Flacăra Iaşului, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2443-2469)

1954-07-01 / nr. 2443

Pag. 2 Activitatea culturală la S. M. T. Holboca poate şi trebuie v* f» /V I w V V sa fie imbunatapta S.M.T. Holboca, raionul Iaşi fexistă condiţii pentru a se desfăşura o bogată activitate culturală, iar atunci cînd s-a văzut interes şi preocupare faţă de această problemă rezultatele n-au întîrziat să se arate. Astfel, sunt de remarcat succesele pe care le-a obţinut formaţia artistică din această staţiune, cu prilejul festivalului dat în cinstea fruntaşilor în muncă în campania agricolă de primăvară. Bibliotecile volante care au funcţionat în bune condiţii în campania de primăvară, numărul cărţilor difuzate fiind de aproape 300, se înscriu de asemenea ca o realizare în domeniul muncii culturale la S.M.T. Holboca. Toate acestea dovedesc că oamenii muncii manifestă interes şi dragoste pentru activitatea cultural-artistică. Cu toate acestea, în prezent, echipa de cor nu mai există, iar munca cu cartea merge destul de slab. Aşadar, începînd cu activitatea artistică şi sfîrşind cu celelalte sarcini, care revin comitetului de întreprindere şi comisiei culturale, în sensul ridicării nivelului cultural al mecanizatorilor, trebuie spus că se vădeşte o gravă lipsă de preocupare faţă de această problemă. De pildă, cu toate că S.M.T. Holboca este înzestrat cu un colţ roşu, bine amenajat, cu o bibliotecă, care cuprinde aproape 1000 de volume, cu mese şi piese de şah, cu aparat de radio — factori ce oferă largi posibilităţi desfăşurării unei bogate munci culturale, totuşi aceste mijloace nu sunt folosite. Deseori, după orele de munca, sau in pauza de prînz, tinerii fruntaşi în întrecerea socialistă ca Paraschiv Tănase şi Neculai Radu, —• cititori pasionaţi, şahişti amatori ca Ion Macu şi Gh. Rancea se adună la colţul roşu pentru a petrece cîteva ore plăcute şi instructive. Intrucît nu există însă un plan concret, în care să fie prevăzute diferite acţiuni culturale, iar cărţile din bibliotecă sînt într-o dezordine de nedescris, fără a exista o evidenţă precisă a volumelor împrumutate, tinerii sunt lipsiţi de posibilitatea de a-şi folosi timpul lor liber în mod instructiv. Practica a dovedit că acolo unde se duce o activitate culturală intensă şi rezultatele în producţie suntdintre cele mai îmbucurătoare. La S.M.T. Holboca slaba activitate culturală a făcut ca să se ivească lipsuri şi in producţie. De pildă, staţiunea n-a terminat nici pînă acum lucrările de reparaţie şi revizuire a maşinilor, cu toate că I hotărîrea partidului şi guvernului din 29 mai a.c. prevede că toate lucrările trebuiau terminate pînă la data de 20 iunie. Comitetul de întreprindere, în frunte cu, tov. I. Balint, trebuie să ia grabnice măsuri pentru a intensifica activitatea culturală. In această perioadă cînd la S.M.T. ITolboca mai sînt încă de efectuat lucrări în cadrul staţiunii, este bine ca prin activitatea ce se desfăşoari la colţul roşu, muncitorii să fie înarmaţi şi cu o serie de cunoştinţe din domeniul muncii profesionale. In acest scop, trebuie să se organizeze citirea şi discutarea în colectiv a broşurilor care descriu metoda sovietică ,de reparare şi revizuire a maşinilor pe ansambluri. Organizarea unor discuţii pe marginea rezultatelor obţinute de tractoriştii fruntaşi în lucrările de reparaţii ca Paraschiv Tanase, C-tin Băncilă, Petru Albu şi alţii ar constitui rodnice schimbări de experienţă. Tov. Natalia Ursache, preşedinta comisiei culturale trebuie să îndrume pe responsabilul bibliotecii, tov. D. Angliei, să organizeze scurte informări asupra noilor cărţi apărute, să iniţieze consfătuiri cu cititorii şi seri literare, în vederea antrenării unui număr cît mai mare de cititori. Este inadmisibil faptul că la S.M.T. Holboca, nu s-a ţinut o conferinţă de