gândeau în aceste clipe să pro­pună un tovarăş devotat şi vrednic Vineri, pe la vremea prânzului grupuri, grupuri de oameni ai muncii de la fabrica de ţigarete s au îndreptat bucuroşi spre sala de festivităţi a în­treprinderii, pentru a-şi propune un candidat în circumscripţia electorală orăşenească Nr. 102. Printre ei, se aflau numeroşi frun­taşi în producţie, stahanovişti, oameni cunoscuţi şi stimaţi în întreprindere. Deschizând adunarea, tov. N. Bran, a vorbit asistenţei despre importanţa alegerilor de la 20 Decembrie şi despre scopul adunării, după care a invitat pe cei prezenţi să-şi propună candidatul. A luat apoi cuvântul tov. Eugenia Busuioc, preşedinta comitetului de în­treprindere, care, în numele organi­zaţiei de partid şi a organizaţiilor obşteşti reunite în F.D.P. din circum­scripţia electorală orăşenească Nr. 102, a propus drept candidat pe tov. Vranciu D-tru directorul fabricii de ţigarete. Cu vii aplauze au primit participanţii la adunare această pro­punere, care să-şi fi dovedit însufleţirea şi priceperea în muncă şi care să lupte pentru ridicarea şi înfrumuseţarea cartierului lor. In aplauzele entuziaste ale celor prezenţi a fost propus drept candidat în alegerile de deputaţi pentru sfatu­rile populare, tov. Leibovici Benedict, secretar al Comitetului orăşenesc de partid. Mulţi dintre cei prezenţi au ţinut să-şi exprime prin cuvântul lor întreaga aprobare şi bucurie. Printre aceştia a fost şi directorul şcolii me­dii tehnice de energie electrică, tov. C. Vavric, care susţinând cu căldură această propunere, a arătat că sub îndrumarea continuă a Comitetului orăşenesc de partid, s’nu dobândit succese in ridicarea ru­­lul­ui mate­rial şi cultural al ceh ce muncesc din oraşul nostru. Acolo unde odini­oară erau ruine rămase de pe urma războiului — a spus în continuare vorbitorul — au răsărit grădini şi construcţii. Iată numai în cartierul Un director de întreprindere Luând cuvântul muncitorul Ion Teodorescu maistru la secţia fabri­caţie a spus printre altele: — ,,In anii regimului burghezo­­moşieresc, noi am fost crunt exploa­taţi şi nu ne bucuram de drepturi. Astăzi, când am scăpat de jugul ca­pitalist, am reuşit să ne ridicăm nivelul profesional, avem condiţii de a studia şi de a obţine realizări de seamă, de a îmbunătăţi zi de zi nivelul nostru de trai material şi cultural. Şi toate acestea numai datorită ajutoru­lui primit din partea partidului“. Maistrul Ion Teodorescu a vorbit apoi despre ajutorul în muncă primit din partea conducerii întreprinderii, susţinând din suflet propunerea fă­cută. Muncitoarea­ Sanda Bojan,­ de la maşina de confecţionat ţigări ca şi ceilalţi muncitori care au susţinut cu căldură propunerea şi-au arătat bucuria că oamenii muncii îşi pot propune candidaţi pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare, din nostru, unde se aflau zeci de anal­fabeţi, azi avem o şcoală mândră, înălţată in anii regimului democrat­­popular. Toate aceste succese mă în­dreptăţesc să cred că vom reuşi să obţinem şi altele, dar pentru aceasta trebue să punem umărul cu toţii, să ne dovedim din plin dragostea şi a­­taşam­entul faţă de cauza clasei mun­citoare. Eu, tovarăşi, îmi iau anga­jamentul să depun eforturi şi mai susţinute pentru a educa tineretul în spiritul dragostei de muncă şi pentru a pregăti cadre de tehnicieni califi­caţi care să fie de folos patriei noas­tre scumpe. Tov. Feivel Boro, tov. Ungureanu Ecaterina şi alţii, susţinând cu căl­dură propunerea făcută, şi-au luat an­gajamentul de a munci şi , mai bine, sub îndrumarea partidului, să obţină noi succese în lupta pentru o viaţă din ce în ce mai bună, din ce în ce mai frumoasă, rândul lor, oameni cinstiţi şi hărnici, devotaţi cauzei poporului. In unanimitate, sutele de partici­panţi la adunare au hotărît să propu­nă pe tov. Dumitru