Flacăra Iaşului, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2725-2750)

1955-06-01 / nr. 2725

Pag. 2-aP L A CARA I A S U L' U i Lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej (Urmare din pag. 1-a) cedeele folosite atunci de S.U.A d in relaţiile cu Romînia practicile lor de astăzi în relaţiile cu „aliaţii’“ vest­­europeni din blocul Atlanticului de nord. Pentru poporul român aceste vre­muri nu se vor mai întoarce nici­odată. (Aplauze prelungit). Astăzi, viaţa nouă pe care şi-o construieşte poporul nostru, securita­tea şi independenţa sa naţională sunt apărate de puterea populară şi de forţa fără seamăn a celor 900 milioa­ne de oameni de la Elba pînă la Ma­rea Chinei, în frunte cu cele două mari puteri mondiale — Uniunea So­vietică şi Republica Populară Chine­ză — hotărîţi ca în caz de primejdie să se ajute frăţeşte unii pe alţii cu toate puterile lor.’ (Aplauze puterni­­ce). De aceea, poporul român a primit cu o atît de vie aprobare şi cu adîn­­că încredere tratatul semnat la Var­şovia, văzînd in ei chezăşia păcii şi securităţii sale, chezăşia unor noi vic­torii în munca sa paşnică, creatoare­ Putem fi pe deplin convinşi că poporul nostru iubitor de pace şi li­bertate, conştient de răspunderile sale naţionale şi internaţionale, îşi va­ în­deplini cu cinste obligaţiile ce-i revin, întărind semnătura pusă în numele său pe tratatul de la Varşovia prin­­tr-o muncă eroică pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru sporirea ca­pacităţii ei de apărare, pentru trium­ful păcii şi colaborării internaţionale. (Aplauze îndelungate). Statul democrat-popular este puter­nic prin conştiinţa maselor, prin fap­tul că masele cunosc politica internă şi externă a partidului şi guvernului şi şi-o însuşesc ca pe propria lor po­litică. De aci rezultă sarcina de a înarma masele din punct de vedere politic şi ideologic, de a le lămuri pro­fund politica internă şi externă a partidului şi guvernului, de a inten­sifica educarea lor în spiritul patrio­tismului şi internaţionalismului, în spiritul vigilenţei şi al fermităţii faţă de duşmani. Trebuie să manifestăm o grijă per­manentă pentru vitezele noastre for­ţe armate — strajă neclintită a cu­ceririlor poporului muncitor şi a in­tereselor de stat ale republicii. (A­­plauze). Trebuie să dezvoltăm pe mai depar­te economia noastră şi în primul rînd industria grea, baza puterii patriei, să luptăm pentru îndeplinirea cu suc­ces a planului cincinal, pentru ridi­carea agriculturii şi obţinerea unor recolte bogate. Dezvoltarea continuă a cercetărilor ştiinţifice, introducerea în producţie a metodelor înaintate şi a celor mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii — baza progresului tehnic şi a creşterii rapide a productivităţii muncii — constituie în prezent o sarcină capi­tală in lupta pentru întărirea patriei şi ridicarea nivelului de trai al po­porului. Tovarăşi deputaţi-Influenţa pe care hotăririle Confe­rinţei de la Varşovia o exercită asu­pra desfăşurării evenimentelor inter­naţionale este cu atît mai puternică cu cit, în această perioadă,«în viaţa internaţională s-au impus atenţiei ge­nerale o serie de importante iniţiative sovietice, care au determinat un pu­ternic curent în favoarea destinderii încordării şi a rezolvării problemelor litigioase pe calea tratativelor. Opinia publică internaţională a a­­preciat noile propuneri ale Uniunii Sovietice în problemele reducerii ar­mamentelor, interzicerii armei atomice şi înlăturării primejdiei unui nou răz­boi ca o contribuţie din cele mai im­portante la cauza păcii şi destinderii internaţionale. Corespunzînd intere­­lor vitale ale popoarelor, aceste pro­puneri sînt aprobate cu însufleţire de toţi oamenii iubitori de pace de pe întreg globul pămîntesc. Rezolvarea problemei austriace, realizată din iniţiativa Uniunii