Flacăra Iaşului, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2725-2750)
1955-06-01 / nr. 2725
Pag. 2-aP L A CARA I A S U L' U i Lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej (Urmare din pag. 1-a) cedeele folosite atunci de S.U.A d in relaţiile cu Romînia practicile lor de astăzi în relaţiile cu „aliaţii’“ vesteuropeni din blocul Atlanticului de nord. Pentru poporul român aceste vremuri nu se vor mai întoarce niciodată. (Aplauze prelungit). Astăzi, viaţa nouă pe care şi-o construieşte poporul nostru, securitatea şi independenţa sa naţională sunt apărate de puterea populară şi de forţa fără seamăn a celor 900 milioane de oameni de la Elba pînă la Marea Chinei, în frunte cu cele două mari puteri mondiale — Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză — hotărîţi ca în caz de primejdie să se ajute frăţeşte unii pe alţii cu toate puterile lor.’ (Aplauze puternice). De aceea, poporul român a primit cu o atît de vie aprobare şi cu adîncă încredere tratatul semnat la Varşovia, văzînd in ei chezăşia păcii şi securităţii sale, chezăşia unor noi victorii în munca sa paşnică, creatoare Putem fi pe deplin convinşi că poporul nostru iubitor de pace şi libertate, conştient de răspunderile sale naţionale şi internaţionale, îşi va îndeplini cu cinste obligaţiile ce-i revin, întărind semnătura pusă în numele său pe tratatul de la Varşovia printr-o muncă eroică pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru sporirea capacităţii ei de apărare, pentru triumful păcii şi colaborării internaţionale. (Aplauze îndelungate). Statul democrat-popular este puternic prin conştiinţa maselor, prin faptul că masele cunosc politica internă şi externă a partidului şi guvernului şi şi-o însuşesc ca pe propria lor politică. De aci rezultă sarcina de a înarma masele din punct de vedere politic şi ideologic, de a le lămuri profund politica internă şi externă a partidului şi guvernului, de a intensifica educarea lor în spiritul patriotismului şi internaţionalismului, în spiritul vigilenţei şi al fermităţii faţă de duşmani. Trebuie să manifestăm o grijă permanentă pentru vitezele noastre forţe armate — strajă neclintită a cuceririlor poporului muncitor şi a intereselor de stat ale republicii. (Aplauze). Trebuie să dezvoltăm pe mai departe economia noastră şi în primul rînd industria grea, baza puterii patriei, să luptăm pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal, pentru ridicarea agriculturii şi obţinerea unor recolte bogate. Dezvoltarea continuă a cercetărilor ştiinţifice, introducerea în producţie a metodelor înaintate şi a celor mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii — baza progresului tehnic şi a creşterii rapide a productivităţii muncii — constituie în prezent o sarcină capitală in lupta pentru întărirea patriei şi ridicarea nivelului de trai al poporului. Tovarăşi deputaţi-Influenţa pe care hotăririle Conferinţei de la Varşovia o exercită asupra desfăşurării evenimentelor internaţionale este cu atît mai puternică cu cit, în această perioadă,«în viaţa internaţională s-au impus atenţiei generale o serie de importante iniţiative sovietice, care au determinat un puternic curent în favoarea destinderii încordării şi a rezolvării problemelor litigioase pe calea tratativelor. Opinia publică internaţională a apreciat noile propuneri ale Uniunii Sovietice în problemele reducerii armamentelor, interzicerii armei atomice şi înlăturării primejdiei unui nou război ca o contribuţie din cele mai importante la cauza păcii şi destinderii internaţionale. Corespunzînd interelor vitale ale popoarelor, aceste propuneri sînt aprobate cu însufleţire de toţi oamenii iubitori de pace de pe întreg globul pămîntesc. Rezolvarea problemei austriace, realizată din iniţiativa Uniunii