Vranciu, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală Nr. 102, în alegerile de deputaţi pen­tru sfaturile populare de la 20 De­cembrie. ★ In aceeaşi adunare, maistrul Radu Alexandru a propus drept candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală orăşenească Nr. 104 pe strungarul stahanovist Alexandru Drăgoi. Propu­nerea a fost susţinută de numeroşi muncitori printre care strungarul Mitică Lascăr şi alţii, care s-au an­gajat să depună toate eforturile în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Adunarea a hotărît în unanimitate ca stahanovistul Drăgoi Alex, să can­dideze pe lista F.D.P. în circumscrip­ţia electorală orăşenească Nr. 104. A fost aleasă apoi delegaţia care să depună candidaturile propuse la circumscripţiile respective. Cetăţenii din satele raionului Iaşi şi-au Muncitoarea Ana Albu de la fabrica „Textila Roşie“ este bine cunoscută nu numai în oraş, ci şi în satele regiu­nii noastre, pentru frumoasele sale realizări obţinute în muncă. Depăşi­rile de normă pe care le obţine cu re­gularitate, atenţia pe care o acordă calităţii produselor ce le confecţionea­ză, întreaga sa comportare în între­prindere, i-au adus înaltul titlu de stahanovistă şi distincţia „Ordinul Muncii“. Iată de ce, zilele trecute, când în comuna Vlădeni s-au adunat cetă­ţenii pentru a-şi propune candidatul lor de circumscripţie regională, toţi câţi au fost prezenţi în sală au con­siderat că tov. Albu Ana, merită să fie candidata lor, exprimându-şi în a­­celaşi timp convingerea că va şti să-şi îndeplinească cu cinste atribuţiile sale în conducerea treburilor obşteşti ale regiunii, cu aceeaşi pricepere ca şi la locul său de muncă. In raionul Iaşi, au mai avut loc şi alte adunări însufleţite, unde oamenii muncii după ce au chibzuit bine, au ales din rândurile lor pe cei mai buni oameni care să candideze în alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Aşa de pildă, ţăranii muncitori din Costu­­leni propunând drept candidat al F.D.P. pentru un loc de deputat în sfatul popular regional pe tov. Vasile Sălceanu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al raio­nului Iaşi, a arătat în acelaş timp des­pre viaţa nouă pe care o trăesc în re­gimul nostru democrat popular, des­ propus candidaţii pre activitatea desfăşurată de către sfaturile populare în diferitele acţiuni de gospodărire a treburilor obşteşti. Susţinând candidatura tov. Vasile Sălceanu vorbitorii şi-au luat angaja­mentul să■ î n t â m p i n e ziua alegerilor luptând zi de zi pen­tru a fi exemplu în îndeplinirea obli­gaţiilor cetăţeneşti, spre a răspunde astfel grijii partidului şi guvernului pentru continua ridicare a bunei stări a poporului nostru. Pline de căldură au fost şi cuvin­tele muncitorilor de la gospodăria a­­gricolă de stat din Popricani, când au propus drept candidat al F.D.P. în circumscripția electorală raională Nr. 27 pe tovarăşa lor de muncă, șefa de echipă Eugenia Dănilă. Pag. 3 Voi căuta sa înt­trpin cu noi realizări alegerile de deputaţi în sfaturile populare Era în anul 1948, când am păşit pentru prima oară in fabrica „Ţesă­tura“, dornică să învăţ o meserie. Când am intrat în sala de ţesătorie, totul mi se părea complicat, de neîn­ţeles. Maşinile funcţionau cu repezi­ciune, iar suveicile zburau parcă prin­tre fire ţăcănind zgomotos. Oare voi putea şi eu lucra la asemenea maşini? Voi putea eu ţese pânză atât de albă şi frumoasă ? Muncitoarele din secţia unde am fost repartizată m-au primit cu bucu­rie, explicându-mi tainele meseriei. Am Înţeles că locul meu este aici, ală­turi de oamenii muncii, care păşesc spre construirea socialismuui. In acele momente am simţit din plin răspun­derea ce-mi revenea in lupta pentru consolidarea marilor drepturi şi liber­tăţi cucerite de clasa muncitoare. De la început mi-am dat seama că problema esenţială este să-mi însuşesc meseria