So­vietice, este incontestabil un nou şi important succes al politicii de pace şi destindere internaţională. Semna­rea la 15 mai de către cele patru mari puteri a Tratatului de stat cu Austria,­ recunoaşterea deplinei ei suveranităţi constituie unul dintre cele mai însemnate evenimente in­ternaţionale din ultima vreme. Repu­blica Austriacă devine un stat neutru care nu va participa la nici un fel de blocuri şi nu va permite crearea­­de baze militare străine pe teritoriul ei. __ Exemplul austriac­ demonstrează cit de falsă şi de tendenţioasă este teza cercurilor agresive din Occident cum că pentru statele vest-europene ar exista o singură orientare externă: aderarea la blocul agresiv al Atlan­ticului de nord. Exemplul austriac arată că în noile condiţii din Euro­pă aceste state pot evita subjugarea lor politică, economică şi militară de către Statele Unite, că ele pot să se dezvolte în mod independent şi să-şi apere securitatea tocmai prin nepar­­ticiparea lor la blocurile agresive iniţiate de imperialiştii americani. De aceea „atracţia irezistibilă“ — cum o numeşte presa americană — pe care exemplul austriac o exercită în tot mai multe state din Europa apuseană stîrneşte odinca nelinişte a noilor pretendenţi la dominaţia mondială. Toate acestea sînt roade incontes­tabile ale politicii consecvente de pace a Uniunii Sovietice şi a celor­lalte state iubitoare de pace. Mai mult ca oricînd ele au un uriaş ră­sunet în lumea întreagă. Că rezultat, năzuinţa spre pace a popoarelor a devenit atît de generală şi de pu­ternică, cererea lor ca marile puteri să treacă la rezolvarea problemelor internaţionale pe calea tratativelor a devenit atît de insistentă incit nu mai poate fi ignorată­ Tocmai acea­stă împrejurare a determinat cercu­rile guvernante ale S.U.A., care pînă nu de mult au avut o atitudine cu totul nefavorabilă ideii unei confe­rinţe a şefilor guvernelor marilor puteri, să-şi schimbe poziţia şi să declare că sînt de acord cu o ase­menea conferinţă. Dar nu lor să tragă concluziile cu­venite de pe urma ultimelor eveni­mente din Europa şi Asia şi să vadă că ele au constituit tot atîtea eşecuri ale politicii ..de pe poziţii de forţă", aceste cercuri încearcă să prezinte lu­crurile ca şi cum­­ne-am găsi în faţa unor „succese“ ale acestei politici. Nu se poate să nu recunoşti că conducă­torii diplomaţiei americane, care şi-au stabilit de mult reputaţia unor oa­meni ce nu se sinchisesc de realitate, au întrecut cu mult, de astă dată. Per­formanţele lor anterioare. A pretinde că semnarea Tratatului de Stat cu A­­ustria este o „victorie“ a politicii „de pe poziţii de forţă“ într-un moment cînd, în urma tratativelor dintre gu­vernul sovietic şi guvernul austriac şi sub presiunea forţelor sociale din A­­ustria şi a opiniei publice mondiale, eşti nevoit să te împaci cu ideea unei Austrii Independente şi neutre şi să renunţi la „fortăreaţa alpină“, pe care strategii americani contau atît de mult în planurile lor, înseamnă să te pui într-o situaţie de-a dreptul ridicolă. După cum a reieşit, născocirea des­pre pretinsa victorie a politicii „de forţă“ în Austria a fost nece­sară inspiratorilor acestei poli­tici pentru a formula pretenţia nu mai puţin ridicolă ca pe ordinea de zi a conferinţei şefilor celor patru guverne să fie trecută problema res­tabilirii vechilor regimuri in ţările de democraţie populară. Aceasta constituie o grosolană ma­nifestare a politicii de amestec în tre­burile interne ale statelor democrat­­populare pe care o promovează de peste zece ani, cu o încăpăţânare dem­nă de o cauză mai bună, cercurile guvernante din Statele Unite. Poporul român liber și stăpîn pe soarta sa1, respinge în mod hotărît a­­ceastă nouă încercare imperialistă a S.U.A. de imixtiune în treburile sale interne. (Aplauze puternice). Chestiunea regimului de