Flacăra Iaşului, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2725-2750)

1955-06-01 / nr. 2725

Nr. 2725 1 IUNIE - ZIUA INTERNAŢIONALA A COPILULUI Pentru pace şi fericirea copiilor CĂMINUL DE ZI AL FABRICII DE ŢIGARETE Ne-am oprit intr-una din zilele trecute, pe la căminul de zi al fabricii de ţigarete din oraşul Iaşi. Am găsit, jucîn­­­du-se în curte sub privirile atente ale educatoarei, mai mulţi copii. Alţii se aflau în camera de joc. Gelu Zoriţă, fiul şofe­rului fruntaş in întrecerea socialistă şi Emil Cambureac au o grijă deosebită pentru higiena gurii. lat­ă pe amîndoi (in primul clişeu) spălîndu-se înainte de masă„ Licuţa Iov (clişeul din mijloc) are numai 5 ani. Ca şi tuturor copiilor, i s-au creat minunate condiţii de viaţă, in timp ce mama lucrează cu spor în fabrică. Licuţa Iov se joacă ca păpuşa, împreună cu mai mulţi „colegi“ de cămin: Gelu Zorilă, care trebăluieşte la un camion-jucărie, Magda Chiticeanu şi Emil Camb­ureac (clişeul din dreapta). In ziua de 1 iunie, popoarele din Întreaga lume sărbătoresc Ziua in­ternaţională a copilului. Milioanele de mame, unite in Federaţia Demo­crată Internaţională a Femeilor, au fixat data de 1 iunie ca zi de luptă pentru pacea şi fericirea tinerelor vlăstare. Anul acesta, Ziua interna­ţională pentru apărarea vieţii copi­ilor se desfăşoară în condiţiile unui nou şi puternic avînt al luptei po­poarelor pentru pace. Atitudinea unui stat faţă de copiii săi oglindeşte esenţa politicii sale. Sărăcirea clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare din ţările ca­pitaliste condamnă milioane de copii la o existenţă de foame şi la boli, periclitează dezvoltarea lor fizică şi intelectuală. însăşi presa bur­gheză subliniază că pretutindeni în lumea capitalistă bolile şi morta­litatea fac tot mai multe victime în rîndurile copiilor. Numai în S.U.A. mor în fiecare an peste 100.000 de copii în vîrstă pînă la 1 an, iar 80% din familiile ame­ricane nu pot achita taxele de asis­tenţă medicală a copiilor. In afară de aceasta, în S.U.A. munca copiilor este folosită pe scară mare, atît în industrie cît și în agricultură. In prezent, in Statele Unite, în afara celor 500000 de copii care lucrează în agricultură, aşa cum a arătat scriitorul american A. Kahn, mai există încă cel puţin 3.000.000 de copii ocupaţi în alte munci. Sistemul în­­văţămintului public din lumea capi­talistă trece printro criză adîncă. In S.U.A. se resimte lipsa a 325.000 săli de clasă, din care cauză mi­lioane de tineri americani rămîn în afara şcolii. In Italia se resimte lipsa de şcoli, în timp ce 80.000 de profesori sunt şomeri. In ţările coloniale şi dependente situaţia copiilor este mult mai grea­ In lumea capitalistă, sănătatea morală a copiilor este primejduită din egală măsură că şi cea fizică. E­­misiunile de radio, cinematograful, televiziunea, literatura bulevardieră caută să întipărească în mintea co­piilor necesitatea violenţei, a urii faţă de oameni şi civilizaţie. Cer­curile agresive caută prin toate căile să transforme tînără generaţie în carne de tun, într-un instrument de înfăptuire a planurilor sale a­­gresive. Un exemplu minunat de ceea ce se poate face pentru tînăra genera­ţie, acolo unde la cîrma statului se află cei ce muncesc, unde oamenii crează în numele păcii şi al vieţii, unde propaganda războinică este in­terzisă prin lege, îl constituie ţările lagărului păcii, democraţiei şi socia­lismului. In Uniunea Sovietică grijă pentru copii a devenit o lege a vieţii oame­nilor sovietici. Creşterea bunei stări a oamenilor muncii, miliardele de ruble care se acordă sub formă de ajutoare mamelor cu mulţi copii au un efect deosebit