cât mai temeinic. Am fost sprijinită în această privinţă de orga­nizaţiile de partid şi UTM, care m-au ajutat să-mi ridic nivelul profesional, fapt ce mi-a permis să lucrez la 3 războaie simple. Dându-mi seama că pentru a deveni o bună lucrătoare trebue să-mi îmbunătăţesc mereu cunoştinţele tehnice, am început să studiez diferite cărţi şi broşuri sovie­tice. Bogata experienţă a textiliştilor sovietici a constituit pentru mine un izvor nesecat de noi cunoştinţe. Ast­fel, am învăţat să-mi organizez cât mai raţional locul de muncă, să-mi pregătesc din timp materialele necesa­­re procesului de producţie în vederea excluderii timpilor morţi. Aplicând metoda sovietică Voroşin, am văzut că timpul de deservire a maşinilor poate fi scurtat. Acest fapt mi-a dat posibilitatea să-mi iau anga­jamente sporite în muncă, pentru de­servirea mai multor războaie. Am tre­cut astfel să lucrez dela 3 la 6 răz­boaie. Efortul depus n'a fost mai mare ca înainte, numai că lucram mai chib­zuit, fiecare minut fiind folosit cu mai multă pricepere. Intr’una din zile, secretarul organi­zaţiei de partid mi-a vorbit despre o nouă metodă sovietică, anume marş­­ratul. — Aplicarea acestei metode, a spus secretarul, creiază posibilitatea folo­sirii timpului de lucru mai cu spor. Insuşindu-mi noua metodă, am înce­put să deservesc 10 războaie, fără ca acest libigi să ceară din partea mea o muncă deosebită în plus. M-am convins astfel că deservirea mai multor maşini în aceeaşi unitate de timp este posibilă prin însuşirea tehnicii avansate şi o muncă bine or­ganizată . De atunci, din 1948 şi până azi, an­gajamentele luate în cadrul întrecerii socialiste au fost îndeplinite şi depă­şite cu regularitate. In acest timp am dat patriei dragi mii de metri de pân­ză peste plan. In acelaş timp, m-am străduit să împărtăşesc experienţa acumulată de mine şi altor tinere muncitoare, intrate în fabrică ca să se califice. Urmând sfaturile tov. Kotlear, cu care sunt în corespondenţă încă din anul 1950, am reuşit să calific la locul de muncă un număr de 12 muncitoare, care au devenit la rândul lor cadre de nădejde ale întreprinderii. Cea mai mare bucurie am avut-o însă atunci când în urma realizărilor obţinute în producţie am primit înal­tul titlu de stahanovistă şi apoi Me­dalia Muncii. înalta preţuire de care se bucură oamenii muncii in patria noastră, patria celor ce muncesc de la oraşe şi sate, ne a îndrumat la o muncă şi mai spornică. Realizarea programului de măsuri economice adoptat de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August pune sarcini de mare răspundere în faţa oamenilor muncii, care­ lucrează in sectorul industriei uşoare. Conştientă de sarcina ce-mi revine în lupta pentru traducerea în fapt a politicii partidului, voi depune toate eforturile pentru a da oamenilor muncii cât mai multă pânză peste plan, de cea mai bună calitate şi la un preţ scăzut. In felul acesta voi căuta să întâmpin cu noi realizări alegerile de deputaţi în sfaturile populare de la 20 Decembrie, să con­tribui la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, să sprijin opera de construire a socialismului în pa­tria noastră liberă, unde toţi cei ce muncesc indiferent de naţionalitate se bucură de reale drepturi democra­tice, de o viaţă tot mai fericită. PINA SCHWARTZ stahanovistă Mai mult sprijin întovărăşirii agricole din Cucuteni Hotărîrea guvernului şi partidului din 13 Septembrie a.c., cu privire la pregătirea şi executarea la timp a înv­­ămânţărilor, recoltărilor şi araturilor adânci de toamnă, trasează sarcini precise comitetelor executive ale sfa­turilor populare, inginerilor şi­ tehni­cienilor agronomi, precum şi staţiu­nilor de maşini şi tractoare, privind ajutorul ce trebue să-l acorde gos­podăriilor agricole colective şi înto­vărăşirilor. Comitetul executiv al sfa­tului popular al raionului