Flacăra Iaşului, martie 1956 (Anul 12, nr. 2959-2985)

1956-03-01 / nr. 2959

pag. 7-a Dezvoltarea ocrotirii sănătăţii publice în raionul Huşi în regimul de de­­mocraţie populară ocrotirea sănătăţii publice se mani­festă sub cele mai variate şi com­plexe forme, fiind strins legată de dezvoltarea economiei naţionale de ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului. Realizări de seamă în ocrotirea să­nătăţii publice au fost dobindite şi în cuprinsul raionului Huşi, grija partidului şi a guvernului pentru să­nătatea celor ce muncesc fiind oglin­dită prin numeroase înfăptuiri. Astfel, faţă de situaţia existentă înainte de 23 August 1944 numărul de paturi existent în prezent repre­zintă o creştere de 143 la sută. S-au creat numeroase unităţi sanitare noi: un Sanepid raional cu o staţie de malarie şi helmintologie, un labora­tor raional de igienă, un dispensar antituberculos, un servici de recolta­re şi colectare a sîngelui, 11 case de naşteri, patru staţionare pentru a­­dulţi, un dispensar rural cu staţio­nar de copii, un servici de salvare, o policlinică de adulţi şi alta de copii. De asemenea, s-au construit 2 dis­pensare de circumscripţie, la Duda şi Cîrligaţi, 16 bucătării de lapte pe lingă dispensarele de circumscripţie, precum şi 33 de puncte farmaceuti­ce pe lingă cooperativele rurale, în afara celor 3 farmacii de stat exis­tente in raion. In cele 5 spitale din raion s-a rea­lizat o profilare a paturilor pe spe­cialităţi; spitalele au fost încadrate cu medici specialişti şi personal sa­nitar bine pregătit şi înzestrate cu aparatură şi instrumentar medical modern, reuşindu-se prin aceasta să se acorde o asistenţă medicală cit mai calificată. De asemena, au fost electrificate spitalul raional Huşi spi­talul din Ghermăneşti şi în curînd se vor electrifica spitalele unificate din Mălăieşti şi Răducăneni. In spitalele noastre se aplică cele mai înaintate metode sovietice de tratament, bolnavii sunt îngrijiţi cu toată atenţia. O grijă permanentă a fost acorda­tă îmbunătăţirii asistenţei medico­­sanitare în mediul rural şi în spe­cial în sectorul socialist, creîn­­du-se puncte de sănătate,, dispensa­re, case de naşteri, staţionare de a­­dulţi şi copii, puncte farmaceutice, încadrate cu cadre calificate în vede­rea rezolvării multiplelor probleme curativo-profilactice şi sanitaro-anti­­epidemice. Pentru unităţile socialiste din a­­gricultură s-au pregătit surori auxi­liare de Cruce Roşie, care pot să a­­corde asistenţă sanitară de urgenţă, cit mai aproape de locul de muncă. Personalul medico-sanitar a dus o intensă muncă de educaţie sanitară, contribuind prin a-­­­ceasta la comba­terea misticismului, obscurantismu­lui şi practicelor empirice în apăra­rea sănătăţii oamenilor muncii. In munca de ridicare a nivelului educa­tiv sanitar al populaţiei un rol activ l-a avut şi organizaţia de masă Cru­cea Roşie. De un devotament dosebit în ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii popu­laţiei au dat dovadă numeroase ca­dre medico-sanitare cum sunt tov. dr. Aron Ghiliman, Vasile Teodorescu, Oscar Sternberg de la spitalul raio­nal din Huşi, dr. Socol Aurel, dr. Ştefan Niculescu, moaşa Ecaterina Găluşcă, moaşa Ecaterina Porumb din reţeaua sanitară a raionului, pre­cum şi numeroase alte cadre medico­­sanitare care au muncit cu multă conştiinciozitate.