aproape 6 luni. In această privinţă, o lipsă revine şi filialei S.R.S.C. care n-a trimis nici o conferinţă. Comitetul de întreprindere trebuie să ia măsuri ca in timpul cel mai scurt să se înfiinţeze şi o brigadă artistică de agitaţie. Ţinînd seamă de faptul că sunt elemente talentate în cadrul staţiunii, această brigadă se poate constitui cu uşurinţă şi ea va aduce o contribuţie preţioasă la lichidarea lipsurilor ce mai persistă în procesul de producţie. Această brigadă îşi va putea desfăşura activitatea cu succes şi atunci cînd tractoriştii vor fi în campania de recoltare ,întrucit ea poate fi constituită chiar numai din 2,3,4, muncitori. Pentru ca activitatea culturală de la S.M.T. ITolboca să facă o cotitură serioasă, trebuie ca secţia politică, organizaţiade partid, (secretar tov. Mihai Ciobanu) şi preşedintele comitetului de întreprindere tov. Ion Balint, să acorde mai multă atenţie acestei probleme. Comitetul sindical regional agricol trebuie deasemenea să se preocupe mai îndeaproape de sprijinirea activității culturale din această stațiune. O expoziţie cu lucri executate de elevii şcolilor din oraşul şi raionul Huşi Zilele trecute, la, şcoala profesională Nr. 1 de fetedin Huşi, s-a deschis o expoziţie cu lucrări de mină, executate de elevii şefilor din oraşul şi raionul Huşi. Sutele de oameni ai muncii care au vizitat această expoziţie au rămas plăcut impresionaţi de frumoasa execuţie a lucrărilor. La această expoziţie se remarcă în mod deosebit, Tablourile pictate de elevii Dan Poropnicu şi Eugen Munteanu, lucrări la realizarea cărora au fost ajustaţi de tov. profesor emerit Ştefan Petrenco şi pictorul Gh. Savin. Tot aici, privirile iţi sunt atrase de lucrările executate de micuţii din Îmvăţărmîntul preşcolar, lucrări care reprezintă un sat electrificat, o uzină, un cămin cultural şi o cooperativă, precum şi de macheta „Casei pionierilor, executată cu mult talent de pionierele şi pionierii din Huşi. Mai sunt expuse diferite planşe din domeniul ştiinţelor naturale, geografiei şi istoriei, executate în creion şi în diferite culori de elevii şcolii viticole. Această expoziţie cuprinde de asemenea frumoase lucrări de mină ca : bluze, rochiţe, garnituri de feţe de masă, tşlaifere, şervete făcute de elevele şcolii pedagogice, precum şi diferite alte lucrări ale elevilor şcolilor medii tehnice de 10 ani, etc. Execuţia frumoaselor lucrări dovedeşte munca plină de rod pe care au desfăşurat-o în timpul unui an de zile elevii şcolilor, din oraşul şi raionul Huşi.i PLÄCÄRA INSULUI colţul unui an de muncă La Şcoala pedagogică Nr. 2 de fete din Iaşi, s-au înregistrat însemnate succese la examenele de sfîrşit de an. La anul II, de pildă, majoritatea elevelor au dobîndit notede 4 şi 5, remarcîndu-se în mod special Lucreţia Caras, Magdalena Băiţă şi altele. La anul IV au loc acum examenele de 'diplomă. Imbinînd cunoştinţele căpătate la orele de curs cu cele căpătată în practică, elevele s-au 'dovedit a fi bine pregătite, capabile ă îndrumă pe' cei de vîrstă extrăşcolară 'şi 'a' asigura o educaţie sănătoasă celei mai tinere generaţii din patria noastră. In fața lor stă însă și saferfia de cinste de a contribui culturalizarea țăranim-" nou stre nmnc.-toa* re, la înviorarea vieții căminelor culturale. Răspunsurile precise date deelevele fruntașe Cristina Ampăscăloaie, Ortansa Babin, Valeria Glodeămii și Estera Faibiş, arată că elevele au dat importanţa cuvenită pregătirii examenelor. Cu succes au trecut examenele şi elevele anului III. Eleve care Viorica Bavroschi, Iulia Dogaru şi Maria Pleşcu, din anul III A, Florentina Sava, din anul III B, Sonia Faibiş, din anul III C şi multe altele, au obţinut la examene numai note de 4 şi 5. Organizaţia U.T.M. din şcoală, în fruntecu secretara, tov. L’eizeriuc Maria,a îndrumat elevele fruntaşe de