stat al Romîniei a fost hotărită odată pentru totdeauna de poporul român conform voinţei şi intereselor sale şi nici un fel de putere străină n-are căderea s-o pună în discuţie. După cit se pare insă, unele perso­nalităţii oficiale din S.U.A. au pierdut nu numai simţul realităţii, dar şi sim­ţul măsurii. Aceasta o dovedesc, în­tre altele, discursurile privind ţara noastră, rostite nu de mult în in­cinta parlamentului Statelor Unite de mai mulţi deputaţi şi senatori a­­mericani. Vorbitorii, străduindu-se să fie în notă cu conducătorii poli­ticii externe a S. U. A., au mers a­­tît de departe încît au încercat să fi­xeze şi data la care poporul român ar trebui să aniverseze independenţa de stat cucerită la 9 mai 1877. Onora­bilii congresmeni ar dori să impună o astfel de dată a aniversării inde­­pedenţei incit ca să coincidă cu o dată care se aniversează astăzi nu­mai în Statele Unite —data urcării pe tron a primului Hohenzollern în Romînia. După cum se vede, vajnicii repu­blicani din congresul american nu se lasă cu una cu două cînd este vorba de o monarhie care a servit cu atîta promptitudine interesele capitalului internaţional. Asemenea încercări de amestec în treburile interne ale altor state sunt incompatibile cu principiile Organiza­ţiei Naţiunilor Unite şi nu pot să fie considerate altfel decât ca o expre­sie a tendinţelor agresive ale unor a­­numite cercuri al căror scop este aţî­­ţarea „războiului rece“ şi accentua­rea şi mai puternică a încordării in­ternaţionale. In ceea ce priveşte conferinţa şe­filor guvernelor celor patru mari pu­teri, poporul român ca şi celelalte po­poare, consideră că ea poate fi folosi­toare numai în cazul în care din partea tuturor participanţilor se va manifesta dorinţa de a contribui la rezolvarea problemelor internaţiona­le serioase şi de a hotărî măsuri prac­tice care să ducă la micşorarea încor­dării internaţionale. In prezent are loc la Belgrad întîl­­nirea la cel mai înalt nivel între re­prezentanţii Uniunii Sovietice şi Iu­goslaviei. Oamenii muncii, poporul ro­mân şi guvernul său salută călduros această întîlnire, dorind din toată inima încheierea cu succes a tratati­velor de la Belgrad. Noi atribuim de­plinei normalizări a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Iugoslavia o însemnătate internaţională deosebi­tă pentru întărirea păcii şi securităţii în Europa. (Aplauze). Tovarăşi deputaţi, In viaţa internaţională, în ciuda împotrivirii înverşunate a cercurilor agresive care vor să îndrepte lucru­rile spre un nou război, s-au creat în momentul de faţă posibilităţi deosebit de favorabile pentru îmbunătăţirea relaţiilor între state, pentru rezolva­rea a noi probleme litigioase, pentru micşorarea încordării internaţionale. Trebuie să desfăşurăm mai departe lupta pentru preîntîmpinarea războ­iului, pentru consolidarea şi apărarea păcii. In mod special se pune acum sar­cina întăririi păcii şi securităţii în Europa, căreia i-a fost consacrată conferinţa de la Varşovia. Supun Marii Adunări Naţionale spre ratificare Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele 8 state europene, tratat care constituie un important instrument de garantare a securităţii acestor state, de apărare a păcii şi securită­ţii în Europa. (Aplauze prelungite. Toţi se ridică in picioare). Coraportul Comisiei de Afaceri Externe d­r­Deputatul Matei Socor din cumscripţia electorală „Ilie Pintilie“­­,Bucureşti, a prezentat coraportul Comisiei Afacerilor Externe a Marii Adunări Naţionale în care se spune între altele : Comisia Afacerilor Externe cons­tată că Tratatul de la Varşovia răs­punde intereselor vitale ale poporului român şi constituie totodată o contri­buţie de cea mai mare însemnătate la apărarea păcii şi securităţii în E­­uropa. El ridică o stavilă de granit în calea aventurilor războinice, a­­vertizînd