de binefăcător asupra situaţiei copiilor. In U.R.S.S. să creat şi se dezvoltă necontenit cea mai largă reţea din lume de case de naştere, creşe, grădiniţe de copii, tabere pentru pionieri şi şco­lari­­Pentru copiii ţării socialismului sunt larg deschise porţile spre învă­ţătură. Familia, şcoala, şi organizaţiile ob­şteşti sovietice acordă o deosebită grijă educării copiilor şi tineretului în spiritul dragostei înflăcărate faţă de patrie, în spiritul prieteniei între popoare şi al egalităţii lor în drep­turi, în spiritul dragostei pentru pace şi munca constructivă- In URSS creş­te o generaţie de oameni sănătoşi, viguroşi şi plini de viaţă. Urmînd exemplul Uniunii Sovieti­ce, oamenii muncii din R. P. Chine­ză şi din celelalte ţări de democra­ţie populară înconjoară copiii cu dragoste şi au o grijă deosebită pentru creşterea şi educarea lor.Copiii din ţările de democraţie populară cresc ca cetăţeni culţi, cu bogate cunoştinţe. In R­ P. Chineză, învaţă acum cu peste două ori mai mulţi şcolari ca înainte de 1948. In R. P. Polonă a fost înfăptuit învăţămîntul general obligatoriu şi gratuit. In R. P. Ungară numărul elevilor a crescut de două ori şi jumătate faţă de perioada dinainte de război. De grijă părintească sunt înconjuraţi copiii din R. Cehoslovacă, R. P. Bulgaria, R. P. Albania, R. D. Ger­mană şi R.P.D. Coreeană. In patria noastră, copiii simt zi de zi dragostea şi atenţia cu care-i în­conjoară partidul şi guvernul. In­staurarea regimului de democraţie populară a făcut ca ocrotirea mamei şi copilului să devină una din pre­ocupările de seamă ale statului. Constituţia patriei noastre şi legile ţării consfinţesc drepturi speciale pentru mamă şi copil. Niciodată pe pămîntul patriei noastre maternita­tea n-a fost sprijinită, preţuită şi cinstită, ca astăzi. Despre acestea vorbesc cele peste 25.000 femei dis­tinse cu titlul de „Mamă Eroină“ sau decorate cu , ,Gloria maternă“ şi „Medalia maternităţii“. In vederea lichidării analfabetis­mului, care făcea ravagii în Româ­­nia burghezo-moşierească, au fost înfiinţate în anii de democraţie popu­lară peste 2500 şcoli elementare noi şi, ceea ce este de asemenea nou şi minunat, multe din aceste şcoli funcţionează in 15 limbi ale mino­rităţilor naţionale. Condiţii bune au fost create pentru dezvoltarea lite­raturii pentru copii şi tineret­ In ultimii ani Editura tineretului a ti­părit peste 18 milioane exemplare cărţi. Numai în anul 1954, peste 125.000 pionieri şi şcolari şi-au pe­trecut vacanţa de vară în taberele speciale de la munte şi mare. Au fost amenajate noi parcuri distrac­tive pentru copii şi şcolari, case şi palate ale pionierilor, bazine de înot etc. Frumoase realizări în domeniul ocrotirii mamei şi copilului s-au în­registrat şi în regiunea noastră. E­­xistă acum 13 cămine de zi pe lingă întreprinderi, unde educatoarele se ocupă în mod deosebit de 935 copii, iar­­cele 17 cămine de zi din cartiere au o capacitate de 700 locuri. Mai multe sute de copii îşi vor petrece vacanţa de vară în taberele de la Bucium, Climeşti, Vlădiceni etc. Pentru uşurarea aprovizionării cu lapte a copiilor au fost înfiinţate la Iaşi şi Codăieşti bucătării centrale dietetice. Cu prilejul Zilei internaţio­nale a copilului, au luat fiinţă maga­zine speciale pentru cei mici, s-au amenajat noi solare cu cele necesare, s-au organizat expoziţii, concursuri sportive, festivaluri artistice. Creşele şi căminele de zi ale întreprinderilor au fost complet renovate. Ziua copi­lului a devenit o zi de adevărată sărbătoare. Lupta pentru apărarea copiilor este nedespărţită de lupta pentru pace­ De aceea, Ziua internaţională a co­pilului trebuie să