a le ajuta pe cele rămase în urmă la învăţătură. Aceasta a făcut ca şi elevele mai slabe să se prezinte la examene în mod multummiitor. Rsiöifätbie bure oHMrúio ta : xa Şcolii pedagogice i r. cu care profesoarei a îndrumat oidVl’e să se pregătească temeinic. Astfel, tov- prof. Ecaterina Tăslăoanu, Elena Vasiluţă, Rodica Procopîu şi altele, au ajutat îndeaproape elevele să-şi sistematizeze materia şi să adîncească problemele măî puţin îhţeiese în timpîil anului. rm de eteven 5 ÎH~ Să Pentru o vacanţă plăcută a eleviilor Pentru a asigura elevilor o vacanţă plăcută şi instructivă, secţia de învăţămînt a sfatului popular raional Codăeşti şi sindicatul de învăţămînt au luat din timp măsurile necesare. Astfel, în raionul Codăieşti s-au înfiinţat 37 cluburi, 10 tabere de curte şi două tabere orăşeneşti, în cadrul cărora îşi vor petece cît mai plăcut şi cît mai folositor vacanţa 3450 de şcolari şi pionieri. Pentru ca activitatea să se desfăşoare în condiţii cît mai bune, s-au repartizat din timp directorii de tabere şi instructorii de pionieri necesari, cît și profesorii care vor preda la cercurile pe materii. IBRIAN ELENA corespondentă Concursul de creaţie populară Concursul de creaţie populară pe tema prieteniei româno-sovietice, organizat în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre şi a celei de a 10-a aniversări a organizaţiei A.R.L.U.S., este întîmpinat cu mult entuziasm şi de către oamenii muncii din Roman. Astfel, la cooperativa „1 Mai”, 17 muncitori au făcut scrisori de angajament spre a participa la concurs. Printre aceştia se numără tov. Gh. Şerban, Dumitru Olaru, Petre Petrişor, Natan Nusăm, care au şi început să lucreze la diferite obiecte. De la şcoala medie tehnică metalurgică vor participa la concurs 80 de elevi, printre care Ofelia Enescu, care va contribui cu o schiţă literară, tov. C-tin Honeiciuc cu o nuvelă, tov. Maria Dănilă şi alţii, în scrisoarea de angajament tov. Luiza Damian s-a hotărît să participe la concurs cu o nuvelă pe tema prieteniei româno-sovietice, tov. Clara Saifer va lucra oie, iar tov. Victor Roder un costum naţional. Cu dragoste au răspuns chemării de a participa la concursul de creaţii populare şi cetăţenii din cartierul IV. Peste 50 de cetăţeni din acest cartier au întocmit scrisori de angajament. CONSTANTIN SLAVUC corespondent -Ö Cursurile populare de limbă rusă din oraşul Iaşi In acest an au funcţionat în oraşul Iaşi, 198 de cursuri populare de limbă rusă, frecventate de 3200 elevi. Astfel, la cursurile organizate la fabrica de ţigarete şi fabrica de tricotaje „Moldova”, datorită sprijinului acordat de birourile cercurilor şi comitetelor A.R.ILU S., s-a înregistrat în permanenţă o frecvenţă de sută la sută. Sub conducerea tov. prof. Anastasia Iacob, care s-a străduit să ţină lecţii cît mai atrăgătoare, care să intereseze pe cursanţi, cei 45 de elevi de la cursul popular de limbă rusă, ce a funcţionat la fabrica de tricotaje „Moldova”, s-au prezentat temeinic pregătiţi la seminariile de sfîrşit de an. Printre absolvenţii fruntaşi se numără tov. René Schwartz, Aurelia Caraiman, Rica Haimovici, Lobin Nalbanzon şi Constantin Baltag, care au obţinut la examene calificativele „bine” și „foarte bine”. au obţinut şi viaţe. Policii- F.R. Ipos şiî există însă şi unele întreprinderi şi instituţii în care nu s-adat atenţia cuvenită acestei probleme. La fabrica „Victoria”, de pildă, din trei cursuri populare de limbă rusă, careau funcţionat în timpul anului şcolar 1953-1954, s-a încheiat numaiunul, iar la Atelierele G.F.R. 1. „llie Pintilie”, la ţinereaserminariilor de sfîrşit de an, răsptînşffrile unor cursanţi n-au fost rriîiltflmîtoăre ^ Aceste lipsuri se datorase în primul rînd birourilor cercurilor şi comitetelor A.R.L'-U.S., care nu s-au preocupat de problema cursurilor populare de limbă rusă şi s-au asigurat o temeinică mobilizare la lecţii. 