­­ Condiţiile materiale, optime pre­cum şi munca plină de elan a cadre­lor medico-sanitare a dus la îmbu­nătăţirea considerabilă a stării de sănătate a oamenilor muncii din ra­ionul nostru. Astfel coeficientul de natalitate a crescut de la 24,2 la mie în 1946 la 31,9 la mie în 1955, în timp ce mortalitatea generală a scă­zut de la 32,4 la mie în 1947, la 7,8 la mie în 1955, rezultînd un excedent natural care este în continuă crește­re (de la 6,8 la mie în 1945 la 24,1 la mie în 1955). De asemenea, mor­talitatea infantilă a scăzut de la 30,1 la sută, cit era in 1947 la 7,2 la suta in 19­45, înregistrîiidu-se ast­fel cel mai scăzut procentaj cunos­cut vreodată în raionul nostru. A­­ceeași scădere continuă a înregistra­t-o şi mortinatalitatea care de la 8,9 la sută ci­ reprezenta în 1947 în o­­raşul Huşi, a scăzut la 1,1 la sută în anul 1955. Ridicarea nivelului sanitar al popu­laţiei este oglindită şi prin scăderea stării de morbiditate prin bolile cu extindere în masă ca sifilisul, tuber­culoza, pelagra şi malaria, moşte­niri ale regimului burghezo-moşieresc care au măcinat zeci de ani la rînd sănătatea oamenilor muncii. Edifi­cator în această privinţă este urmă­torul fapt: în 1948 au fost semna­laţi peste 8000 bolnavi de malarie, în timp ce in ultimii trei ani, în ur­ma măsurilor de combatere şi preve­nire, nu s-a mai înregistrat nici un caz. 1 . Conştienţi de marile sarcini ce ne stau in faţă în lumina Directivelor celui de al II-lea Congres al Parti­dului Muncitoresc Român, noi ne vom strădui ca şi de acum înainte, în anii celui de al doilea plan cinci­nal, să depunem toate eforturile în ceea ce priveşte continua îmbunătă­ţire a sănătăţii populaţiei. Dr. TUDOR DIACONESCU medic şef al raionului Huşi. Cărţi noi Arhitectura din Muzeul Satului In vederea punerii la înde­mina arhitecţilor, artiştilor plastici şi tuturor celor care se interesează de creaţia artistică a poporului nostru un material documentar, etnografii Paul Petrescu, Paul Stahl şi arhitect Dimboianu, au alcătuit un album cu primind elementele arhitecturale cele mai caracteristice din Muzeul Satului din Bucureşti. Albumul „Arhitectura din muzeul satului”, reprezintă o culegere de foto­grafii şi schiţe însoţite de note explicative, a unor detalii de arhitectură,ele­mente de construcţii specifice, ornamente cioplituri in lemn etc, piese autenti­ce executate cu măiestrie artistică de meşterii noştri populari, demontate de la locul de origine şi expuse in muzeul in aer liber din Bucureşti. N­ÜHIÜHÜHIÜS runéKTFR WSWm La creşa Atelierelor C.F.R. „Ilie Pintilie“ Fotoreporterul a sosit la creşă. După cum se vede din clişeu micuţii au găsit pentru un moment noi, jucă­rii. Şi acum ei stau cuminţi sub supra­vegherea infirmierei Ruxandra Ungu­reanu. Dar peste cîteva clipe vor in­cepe din nou năzbitiile copilăriei lor lipsite de griji. Foto: G. PAUL Campania agricolă de primăvară — în atenţia căminului cultural Realizarea cu succes a sarcinilor mari puse in domeniul agriculturii de cel de al II-lea Con­gres al partidului cere căminelor culturale să aşeze în centrul activi­tăţii lor problemele creşterii producţiei şi