constituie un nou imbold în lupta pentru zădărnicirea planurilor agresive ale imperialiş­tilor, împotriva reînvierii militaris­mului german revanşard, pentru re­zolvarea paşnică a problemelor in­ternaţionale litigioase, pentru mic­şorarea­ încordării in relaţiile inter­­naţionale. Cu gîndul la toţi copiii din lume şi în dorinţa de a le apăra viaţa, oamenii muncii din patria noastră păşesc cu încredere înainte pe dru­mul construirii socialismului, prin munca lor constructivă luptînd pen­tru apărarea păcii și viitorului copi­ilor. In numele viitorului copiilor mei Astăzi se sărbătoreşte pentru a­ cin­­cia oară Ziua internaţională a co­pilului. Această sărbătoare imi umple şi mie sufletul de emoţie. Bucuriile copiilor noştri îşi găsesc larg răsunet în i­­nimile noastre. Eu am 12 copii. Pri­mul a venit pe lume acum 22 de ani, iar ultimul acum 11 luni. Deşi unii din ei sunt mari, au ros­tul lor —“ unul e muncitor la fabrica „Ţesătura“, unul la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ şi unul la L. 1 Poduri, totuşi pentru mine tot copii au rămas şi vreau ca viaţa lor să nu fie ame­ninţată de nicio primejdie. Astăzi, in regimul democrat-popu­lar, mama şi copilul sunt în centrul atenţiei partidului şi guvernului. Eu de exemplu am primit de două ori pînă acum premiul unic de stat şi primesc ajutor familial de stat, aju­tor ce se acordă femeilor cu mulţi copii. Pe lingă aceasta, copiii mei, ca dealtfel toţi copiii patriei noastre, învaţă în mod gratuit la şcoală. Am cinci copii la şcoală iar unii din ei mai primesc şi bursă. Mai am doi copii la grădiniţa, iar ceilalţi doi fiind mai mărunţei, stau pe acasă. Noi, mamele suntem­ mereu cu ochii aţintiţi asupra viitorului copiilor noş­tri. Mă gîndesc deseori cu ură la cei care grăbesc reînvierea Wehrma­­chtului în Germania occidentală, pentru a-i îndrepta împotriva noas­tră. De aceea, acum, de 1 iunie Ziua internaţională a copilului, ziua so­lidarităţii mamelor care luptă pentru apărarea vieţii copiilor lor, îmi ală­tur şi eu glasul tuturor mamelor şi spun NU războiului. Acum, de 1 iunie, mă angajez să-mi cresc astfel copiii încît fiecare din ei să devină un cetăţean demn al patriei noastre, să-şi facă cu cinste datoria faţă de poporul nostru mun­citor, să fie un luptător neobosit pen­tru cauza păcii în lumea întreagă. MARIŞ ELENA mamă a 12 copii, str. Primăverii nr. 2, oraşul Iaşi FLAGARA IAȘULUI Ţie am adus din cringul mii Dinheun corn o creangă mare, Toată—floare Ungă floare Galbene şa zurgălău — Şi pe coaja de mesteacăn Scrisu^ţUam un cint de leagăn: — Cum un codru cornuen floare Cel dinţii, şi ger şi omt TLuffl doboară la pămint Ca ei copacul cel mai tare; Cum prin ţărnâ^şi face cale Ostenita de furnică Și in pioni­­a pitică Stringe roada in ocale; Cum își dăruie fîntina Ciutura cu apă plină In amiază pe colină, — Tu să iui întotdeauna! Dar cum taica primăoara Face focul in ograda Frunzele de an să ardă, Ori cum zmulge din secară Palămidă, pir, neghină, — Tu la fel din drumul pietii Pe acei ce-s ca butelii Săei stirpeşti din rădăcină ! Cfu­eeo stea se furişează Lingă leagăn pe aproape: Culcâefi fluturii de pleoape... Braţul tatei sta de pază Şi*o păzi în orice clipă Ochii* fi nopţi de sin z­ie­ne Visul mic ce se*nfiripă Printre gemenele gene... De*or veni „stihii" cumplite, Are tata pe la casă Furcă şi topor şi coasă Şi sint bine ascuţite Şi vecinii au la fel, Şi cătunul suntreg satul, Toată ţara*n lung şi latul — Pentru*acei ce por măcel! Sunt*a pace cornul lunii, Pentru toți copiii lumii! Bot de soare, bot de soare, Corn aduseam, corn în floare Ca să creşti ca el de tare. Şi pe coajă de mesteacăn Scriseam cîntecul