1 ELENA’ COCRIȘ corespondentă Nr. 2®-3 F ii U nT P8 N-a fost mobilizare sau n-au fost Din capul locului ţinem să precizăm că faptele despre care ne ocupăm astăzi, — şi sunt riguros autentice — s-au petrecut nu de mult- Ele ilustrează in mod evident activitatea unor tovarăşi investiţii cu munci de răspundere şi care totuşi nu merg in pas cu vremea, sunt desprinşi de realităţile vieţii. Era vineri dimineaţa... Un instructor pe linie culturală al sfatului popular regional Iaşi, poposeşte in Secţia de artă şi cultură a oraşului. Aici, are loc o scurtă conversaţie intre reprezentantul sfatului popular regional şi tov.. Aruxandei, şeful Secţiei artă şi cultură. — Cum staţi cu activitatea căminelor culturale din cuprinsul oraşului ?, — întreabă inspectorul. — Bine, chiar foarte bine, — vine răspunsul imediat al tovarăşului Aruxandei. Inspectorul părea satisfăcut. Era bucuros chiar că la căminele culturale e „foarte bine”. — Darpentru duminică, ce plan aveţi ? — Pentru duminică avem programată o conferinţă faină, una din cele mai interesante. Vreţi s-o aflaţi ? Iat-o: „Călătorie prin Delta Dunării”, — aşa se intitulează. S.R.S.C.-ul a binevoit să ne-o pună la dispoziţie. Urmară clipe de tăcere... —Foarte frumos, spuse apoi inspectorul sfatului regional. Şi dumnevoastră, cei de la artă şi cultură şi cei de la S.R.S.C. dovediţi un ascuţit spirit de orientare. O călătorie prin Delta Dunării e intr-adevăr ispititoare, chiar dacă este ea făcută in cadrul unei conferinţe. Mai află cetăţenii ceva despre flora şi fauna locurilor unde marele fluviu îşi varsă apele în mare, despre viaţa încercată a pescarilor, despre bogăţiile Deltei, de unde ne vin mereu scrumbiile şi marinata preparată la borcan. Dar ce părere aveţi dumneavoastră dacă la căminele culturale s-ar vorbi duminică despre o problemă mai de actualitate. De pildă, despre importanţa îngrijirii culturilor sau despre pregătirile de recoltare. Sîntem doar în plină campanie agricolă. Ce ziceţi ? N-ar fi mai ciştigător ? Şeful Secţiei de artă şi cultură a oraşului Iaşi nu este omul care să facă greutăţi... şi a căzut de acord. S-a luat apoi legătura cu S.R.S.C.ul şi într-o aşa numită şedinţă „operativă”, cu toţii, inspectorul sfatului popular regional şi şeful Secţiei de artă şi cultură şi reprezentantul S.R.S.C ului,, intr-o perfectă laţelegere, au hotărît: duminică se va conferenţia la căminele culturale — conferenţieri ? ţinindu-se seama bine înţeles de faptul că la cele situate in cartierele mărginaşe vin numeroşi cetâţen care se ocupă cu agricultura, — despre treţinerea culturilor). A fost sugetă şi ideia ltr a se aminti cu acest prilej şi despre importanţa alegerilor delegatelor de femei. Şi acest punct a fost aprobat pe ordinea de zi. Cu toţii erau pentru. Era limpede acum. Nu Delta Dunării, ci întreţinerea culturilor. Şi conferenţiari aufost găsiţi, fără mare greutate. S-a apelat la oameni, cum se spune, în „problemă”, la ingineri agronomi, la, tehnicieni, aceasta pentru o mai buna lămurire a cetăţenilor. Inginerul Cotea a fost programat la căminul din Bucium, ing. Gh. Marin la căminul din Galata, tehnicianul Iorghei Cosciug în cartierul Păcurari, Constantin Vrînceanu la Aron Vodă şi aşa trai departe. Aşadar, şi secţia agricolă oraş a răspuns de data aceaa cu promptitudine. Oamenii care poatei oarecum pe mina lor destinele mucii culturalizare a maselor prin căminele vii, ca sa folomi cea măi culturale sau despartim termenul consacra perfectă înţelegere... Dar, acum e acum. Să vedem ce s-a intimplat duminică 2 / Secţia agricolă a Oraşului, în referatul trimis celor îin drept, arată că a luat legătura cu secţia de învăţămînt pentru asigurarea mobilizării, dar conferinţele nu s-au ţinut nicăieri, pentru că mobilizarea n-a