cercurile agresive că inde­pendenţa şi securitatea fiecărei ţări mari sau mici, participante la tratat, sunt apărate de uriaşa forţă comună a tuturor popoarelor lagărului păcii şi socialismului, unite printr-o strîn­­să prietenie şi colaborare frăţească. Aceasta are o Însemnătate deosebită astăzi, cînd cercurile agresive, în frunte cu cele din S.U.A., reînvie pe baza acordurilor de la Paris, milita­rismul vest-german, agresiv şi re­vanşard. Poporul român, pentru care cele două războaie mondiale, dezlăn­ţuite de militariştii germani, au în­semnat pierderi incalculabile de vieţi omeneşti şi de bunuri, vede in Tra­tatul de la Varşovia o pavăză îm­potriva unei noi agresiuni imperial­­iste. Niciodată în istoria ei, patria noastră nu s-a bucurat de o garan­ţie atît de puternică a securităţii şi independenţei sale ca aceea pe care o reprezintă marea alianţă pecetlui­tă la Varşovia. Ţelul principal al semnatarilor tra­tatului este apărarea securităţii po­poarelor lor şi slujirea cauzei păcii. Trebuie subliniat că Tratatul de la Varşovia se încadrează în totul în spiritul şi litera Cartei O.N.U. In virtutea tratatului, statele par­ticipante se obligă nu numai să se ajute între ele în cazul unui atac şi să colaboreze pe tărâm economic şi cultural, dar şi — lucru de imensă însemnătate politico-morală — să ducă în relaţiile lor externe o ase­menea politică şi să militeze pentru un asemenea program de măsuri internaţionale concrete, care să dea omenirii posibilitatea de a se bucura de binefacerile unei reale destinderi internaţionale şi să îndepărteze a­meninţarea unui nou război. Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală semnat la Var­şovia de reprezentanţii celor opt state europene şi cu care Republica Populară Chineză s-a declarat pe deplin solidară, va face să sporeas­că considerabil eficacitatea nobilei lupte duse de forţele păcii, care cresc neîncetat în lumea întreagă. Comisia Afacerilor Externe a Ma­rii Adunări Naţionale a R.P.R. a dez­bătut şi analizat articol cu articol Tratatul de la Varşovia. Considerind că tratatul exprimă năzuinţele po­porului român şi corespunde intere­selor cauzei păcii între popoare, co­misia l-a aprobat în unanimitate şi a hotărît să recomande Marii Adu­nări Naţionale să-l ratifice. iu­ comuna Muntenii de Sus, schimbul de mărfuri între oraş şi sat trebuie îmbunătăţit Printre comunele bogate în cul­turi cerealiere din raionul Vaslui, se numără şi Muntenii de Sus. Foarte mulţi locuitori din satele acestei co­mune, muncindu-şi cu grijă ogoare­le, folosind metode agrotehnice Înain­tate, reuşesc să stringă, an de an, re­colte bogate de produse agricole, în special porumb, grîu, floarea-soare­­lui. Producţia de cereale ce se obţine în această comună crează condiţii suficiente dezvoltării şi schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. Acest lucru cere însă din partea consiliu­lui de conducere al cooperativei de consum din Muntenii de Sus să mun­cească în aşa fel încît tot mai mulţi ţărani muncitori să fie atraşi în ju­rul cooperativei, pentru ca ea să-şi poată îndeplinii rolul de organizaţie de masă pusă in slujba întăririi le­găturii — pe linie economică —între oraş şi sat. Faptele arată însă că cooperativa din Muntenii de Sus nu-şi îndepli­neşte în c­ondiţiuni corespunzătoare această sarcină însemnata, din care cauză şi rezultatele obţinute, în spe­cial în ultimul timp, sunt nemulţu­­mitoare. Intr-adevăr planul de desfa­cere a produselor industriale pe pri­­®ul trimestru al acesti an nu a fost îndeplinit, iar în ceea ce priveşte realizarea planului de achiziţii se constată şi aici o serioasă rămînere in urmă. Aşa de pildă, în această pe­rioadă s-au făcut achiziţii doar în procent de 27 la sută faţă de sarci­nile de plan. Aceeaşi situaţie se pre­zintă şi în trimestrul II, în perioada 