Sovietice, este incontestabil un nou şi important succes al politicii de pace şi destindere internaţională. Semnarea la 15 mai de către cele patru mari puteri a Tratatului de stat cu Austria, recunoaşterea deplinei ei suveranităţi constituie unul dintre cele mai însemnate evenimente internaţionale din ultima vreme. Republica Austriacă devine un stat neutru care nu va participa la nici un fel de blocuri şi nu va permite creareade baze militare străine pe teritoriul ei. __ Exemplul austriac demonstrează cit de falsă şi de tendenţioasă este teza cercurilor agresive din Occident cum că pentru statele vest-europene ar exista o singură orientare externă: aderarea la blocul agresiv al Atlanticului de nord. Exemplul austriac arată că în noile condiţii din Europă aceste state pot evita subjugarea lor politică, economică şi militară de către Statele Unite, că ele pot să se dezvolte în mod independent şi să-şi apere securitatea tocmai prin neparticiparea lor la blocurile agresive iniţiate de imperialiştii americani. De aceea „atracţia irezistibilă“ — cum o numeşte presa americană — pe care exemplul austriac o exercită în tot mai multe state din Europa apuseană stîrneşte odinca nelinişte a noilor pretendenţi la dominaţia mondială. Toate acestea sînt roade incontestabile ale politicii consecvente de pace a Uniunii Sovietice şi a celorlalte state iubitoare de pace. Mai mult ca oricînd ele au un uriaş răsunet în lumea întreagă. Că rezultat, năzuinţa spre pace a popoarelor a devenit atît de generală şi de puternică, cererea lor ca marile puteri să treacă la rezolvarea problemelor internaţionale pe calea tratativelor a devenit atît de insistentă incit nu mai poate fi ignorată Tocmai această împrejurare a determinat cercurile guvernante ale S.U.A., care pînă nu de mult au avut o atitudine cu totul nefavorabilă ideii unei conferinţe a şefilor guvernelor marilor puteri, să-şi schimbe poziţia şi să declare că sînt de acord cu o asemenea conferinţă. Dar nu lor să tragă concluziile cuvenite de pe urma ultimelor evenimente din Europa şi Asia şi să vadă că ele au constituit tot atîtea eşecuri ale politicii ..de pe poziţii de forţă", aceste cercuri încearcă să prezinte lucrurile ca şi cumne-am găsi în faţa unor „succese“ ale acestei politici. Nu se poate să nu recunoşti că conducătorii diplomaţiei americane, care şi-au stabilit de mult reputaţia unor oameni ce nu se sinchisesc de realitate, au întrecut cu mult, de astă dată. Performanţele lor anterioare. A pretinde că semnarea Tratatului de Stat cu Austria este o „victorie“ a politicii „de pe poziţii de forţă“ într-un moment cînd, în urma tratativelor dintre guvernul sovietic şi guvernul austriac şi sub presiunea forţelor sociale din Austria şi a opiniei publice mondiale, eşti nevoit să te împaci cu ideea unei Austrii Independente şi neutre şi să renunţi la „fortăreaţa alpină“, pe care strategii americani contau atît de mult în planurile lor, înseamnă să te pui într-o situaţie de-a dreptul ridicolă. După cum a reieşit, născocirea despre pretinsa victorie a politicii „de forţă“ în Austria a fost necesară inspiratorilor acestei politici pentru a formula pretenţia nu mai puţin ridicolă ca pe ordinea de zi a conferinţei şefilor celor patru guverne să fie trecută problema restabilirii vechilor regimuri in ţările de democraţie populară. Aceasta constituie o grosolană manifestare a politicii de amestec în treburile interne ale statelor democratpopulare pe care o promovează de peste zece ani, cu o încăpăţânare demnă de o cauză mai bună, cercurile guvernante din Statele Unite. Poporul român liber și stăpîn pe soarta sa1, respinge în mod hotărît această nouă încercare imperialistă a S.U.A. de imixtiune în treburile sale interne. (Aplauze puternice). Chestiunea regimului de stat