Iaşi, în frunte cu preşedintele Vasile Sălcea­nu, cât şi conducerea S.M.T. Pd. Iloaie (director Sava Florin) nu au respectat însă sarcinile prevăzute în Hotărîre în această direcţie. Ele nu­­ au acordat un sprijin efectiv întovă-­­ răşirilor agricole în campania de­­ toamnă. Acest lucru ii dovedeşte proasta organizare a muncii în în­tovărăşirea agricolă din satul Cu­­cuteni, raionul Iaşi, care fiind lipsi­tă de un sprijin permanent, până în­­ prezent nu a tras nici o brazdă din­­ cele 15 hectare planificate pentru­­ a fi însămânţate cu grâu de toamnă,­­ deşi comitetul de conducere al înto- I vărăşirii agricole, în frunte cu pre- I şedinţele Gh­. Pietrăraşu, a încheiat l­a contract cu S.M.T. Pd. Iloaie pentru I toate lucrările ce trebuesc executate în campania aceasta. Totodată, în­tovărăşirea n'a primit îndrumările tehnice necesare in campania de toamnă, nici dela agronomii secţiei agricole a sfatului popular raional, nici dela S.M.T. Pol­ Iloaie. Deşi pre­şedintele întovărăşirii agricole a ce­rut deseori sprijinul secţiei agricole raionale, nici până în prezent, nu a primit îndrumările necesare. Nici Vasile Ştiriuc, organizatorul gospodăriilor colective de pe lângă secţia agricolă a sfatului popular raional nu a ajutat cu nimic întovă­răşirea agricolă din Cucuteni, nici tov. Tom­a Românescu, organiza­torul de partid al gospodăriei colec­tive „9 Mai" din Cucuteni. Pentru lichidarea acestor lip­suri, comitetul executiv al sfatului popular raional trebue sa ia urgente măsuri în vederea acordării unui sprijin efectiv întovărăşirii agricole din Cucuteni. Comitetul raional de partid Iaşi trebue să îndrumeze şi să controleze felul cum sfatul popular raional se preocupă de sprijinirea acestei înto­vărăşiri. Numai ajutată şi îndru­mată în permanenţă, întovărăşirea agricolă din Cucuteni va putea de­veni exemplu viu pentru ţăranii mun­citori cu gospodării individuale. Reorganizarea consiliului colectivului sportiv „Ştiinţa“ de la Institutul Agronomic din Iaşi Zilele acestea a avut loc la Insti­tutul Agronomic din Iaşi şedinţa de reorganizare a consiliului colectivului sportiv „Ştiinţa". Analizând activitatea vechiului consiliu, s-a constatat că acesta lucra rupt de masse, colaborând cu sportivii Institutului numai cu ocazia compe­tiţiilor cu caracter de massă, cum ar fi"crosul „Să întâmpinăm 7 Noem­­brie" etc. ».**» ** Fostul preşedinte al consiliului, tov. conferenţiar Teodor Viile nu s-a ocupat de activitatea colectivului spor­tiv, ceea ce a făcut ca rezultatele în­registrate în activitatea colectivului să fie insuficiente. Unii membri ai consiliului — cum ar fi tov. Costes­­cu C. — nu a avut nici un fel de activitate, necuunoscând nici chiar unde se află sediul colectivului. Lipsa de activitate a fostului colec­tiv se oglindeşte şi în situaţia secto­rului de activitate G.M.A. Planu­l anual 1953 a fost îndeplinit abia în proporţie de 51%, aceasta datorită responsabililor de aici. * » In urma acestei stări de lucruri, s'a ales un nou consiliu de colectiv în care au intrat tovarăși de încredere care au ca sarcină să lichideze în cel mai scurt timp lipsurile existente. BURLEA VIOREL corespondent Alegerea organelor locale de conducere ale partidului * In organizaţiile de bază ale parti­dului nostru se desfăşoară în momen­tul de faţă alegerea organelor locale de conducere ale partidului, — eve­niment însemnat în viaţa partidului şi în lupta poporului nostru. .Astăzi, când în faţa partidului şi a poporului muncilor stau sarcinile istorice ale construirii socialismului, când mas­se!?, largi ale celor ce muncesc de la oraşe şi sate sunt chemate să dea viaţă programului de măsuri econo­mice stabilit de plenara C.C. al P.M.R. din 19­-20 August, cresc cerinţele faţă de organizaţiile şi membrii de partid, întărirea continuă a partidu­lui, forţa conducătoare şi