Flacăra Iaşului, martie 1956 (Anul 12, nr. 2959-2985)
1956-03-01 / nr. 2959
pag. 7-a Dezvoltarea ocrotirii sănătăţii publice în raionul Huşi în regimul de democraţie populară ocrotirea sănătăţii publice se manifestă sub cele mai variate şi complexe forme, fiind strins legată de dezvoltarea economiei naţionale de ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului. Realizări de seamă în ocrotirea sănătăţii publice au fost dobindite şi în cuprinsul raionului Huşi, grija partidului şi a guvernului pentru sănătatea celor ce muncesc fiind oglindită prin numeroase înfăptuiri. Astfel, faţă de situaţia existentă înainte de 23 August 1944 numărul de paturi existent în prezent reprezintă o creştere de 143 la sută. S-au creat numeroase unităţi sanitare noi: un Sanepid raional cu o staţie de malarie şi helmintologie, un laborator raional de igienă, un dispensar antituberculos, un servici de recoltare şi colectare a sîngelui, 11 case de naşteri, patru staţionare pentru adulţi, un dispensar rural cu staţionar de copii, un servici de salvare, o policlinică de adulţi şi alta de copii. De asemenea, s-au construit 2 dispensare de circumscripţie, la Duda şi Cîrligaţi, 16 bucătării de lapte pe lingă dispensarele de circumscripţie, precum şi 33 de puncte farmaceutice pe lingă cooperativele rurale, în afara celor 3 farmacii de stat existente in raion. In cele 5 spitale din raion s-a realizat o profilare a paturilor pe specialităţi; spitalele au fost încadrate cu medici specialişti şi personal sanitar bine pregătit şi înzestrate cu aparatură şi instrumentar medical modern, reuşindu-se prin aceasta să se acorde o asistenţă medicală cit mai calificată. De asemena, au fost electrificate spitalul raional Huşi spitalul din Ghermăneşti şi în curînd se vor electrifica spitalele unificate din Mălăieşti şi Răducăneni. In spitalele noastre se aplică cele mai înaintate metode sovietice de tratament, bolnavii sunt îngrijiţi cu toată atenţia. O grijă permanentă a fost acordată îmbunătăţirii asistenţei medicosanitare în mediul rural şi în special în sectorul socialist, creîndu-se puncte de sănătate,, dispensare, case de naşteri, staţionare de adulţi şi copii, puncte farmaceutice, încadrate cu cadre calificate în vederea rezolvării multiplelor probleme curativo-profilactice şi sanitaro-antiepidemice. Pentru unităţile socialiste din agricultură s-au pregătit surori auxiliare de Cruce Roşie, care pot să acorde asistenţă sanitară de urgenţă, cit mai aproape de locul de muncă. Personalul medico-sanitar a dus o intensă muncă de educaţie sanitară, contribuind prin a-ceasta la combaterea misticismului, obscurantismului şi practicelor empirice în apărarea sănătăţii oamenilor muncii. In munca de ridicare a nivelului educativ sanitar al populaţiei un rol activ l-a avut şi organizaţia de masă Crucea Roşie. De un devotament dosebit în ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii populaţiei au dat dovadă numeroase cadre medico-sanitare cum sunt tov. dr. Aron Ghiliman, Vasile Teodorescu, Oscar Sternberg de la spitalul raional din Huşi, dr. Socol Aurel, dr. Ştefan Niculescu, moaşa Ecaterina Găluşcă, moaşa Ecaterina Porumb din reţeaua sanitară a raionului, precum şi numeroase alte cadre medicosanitare care au muncit cu multă conştiinciozitate. Condiţiile materiale, optime precum şi munca plină de elan a cadrelor medico-sanitare a dus la îmbunătăţirea considerabilă a stării de sănătate a oamenilor muncii din raionul nostru. Astfel coeficientul de natalitate a crescut de la 24,2 la mie în 1946 la 31,9 la mie în 1955, în timp ce mortalitatea generală a scăzut de la 32,4 la mie în 1947, la 7,8 la mie în 1955, rezultînd un excedent natural care este în continuă creștere (de la 6,8 la mie în 1945 la 24,1 la mie în 1955). De asemenea, mortalitatea infantilă a scăzut de la 30,1 la sută, cit