al Romîniei a fost hotărită odată pentru totdeauna de poporul român conform voinţei şi intereselor sale şi nici un fel de putere străină n-are căderea s-o pună în discuţie. După cit se pare insă, unele personalităţii oficiale din S.U.A. au pierdut nu numai simţul realităţii, dar şi simţul măsurii. Aceasta o dovedesc, între altele, discursurile privind ţara noastră, rostite nu de mult în incinta parlamentului Statelor Unite de mai mulţi deputaţi şi senatori americani. Vorbitorii, străduindu-se să fie în notă cu conducătorii politicii externe a S. U. A., au mers atît de departe încît au încercat să fixeze şi data la care poporul român ar trebui să aniverseze independenţa de stat cucerită la 9 mai 1877. Onorabilii congresmeni ar dori să impună o astfel de dată a aniversării indepedenţei incit ca să coincidă cu o dată care se aniversează astăzi numai în Statele Unite —data urcării pe tron a primului Hohenzollern în Romînia. După cum se vede, vajnicii republicani din congresul american nu se lasă cu una cu două cînd este vorba de o monarhie care a servit cu atîta promptitudine interesele capitalului internaţional. Asemenea încercări de amestec în treburile interne ale altor state sunt incompatibile cu principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite şi nu pot să fie considerate altfel decât ca o expresie a tendinţelor agresive ale unor anumite cercuri al căror scop este aţîţarea „războiului rece“ şi accentuarea şi mai puternică a încordării internaţionale. In ceea ce priveşte conferinţa şefilor guvernelor celor patru mari puteri, poporul român ca şi celelalte popoare, consideră că ea poate fi folositoare numai în cazul în care din partea tuturor participanţilor se va manifesta dorinţa de a contribui la rezolvarea problemelor internaţionale serioase şi de a hotărî măsuri practice care să ducă la micşorarea încordării internaţionale. In prezent are loc la Belgrad întîlnirea la cel mai înalt nivel între reprezentanţii Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei. Oamenii muncii, poporul român şi guvernul său salută călduros această întîlnire, dorind din toată inima încheierea cu succes a tratativelor de la Belgrad. Noi atribuim deplinei normalizări a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Iugoslavia o însemnătate internaţională deosebită pentru întărirea păcii şi securităţii în Europa. (Aplauze). Tovarăşi deputaţi, In viaţa internaţională, în ciuda împotrivirii înverşunate a cercurilor agresive care vor să îndrepte lucrurile spre un nou război, s-au creat în momentul de faţă posibilităţi deosebit de favorabile pentru îmbunătăţirea relaţiilor între state, pentru rezolvarea a noi probleme litigioase, pentru micşorarea încordării internaţionale. Trebuie să desfăşurăm mai departe lupta pentru preîntîmpinarea războiului, pentru consolidarea şi apărarea păcii. In mod special se pune acum sarcina întăririi păcii şi securităţii în Europa, căreia i-a fost consacrată conferinţa de la Varşovia. Supun Marii Adunări Naţionale spre ratificare Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele 8 state europene, tratat care constituie un important instrument de garantare a securităţii acestor state, de apărare a păcii şi securităţii în Europa. (Aplauze prelungite. Toţi se ridică in picioare). Coraportul Comisiei de Afaceri Externe drDeputatul Matei Socor din cumscripţia electorală „Ilie Pintilie“,Bucureşti, a prezentat coraportul Comisiei Afacerilor Externe a Marii Adunări Naţionale în care se spune între altele : Comisia Afacerilor Externe constată că Tratatul de la Varşovia răspunde intereselor vitale ale poporului român şi constituie totodată o contribuţie de cea mai mare însemnătate la apărarea păcii şi securităţii în Europa. El ridică o stavilă de granit în calea