fost totuşi asigurate... La căminele respective a venit un număr foarte restrins de cetăţeni, iar la Bucium, directorul şcolii noi ,i-avea cunoştinţă că trebuie să aibă loc o conferinţă. Aşadar, dugă cum arată secţia agricolă, confe -enţiarii şi-au făcut datoria, s-au prezentat la locurile indicate, insă au treburi să se întoarcă fără nici un rezultatCauza: slaba mobilizare. Dar referatul secţieide invăţămînt ce susţine ? Exact contrariu!.. Lr. căminul din cartierul „Nie Pfréie” nu s-a ţinut conferinţa din l. -ă de conferenţiar. La fel, in cartă .4,00 Vodă, la Galata şi in Copou, iv la . lipsa de conferenţiari. Se naşte acum o Întrebare: ci. fost mobilizare şi n-au fost cete- ■'Mari M. NAN Of Bibliografie In luna iunie a apărut în Editura Agro-Silvică de Stat lucrarea intitulată „Atlas de anatomie comparativă” vol. I de prof. dr V. Gheţie, dr. E. Pastea şi I. Rigă. Lucrarea are 772 pag. şi 270 planşe originale. Este prima lucrare de acest fel în literatura noastră de specialitate. Cuprinde osteologia, artrologia, miologia, mecanica musculară a animalelor domestice şi un succint capitol de osteologie umană. Ultimul capitol se prezintă sub asportul filogenetic cu noţiunile generale valabile pentru întreaga evo Instructorul comitetului raional de partid*) Instructorii comitetelor raionale de partid formează veriga principală prin care comitetele raionale ţin legrătura vie, permanenetă cu organizaţiile de bază, cu masa comuniştilorI nstructorii raionului îndeplinesc o nuncă complexă şi de mare răspundere. Menirea lor este de a controla , ajuta practic organizaţiile de bază a ele să-şi însuşească şi să aplice hotărîrile partidului şi ale guvernuui, de a face propuneri comietului aional în vederea îmbunătăţirii muncii politice şi organizatorice. Organizaţiile de bază de la sate obţin succese dacă sunt învăţate cum să pună în centrul activităţii lorpro- Temele creşterii producţiei agricole vegetale şi animale, cum să muncească pentru aplicarea justă a poiticii partidului de întărire a alianţei dintre clasa muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi de transformare socialistă a agriculturii. De ajutorul instructorilor depinde o mare măsură ca organizaţiile de pază să rezolve aceste probleme. Iată de ce instructorii au datoria să înhume birourile organizaţiilor de pază să pună in discuţia comuniştilor problemele producţiei agricole, problema transformării socialiste a agriculturii, să le ajute în organizarea temeinică a adunărilor generale, în repartizarea de sarcini concrete tuturor comuniştilor. Munca de propagandă, educarea comuniştilor în spiritul combativităţii faţă de lipsuri şi al vigilenţei faţă de duşmanul de masă, stimularea iniţiativei lor creatoare, întărirea neîncetată a rolului lor de avangardă — sunt probleme pe care nici un instructor nu trebuie să le ocolească. Un instructor bun acordă o atenţie deosebită îmbunătăţirii muncii politice de masă desfăşurate de organizaţiile de bază; el ajută organizaţiile de bază să lărgească necontenit şi să folosească just activul fără de partid, să strîngă legaturile cu masele, să se ocupe cu dragoste de organizaţiile U.T.M., să se întărească prin primirea de noi candidaţi de partid. Organizaţiile de bază muncesc organizat, respectă regulile vieţii interne de partid dacă instructorii flintă birourile să aplice principiul conducerii colective, să exercite sistematic controlul executării hotărîrilorsă întărească democraţia internă de partid, să folosească arma autocriticii şi criticii de jos. Numeroşi instructori raionali, muncind cu însufleţire şi dragoste, îşi îndeplinesc bine sarcinile. Tov. I. Petrescu, de pildă, instructor al Comitetului raional de partid Slatina, a constatat, la începutul campaniei agricole de primăvară, că în comuna Piatra-Sat pregătirile pentru