era in 1947 la 7,2 la suta in 1945, înregistrîiidu-se astfel cel mai scăzut procentaj cunoscut vreodată în raionul nostru. Aceeași scădere continuă a înregistrat-o şi mortinatalitatea care de la 8,9 la sută ci reprezenta în 1947 în oraşul Huşi, a scăzut la 1,1 la sută în anul 1955. Ridicarea nivelului sanitar al populaţiei este oglindită şi prin scăderea stării de morbiditate prin bolile cu extindere în masă ca sifilisul, tuberculoza, pelagra şi malaria, moşteniri ale regimului burghezo-moşieresc care au măcinat zeci de ani la rînd sănătatea oamenilor muncii. Edificator în această privinţă este următorul fapt: în 1948 au fost semnalaţi peste 8000 bolnavi de malarie, în timp ce in ultimii trei ani, în urma măsurilor de combatere şi prevenire, nu s-a mai înregistrat nici un caz. 1 . Conştienţi de marile sarcini ce ne stau in faţă în lumina Directivelor celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, noi ne vom strădui ca şi de acum înainte, în anii celui de al doilea plan cincinal, să depunem toate eforturile în ceea ce priveşte continua îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei. Dr. TUDOR DIACONESCU medic şef al raionului Huşi. Cărţi noi Arhitectura din Muzeul Satului In vederea punerii la îndemina arhitecţilor, artiştilor plastici şi tuturor celor care se interesează de creaţia artistică a poporului nostru un material documentar, etnografii Paul Petrescu, Paul Stahl şi arhitect Dimboianu, au alcătuit un album cu primind elementele arhitecturale cele mai caracteristice din Muzeul Satului din Bucureşti. Albumul „Arhitectura din muzeul satului”, reprezintă o culegere de fotografii şi schiţe însoţite de note explicative, a unor detalii de arhitectură,elemente de construcţii specifice, ornamente cioplituri in lemn etc, piese autentice executate cu măiestrie artistică de meşterii noştri populari, demontate de la locul de origine şi expuse in muzeul in aer liber din Bucureşti. NÜHIÜHÜHIÜS runéKTFR WSWm La creşa Atelierelor C.F.R. „Ilie Pintilie“ Fotoreporterul a sosit la creşă. După cum se vede din clişeu micuţii au găsit pentru un moment noi, jucării. Şi acum ei stau cuminţi sub supravegherea infirmierei Ruxandra Ungureanu. Dar peste cîteva clipe vor incepe din nou năzbitiile copilăriei lor lipsite de griji. Foto: G. PAUL Campania agricolă de primăvară — în atenţia căminului cultural Realizarea cu succes a sarcinilor mari puse in domeniul agriculturii de cel de al II-lea Congres al partidului cere căminelor culturale să aşeze în centrul activităţii lor problemele creşterii producţiei şi productivităţii muncii în agricultură. In acest sens, căminul cultural din Popricani, raionul Iaşi, ocupă un loc bine meritat, colectivul de muncă de aici bucurîndu-se de multă stimă şi respect. In ultimul timp, atenţia întregului colectiv de muncă al căminului cultural a fost îndreptată înspre lămurirea temeinică, perseverentă, a ţăranilor muncitori în ce priveşte pregătirea din timp a lucrărilor de însămînţări. Aici se organizează săptămînal recenzii de cărţi, seri de întrebări şi răspunsuri, conferinţe, cu caracter agricol. La şezătorile duminicale participă deseori tov. Peiu Alexandru, inginerul şef de la punctul agricol, care vorbeşte ţăranilor muncitori despre însemnătatea asigurării din timp a seminţelor, îngrăşarea pămîntului, repararea uneltelor etc. Şi de fiecare dată, atît conferinţele, cît şi expunerile libere ale tovarăşului inginer, aduc exemple concrete luate din viaţa satului. Cu prilejul ţinerii unei conferinţe care trata despre însemnătatea aplicării la vreme a întregului complex de reguli agrotehnice, spre exemplu, s-au popularizat unii ţărani muncitori ca Ion Zamfir, Gavril Gotcă, Costache Bereşteanu şi alţii, care prin îngrăşarea terenului, însămânţarea la timp şi îngrijirea culturilor, au reuşit să obţină4000 