aventurilor războinice, avertizînd cercurile agresive că independenţa şi securitatea fiecărei ţări mari sau mici, participante la tratat, sunt apărate de uriaşa forţă comună a tuturor popoarelor lagărului păcii şi socialismului, unite printr-o strînsă prietenie şi colaborare frăţească. Aceasta are o Însemnătate deosebită astăzi, cînd cercurile agresive, în frunte cu cele din S.U.A., reînvie pe baza acordurilor de la Paris, militarismul vest-german, agresiv şi revanşard. Poporul român, pentru care cele două războaie mondiale, dezlănţuite de militariştii germani, au însemnat pierderi incalculabile de vieţi omeneşti şi de bunuri, vede in Tratatul de la Varşovia o pavăză împotriva unei noi agresiuni imperialiste. Niciodată în istoria ei, patria noastră nu s-a bucurat de o garanţie atît de puternică a securităţii şi independenţei sale ca aceea pe care o reprezintă marea alianţă pecetluită la Varşovia. Ţelul principal al semnatarilor tratatului este apărarea securităţii popoarelor lor şi slujirea cauzei păcii. Trebuie subliniat că Tratatul de la Varşovia se încadrează în totul în spiritul şi litera Cartei O.N.U. In virtutea tratatului, statele participante se obligă nu numai să se ajute între ele în cazul unui atac şi să colaboreze pe tărâm economic şi cultural, dar şi — lucru de imensă însemnătate politico-morală — să ducă în relaţiile lor externe o asemenea politică şi să militeze pentru un asemenea program de măsuri internaţionale concrete, care să dea omenirii posibilitatea de a se bucura de binefacerile unei reale destinderi internaţionale şi să îndepărteze ameninţarea unui nou război. Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală semnat la Varşovia de reprezentanţii celor opt state europene şi cu care Republica Populară Chineză s-a declarat pe deplin solidară, va face să sporească considerabil eficacitatea nobilei lupte duse de forţele păcii, care cresc neîncetat în lumea întreagă. Comisia Afacerilor Externe a Marii Adunări Naţionale a R.P.R. a dezbătut şi analizat articol cu articol Tratatul de la Varşovia. Considerind că tratatul exprimă năzuinţele poporului român şi corespunde intereselor cauzei păcii între popoare, comisia l-a aprobat în unanimitate şi a hotărît să recomande Marii Adunări Naţionale să-l ratifice. iu comuna Muntenii de Sus, schimbul de mărfuri între oraş şi sat trebuie îmbunătăţit Printre comunele bogate în culturi cerealiere din raionul Vaslui, se numără şi Muntenii de Sus. Foarte mulţi locuitori din satele acestei comune, muncindu-şi cu grijă ogoarele, folosind metode agrotehnice Înaintate, reuşesc să stringă, an de an, recolte bogate de produse agricole, în special porumb, grîu, floarea-soarelui. Producţia de cereale ce se obţine în această comună crează condiţii suficiente dezvoltării şi schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. Acest lucru cere însă din partea consiliului de conducere al cooperativei de consum din Muntenii de Sus să muncească în aşa fel încît tot mai mulţi ţărani muncitori să fie atraşi în jurul cooperativei, pentru ca ea să-şi poată îndeplinii rolul de organizaţie de masă pusă in slujba întăririi legăturii — pe linie economică —între oraş şi sat. Faptele arată însă că cooperativa din Muntenii de Sus nu-şi îndeplineşte în condiţiuni corespunzătoare această sarcină însemnata, din care cauză şi rezultatele obţinute, în special în ultimul timp, sunt nemulţumitoare. Intr-adevăr planul de desfacere a produselor industriale pe pri®ul trimestru al acesti an nu a fost îndeplinit, iar în ceea ce priveşte realizarea planului de achiziţii se constată şi aici o serioasă rămînere in urmă. Aşa de pildă, în această perioadă s-au făcut achiziţii doar în procent de 27 la sută faţă de sarcinile de plan. Aceeaşi situaţie se prezintă şi în