1 aprilie — 15 mai, achiziţionîndu­­se doar 19,8 la sută din planul tri­mestrial din care 21 la sută la po­rumb. Rezultatele slabe obţinute pînă a­­cum se explică prin faptul că consi­liul de conducere al cooperativei nu priveşte cu suficient simţ de răspun­dere sarcina realizării planului eco­nomic. In loc să se îngrijească de în­drumarea membrilor consiliului de conducere, a gestionarilor şi achizi­torilor privind mobilizarea membrilor cooperatori la rezolvarea problemelor pe care le are cooperativa, tov. pre­şedinte Vasile Duluman consideră că este mai important să dea aten­ţie altor lucruri uneori fără impor­tanţă care ar putea fi uşor amînate. În ceea ce-l priveşte pe tov. Vasile Buruiană, vicepreşedintele, care răs­punde direct de problemele achiziţii­lor, şi el a lăsat această sarcină pe seama contabililor cooperativei. Avînd o concepţie greşită faţă de rolul cooperativei în dezvoltarea schimbului dintre oraş şi sat, con­­siderînd mai mult cooperativa drept un simplu magazin unde ţăranii mun­citori se aprovizionează cu produse industriale şi vînd produse agricole, consiliul de conducere a subapreciat ţinerea legăturii strînse cu ţăranii muncitori, ca şi antrenarea în muncă a membrilor comisiei de revizie. O dovadă în plus a insuficientei preo­cupări a consiliului de conducere al cooperativei faţă de problema achi­ziţiilor, este şi aceea că în cadrul celor 3 consilii săteşti nou alese, care trebuiau antrenate şi îndrumate, acti­vează doar cîţiva oameni. Lipsa unei legături strînse între cooperativă şi organele sfatului popu­lar comunal constituie încă unul din motivele pentru care planul de achi­ziţii n-a fost realizat.Motivînd cu „lip­sa de timp“, comitetul executiv al sfatului popular­­comunal (preşedinte tov. Clement Lazăr) dă dovadă de indiferenţă atunci cînd este vorba să sprijine cooperativa în acţiunile ce le întreprinde aceasta. Dezinte­resul comitetului executiv ca dealt­fel şi al organizaţiei de bază (secre­tar tov. Gh. Gh. Dulman),­ care au datoria să desfăşoare o intensă mun­că politică de lămurire a ţăranilor muncitori privind rolul cooperativei în organizarea şi dezvoltarea schim­bului dintre oraş şi sat şi asupra a­­vantajelor ce le obţin de pe urma co­operării în muncă, s-a dovedit şi prin aceea că atit deputaţii cît şi agitatorii n-au fost antrenaţi şi n-au fost îndrumaţi în activitatea lor. Deficienţele existente în munca consiliului de conducere al cooperati­vei din Muntenii de Sus, ca şi a altor cooperative din raion, au fă­cut ca pe perioada 1 aprilie—15 mai planul de achiziţii pe raion să fie în­deplinit într-un procent neînsemnat. Aceasta este în mare măsură şi o urmare a lipsei de sprijin, îndrumare şi control din partea organelor U.R.C.G. (preşedinte tov. M. Păli­­mac). Comitetul raional­­de partid şi U.R.C.C. Vaslui trebuie să analizeze temeinic munca cooperativelor să­teşti în ceea ce priveşte realizarea sarcinilor pe care le au acestea şi să ia măsuri corespunzătoare, astfel în­cît reţeaua cooperatistă de consum din raionul Vaslui să constituie cu adevărat principala pirghie de legă­tură economică între oraş şi­ sat. Nr. 2725 SPe întinsul regiunii noastre îşi menţine fitful de grupă fruntaşă Ziua în care a avut loc ultima cons­fătuire de producţie a grupelor sindi­cale din sectorul filatură al fabricii „Victoria“, a constituit pentru mun­citoarele secţiilor un prilej de trecere în revistă a tuturor realizărilor, de scoatere la iveală a lipsurilor care mai există in procesul de producţie. Ana Pătrăşcanu, organizatorica grupei sindicale nr. 25 din secţia rin­guri de exemplu a analizat serios cu acest prilej munca tovarăşilor din grupa ei. Ea a criticat sever pe mun­citoarele Ana Ciută şi Paraschiva A­­dochiţei, deoarece ele nu au depus străduinţă în realizarea sarcinilor ce le-au revenit, rămînind