kg. porumb, aproape 2000 kg. floarea - soarelui şi alte recolte sporite la ha. Pentru a convinge ţărănimea muncitoare de pagubele de recoltă ce le poate aduce un pămînt prost lucrat, la căminul cultural s-au dat in repetate rinduri exemple de producători agricoli din comuna Popricani, cum ar fi Neculai Costandache, Mihai Tăbăcaru, Boureanu Terente şi alţii care, neascultînd de sfaturile şi îndrumările tehnicienilor agronomi, au lucrat pămîntul aşa cum au apucat din bătrîni, fapt pentru care recoltele obţinute de ei au fost doar de 600 kg. porumb şi 800 kg. grîu la ha. Intr-o vreme, în comuna Popricani nu se dădea mare atenţie pregătirii şi transportării la cîmp a gunoiului de grajd. Colectivul de conducere al căminului cultural şi-a propus atunci ca în cadrul şezătorilor care se ţin la cămin, în fiecare joi, să organizeze discuţii cu privire la însemnătatea întrebuinţării gunoiului de grajd ca ingrăşămînt. Şi, ca urmare, în scurt timp mulţi ţărani muncitori din sat au început să transporte la cîmp acest preţios îngrăşămînt natural. Pînă în prezent, în întreaga comună, s-au transportat la cîmp peste 460 tone gunoi. Rezultate bune s-au obţinut şi în ceea ce priveşte repararrea uneltelor şi tratarea seminţelor. Cele 322 pluguri, 348 căruţe şi 4 prăşitoare existente în comună sunt gata revizuite şi reparate încă de 7-8 zile in urmă. Centrele de tratat seminţe sunt amenajate cu tot strictul necesar, iar o parte dintre ţăranii muncitori au început să-şi selecţioneze sămînţa pentru însămînţări. Conducerea căminului cultural, director tov. Dumitru Zamfirescu, ajutată la timp de biroul organizaţiei de partid, şi-a îndreptat în ultimul timp, atenţia şi asupra popularizării sectorului socialist al agriculturii. În acest sens, în cadrul căminului cultural s-au dezbătut pe larg documentele celui de al II-lea Congres al partidului, şi în mod special capitolele privitoare la agricultură, popularizându-se îndeosebi rezultatele obţinute de întovărăşiţii din sat, care, prin lucrarea în comun a pămîntului şi cu mijloace mecanizate, au obţinut cu 5 - 600 kg. cereale mai mult la hectar decît ţăranii muncitori individali. Folosind judicios toate formele de activitate, căminul cultural din Popricani reuşeşte, pe zi ce trece, să devină un tot mai puternic centru de răspîndire a experienţei înaintate în agricultură şi de popularizare a ideii cooperativizării în rîndurile țăranilor muncitori din sat. mammmm I CÍMEN Nr.2959 Pot să fie afară geruri şi viscole cit de mari, poate să îngheţe mercurul termometrului şi totuşi... 1 martie e în ciuda tuturor intemperiilor — prima zi care simbolizează primăvara. Şi chiar dacă la poala pădurii ghioceii nu îndrăznesc încă să-şi înalţe clopoţeii de argint de sub albul zăpezii, mărţişorul străvechii tradiţii populare, simbol al veşnicei tinereţi, al bucuriei şi al înnoirii îşi înseamnă pe piepturile şi în inimile oamenilor solia sa primăvăratică. Şi cred că nu există cititor al acestor rinduri care să nu fi simţit bucuria unui asemenea dar făcut din toată inima sau să nu fi citit în ochii fiinţei iubite aceeaşi bucurie. Iar pentru că astăzi e 1 martie de ce n-am face şi noi, cititorilor, noştri, asemenea bucurii ? De pildă să-i evidenţiem pe fruntaşii în producţie Lucreţia Ulteanu filatoare la Ţesătura şi Ion Anghelache, strungar la fabrica de rulmenţi din Birlad, care... Ei, dar în privinţa lor am rămas în urmă pentru că de mult au trecut cu planul de producţie de prima zi a lui mărţişor. In schimb sunt alţii care ar putea ca în această zi să ne facă surprize nouă, tuturor. Ce surpriză frumoasă ar face tuturor locuitorilor o Iaşului tov. Manole Cojocaru, directorul întreprinderii ETACS dacă, începînd de azi, tramvaiele ar merge cu mai multă regularitate şi ar fi mai dese! De ar aduna tov. Manole în fiecare seară miile de ore pe care le