călăuzitoare a poporului muncitor, este chezăşia succesului in munca pentru traduce­rea în viaţă a acestui program. Alegerea organelor conducătoare şi dările de seamă prezentate de a­­c­estea pentru a fi dezbătute de către organizaţiile care­ le-au ales sunt expresii ale democraţiei interne­­de partid, fiind menite că contribuie la întărirea partidului. Hotărîrea plena­rei C.C. al P.M.R. din 10—20 Au­gust cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid şi întărirea legăturii partidului cu massele obligă organi­zaţiile de bază, organizaţiile raionale şi orăşeneşti să ţină adunări şi con­ferinţe de dări de seamă şi alegeri odată pe an, iar organizaţiile regio­nale odată la doi ani. Fiecare mem­bru de partid, discutând în adunarea sau conferinţa pentru alegeri darea de seamă a vechii conduceri şi ale­gând noul organ simte mai puternic legătura sa cu partidul, răspunde el însuşi pentru aplicarea liniei politice a partidului şi trage la răsp­ndie conducerea pentru activitatea ei. A­­legerile organelor conducătoare de partid întăresc controlul masselor membrilor de partid asupra organelor de partid, sporesc, spiritul de iniţia­tivă şi de răspundere a­ organ­­or de conducere faţă de organizaţiile de partid. Adunările de dare de seamă şi alegeri prilejuesc îmbinarea expe­rienţei conducătorilor cu experienţa mnassei membrilor de partid, contribue la strângerea legăturilor dintre orga­nizaţiile de partid şi masse, dau po­sibilitatea cunoaşterii şi ridicării de noi cadre capabile şi devotate. Pentru ca alegerile organelor con­ducătoare de partid să ducă la ridi­carea nivelului muncii de partid, la activizarea tuturor comuniştilor, ele trebue să fie temeinic pregătite, să prileju­iască o analiză adâncă a mun­cii organizaţiilor de partid. In orga­nizaţia de bază nr. 6 de la Fabrica de Confecţii ,,Gh. Gheorghiu-Dej" Bu­cureşti, biroul a dus o temeinică muncă de pregătire a alegerilor, ară­­tând membrilor de partid importanţa alegerilor şi antrenând la întocmirea dării de seamă un colectiv de tovarăşi. Aceasta a ajutat ca adunarea de ale­geri să se desfăşoare la un nivel ri­dicat; ea a scos la iveală faptul că — pe lângă unele succese obţinute de organizaţia de bază — rezultatele în descoperirea şi folosirea rezervelor interne, în îmbunătăţirea calităţii pro­duselor, în extinderea metodelor îna­intate de muncă, ar fi putut fi mai însemnate dacă organizaţia de bază ar fi dat mai multă atenţie îmbună­tăţirii vieţii interne de partid, întă­ririi legăturilor cu massele. Membrii de partid au criticat biroul pentrucă acesta n'a respectat cu stricteţe prin­cipiul conducerii colective, ’ n'a în­drumat şi sprijinit suficient activi­tatea organizaţiilor sindicale şi de tineret, n'a controlat sistematic cum îşi duc la îndeplinire sarcinile mem­brii de partid. In noul birou au fost alese elemente din cele mai bune. Unele comitete raionale şi orăşe­neşti de partid uită că ele au sarcina de a asigura conducerea efectivă a alegerilor organelor conducătoare în organizaţiile de bază, considerând că acestea nu suficientă experienţă. Astfel, unele comitete raionale din Capitală dau dovadă de superficiali­tate în organizarea alegerilor ; ele nu au fost îndrumate să folosească pentru pregătirea alegerilor largul activ de partid de care dispun. Unii activişti ai Comitetului raional de partid Tudor Vladimirescu au cerut unor birouri de organizaţii să pregă­tească alegerile într-o singură zi. In oraşul Constanţa, la adunările de alegeri în organizaţiile de bază ale unor secţii de la S.R.N., unii membri de partid au aflat pentru ce au fost convocaţi abia în adunare. Nu e de mirare că adunările s-au desfăşurat la un nivel scăzut. O deosebită însemnătate au dările de seamă prezentate în adunările de alegeri de vechile organe locale­ de conducere. Darea de seamă trebue să analizeze