Flacăra Iaşului, noiembrie 1955 (Anul 11, nr. 2855-2880)

1955-11-01 / nr. 2855

Să întărim unitatea popoarelor in lupta pentru pace *) Principala trăsătură caracteristică a epocii noastre este creşterea coe­ziunii şi nivelului de conştiinţă al maselor populare — adevăraţii fău­ritori ai istoriei. Masele populare în­ţeleg tot mai bine că tocmai ele sînt acea forţă hotărîtoare chemată să menţină şi să consolideze pacea. Nă­zuinţa popoarelor spre pace a che­mat la viaţă marea mişcare de masă a partizanilor păcii, care a avut un rol uriaş în lupta pentru destinderea încordării internaţionale. Voinţa de pace a popoarelor, întărirea colabo­rării tuturor forţelor iubitoare de pace au făcut posibilă şi necesară convocarea conferinţei de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru pu­teri. Această istorică conferinţă a însem­nat începutul unei importante coti­turi spre îmbunătăţirea relaţiilor din­tre state cu diferite sisteme sociale şi economice, a schimbat profund în­treaga atmosferă internaţională. Dez­voltarea evenimentelor internaţionale este influenţată tot mai mult de „spi­ritul Genevei“ — spiritul colaborării paşnice şi al înţelegerii reciproce. Cu un sentiment de adîncă recu­noştinţă constată popoarele din lu­mea întreagă că la realizarea acestui important progres în relaţiile inter­naţionale au avut un rol cu adevărat de nepreţuit Uniunea Sovietică, Re­publica Populară Chineză, toate ţă­rile lagărului socialismului şi de­mocraţiei , bastionul de neclintit al păcii. Promovînd fără abatere politica sa externă de pace, politică constantă­­de menţinere şi întărire a păcii, po­litică de colaborare internaţionala şi dezvoltare a legăturilor economice şi culturale cu toate ţările, Uniunea So­vietică a contribuit într-o măsură de­cisivă la succesul conferinţei de la Geneva, la consolidarea, şi dezvolta­rea destinderii realizate. Uniunea Sovietică a arătat un mă­reţ exemplu de felul cum „spiritul Ge­nevei“ trebuie întruchipat în fapte concrete, de felul cum trebuie rezol­vate probleme internaţionale arză­toare. Hotărîrea guvernului U.R.S.S. cu privire la reducerea efectivului forţelor armate cu 640.000 de oameni; retragerea înainte de termen a tru­pelor sovietice din Austria; stabilirea relaţiilor diplomatice între Uniunea Sovietică şi Republica Federală Ger­mană; dezvoltarea colaborării fră­ţeşti şi a prieteniei adevărate dintre Uniunea Sovietică şi Republica De­mocrată Germană; acordul sovieto­­finlandez, încheiat din iniţiativa gu­­vernului sovietic, cu privire la lichi­darea bazei maritime militare sovie­tice Porkalla-Udd din Finlanda. — toate acestea şi alte acte importante, înărpnfptp spre atenuarea continuă a încordării internaţionale, constituie o m­yp contribu­ţie la opera de consoli­dare a păcii. In scopul de a crea o atmosferă de încredere şi înţelegere între popoare, Uniunea Sovietică IXrorptip pp toate căile legăturile po­lip'-», economice şi culturale cu ce­lal­­te ţări. Prin abordarea profund princi­pială, elastică şi realistă a rezolvării problemelor internaţionale, prin toate actele sale, Uniunea Sovietică arată că principala ei preocupare este în­tărirea păcii în lumea întreagă. In interesul atenuării încordării interna­ţionale, al întăririi şi dezvoltării­­ spiritului Genevei“ a acţionat şi acţionează Republica Populară Chi­neză, care-şi continuă eforturile pen­tru reglementarea problemelor nere­­zolvate în interesul păcii şi securi­tăţii in Extremul Orient. Polonia, Cehoslovacia, Romînia, Ungaria, Bulgaria, Albania au făcut paşi im­portanţi în direcţia slăbirii încordă­rii internaţionale reducînd efectivul forţelor lor armate. Aceste măsuri găsesc aprobare şi sprijin fierbinte în *) Articol de fond din „Pentru pace trainică, pentru, democraţie popu­lară!" Nr. 43 (364) ________ inimile