trimestrul II, în perioada 1 aprilie — 15 mai, achiziţionînduse doar 19,8 la sută din planul trimestrial din care 21 la sută la porumb. Rezultatele slabe obţinute pînă acum se explică prin faptul că consiliul de conducere al cooperativei nu priveşte cu suficient simţ de răspundere sarcina realizării planului economic. In loc să se îngrijească de îndrumarea membrilor consiliului de conducere, a gestionarilor şi achizitorilor privind mobilizarea membrilor cooperatori la rezolvarea problemelor pe care le are cooperativa, tov. preşedinte Vasile Duluman consideră că este mai important să dea atenţie altor lucruri uneori fără importanţă care ar putea fi uşor amînate. În ceea ce-l priveşte pe tov. Vasile Buruiană, vicepreşedintele, care răspunde direct de problemele achiziţiilor, şi el a lăsat această sarcină pe seama contabililor cooperativei. Avînd o concepţie greşită faţă de rolul cooperativei în dezvoltarea schimbului dintre oraş şi sat, considerînd mai mult cooperativa drept un simplu magazin unde ţăranii muncitori se aprovizionează cu produse industriale şi vînd produse agricole, consiliul de conducere a subapreciat ţinerea legăturii strînse cu ţăranii muncitori, ca şi antrenarea în muncă a membrilor comisiei de revizie. O dovadă în plus a insuficientei preocupări a consiliului de conducere al cooperativei faţă de problema achiziţiilor, este şi aceea că în cadrul celor 3 consilii săteşti nou alese, care trebuiau antrenate şi îndrumate, activează doar cîţiva oameni. Lipsa unei legături strînse între cooperativă şi organele sfatului popular comunal constituie încă unul din motivele pentru care planul de achiziţii n-a fost realizat.Motivînd cu „lipsa de timp“, comitetul executiv al sfatului popularcomunal (preşedinte tov. Clement Lazăr) dă dovadă de indiferenţă atunci cînd este vorba să sprijine cooperativa în acţiunile ce le întreprinde aceasta. Dezinteresul comitetului executiv ca dealtfel şi al organizaţiei de bază (secretar tov. Gh. Gh. Dulman), care au datoria să desfăşoare o intensă muncă politică de lămurire a ţăranilor muncitori privind rolul cooperativei în organizarea şi dezvoltarea schimbului dintre oraş şi sat şi asupra avantajelor ce le obţin de pe urma cooperării în muncă, s-a dovedit şi prin aceea că atit deputaţii cît şi agitatorii n-au fost antrenaţi şi n-au fost îndrumaţi în activitatea lor. Deficienţele existente în munca consiliului de conducere al cooperativei din Muntenii de Sus, ca şi a altor cooperative din raion, au făcut ca pe perioada 1 aprilie—15 mai planul de achiziţii pe raion să fie îndeplinit într-un procent neînsemnat. Aceasta este în mare măsură şi o urmare a lipsei de sprijin, îndrumare şi control din partea organelor U.R.C.G. (preşedinte tov. M. Pălimac). Comitetul raionalde partid şi U.R.C.C. Vaslui trebuie să analizeze temeinic munca cooperativelor săteşti în ceea ce priveşte realizarea sarcinilor pe care le au acestea şi să ia măsuri corespunzătoare, astfel încît reţeaua cooperatistă de consum din raionul Vaslui să constituie cu adevărat principala pirghie de legătură economică între oraş şi sat. Nr. 2725 SPe întinsul regiunii noastre îşi menţine fitful de grupă fruntaşă Ziua în care a avut loc ultima consfătuire de producţie a grupelor sindicale din sectorul filatură al fabricii „Victoria“, a constituit pentru muncitoarele secţiilor un prilej de trecere în revistă a tuturor realizărilor, de scoatere la iveală a lipsurilor care mai există in procesul de producţie. Ana Pătrăşcanu, organizatorica grupei sindicale nr. 25 din secţia ringuri de exemplu a analizat serios cu acest prilej munca tovarăşilor din grupa ei. Ea a criticat sever pe muncitoarele Ana Ciută şi Paraschiva Adochiţei, deoarece ele nu au depus străduinţă în realizarea sarcinilor ce le-au