astfel in coa­da grupei. Pentru a le veni în ajutor tov, Ana Pătrăşcanu şi-a propus să le împărtăşească din experienţa practi­cii ei de producţie. Astfel, începînd din primele zile ale lunii mai, ea le-a arătat în permanenţă felul cum se poate spori producţia, prin aplicarea cu consecvenţă a metodei marşlui, şi Jandarova. Folosindu-se de îndrumă­rile preţioase ale tovarăşei Pătrăş­­canu, aceste muncitoare au reuşit în scurt timp să obţină o serie de fru­moase succese. Un exemplu viu în acest sens îl constituie, printre altele, şi fosta codaşă în producţie Ana Ciu­lă. Lichidîndu-şi lipsurile, ea a reu­­şit să-şi depăşească sarcinile de pro­ducţie planificate pe luna aceasta, dina în plus pînă în ziua de 23 mai, cîteva zeci de kilograme fire de bu­nă calitate. Actualmente, grupa sindicală nr. 25 a tovarăşei Ana Pătrăşcanu se si­­tuează printre grupele fruntaşe în pro­ducţie. Multe din muncitoarele aces­tei grupe, cum sunt: Geta Andrei, Roza Sinuţaru, Elena Guşuvan­, Geta Iftode, Elisabeta Rîpă şi altele, au dat la un loc peste sarcina planifica­tă pe luna în curs, 290 kg. fire de bumbac de bună calitate, contribuind astfel la realizarea sarcinilor de plan pe secţie. VALENTIN ILIUŢA corespondent încălţăminte peste plan Colectivele celor 3 ’benzi de produc­ţie ale cooperativei de încălţăminte­­,30 Decembrie“ continuă cu succes lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Evitînd pe cît posibil timpii morţi, prin o mai bună, organizare a locului de muncă, colectivul benzii nr. 1 şi-a desfăşurat activitatea de produc­ţie în mod ritmic. In acest fel el a reuşit să dea, în perioada 3—24 mai un număr de peste 650 perechi de încălţăminte ca: şoşoni de pîslă, pantofi pentru copii, etc. Colectivul benzii nr. 3, nu s-a lă­­sat nici el mai prejos ca celelalte două benzi de producţie. Faţă de normă prevăzută, fiecare muncitor din ca-*­drul acestui colectiv a dat cîte o pe­­reche-două de încălţăminte în plus. Frumos au lucrat şi muncitorii­ benzii nr. 2, care folosind la maxi­mum deşeurile, au confecţionat pentru sezonul de vară mai mult d­e 370 perechi de sandale bărbătești și de copii. Muncă spornică pentru buna întreţinere a culturilor Tinerii colectivişti din gospodă­riile raionului Negreşti întimpină Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia, cu noi succese în muncă. Hotărîţi să do­­bindească o recoltă îmbelşugată la hectar, tinerii din gospodăria colec­-. tivă Vovrneşti, au terminat plivi­­tul celor 136 ha. grîu însămînţate în toamna anului trecut. Aceasta s-a putut realiza prin formarea a două echipe de tineri conduse de utemistele Aglaia Moroşanu şi Eu­­frosina Enache. Utemiştii Elena Ro­tilă, Maria Oprea, J. Damian, Con­stantin Enache şi alţii s-au eviden­ţiat prin munca rodnică desfăşurată­ Exemplul tinerilor colectivişti din Vovb­eşti a fost urmat de cei de la gospodăria colectivă din Cuci. Aici, echipă­­ de­­ tineret formată din 9 membri, au privit 17 ha. păioase şi au prăşit pînă în prezent 4 ha. în­sămînţate cu floarea-soarelui. Cu multă dragoste şi elan au muncit utemiştii Maria Radu,­ Aurica Am­brozie, Aglaia Zaloagă şi A. Gelu. Cu deosebită intensitate se desfă­şoară munca de întreţinere a cultu­rilor şi în gospodăria colectivă din Găureni, unde utemiştii au plivit deja peste 90 ha. cu grîu, in frunte situîndu-se Maria Bărbuţă, C. Pricope şi E. Donici. Cu multă însufleţire au muncit şi tinerii colectivişti de la Moara Ciornei care au terminat complet plivitul păioaselor şi au prăşit peste 14 ha. de floarea-soarelui. Pînă acum, tinerii din raionul Ne­greşti au plivit peste 500 ha. pă­­ioase şi au prăşit sute de hectare. VASILE GORGAN - corespondent Harnicii cultivatori Cind ajungi la gospodăria agri­colă de stat Moara Grecilor, de jur împrejur privirea iţi cuprinde sute de straturi de legume. Acestea sînt