pierd ieşenii aşteptînd tramvaiele în staţii ar avea pe conştiinţă mult timp pierdut. Şi dacă în urma acestor „mustrări de conştiinţă'' ar lua tov. Manole unele măsuri n-ar mai auzi în tramvaie pe unii mai slabi de constituţie spunînd cuvinte cu iz de legendă: Manole, Manole, Lumea rău mă stringe, Coastele îmi fringe, Soaţa mă va plînge. Mă gîndesc la tine, Să ajungi ca mine Cînd ţi-o fi mai bine. Fiindcă-i mare valul Cînd mergi cu tramvaiul. Iar dacă meşterul Manole din legendă şi-a zidit soaţa între ziduri pentru a isprăvi construcţia începută, noi nu-i cerem tovarăşului Manole Cojocaru decit să pună mai mult suflet în conducerea întreprinderii. Din păcate iniţiativa nu se poate prinde de reverul hainei ca orice mărţişor, că i-am face şi un asemenea dar. Am mai fi făcut un dar şi salariaţilor de la Magazinul de fierărie nr. 26 din Piaţa Halei. Insă au avut ei grijă să-şi facă daruri alaltăieri cînd, încâlcind dispoziţiile cu privire la auto-aprovizionare, şiau împărţit între ei mai toate aragazurile sosite spre vînzare. Nu rămîne decit ca tov. Petre Popescu, directorul O.C.L. Produse Industriale să le facă şi „darul" legal. Să nu uităm cumva să dăruim mărţişoare tehnicienilor agronomi Aurora Diaconii din Bălteni şi Constantin Bobică din Puşcaşi, raionul Vaslui, ale căror comune au rămas în urmă cu pregătirile pentru campania de primăvară. Nu de alta dar să nu uite oamenii că primăvara nu-i aşa de departe cum ar vrea ei să fie. Şi apoi, ca să nu uite de sosirea primăverii dăruim un mărţişor şi colectivului Teatrului Evreesc de Stat. Rapsozii iernii ar trebui să pregătească şi nişte „Rapsodii de primăvară" căci n-am vrea ca şi la Mini Naşa Grup, Marcel Finkelescu şi ceilalţi actori să ne facă urări cu prilejul revelionului. ...................... - o- ~k ;----*~~~ -■ ......... Ne-ar mai trebui multe, foarte multe mărţişoare pentru a le dărui celor care ne fac cinste prin lupta şi munca lor. Ne-ar mai trebui multe „mărţişoare" pentru cei care bat pasul pe loc sau încearcă să ne tragă înapoi. Pentru primii mărţişorul să fie simbol al veşnicii tinereţi, al bucuriei şi al înnoirii. Pentru ultimii să fie mai ales simbol al înnoirii. SANDU FAUR In atenţia corespondenţilor voluntari din Tg. Frumos Redacţia ziarului „Flacăra Iaşului“, împreună cu subredacţia ziarului „Scînteia” organizează în colaborare cu comitetul raional de partid Tg. Frumos, o consfătuire cu corespondenţii voluntari din acest raion. Consfătuirea va avea loc duminică 4 martie a.c., ora 9 la sediul Comitetului raional de partid. OPERA DE STAT DIN IAȘI angajează următorul personal tehnic: 2 regizori de culise; 1 peruchier- macheur; I maeheur ; 1 peruchier coafor ; 9 croitori; 3 recuziteri; 2 tapițeri; 1 butafor ; 1 decorator (frunze, flori, plase) ; 6 tâmplari; 4 electricieni; 1 zugrav (decorator) ; 1 mecanic calorifer, bibliotecar. Cererile de angajare se primesc la Direcţiunea Operei de Stat din Iaşi— Teatrul Naţional — până la data de 20 martie a.c. Sfaturile populare contribuie la ridicarea satelor noastre La 11 martie 1956 vor avea loc in întreaga ţară alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare. Acest eveniment important în viaţa patriei noastre este intîmpinat cu multă însufleţire şi de către oamenii muncii din regiunea Iaşi, care însufleţiţi de Directivele celui de al II-lea Congres al partidului au pornit cu entuziasm lupta pentru îndeplinirea celui de al II-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Poporul nostru muncitor a obţinut, sub conducerea partidului, realizări măreţe. Cu sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice, clasa muncitoare a construit noi fabrici şi uzine, căi ferate etc. S a dezvoltat cu precădere industria grea, şi ca urmare, industria uşoară şi cea a bunurilor de larg consum. Datorită industrializării socialiste