activitatea desfăşurată de către organizaţia de partid şi de conducerea ei pentru îndeplinirea sar­cinilor ce-i revin prin hotărîrile partidului şi guvernului, felul cum s'a preocupat organizaţia de ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. In domeniul in­dustriei, dările de seamă trebue să arate cum s'au preocupat organizaţia de partid şi conducerea ei de mobi­lizarea muncitorilor şi tehnicienilor pentru îndeplinirea planului, valoric şi pe sortimente, pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne, pentru mărirea productivităţii muncii şi re­ducerea preţului de cost, pentru îm­bunătăţirea calităţii produselor. Sarcina centrală a partidului­ este întărirea alianţei dintre clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare - te­melia regimului democrat-popular. Dările de seamă trebue să înfăţişeze felul în care organizaţiile de partid au desfăşurat munca politică pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. La sate, dările de seamă trebue să arate cum s-au preocupat organizaţiile de bază de mobilizarea ţăranilor muncitori în vederea creşterii producţiei agri­cole, a sporirii randamentului la hec­tar, a intensificării schimbului între oraş şi sat, cum şi-au îndeplinit mem­brii de partid obligaţiile faţă de stat, cum au dus munca politică de con­vingere a ţăranilor muncitori asupra marilor avantagii ale gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole, cum au luptat pentru consolidarea politică şi economică a gospodării­lor colective, ele. Izvorul forţei partidului stă în le­găturile sale indisolubile cu massele largi ale celor ce muncesc. Dările de seamă trebue să acorde o deose­bita atenţie felului cum organizaţiile de partid au muncit pentru întărirea legăturilor cu massele, cum au des­făşurat munca politică de massă, cum au realizat conducerea politică a organizaţiilor de massă, în ce mă­sură organul de conducere a stimu­lat şi a ţinut seama de critica de jos. Trebue arătat cum au fost respectate în organizaţia de partid democraţia internă şi principiul conducerii co­lective, cum îşi duc la îndeplinire sarcinile membrii şi candidaţii de partid şi cum se exercită controlul îndeplinirii hotărîrilor luate, ce re­zultate au fost obţinute în ce priveşte creşterea rândurilor partidului. Dă­rile de seamă trebue să arate cum au educat organizaţiile de bază pe membrii de partid şi masa oameni­lor muncii în spiritul vigilenţei revo­luţionare pentru demascarea oricăror uneltiri ale duşmanului, pentru com­baterea zvonurilor şi ideilor dăună­toare pe care încearcă să le răspân­dească duşmanul. Ele trebue să scoa­tă în evidenţă cum s-au ocupat orga­nizaţiile de bază de ridicarea nivelu­lui politic şi ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid, la educarea lor în spiritul dragostei de patrie şi al internaţionalismului proletar. Condiţia principală pentru ca da­rea de seamă să poată analiza în adâncime, în mod concret şi cuprin­zător activitatea organului de con­ducere şi a organizaţiei, este ca ea să fie rodul muncii colective a între­gului organ de partid, cu consulta­rea activiştilor şi a membrilor de partid din organizaţia de bază. Îna­inte de adunare sau conferinţă, da­rea de seamă trebue supusă discuţiei biroului organizaţiei de bază sau plenarei comitetului de partid, la dis­cutarea ei trebuind să fie atras şi ac­tivul organizaţiei. Este de cea mai mare însemnătate ca adunările şi conferinţele de ale­geri să se desfăşoare intr'un puter­nic spirit critic şi autocritic, astfel ca fiecare membru şi candidat de partid să-şi poată exprima deschis părerea despre activitatea organiza­ţiei şi a organului de conducere, să dezvălue fără înconjur lipsurile şi greşelile din muncă, să facă propu­neri pentru îndreptarea lor. Este ne­cesar ca organele de conducere, — în primul rând prin modul cum în­tocmesc