a sute de milioane de oa­meni din lumea întreagă. De la conferinţa de la Geneva au trecut mai bine de 3 luni. Oamenii politici cu răspundere din ţările oc­cidentale au rostit în acest timp mul­te vorbe frumoase despre utilitatea păcii şi a colaborării. Dar, deocam­dată, ei n-au întărit aceste vorbe frumoase cu nici un pas real care să contribuie la o nouă destindere a în­cordării internaţionale. Mai mult chiar, în ultimul timp, anumite cercuri occidentale au pornit o campanie zgomotoasă împotriva „spiritului Ge­nevei“, căutînd să reînvie politica „de pe poziţii de forţă“ şi a „războiului rece“, condamnată de istorie. In prezent privirile popoarelor sînt aţintite asupra Genevei, unde la 27 octombrie s-a deschis conferinţa mi­niştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri. Această conferinţă are sarcina de răspundere de a con­tinua opera începută de şefii gu­vernelor şi, în concordanţă cu direc­tivele lor, să examineze şi să pro­pună măsuri eficace pentru rezolva­rea problemei securităţii europene, a problemei germane, a problemei dez­armării şi aceea a dezvoltării contac­telor dintre Est şi Vest. Toţi oamenii de bună-credinţă aşteaptă ca parti­cipanţii la această conferinţă să a­­ducă o nouă contribuţie la cauza păcii. ■ Fireşte, nimeni nu ignorează difi­cultăţile serioase pe care le vor în­­tîmpina miniştrii afacerilor externe la rezolvarea acestor probleme inter­naţionale complicate. Dar aceste difi­cultăţi pot fi învinse dacă toţi parti­cipanţii la conferinţă vor merge pe calea întăririi şi dezvoltării „spiritu­lui Genevei“, vor da dovadă de bună­voinţă în timpul tratativelor, nu vor căuta divergenţe, ci vor căuta ceea ce apropie punctele de vedere, dacă vor tinde la colaborare şi la realizarea unei înţelegeri, dacă se vor călăuzi de interesele întăririi păcii şi ale se­curităţii internaţionale. ■ Popoarele tuturor ţărilor sunt vital interesate în succesul conferinţei mi­niştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri. Şi ele pot contribui în­tr-o mare măsură la obţinerea succe­sului dacă îşi vor exprima solidar şi organizat voinţa, pe care nu poate s-o ignoreze nici un om de stat, nici un guvern. Ce aşteaptă masele populare de la conferinţa de la Geneva a miniştrilor afacerilor externe ? Care sunt revendi­cările lor imperioase ? Popoarele cer rezolvarea principa­lei probleme a relaţiilor internaţionale contemporane — problema securităţii europene. Experienţa istorică ne în­vaţă că cele mai sîngeroase războaie au avut loc în Europa, că aici au înce­put primul şi cel de-al doilea război mondial, care s-au extins apoi asu­pra celorlalte ţări şi continente. Crea­rea unui sistem de securitate colec­tivă cu participarea tuturor statelor europene şi a S.U.A. constituie ga­ranţia cea mai bună a asigurării păcii generale, a creării unor relaţii de în­credere între state. Crearea unui sistem general-euro­­pean de securitate colectivă ar des­chide un drum real spre o apropiere între cele două părţi ale Germaniei, spre reunificarea Germaniei pe o bază paşnică şi democratică. Opinia pu­blică mondială împărtăşeşte în totul punctul de vedere că problema resta­bilirii unităţii Germaniei este în pri­mul rînd o problemă a germanilor în­şişi. In preajma conferinţei miniştri­lor afacerilor externe a fost larg pro­pagată în Occident părerea că succe­sul acestei conferinţe ar depinde de rezolvarea problemei reunificării Ger­maniei. In fapt asemenea păreri nu înseamnă altceva decît că nu există dorinţa de a se ţine seama de faptele reale, că nu există dorinţa de a se preocupa nici de securitatea europea­nă, nici de rezolvarea problemei ger­mane, denotă tendinţa de a duce la (Continuare în pag. 3-a) Conferinţă despre situaţia internaţională Ieri în Aula Bibliotecii Centrale Nicolaie Bălcescu“ tov. A. Adam, a