de leagăn. HOP­IA ZILIERII ânt­ec de leagăn­­(Casa pionierilor din Iaşi fapte In viaţa nouă cre­ată copiilor din ţara noastră, o măreaţă realizare sunt şi Ca­sele pionierilor. ’ La Casa pionierilor din oraşul nostru, spre exemplu, se des­făşoară o activitate rodnică în cele 21 de cercuri, frecventate de cei mai buni pionieri din oraş. Deşi au în­ceput examenele, pionie­rii au continuat să vină la cercuri pentru ter­minarea ultimelor lu­crări în vederea des­chiderii expoziţiei cu ocazia Zilei internaţio­nale a copilului. Dacă intrăm în să­lile cercurilor, îi gă­sim pe micuţii pionieri adînciţi în munca lor. Tinerii naturalişti au terminat întocmirea ier­barului şi a insecta­relor, fără să uite de lotul experimental unde au răsărit legume şi zarzavaturi din răsad­niţa făcută de ei. In grădină, în apropierea unui copac, pionierele Doina Sevasti şi Emi­lia Costache cercetează atente o crenguţă. Se uită cu atenţie cum merge polenizarea fă­cută după învăţătura lui Mic­urin, între un măr local şi un măr Jonathan". Alături de cercul tinerilor natura­lişti sunt cercurile de chimie, feroviar şi radio. Membrii cercului de chimie expun la ex­azotaţi, acid azotic, acid clorhidric, săpun, cremă de ghete, eter, preparate de ei; pio­nierii de la cercul de radio au terminat macheta unei lămpi în timp ce Cos­tin Ghibu şi Eugen Ciu­­raru revăd piesele şi aparatele construite în timpul anului. Iar pionierii de la cercul feroviar termină con­struirea unor semnale electrice. Cunoştinţele teoretice din şcoală au fost aplicate creator în practică şi la cercul de fizică, prin constru­irea de aparate. Astfel, membrii cercului expun la expoziţie două a­­parate de telegraf şi o sonerie pe baza noţiu­nilor ştiinţifice căpătate in legătură cu electro­­magneţii. Cercul plas­tic expune cele mai reuşite lucrări din tim­pul anului. Ele sunt va­riate ca teme , unele reprezintă aspecte din uzine şi fabrici, altele din muncile agricole, din viaţa pionierilor sau desene după natură. In sălile expoziţiei au fost aşezate „Castelul feudal“ şi „Cetatea Neamţului“ în miniatu­ră, confecţionate din ar­gilă de către membrii­­cercului de istorie. Alături, sunt hărţile frumos executate de pionierii de la cercul de geografie. In cadrul cercului în­poz­iţii preparate ca­r­terar sunt încurajate creaţiile proprii ale pi­onierilor. Cele mai bune dintre ele au fost strînse într-un album. In cin­stea zilei de 1 iunie, s-au făcut compuneri şi poezii în care pi­­o­nierii îşi exprimă dra­gostea faţă de această zi însemnată, recunoş­tinţa faţă de grija par­tidului pentru viaţa lor fericită. Băieţii din cercul de mîini îndemînatice se mîndresc cu frumoase realizări * macheta unei gospodării colective şi o peşteră- In centrul machetei este sediul gospodăriei, alături sînt hambarele, grajdurile, iar in jurul lor ogoarele mănoase. O batoză a fost pusă în mişcare pentru a continua tre­­ierul. N-a fost uitată nici hidrocentrala. Privind peşteri, te laşi furat cu gîndul departe în frumoşii munţi al pa­­triei, unde rămîi im­presionat de sobrieta­tea unei peşteri adevă­rate. Nici pîonîerîî­ din celelalte cercuri (mu­­zîcal, băiet, pîăn, dra­matic) nu s-au lăsat măi prejos. Ei au pre­gătit un frumos pro­gram artistic. Copiii din patria noastră au astăzi o viață fericită, datorită grijii permanente a par­tidului și guvernului, ce veghează clipă cu clipa asupra lor. DAN HALAUS ______ CĂRŢI PENTRU COPII apărute în Editura Tineretului Lev Tolstoi: CEI TREI URŞI — 16 pagini, 0,80 lei. S. Marsac: URIAŞUL — 30 pa­gini, 0,80 lei. S. Mihalcov: IEPURAŞUL ÎN­CREZUT — 60 pagini, 5,35 lei. H. Ch. Andersen: MĂRUNŢICĂ — 30 pagini, 0,45 