însămînţări n-au fost bine organizate. După ce, împreună cu biroul organizaţiei de bază, a stabilit cauzele acestei situaţii, instructorul a propus convocarea adunării organizaţiei de bază pentru dezbaterea problemei însămînţărilor. In cadrul adunării, au fost aspru criticaţi comuniştii din comitetul executiv al sfatului popular şi alţi membri de partid pentru tărăgănarea însămînţărilor şi proasta organizare a campaniei agricole de primăvară Rezultatul aplicării măsurilor luate de adunarea comuniştilor a fostcă însămînţările’’ sau de soluţie a vertebratelor, insistându-se asupra faptului că în această evoluţie, forma organică, funcţiunile virale şi mediul constituie an tot coerent, inseparabil. Terminologia ştiinţifică folosită este cea internaţională, dar deoarece pe teren mai sunt practicienii familiarizaţi cu această terminologie, s-au dat în paranteză şi cea veche. Lucrarea se adresează studenţilor în medicină veterinară şi umană, în biologie şi zootehnie, precum şi medicilor, naturaliştilor şi corpului didactic. Una din cele mai importante îndatoriri ale comitetelor raionale de partid este să sprijine cu seriozitate învăţămîntul instructorilor raionali, creîndu-se condiţii prielnice pentru a studia, organizînd lecţii, expuneri, recomandînd bibliografia necesară şi controlînd felul cum ei învaţă. Este necesar ca instructorii raionali sâ fie informaţi despre toate hotărîrile luate de comitetul sau biroul raional, să fie invitaţi la şedinţe ale comitetului şi ale biroului, să fie antrenaţi în pregătirea şedinţelor şi în elaborarea proiectelor de hotărîri ale comitetului sau biroului raional de partid, şi li se ceară cu regularitate informări şi propuneri în legătură cu lichidarea lipsurilor sezisate. O condiţie importantă a succesului muncii instructorilor este continuitatea în muncă. Unele comitete raionale de partid schimbă des şi de multe ori fără motive întemeiate pe instructorii raionali, de la o organizaţie de bază la alta. Acestei practici nevste, care împiedeca pe instructori să cunoască profund experienţa pozitivă şi lipsurile organizaţiilor de bază, trebuie să i se pună capăt. Analiza sistematică a activităţii instructorilor de care biroul comitetului raional, organizarea schimburilor de experienţă între instructorii raionali, folosirea în acest scop a presei locale constituie mijloace importante prin care comitetele,raionale pot şi trebuie să contribuie la perfecţionarea continuă a metodelor de muncă ale instructorilor. Lucrul cel mai important este controlareamuncii instructorilor• aceasta nu «din hir.QUj din UrUi, ci pe teren. f x) Articolul de fond apărut la „ Boldeia” Nr. 3.009,făşurat într-un ritm intens şi s-au terminat la timp. In munca multor instructori raionali există însă numeroase lipsuri. Multe lipsuri provin din metodele formale, birocratice folosite de unii instructori. In raionul Lipova, regiunea Arad, și în alte raioane sunt instructori care trec în fugă pe la organizaţiile de bază, „termină” cu 5—6 organizaţii de bază pe zi. Nu sînt rare cazurile cînd, în loc să ia legătură cu secretarul sau cu membrii biroului, instructorii se duc direct la sfatul popular, se interesează din hîrtii de situaţia campaniei agricole sau de colectări, îşi notează cite ceva în carnet şi, grăbiţi pentru a ajunge în aceeaşi zi în alte cîteva comune, lasă un bileţel cu sarcinile care revin organizaţiei de bază. Este limpede că o asemenea „activitate” nu poate fi numită nici control, nici îndrumare, nici ajutor. Ea nu duce şi nu poate să ducă la rezultate pozitive. Principala metodă de muncă a instructorului este legătura vie, strînsă, cu birourile şi secretarii organizaţiilor de bază, cu masa membrilor de partid şi a celor fără de partid. Cea mai mare parte (două treimi) a timpului său, instructorul trebuie să fie pe teren, să