conferenţiat despre: „Unele probleme ale situaţiei internaţionale“. Conferinţa, bine documentată şi interesantă a fost urmărită cu multă atenţie de numeroşi participanţi, agi­tatori, propagandişti şi de către cei care studiază învăţătura marxist-le­­ninistă. Conferenţiarul s-a ocupat de politica externă a Uniunii Sovietice, politică bazată pe principiul leninist al co­existenţei paşnice intre statele cu sisteme social-economice diferite. Vorbitorul a scos, tot­odată, în e­­videnţă uneltirile războinice ale unor cercuri politice din occident, cărora nu le convine pacea intre popoare. De asemenea conferenţiarul s-a o­­cupat pe larg de problemele ce se află în discuţia Conferinţei de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Ex­terne ai celor patru mari puteri. In interiorul ziarului: —■ M. NICOLAU : Din experienţa muncii de agitaţie Să luptăm pentru folosirea maximă a capacităţii maşinilor pag. 2-a — A. ZARES „Probleme de muzică“ Recenzii pag. 2-a — I. ZAHARESCU şi M BERAM : — Legătura cu masele — chezăşia succeselor în munca sfaturilor populare pag. 2-a Luna prieteniei romîno-sovietice — A 37-a aniversare a Uniunii Ti­neretului Comunist-leninist pag. 3-a — Simpozion despre folosirea ener­giei atomice în scopuri pașnice • pag. 3-a — Serbare populară la Roman pag. 3-a — N. TOFOR : Să ridicăm schimbul din noapte la nivelul celor de zi pag. 3-a — Conferinţa de la Geneva a miniş­trilor Afacerilor Externe al celor patru puteri Cuvîntarea rostită de V. M. Molotov în şedinţa din 29 octombrie pag. 4-a In cinstea celui de al 11-lea Congres al partidului Chemarea fruntaşilor în producţie din întreprinderile Capitalei Zilele acestea a avut loc consfătuirea fruntaşilor în producţie din întreprinderile din Capitală, organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. în vederea întâmpinării cu noi succese în muncă a zilei de 7 Noiem­brie şi a celui de al 2-lea Congres al Partidului Mun­citoresc Român. La consfătuire au luat parte membri ai Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., ai Consiliu­lui sindical orăşenesc, secretari ai organizaţiilor de partid, directori de întreprinderi, preşedinţi ai Comitete­lor de întreprindere, secretari ai U.T.M. şi numeroşi muncitori fruntaşi în producţie. La consfătuire s-a arătat că, sub conducerea organi­zaţiilor de partid, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii întreprinderilor din Capitală au obţinut succese însemnate in întrecerea socialistă pentru îndepli­nirea şi depăşirea sarcinilor primului plan cincinal. Pînă în prezent 144 întreprinderi, au îndeplinit cu mult înainte de termen sarcinile planului cincinal, ma­joritatea întreprinderilor şi-au realizat şi depăşit sar­cinile de plan privind scăderea preţului de cost, a crescut productivitatea muncii şi s-au realizat economii însem­nate. In cadrul întrecerii socialiste, mulţi muncitori şi tehnicieni au făcut propuneri preţioase pentru îm­bunătăţirea procesului de producţie. Pe această bază s-au obţinut însemnate acumulări băneşti peste plan. In cadrul dezbaterilor care au avut loc, numeroşi munci-­ tori fruntaşi în producţie şi-au manifestat hotărîrea lor şi a colectivelor pe care le reprezentau de a munci cu elan sporit pentru a intîmpina marea sărbătoare — 7 Noiembrie — şi Congresul partidului cu noi succese în producţie. Participanţii la consfătuire au discutat şi aprobat textul chemării către toate colectivele de muncitori, in­gineri şi funcţionari din întreaga ţară, de a obţine noi succese în cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a celui de al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Che­marea cuprinde, printre altele, angajamentul de a înde­plini şi depăşi planul cincinal al producţiei globale în fiecare întreprindere şi planul de stat al producţiei