a ţării s-au putut obţine succese deosebite în dezvoltarea şi înflorirea agriculturii. Pe ogoarele ţării lucrează acum 30.000 tractoare, peste 1.300 combine şi zeci de mii de alte maşini agricole. Din îndemnul partidului şi convingîndu-se de avantajele muncii în comun, ţăranii muncitori au întemeiat, pe baza liberului consimţămînt, 6325 gospodării colective şi întovărăşiri în care au intrat peste 382.000 familii. In anii puterii populare oraşele şi satele ţării noastre au căpătat de asemenea, o altă înfăţişare. In satele regiunii Iaşi, bunăoară, s-au înălţat în anii puterii populare sute şi sute de cămine culturale, şcoli, dispensare, case de naştere,se lichidează moştenirea ruşinoasă a vechiului regim care a lăsat, numai în regiunea noastră, aproape 90.000 neştiutori de carte şi care astăzi cunosc slovele cărţii. Aceste realizări au fost obţinute cu sprijinul sfaturilor populare. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej a arătat la cel de al II-lea Congres al partidului că : „In afară de aproape 134.000 deputaţi, în jurul sfaturilor populare — în cadrul comisiilor permanente, a comitetelor cetăţeneşti, a comisiilor de femei , se grupează un activ larg de cetăţeni, sute de mii de oameni care sprijină activitatea sfaturilor populare pe tărâm economic, cultural, sanitar şi edilitar“. In anii din urmă sub conducerea partidului, sfaturile populare, din regiunea Iaşi, au obţinut realizări frumoase cu care ne putem mîndri, realizări la care şi-au dat contribuţia mii şi mii de oameni ai muncii. Astfel, dacă in anul 1948 existau doar 96 cămine culturale, la sfârşitul anului 1955 numărul lor a crescut la 850, majoritatea din ele fiind dotate cu biblioteci, aparate de radio etc. In prezent, avem în regiune aproape 1.300 de şcoli. In anii aceştia au fost construite sau supuse unor reparaţii capitale, prin folosirea fondurilor bugetare şi a sumelor venite din autoimpunere 217 localuri de şcoli şi internate, care au fost date în folosinţă. Aproape că nu există sat în regiunea noastră care să nu aibă şcoală proprie. Multe sate din regiunea noastră au fost electrificate, altele radioficate, iar în unele comune există cinematografe. De asemenea, s-a mărit considerabil numărul unităţilor sanitare. Faţă de anul 1948 numărul caselor de naştere, de exemplu, a crescut cu peste 100. Au fost create pe lingă spitalul din comuna Mirceşti — raionul Paşcani o secţie de pediatrie, un dispensar cu staţionar în comuna Boţeşti ş.a. Realizările arătate mai sus se datoresc în cea mai mare parte strînsei legături a sfaturilor populare cu masele cele mai largi de oameni ai muncii. Ceea ce deosebeşte ca de la cer la pămînt sfaturile populare de vechile primării, este că organele locale ale puterii de stat îşi bazează întreaga lor activitate pe legătura strînsă cu poporul, şi că cei ce muncesc se află la conducerea treburilor obşteşti. Sugestiile, iniţiativele creatoare venite din partea cetăţenilor, privind bunul mers al comunelor sau al satelor, pentru înflorirea lor, sunt primite şi traduse în viaţă de către sfaturile populare. Astăzi oamenii muncii doresc ca satul sau oraşul in care trăiesc, ca întreaga ţară să prospere şi să înflorească necontenit. Iată de ce, ei participă cu tot mai mult entuziasm şi încredere la acţiunile gospodăreşti iniţiate de sfaturile populare. Autoimpunerea, iniţiativă deosebit de valoroasă pornită din mase pentru dezvoltarea şi ridicarea satelor noastre, dovedeşte cu prisosinţă acest lucru. Să dăm doar un simplu exemplu: In satul Todireşti din raionul Paşcani ţăranii muncitori, avînd în frunte pe comunişti şi deputaţi şiau achitat sumele prevăzute prin autoimpunere şi au muncit voluntar sute de ore pentru înălţarea a două aşezăminte care pe bună dreptate constituie mîndria întregului raion: un dispensar medical cu casă de naştere precum