productivităţii muncii în agricultură. In acest sens, cămi­nul cultural din Popri­­cani, raionul Iaşi, ocu­pă un loc bine meritat, colectivul de muncă de aici bucurîndu-se de multă stimă şi respect. In ultimul timp, aten­ţia întregului colectiv de muncă al căminului cultural a fost îndrep­tată înspre lămurirea temeinică, perseverentă, a ţăranilor muncitori în ce priveşte pregăti­rea din timp a lucrărilor de însămînţări. Aici se organizează săptămînal recenzii de cărţi, seri de întrebări şi răspun­suri, conferinţe, cu ca­racter agricol. La şezătorile dumini­cale participă deseori tov. Peiu Alexandru, in­ginerul şef de la punc­tul agricol, care vor­beşte ţăranilor munci­tori despre însemnătatea asigurării din timp a seminţelor, îngrăşarea pămîntului, repararea uneltelor etc. Şi de fie­care dată, atît conferin­ţele, cît şi expunerile libere ale tovarăşului inginer, aduc exemple concrete luate din via­ţa satului. Cu prilejul ţinerii unei conferinţe care trata despre însem­nătatea aplicării la vre­me a întregului com­plex de reguli agroteh­nice, spre exemplu, s-au popularizat unii ţărani muncitori ca Ion Zam­fir, Gavril Gotcă, Cos­­tache Bereşteanu şi al­ţii, care prin îngrăşa­­rea terenului, însămân­­ţarea la timp şi îngriji­rea culturilor, au reuşit să obţină­­4000 kg. po­rumb, aproape 2000 kg. floarea - soarelui şi alte recolte sporite la ha. Pentru a convinge ţărănimea muncitoare de pagubele de recoltă ce le poate aduce un pămînt prost lucrat, la căminul cultural s-au dat in repetate rinduri exemple de producători agricoli din comuna Popricani, cum ar fi Neculai Costandache, Mihai Tăbăcaru, Bou­­reanu Terente şi alţii care, neascultînd de sfa­turile şi îndrumările tehnicienilor agronomi, au lucrat pămîn­­­tul aşa cum au apu­cat din bătrîni, fapt pentru care recoltele obţinute de ei au fost doar de 600 kg. porumb şi 800 kg. grîu­ la ha. Intr-o vreme, în co­muna Popricani nu se dădea mare atenţie pre­gătirii şi transportării la cîmp a gunoiului de grajd. Colectivul de con­ducere al căminului cul­tural şi-a propus atunci ca în cadrul şezătorilor care se ţin la cămin, în fiecare joi, să orga­nizeze discuţii cu pri­vire la însemnătatea întrebuinţării gunoiului de grajd ca ingrăşă­­mînt. Şi, ca urmare, în scurt timp mulţi ţărani muncitori din sat au în­ceput să transporte la cîmp acest preţios în­­grăşămînt natural. Pînă în prezent, în întreaga comună, s-au transpor­tat la cîmp peste 460 tone gunoi. Rezultate bune s-au obţinut şi în ceea ce priveşte reparar­rea uneltelor şi trata­rea seminţelor. Cele 322 pluguri, 348 căruţe şi 4 prăşitoare existen­te în comună sunt gata revizuite şi reparate încă de 7-8 zile in ur­mă. Centrele de tratat seminţe sunt amenajate cu tot strictul necesar, iar o parte dintre ţăra­nii muncitori au început să-şi selecţioneze sămîn­­ţa pentru însămînţări. Conducerea căminului cultural, director tov. Dumitru Zamfirescu, a­­jutată la timp de biroul organizaţiei de partid, şi-a îndreptat în ultimul timp, atenţia şi asupra popularizării sectorului socialist al agriculturii. În acest sens, în ca­drul căminului cultural s-au dezbătut pe larg documentele celui de al II-lea Congres al parti­dului, şi în m­od special capitolele privitoare la agricultură, popularizân­du-se