lei. Ch. Perrault: MOTANUL ÎN­CĂLŢAT ■— 16 pagini, 0,55 lei. Călin Gruia : PROFESORUL CEL NOU — 84 pagini, 1,15 lei. r Sg. 3-3 In vara anului acesta, sute de copii îşi vor petrece vacanţa în taberele de vară din regiunea noastră. La Bucium a luat fiinţă o tabără de vară pentru copiii muncitorilor de la Direcţia re­­gională C. F. R. Iaşi. Aici îşi vor petrece vacanţa peste 200 copii, în trei serii. La tabăra de vară din Paşcani, peste 70 copii vor avea prilejul să se re­­creteze. De asemenea, la tabăra de vară din Mirceşti, raionul Paşcani, îşi vor petrece vacanţa 40 de copii, iar un număr de 120 copii ai muncitorilor fabricii de zahăr din Roman şi ICO copii ai muncitorilor din industria lo­­cală, se vor deplasa la Climeşti şi respectiv Văleni. Pentru 50 copii ai muncitorilor de la fabrica „Ţesătura“ şi 40 ai muncitorilor de la fabrica „Victoria“, vor funcţiona în această vară tabere la Bucium şi respectiv Vlădiceni. * In cele 13 cămine de zi de pe lingă întreprinderile şi instituţiile existente din regiunea noastră, sunt un număr de 935 copii. Peste 700 copii sunt in cele 17 cămine de zi din cartier. * La secţia pediatrie a Spitalului de adulţi Codreşti au fost exe­cutate lucrări de renovare. Co­mitetul de sprijin format din femei a lucrat voluntar atît lenjeria de pat cît şi cea de corp. Pe lingă spital a luat fiinţă o nouă bu­­cătărie centrală de lapte pentru copii.* Ia satele raionului Roman sînt organizate expoziţii cu realizările dobîndite pînă acum în domeniul ocrotirii mamei şi copilului în ţara noastră. Expoziţia volantă este vizitată de numeroşi ţărani muncitori. Tot in raionul Roman, în comuna Gîdinţi, a fost pre­­gătit un festival artistic de către copiii din preventoriu. * In oraşul Vaslui au fost ame­­najate 3 plicuri cu solare pentru copii. Solarele s­nt înzestrate cu balansoare, umbrare şi jucării. Şi în Vaslui a fost organizată o ex­­poziţie raională reprezentîn­d rea­­lizările regimului nostru demo­­crat popular în domeniul ocrotirii mamei şi copilului. 39Ca să creşti mare şi frumos“... — Spicuiri din gazetele de perete ale întreprinderilor şi fabricilor — In cinstea zilei copilului, în cin­stea celor mici şi cu priviri senine, in cinstea generaţiei constructorilor de m­ine ai socialismului şi comu­nismului, colectivele gazetelor de perete ale fabricilor şi întreprinde­rilor din oraşul nostru au redactat numere festive. Din articolele afişate în organele de presă ale întreprinderilor poţi desprinde un lucru emoţionant şi de mare preţ : angajamentul solemn de a lărgi şi mai mult rîndurile fron­tului de luptă pentru pace, de a păzi cu înverşunare zîmbetul copilă­riei de umbra războaielor. Astfel, la gazeta de perete a fabricii „Ţesătu­ra“, tov. Ioana Rusu, notează pe o filă albă ca o frunte de copil : „Mă alătur luptei organizate şi pline de hotărîre a mamelor din întreaga lu­me ce nu mai vor ca viaţa celor mici să fie în primejdie“. Un gînd asemă­nător îl înscrie în aceeaşi gazetă şi tov. Elena Vieru : „Tratatul de la Varşovia, care a însemnat paşi trai­nici în eforturile comune pentru cauza păcii, pentru apărarea vieţii copilului, pe mine m-a bucurat foar­te mult. Eu lucrez în sectorul ţesă­­torie, în secţia rapidă, la 4 maşini. Ca muncitoare şi mamă de copii, mă străduiesc să depăşesc planul şi să dau ţesături de calitate, fiind con­vinsă că prin aceasta contribui la în­tărirea economică a patriei, la apă­rarea cuceririlor noastre...