revenit, rămînind astfel in coada grupei. Pentru a le veni în ajutor tov, Ana Pătrăşcanu şi-a propus să le împărtăşească din experienţa practicii ei de producţie. Astfel, începînd din primele zile ale lunii mai, ea le-a arătat în permanenţă felul cum se poate spori producţia, prin aplicarea cu consecvenţă a metodei marşlui, şi Jandarova. Folosindu-se de îndrumările preţioase ale tovarăşei Pătrăşcanu, aceste muncitoare au reuşit în scurt timp să obţină o serie de frumoase succese. Un exemplu viu în acest sens îl constituie, printre altele, şi fosta codaşă în producţie Ana Ciulă. Lichidîndu-şi lipsurile, ea a reuşit să-şi depăşească sarcinile de producţie planificate pe luna aceasta, dina în plus pînă în ziua de 23 mai, cîteva zeci de kilograme fire de bună calitate. Actualmente, grupa sindicală nr. 25 a tovarăşei Ana Pătrăşcanu se situează printre grupele fruntaşe în producţie. Multe din muncitoarele acestei grupe, cum sunt: Geta Andrei, Roza Sinuţaru, Elena Guşuvan, Geta Iftode, Elisabeta Rîpă şi altele, au dat la un loc peste sarcina planificată pe luna în curs, 290 kg. fire de bumbac de bună calitate, contribuind astfel la realizarea sarcinilor de plan pe secţie. VALENTIN ILIUŢA corespondent încălţăminte peste plan Colectivele celor 3 ’benzi de producţie ale cooperativei de încălţăminte,30 Decembrie“ continuă cu succes lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Evitînd pe cît posibil timpii morţi, prin o mai bună, organizare a locului de muncă, colectivul benzii nr. 1 şi-a desfăşurat activitatea de producţie în mod ritmic. In acest fel el a reuşit să dea, în perioada 3—24 mai un număr de peste 650 perechi de încălţăminte ca: şoşoni de pîslă, pantofi pentru copii, etc. Colectivul benzii nr. 3, nu s-a lăsat nici el mai prejos ca celelalte două benzi de producţie. Faţă de normă prevăzută, fiecare muncitor din ca-*drul acestui colectiv a dat cîte o pereche-două de încălţăminte în plus. Frumos au lucrat şi muncitorii benzii nr. 2, care folosind la maximum deşeurile, au confecţionat pentru sezonul de vară mai mult de 370 perechi de sandale bărbătești și de copii. Muncă spornică pentru buna întreţinere a culturilor Tinerii colectivişti din gospodăriile raionului Negreşti întimpină Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia, cu noi succese în muncă. Hotărîţi să dobindească o recoltă îmbelşugată la hectar, tinerii din gospodăria colec-. tivă Vovrneşti, au terminat plivitul celor 136 ha. grîu însămînţate în toamna anului trecut. Aceasta s-a putut realiza prin formarea a două echipe de tineri conduse de utemistele Aglaia Moroşanu şi Eufrosina Enache. Utemiştii Elena Rotilă, Maria Oprea, J. Damian, Constantin Enache şi alţii s-au evidenţiat prin munca rodnică desfăşurată Exemplul tinerilor colectivişti din Vovbeşti a fost urmat de cei de la gospodăria colectivă din Cuci. Aici, echipă de tineret formată din 9 membri, au privit 17 ha. păioase şi au prăşit pînă în prezent 4 ha. însămînţate cu floarea-soarelui. Cu multă dragoste şi elan au muncit utemiştii Maria Radu, Aurica Ambrozie, Aglaia Zaloagă şi A. Gelu. Cu deosebită intensitate se desfăşoară munca de întreţinere a culturilor şi în gospodăria colectivă din Găureni, unde utemiştii au plivit deja peste 90 ha. cu grîu, in frunte situîndu-se Maria Bărbuţă, C. Pricope şi E. Donici. Cu multă însufleţire au muncit şi tinerii colectivişti de la Moara Ciornei care au terminat complet plivitul păioaselor şi au prăşit peste 14 ha. de floarea-soarelui. Pînă acum, tinerii din raionul Negreşti au plivit peste 500 ha. păioase şi au prăşit sute de hectare. VASILE GORGAN - corespondent Harnicii cultivatori Cind ajungi la gospodăria agricolă de stat Moara Grecilor, de jur împrejur privirea iţi cuprinde sute de straturi de legume. Acestea sînt