loturile individuale ale muncitori­lor, tehnicienilor şi funcţionarilor gospodăriei. Ei au cultivat pe a­­ceste parcele de pămînt ceapă, ri­dichi de lună, usturoi şi alte le­gume necesare bunei aprovizionări, a familiilor lor. Pe loturi individuale Acum, in această perioadă, munci­­torii, tehnicienii , funcţionarii gos­podăriei lucrează de zor la îngriji­rea culturilor. Datorită strădaniei cu care îşi îngrijesc grădinile, Anica Spătaru, Ion Melinte, Maria Geneş, Constantin Antohi, Constantin Pă­­duraru, Ion Cotruţă şi mulţi alţii deţin cele mai frumoase culturi. Au contractat Sprijinit de către organizaţia de bază, consiliul de conducere al co­operativei din Bohotin, raionul Ne­greşti a reuşit să-şi organizeze mai bine munca şi în domeniul contrac­tărilor. In comuna Bohotin sunt mulţi ţărani muncitori care au contractat cu cooperativa să livreze diferite cantităţi de fructe, după ce agitatori ca Neculai Mardare şi N. Dumitriu i-au lămurit asupra avantajelor de care se bucură producătorii con­tractanţi. Printre contractanţi _ _se numără Constantin Agavriloaiei, cu cooperativa care va preda cooperativei 600 kg. nuci şi 700 kg. gutui, Petru Mardare care a contractat 2000 kg. pere şi 400 kg. nuci, Ioan Flander, care a contractat 1000 kg. vişine şi 600 kg. nuci, Neculai Aron, Constan­tin Andrieş şi mulţi alţii. In munca de achiziţii şi contrac­tări s-au evidenţiat de asemenea tov. Dumitru Aconstantinesei, vicepreşe­dinte al cooperativei şi gestionarul Vasile Andrieş. CHIRILA AXINTE corespondent Se dezvoltă creşterea păsărilor Activitatea comisiei de femei de pe lingă sfatul popular al comunei Rediu-Tatar din raionul Iaşi, este tot mai intensă. Din iniţiativa acesteia, s-a iniţiat o acţiune pentru înmulţi­rea păsărilor. Preşedinta comisiei de femei, tov. Maria Obadă, împreună cu ţărăncile muncitoare Elena Cio­­banu, Maria Şoltuz, Elisabeta Tăna­­se şi multe altele, au pornit să ducă o intensă muncă de lămurire printre gospodinele comunei în vede­rea înmulţirii păsărilor. In scurt timp, cu ajutorul comitetu­lui executiv al sfatului popular, s-a reuşit să se stringă 650 ouă, care au fost trimise zilele acestea la incuba­torul din Bucium, pentru a se scoate pui. Ţăranii muncitori din comuna Re­diu sunt hotărîţi să folosească toate posibilităţile acordate de stat pentru dezvoltarea şi creşterea păsărilor. V. MIHAILOV corespondent Acţiuni de înfrumuseţare a satelor Ţăranii muncitori din satele Porci­­şeni şi Găneşti, raionul Huşi, sînt cu­noscuţi pentru hărnicia lor. Pe lingă muncile cîmpului pe care le execută la timp şi în cele mai bune condiţii, ei se îngrijesc îndeaproape şi de as­pectul satului lor. Astfel, numai in cîteva zile, s-au transportat pe marginea drumului principal peste 60 metri cubi de nisip. Totodată, s-a săpat de o parte şi de alta a drumului şi un şanţ pe o dis­tanţă de 200 m. Printre cei care sunt în fruntea a­­cestei acţiuni se numără şi tov. Ion Gh. Blagoci, Dumitru Gh. Blagoci Gheorghe, Bărbuţă, Gheorghe V. Ni­­chita, Neculai Gh. Lungu şi alţii. ION BUZDUGAN corespondent înfrumuseţarea comunei constituie o preocupare de forţgie pentru, ţă­­rănii muncitori din comuna Scinteia. Astfel, mobilizaţi de deputaţii lor, în întreaga comună au fost reparate 3 podeţe, iar peste apa Rebricea s-a construit din nou un podeţ. Tovarăşi ca Ion Stratilă, Ion Marian, Gh. Rusu şi alţii, au prestat cele mai multe ore de muncă voluntară, la repara­rea şi construirea acestor podeţe. O echipă formată din ţăranii mun­citori Constantin Humă, Pavel Du­mitru, Vasile Rusu şi alţii au cură­ţat şanţurile de pe marginile dru­mului şi au transportat şi o însem­nată cantitate de pietriş pentru re­facerea şoselei principale care leagă gara cu centrul satului. Acţiunea de înfrumuseţare a co­munei Scînteia continuă. LUNGU NATALIA Corespondentis. ★ A

Next