şi un cămin cultural. Asemenea exemple sunt numeroase în regiunea noastră. Un aport deosebit de important l-au dat sfaturile populare in transformarea socialistă a agriculturii regiunii noastre, la crearea celor 389 gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Sfatul popular comunal Stănileşti, de pildă, îndrumat de către organizaţia de partid a organizat o vizită a ţăranilor muncitori la gospodăria colectivă pentru ca aceştia să se poată convinge cu proprii lor ochi de superioritatea muncii în comun a pămîntului cu mijloace mecanizate, de traiul îmbelşugat al colectiviştilor. In urma acestei vizite, ca şi a muncii de lămurire duse de către organizaţia de bază şi sfatul popular, după puţină vreme a luat fiinţă la Stănileşti o întovărăşire agricolă în care au intrat 33 familii de ţărani muncitori, primii înscrişi fiind deputaţii Marin Oajdea, G. Botoşeneanu, Ştefan Mocanu şi alţii. Sfaturile populare, deputaţii, desfăşoară o susţinută muncă politică şi organizatorică pentru atragerea ţăranilor muncitori pe făgaşul agriculturii socialiste. După experienţa sovietelor locale, sfaturile populare îndrumate şi conduse de partid, folosesc multiple forme de legătură cu masele : comitete de cetăţeni şi de stradă, adunări populare etc. Un rol însemnat în strîngerea legăturilor dintre sfaturile populare şi oamenii muncii îl au comitetele de cetăţeni. Sutele de comitete de cetăţeni din regiunea Iaşi au participat activ la valorificarea resurselor locale, la dezvoltarea industriei locale, la înfrumuseţarea satelor. Dacă în comunele Bălţaţi şi Brăeşti din raionul Tg. Frumos, de exemplu, casele de naştere s-au construit într-un timp scurt, aceasta se datoreşte şi sprijinului pe care l-au acordat comitetele de cetăţeni din comunele respective. Una din formele principale prin care sfaturile populare atrag masele la gospodărirea treburilor obşteşti o constituie comisiunile permanente şi activele de cetăţeni ale acestora. Comisiunile permanente sunt organe care au sarcina de control asupra activităţii unităţilor sfaturilor populare, şi care studiază diverse probleme în legătură cu dezvoltarea muncii sfaturilor populare etc. In regiunea noastră, au existat numeroase comisii permanente, ca cele din comunele Hîrşova, raionul Vaslui, Şipote, raionul Vlădeni, Scînteia, raionul Negreşti ş.a. care au studiat propunerile venite de la cetăţeni, le-au prezentat sfaturilor populare şi împreună, au pornit la soluţionarea lor. La 11 martie 1956 oamenii muncii din regiunea noastră ca şi cei din întreaga ţară se vor prezenta în faţa urnelor pentru a-şi da votul lor candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, candidaţii vieţii noastre noi. Adunările în cadrul cărora s-au propus candidaţii Frontului Democraţiei Populare, oamenii cei mai stimaţi, harnici şi iubiţi de popor, au avut loc în condiţiile unui uriaş avînt în munca pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de cel de al doilea plan cincinal. Cu acest prilej şi oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre şi-au luat angajamente privind ridicarea producţiei agricole la hectar, îndeplinirea tuturor obligaţiilor către stat, dezvoltarea şi întărirea sectorului socialist din agricultură, in vederea unei temeinice pregătiri a campaniei agricole de primăvară. * Campania electorală care se desfăşoară acum, trebuie să constituie un mijloc de antrenare a ţărănimii muncitoare la înfăptuirea diverselor lucrări obşteşti, la realizarea sarcinilor trasate de partid şi guvern. In cinstea alegerilor de deputaţi pentru sfaturile populare care vor avea loc la 11 martie 1956 să ne sporim eforturile în munca pentru traducerea în viaţă a Directivelor celui de al II-lea Congres al partidului, pentru dezvoltarea și întărirea patriei, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. §T. GRUIA