darea de seamă — să cre­eze condiţii favorabile pentru dez­voltarea criticii de jos. Instrucţiunile C. C. al partidului cu privire la alegeri consfinţesc drep­tul nelimitat al fiecărui membru şi candidat de partid de a face propu­neri de candidaţi, de a se pronunţa împotriva oricărui candidat pe care-l socotesc nepotrivit. Membrii de partid au dreptul de a vota pentru sau con­tra oricărui candidat, conform pro­priei lor convingeri. Organele şi or­ganizaţiile de partid au obligaţia să asigure respectarea drepturilor statu­tare ale membrilor de partid, să combată orice încercare de ştirbire a acestor drepturi. Una din sarcinile cele mai importante ale fiecărui mem­bru de partid este de a veghia ca în organele de conducere ale partidului sa fie aleşi acei membri de partid care şi-au dovedit prin fapte devotamentul faţă de partid şi au fost verificaţi în lupta­ pentru aplicarea în viaţă a po­liticii partidului. Să fie aleşi tovarăşi ■care sunt strâns legaţi de mase, se bucură de autoritate, încredere şi dragoste în rândurile oamenilor mun­cii, oameni dintre cei mai înaintaţi şi capabili, cu experienţă în munca de partid,­ în stare să apere ca lumi­na ochilor puritatea rândurilor parti­dului şi unitatea sa ; muncitori sta­­hanovişti şi fruntaşi în producţie, care luptă pentru extinderea metode­lor înaintate de muncă; ingineri, teh­nicieni şi intelectuali, care luptă pen­tru dezvoltarea tehnicii, ştiinţei şi­ culturii în interesul construirii socia­lismului , muncitori fruntaşi din S.M.T. şi G.A.S., fruntaşi ai gospo­dăriilor colective şi ai întovărăşirilor agricole, ţărani muncitori fără pă­mânt sau cu pământ puţin, care muncesc pentru ridicarea producţiei agricole, pentru transformarea socia­listă a agriculturii, pentru respectarea legalităţii populare, tovarăşi care luptă împotriva naţionalismului şi şo­vinismului, pentru internaţionalismul proletar, tovarăşi care iubesc cu în­flăcărare patria, urăsc pe duşmanii ei şi desfăşoară o vie activitate pentru întărirea prieteniei frăţeşti cu Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. O atenţie deosebită trebue­e dată alegerii delegaţilor pentru conferin­ţele de partid, căci de justa alegere a acestora depinde în mare măsură desfăşurarea dezbaterilor şi hotărîrile conferinţelor raionale sau orăşeneşti —şi însăşi compoziţia comitetelor de partid ce se vor alege la conferinţe De alegerea delegaţilor in organi­zaţiile de bază depinde şi compoziţia conferinţelor regionale de partid, care la rândul lor vor trimite delegaţi la Congresul partidului ce va avea loc în luna Martie 1954. Alegerile organelor conducătoare trebue să prilejuiască ascuţirea vigi­lenţei revoluţionare a membrilor de partid împotriva uneltirilor duşmanu­lui de clasă, care în încercările­ lui de a lovi în partid va căuta să profite de alegeri pentru a se strecura în conducerea unor organizaţii. Să fie împiedicată pătrunderea în organele de conducere a oricărui element stră­in, carierist, oportunist sau duşmă­nos ! Chezărşîa desfăşurării alegerilor la un nivel înalt este o temeinică pregă­tire a alegerilor. Comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid sunt obligate să ia măsuri pentru o bună pregătire politică şi tehnico-organi­­zatorică a alegerilor, să asigure ca instrucţiunile C.C. să fie temeinic însuşite şi aplicate întocmai. Perioada de pregătire a alegerilor trebue să constitue un prilej de pu­ternică îmbunătăţire a muncii de partid. Să facem ca alegerile organelor locale de conducere ale partidului să ridice la un nivel mai înalt munca de partid, pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor puse de plenara C.C. în scopul dezvoltării economiei şi ri­dicării continue a nivelului de viață și cultură al oamenilor muncii­ *) Articol de fond apărut in : Scânteia" Nr. 2805, din 29 Octombrie 1953).

Next