“ Acelaşi sentiment îl încearcă şi Silvia Da­­vlea : „Astăzi cînd imperialiştii a­­mericani vor să abată peste capetele copiilor noştri un nou război, noi mamele le răspundem într-un singur glas : nu pentru carne de tun ne creş­tem copiii, ci pentru viaţă, pentru mîndria de m­ine a patriei ! “. In cursul dimineţii de ieri m-am oprit şi în faţa frumoasei gazete de perete „Răsăritul“, organul de presă comun al organizaţiei de partid şi sindicale de la fabrica de ţigarete. Citind materialul afişat, am simţit că şi aici bat cu intensitate inimile ho­­tărîte ale aceloraşi apărători ai vie­ţii. Iată ce spune de exemplu tov. Fenia Iov, lucrătoare la maşina de împachetat tutun : Cel de al doilea război mondial care a fost dezlănţuit de fascismul german, a făcut pe mii şi chiar sute de mii de rmme, să-şi frîngă inima plină de chinuri deasu­pra copiilor sfîrtecaţi de schije, de gloanţe, de urgia războiului. De a­­ceea odată cu terminarea acestui răz­boi mondial, problema apărării vie­ţii celor mici a devenit o problemă principală. Cu atît mai principală din momentul cînd s-a dovedit că impe­rialiştii americani reînramează Ger­mania occidentală în scopul de a dez- părttu­i un nou război mondial. Ziua de 1 iunie să fie pentru noi mamele, o zi în care să ne înzecim puterile pentru a da produse mai multe și mai bune, pentru că in felul acesta contribu­im la întărirea puterii de apărare a patriei noastre dragi“. In alt articol intitulat „De ziua internaţională a copilului“, tov. Masse Iacobzon arată cum ziu­a de 1 iunie, se desfăşoară sub semnul intensificării luptei de apărare a păcii, de apărare a vieţii copiilor. Dacă în ţările capitaliste­­ spune autoarea articolului, mili­oane de copii sînt exploataţi în fa­brici, în uzine, în mine, la noi, după măreţul exemplu al Uniunii Sovie­tice, copiii se bucură din plin de anii copilăriei lor. Aşa bunăoară, in creşa şi căminul din întreprinderea noastră copiii se bucură de tot ce le trebuie, ei stau în camere spaţioase, avînd o hrană bună şi consistentă. Mama care-şi lasă copilul la creşă ori că­min, pleacă fără nici o grijă în pro­ducţie. Noi mamele din cadrul fabri­cii de ţigarete, văzînd grija pe care o poartă partidul şi guvernul nostru pentru copii, nu ne vom precupeţi nici un efort de a contribui cît mai din plin la îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, contribuţie de seamă la întărirea forţei de apărare a păcii şi a vieţii copiilor noştri. In alte gazete de perete, cum este aceea de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie" am găsit afişate şi dedica­ţii în versuri adresate copiilor. Aşa de exemplu, Angela Carabei semnea-* ză un numărul 8 al gazetei de la A­­telierele CFR „Ilie Pintilie“ o poe­zie plină de simţire în care adresân­­du-se fiului său autoarea îi spune: „Pe braţele muncite cu drag te-am legă­nat“. Impresionant este şi citatul luat din revista „Contemporanul“, ce stă afişat la loc de cinste pe frontis­piciul gazetei de perete de la între­prinderea E.T.A.C.S.: „Surîzi copil scump ! Sute de milioane de meşteri făuresc Pacea pentru tine, sute de mi­lioane de mîini cresc grîul şi fră­­mîntă aluatul pentru pîinea după care atîţia copii din lume duc dorul. Noaptea , tîrziu, cînd tu dormi şi visezi, oamenii mai muncesc încă pentru ca şi mîine dimineaţă pîinea şi untul să fie pe măsuţa ta, pentru ca să creşti mare şi frumos, pentru ca niciodată, niciodată numele tău să nu fie trecut în registre ca acelea ale primăriei din Hiroşima!“. Felul cum se oglindeşte în nume­roasele gazete de perete ale fabrici­lor şi întreprinderilor din localitate, grija pentru apărarea vieţii copilului, este dovada cea mai vie şi cea mai vibrantă că oamenii muncii din ora­şul nostru, sunt hotărîţi să lupte nu numai pentru pacea şi viaţa copiilor proprii, dar şi pentru pacea şi feri­i cirea copiilor din lumea întreagă. VALER MITRU

Next