in­dustriale pe anul 1955 la toţi indicii pînă la 23 decem­brie anul curent; să se sporească,prin toate mijloacele productivitatea muncii, obţinînd în fiecare întreprindere pe fiecare loc de muncă o productivitate cu mult supe­rioară faţă de realizările avute pînă în prezent; să se obţină cu acelaşi număr de maşini, pe aceeaşi suprafaţă de producţie, o cantitate sporită de produse; să se lichi­deze pierderile din timpul de lucru prin mai buna organi­zare a muncii şi prin întărirea disciplinei muncii; să lupte pentru introducerea tehnicii noi, perfecţionarea proceselor tehnologice existente şi extinderea micii me­canizări la muncile auxiliare care necesită un mare vo­lum de lucru; să se ridice calificarea profesională a muncitorilor, pentru ca aceştia să stăpînească tot mai bine tehnica avansată astfel ca fiecare muncitor să-şi poată îndeplini şi depăşi sarcinile de producţie. Considerînd că în toate întreprinderile din patria noastră sunt rezerve şi posibilităţi ce pot fi valorificate, participanţii la consfătuire cheamă toate colectivele de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari din întreaga ţară să contribuie din toate puterile lor la îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor ultimului an al cincina­lului, la mărirea volumului de acumulări băneşti peste plan, căci toate acestea vor contribui la obţinerea de cît mai multe bunuri materiale, la ridicarea bunăstării poporului nostru, la întărirea scumpei noastre patrii. In raioanele Paşcani şi Roman se însămînţează ultimele suprafeţe La redacţie ne-a sosit o veste îmbucurătoare: in raioanele Păş­cani şi Roman se însămînţează ultimele suprafeţe planificate cu grîu. După modul cum este folo­sită capacitatea de lucru a ma­şinilor agricole şi a atelajelor cu siguranţă că insăminţările în aceste raioane vor fi terminate într-o zi sau două. întrecerea in cinstea Congresu­­lui partidului a însufleţit oamenii muncii de pe ogoarele celor două raioane la lupta pentru termina­rea grabnică a acestor lucrări a­­gricole de lu­are importanţă pen­tru obţinerea unei recolte sporite în anul viitor Exemplu de muncă neobosită, pentru respectarea an­gajamentului luat, l-au oferit muncitorii celor trei gospodării agricole de stat, membrii gospo­dăriilor agricole colective, printre care cei din Muncelul de Sus, Mo­­goşeşti, Cristeşti, Chili, Doljeşti, Sagna, ş.a. precum şi ţăranii în­tovărăşiţi din numeroase sate. Aceasta a constituit un puternic imbold şi pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală de a-şi t­ensifica eforturile pentru gră­birea insămînţărilor. Şi rezultate­le muncii lor n-au întirziat să se arate: comunele Mogoşeşti, Stol­­niceni Ghiţescu, Tătăruşi, Răchi­­teni, Tămăşeni, Pildeşti, Buruie­­neşti şi altele au terminat însă­­mînţările, în condiţiuni agroteh­nice bune, contribuind astfel ca raioanele lor să fie fruntaşe pe regiune. Deschiderea Expoziţiei de invenţii şi inovaţii ale muncitorilor şi tehnicienilor din întreprinderile regiunii Iaşi Intr-una din sălile Palatului Cul­turii s-a deschis duminică Expozi­ţia de invenţii şi inovaţii ale mun­citorilor şi tehnicienilor din între­prinderile industriale ale regiunii noastre. Expoziţia, organizată de Consiliul sindical regional în colaborare cu Filiala ASIT din localitate, cuprin­de un însemnat număr de prototi­puri de invenţii şi inovaţii, multe din acestea concepute în cinstea Congresului partidului. Exponatele constituie roadele acti­vităţii creatoare depuse de muncito­rii şi tehnicienii ieșeni pentru îm­bunătăţirea continuă a procesului tehnologic, în scopul creşterii pro­ducţiei şi productivităţii muncii. Printre prototipurile expuse la stan­dul Atelierelor C. F. R. „Ilie Pinti­­lie“, de pildă, se găseşte acela al unui strung mobil cu ajutorul că­ruia se pot