loturile individuale ale muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor gospodăriei. Ei au cultivat pe aceste parcele de pămînt ceapă, ridichi de lună, usturoi şi alte legume necesare bunei aprovizionări, a familiilor lor. Pe loturi individuale Acum, in această perioadă, muncitorii, tehnicienii , funcţionarii gospodăriei lucrează de zor la îngrijirea culturilor. Datorită strădaniei cu care îşi îngrijesc grădinile, Anica Spătaru, Ion Melinte, Maria Geneş, Constantin Antohi, Constantin Păduraru, Ion Cotruţă şi mulţi alţii deţin cele mai frumoase culturi. Au contractat Sprijinit de către organizaţia de bază, consiliul de conducere al cooperativei din Bohotin, raionul Negreşti a reuşit să-şi organizeze mai bine munca şi în domeniul contractărilor. In comuna Bohotin sunt mulţi ţărani muncitori care au contractat cu cooperativa să livreze diferite cantităţi de fructe, după ce agitatori ca Neculai Mardare şi N. Dumitriu i-au lămurit asupra avantajelor de care se bucură producătorii contractanţi. Printre contractanţi _ _se numără Constantin Agavriloaiei, cu cooperativa care va preda cooperativei 600 kg. nuci şi 700 kg. gutui, Petru Mardare care a contractat 2000 kg. pere şi 400 kg. nuci, Ioan Flander, care a contractat 1000 kg. vişine şi 600 kg. nuci, Neculai Aron, Constantin Andrieş şi mulţi alţii. In munca de achiziţii şi contractări s-au evidenţiat de asemenea tov. Dumitru Aconstantinesei, vicepreşedinte al cooperativei şi gestionarul Vasile Andrieş. CHIRILA AXINTE corespondent Se dezvoltă creşterea păsărilor Activitatea comisiei de femei de pe lingă sfatul popular al comunei Rediu-Tatar din raionul Iaşi, este tot mai intensă. Din iniţiativa acesteia, s-a iniţiat o acţiune pentru înmulţirea păsărilor. Preşedinta comisiei de femei, tov. Maria Obadă, împreună cu ţărăncile muncitoare Elena Ciobanu, Maria Şoltuz, Elisabeta Tănase şi multe altele, au pornit să ducă o intensă muncă de lămurire printre gospodinele comunei în vederea înmulţirii păsărilor. In scurt timp, cu ajutorul comitetului executiv al sfatului popular, s-a reuşit să se stringă 650 ouă, care au fost trimise zilele acestea la incubatorul din Bucium, pentru a se scoate pui. Ţăranii muncitori din comuna Rediu sunt hotărîţi să folosească toate posibilităţile acordate de stat pentru dezvoltarea şi creşterea păsărilor. V. MIHAILOV corespondent Acţiuni de înfrumuseţare a satelor Ţăranii muncitori din satele Porcişeni şi Găneşti, raionul Huşi, sînt cunoscuţi pentru hărnicia lor. Pe lingă muncile cîmpului pe care le execută la timp şi în cele mai bune condiţii, ei se îngrijesc îndeaproape şi de aspectul satului lor. Astfel, numai in cîteva zile, s-au transportat pe marginea drumului principal peste 60 metri cubi de nisip. Totodată, s-a săpat de o parte şi de alta a drumului şi un şanţ pe o distanţă de 200 m. Printre cei care sunt în fruntea acestei acţiuni se numără şi tov. Ion Gh. Blagoci, Dumitru Gh. Blagoci Gheorghe, Bărbuţă, Gheorghe V. Nichita, Neculai Gh. Lungu şi alţii. ION BUZDUGAN corespondent înfrumuseţarea comunei constituie o preocupare de forţgie pentru, ţărănii muncitori din comuna Scinteia. Astfel, mobilizaţi de deputaţii lor, în întreaga comună au fost reparate 3 podeţe, iar peste apa Rebricea s-a construit din nou un podeţ. Tovarăşi ca Ion Stratilă, Ion Marian, Gh. Rusu şi alţii, au prestat cele mai multe ore de muncă voluntară, la repararea şi construirea acestor podeţe. O echipă formată din ţăranii muncitori Constantin Humă, Pavel Dumitru, Vasile Rusu şi alţii au curăţat şanţurile de pe marginile drumului şi au transportat şi o însemnată cantitate de pietriş pentru refacerea şoselei principale care leagă gara cu centrul satului. Acţiunea de înfrumuseţare a comunei Scînteia continuă. LUNGU NATALIA Corespondentis. ★ A