studieze şi să pătrundă adine în starea de lucruri din unitatea respectivă, să dea organizaţiei de bază un ajutor practic. Procedează bine acei instructori care rezolvă problemele împreună şi numai împreună cu biroul organizaţiei de bază. Trebuie combătută şi lichidată tendinţa unor instructori raionali de a se substitui biroului organizaţiei de bază. Sarcina instructorului constă în a dezvolta puternic iniţiativa biroului organizaţieide bază, capacitatea acestuiade a se orienta just în toate împrejurările, de a rezolva independent problemele, de a învinge singur greutăţile în muncă, pe baza cunoaşterii şi aplicării juste a liniei politice a partidului. Una din deficienţele cele mai mari în activitatea instructorilor raionali este şablonizarea muncii lor. Mulţi instructori recomandă organizaţiilor de bază din sate şi organizaţiilor de bază din gospodării collective aceleaşi soluţii şi metode de muncă, deşi problemele de organizare a producţiei şi de educaţie comunistă în aceste organizaţii de bază se deosebesc foarte mult. Unii merg pînă acolo incit întocmesc (cu indigo) planuri de muncă tip, identice pentru toate organizaţiile de bază de care se ocupă. Un asemenea stil de muncă nu are şi nu poate avea nimic comun cu metodele comuniste de muncă. Munca instructorului poate da roade dacă ea se desfăşoară după un plan bine gîndit şi pe baza unei pregătiri temeinice. Pe instructori, ca şi pe orice activist de partid, îi caracterizează simţul şi dragostea pentru tot ce e nou şi înaintat. A studia atent viaţa, a observa şi sprijini cu hotărîre noul, a generaliza şi populariza experienţa înaintată în munca de partid — iată cea mai importantă sarcină permanentă a instructorului. Tov. V. Fiorea, instructor al comitetului raional Bîrlad, de pildă, a transmis organizaţiilor de bază ale gospodăriilor colective din Bogdăniţa, Rădăieşti, Coroieşti experienţa bună dobîndită de organizaţia de bază a gospodăriei colective din Buda-Pătrăşcani în folosirea activului fără de partid pertru rezolvarea sarcinilor de producţie. Prea puţini instructori se ocupă mlăiostmalic răspîradirea experienţei înaintate în munca de partid. In legătură cu sarcinile mari care stau acum în faţa organizaţiilor de partid creşte şi exigenţa faţă de instructorii comitetelor raionale de partid. Unui instructor i se cere să cunoască bine în primul rînd problemele agriculturii, legate de sarcinile creşterii producţiei agricole animale şi vegetale, să cunoască metodele agrotehnice şi zootehnice înaintate, experienţa ţăranilor muncitori din raion care au obţinut recolte mari, producţii sporite de animale sau produse animale. El trebuie să studieze neobosit ştiinţa marxist-leninistă, să-şi însuşească temeinic hotărîrile partidului nostru şi experienţa P.C.U.S. Nivelul şi calitatea muncii instructorilor raionali depind nemijlocit de felul în care biroul comitetului raional şi, în primul rînd, primul secretar raional personal, îndrumă şi controlează această muncă. Aşa procedează de obicei comitetele raionale Cluj, Giurgiu, Huşi ş.a. Unele comitete raionale nu acordă însă atenţia cuvenită instructorilor, subapreciază rolul lor politic. Comitetele raionale Istria, regiunea Constanţa, Balş , regiunea Craiova, transformă pe instructori în simpli curieri, transmiţători de sarcini sau în nişte conţopişti cărora li se cere să culeagă date statistice, să întocmească tot felul de liste şi tabele. Aceasta îi împiedecă să ducă o muncă vie, cu oamenii. Asemenea practici profund dăunătoare trebuie înlăturate cu hotărîre. Sînt comitete raionale care instruiesc formal, în pripă şi fără competenţă pe instructori. Din cauza instruirii superficiale a instructorilor au putut avea loc în unele organizaţii de bază din raionul Marghita, încălcări ale instrucţiunilor C.C. cu privire de candidaţ.