rectifica cu multă uşu­rinţă şi precizie uzurile pivoţilor de locomotivă. Acest strung, conceput şi confecţionat de către tehnicianul Ştefan Gheorghe este mic, uşor ma­nevrabil, un singur om putîndu-l monta şi demonta cu uşurinţă la pi­vot. Prin punerea în funcţiune a a­­cestui strung, operaţia de strunjire a unui pivot se face numai în 40 minute în loc de trei zile. Deosebit de interesante sunt ex­ponatele de la standul Centrului mecanic regional SMT. Numai în a­­cest an au fost concepute 44 inova­ţii şi raţionalizări din care au fost aplicate 34, acestea aducînd anual e­­conomii de peste 7.600.000 lei. Privirile vizitatorilor sunt atrase şi de alte numeroase exponate, prin­tre care de căruciorul portativ rep­­tru curăţatul stelajului de la ring, realizat de Ion Dobre şi dispozitivul pentru trasul garniturilor curăţitoa­­re la carde al maistrului Ilie Cretea­­nu — ambele expuse la standul fa­bricii „Ţesătura“, care aduc o im­portantă contribuţie la îmbunătăţi-* rea calităţii produselor. De aseme­nea atenţia vizitatorilor este atrasă­ de ultimele realizări tehnice ale ino­vatorilor şi raţionalizatorilor de Îs Atelierele CFR Paşcani, IMS Roman* Fabrica de tricotaje „Moldova", „Vie** foria" şi altele. Gîndurile comunistei Anica Şcheianu — „Dar, mă rog, cine n-o cunoaşte pe Anica Şcheianu aici în fabrica noastră de ţigarete ? — se grăbi să mă asigure zîmbind secretarul orga­nizaţiei de bază. N-avea nici o grijă, tovarăşe, o găseşti imediat, te con­duce ori care, doar de douăzeci de ani lucrează în întreprinderea noas­tră". Amănuntul acesta, spus aşa prin­tre altele, îmi spori şi mai mult cu­riozitatea. Două decenii de muncă într-o întreprindere, nu-i chiar o glumă... îmi găsii iute o călăuză, care mă conduse în atelierul 37. De aici paşii mă duseră singuri şi fără de greş drept spre ţintă. Nici nu se putea să fie altfel, nici nu se putea să n-o ghi­ceşti. O trădau mişcările agile, pline de indeminare şi elan. Privirile ochi­lor verzi, neobişnuit de vioi, se o­­priră asupra mea de sub sprîncenele negre, cu bunăvoinţă şi prietenie. Timp n-avea însă. Degetele Anei Şcheianu alergau sprintene, cînd în­tr-o parte, cînd în alta a maşinii de împachetat ţigări, care, bine strunită, supravegheată îndeaproape, îşi conti­nua zumzetul neîntrerupt. Şi pachete­le de ţigări înşiruite pe o şină îşi urmau călătoria pînă ajungeau in mîinile harnice ale altor două mun­citoare, care le adunau în pachete mari. La capătul celălalt, o fetişcană bălaie rînduia ţigările ,care împinse de un resort nevăzut alunecau in pa­chetele deschise şi porneau pe itine­­rariul cunoscut. Din cînd în cînd însă, cădea cîte un pachet, tulburînd liniștea Anei, care îl ridica cu o re­peziciune uimitoare. — Vezi—mi se adresă ea, cu justi­ficată mindrie — dacă nu-i complet pachetul, mașina îl respinge, îl re­fuză năzdrăvana și pace. In ochii muncitoarei, sclipiră şă­galnice luminițe. Mă surprinse felul cum vorbea despre maşină ca despre o fiinţă, ca despre un tovarăş bun, cu dragoste, cu înţelegere, cu admi­raţie. Şi, cum ar fi vorbit altfel, cînd de maşină, bunul poporului, îşi lega­se atîtea nădejdi ! Au muncit şi muncesc împreună, i-a veghiat orice mişcare, i-a ascultat bătăile, i-a tă­măduit rănile. Iată de pildă, mai de mult, observase că scurgerea cleiului şi scamei ducea la uzarea pieselor. S-a frămintat atunci, a cugetat, s-a sfătuit cu mecanicul şi au găsit pînă la urmă soluţia de a face cutii de colectare a cleiului şi scamei. Pe urmă, la alt tip de maşini a izbutit să fixeze un dispozitiv, în aşa fel, ca să nu se mai piardă timp preţios in eliminarea blanchetei, cu care altă­­dată se înfunda maşina. Şi cite alte­le. .. Toate acestea au ajutat-o în muncă, i-au sporit încrederea şi au făcut să se menţină ani în şir prin­tre fruntaşii în producţie. La dobîn­­direa succeselor au ajutat-o insă şi cadrele, tovarăşii ei de muncă. Poate de aceea ochii verzi ai Anicăi cată înrouraţi, uneori, spre fe­tişcana bălaie, care munceşte alături de dînsa. Doar şi ea a fost o fetişcană sprintenă, dar nu tocmai pricepută, cînd a început a lucra în fabrică şi ştie cît preţuieşte la asemenea vîrstă sprijinul celor mari pentru perfecţionarea în muncă. — Mariana —se adresă ea fetei, cu vocea puţintel schimbată — ia seama la aranjatul ţigărilor şi la funcţionarea pieselor, cum te-am în­văţat. Vrem­ şi va trebui doar şi as­tăzi să depăşim norma cu 15 la sută. Sfaturi utile, imbolduri şi vorbe bune, însoţeau munca fetei care as­cultase de-atîtea ori îndemnurile co­munistei Ana Şcheianu. Uneori fe­tişcana îşi arunca privirile spre pa­noul, pe care se afla scris: „Brigada Ill­a Voroşin luptă pentru mărirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor, curăţenie şi ordine exem­plară". Aceste cuvinte ajunseră să-i însoţească munca, să-i conducă miş­cările, s-o călăuzească. „lată cheia succeselor" — îi spunea adesea Ana Şcheianu, maistra, învăţătoarea şi prietena ei. Şi orideciteori vedea că sfaturile-i sunt urmate, chipul Anei se lumina de o bucurie sinceră, tră­­dîndu-şi simţirile ascunse. Nu-i vor­­bă, ştiau fetele dinainte că, sub as­pectul de severitate şi exigenţă, se ascunde o inimă caldă, înţelegătoare de adevărat comunist. Să vadă ti­nerele vlăstare crescind în juru-i, cu­tezătoare, gata să Înfrîngă greutăţile, ăsta era visul ei. Să împărtăşească şi altora din cunoştinţele ei devenise o adevărată necesitate. Toate aces­tea le-a învăţat în întreprindere, un­de a găsit o familie mare, strîns u­­nită, o familie adevărată in care oa­menii se ajută între ei, îşi critică lip­surile, iar cei mai înaintaţi, comuniş­tii, închină preţioase clipe binelui tuturor, intereselor colectivităţii. Şi tot aici, Ana Şcheianu a învăţat să lupte împotriva greutăţilor, a învăţat să le înfrîngă. Adevăratul sens al vieţii însă, marea ei semnificaţie a inţeles-o harnica muncitoare abia din clipa cînd a cunoscut partidul, clipa în care a învăţat că suprema bucurie constă în a îmbina interesele perso­nale cu interesele întregii colectivi­tăţi. Şi de atunci Ana Şcheianu a de­venit fruntaşă. Mare şi frumoasă i-a fost răsplata, satisfacţiile personale, pentru rezultatele dobîndite. Şi iată că, nu de mult, comunistei Ana Şche­ianu, ca şi altor muncitori din în­treprindere, le-a fost hărăzită o ade­vărată şi sinceră bucurie: primirea steagului de întreprindere fruntaşă pe ţară, răsplata muncii lor rodnice. A fost o zi cu adevărat mare în viaţa ei, o zi de adevărată sărbătoare. Poa­te că amintirea acelei zile o face să muncească cu şi mai mult spor, cu şi mai multă tragere de inimă. „Luptăm pentru calitate — spune ea cu simplitate şi convingere —„ luptăm pentru o producţie sporită" După terminarea lucrului, care s-a soldat cu noi depăşiri, am însoţit-o pe Ana Şcheianu încă o bucată de drum.. De data asta mi-a vorbit de o carte, care o aştepta acasă, o carte pe care dorise cu sete, cu ardoare, s-o citească. „Un om între oameni" — mi-a spus ea, şi s-a grăbit să a­­dauge: „Iată o carte care mă intere­sează, mă pasionează chiar. In ge­neral îmi place să cunosc viaţa luptătorilor pentru pro­gres, pentru binele omenirii. Anul ăsta urmez cursul de istorie al parti­dului nostru şi asta îmi dă posibili­­tatea să cunosc viaţa şi lupta eroi­­­­or ro­n­ului nostru". Am mai sfătuit o vreme despre multe. Şi într-un tirziu ne-am des­părţit, strîngîndu-ne mîinile cu căl­­dură. Pe drum mi-a venit în gînd că fără îndoială, cronicarii timpului vor scrie şi istoria oamenilor simpli şi modeşti ca Ana Şcheianu, oameni care dovedesc eroism şi perseverenţă în munca paşnică pentru construirea socialismului. EL. P­IETRARU

Next