îndeosebi rezulta­tele obţinute de întovă­­răşiţii din sat, care, prin lucrarea în comun a pă­­mîntului şi cu mijloa­ce mecanizate, au obţi­nut cu 5 - 600 kg. cerea­le mai mult la hectar de­cît ţăranii muncitori indivi­dali. Folosind judicios toa­te formele de activita­te, căminul cultural din Popricani reuşeşte, pe zi ce trece, să devină un tot mai puternic centru de răspîndire a experi­enţei înaintate în agri­cultură şi de populari­zare a ideii cooperativi­zării în rîndurile țăra­nilor muncitori din sat. mammmm I CÍMEN­ Nr.2959 Pot să fie afară geruri şi viscole cit de mari, poate să îngheţe mercurul termometrului şi totuşi... 1 martie e­­ în ciuda tuturor intemperiilor — prima zi care simbo­lizează primăvara. Şi chiar dacă la poala pădurii ghio­ceii nu îndrăznesc încă să-şi înalţe clopoţeii de argint de sub albul zăpezii, mărţişorul străvechii tradiţii populare, simbol al veşnicei tinereţi, al bucuriei şi al înnoirii îşi înseamnă pe piepturile şi în inimile oamenilor solia sa primăvăratică. Şi cred că nu există cititor al acestor rin­­duri care să nu fi simţit bucuria unui asemenea dar făcut din toată inima sau să nu fi citit în ochii fiinţei iubite aceeaşi bucurie. Iar pentru că astăzi e 1 martie de ce n-am face şi noi, cititorilor, noştri, asemenea bucurii ? De pildă să-i evidenţiem pe fruntaşii în producţie Lucreţia Ultea­­nu filatoare la Ţesătura şi Ion Anghelache, strungar la fabrica de rul­menţi din Bir­lad, care... Ei, dar în privinţa lor am rămas în urmă pentru că de mult au trecut cu planul de producţie de prima zi a lui mărţişor. In schimb sunt alţii care ar putea ca în această zi să ne facă sur­prize nouă, tuturor. Ce surpriză frumoasă ar face tuturor locuitorilor o Iaşului tov. Manole Cojocaru, directorul întreprinderii ETACS dacă, începînd de azi, tramvaiele ar merge cu mai multă regularitate şi ar fi mai dese! De ar aduna tov. Manole în fiecare seară miile de ore pe care le pierd ieşenii aşteptînd tramvaiele în staţii ar avea pe conştiinţă mult timp pierdut. Şi dacă în urm­a acestor „mustrări de conştiinţă'' ar lua tov. Manole unele măsuri n-ar mai auzi în tramvaie pe unii mai slabi de constituţie spunînd cuvinte cu iz de legendă: Manole, Manole, Lumea rău mă st­ringe, Coastele îmi fringe, Soaţa mă va plînge. Mă gîndesc la tine, Să ajungi ca mine Cînd ţi-o fi mai bine. Fiindcă-i mare valul Cînd mergi cu tramvaiul. Iar dacă meşterul Manole din legendă şi-a zidit soaţa între ziduri pentru a isprăvi construcţia începută, noi nu-i cerem tovarăşului Ma­nole Cojocaru decit să pună mai mu­lt suflet în conducerea întreprinderii. Din păcate iniţiativa nu se poate prinde de reverul hainei ca orice mărţişor, că i-am face şi un asemenea dar. Am mai fi făcut un dar şi salariaţilor de la Magazinul de fieră­rie nr. 26 din Piaţa Halei. Insă au avut ei grijă să-şi facă daruri alaltăieri cînd, încâlcind dispoziţiile cu privire la auto-aprovizionare, şi­­au împărţit între ei mai toate aragazurile sosite spre vînzare. Nu rămîne decit ca tov. Petre Popescu, directorul O.C.L. Produse Indus­triale să le facă şi „darul" legal. Să nu uităm cumva să dăruim mărţişoare tehnicienilor agronomi Aurora Diaconii din Bălteni şi Constantin Bobică din Puşcaşi, raionul Vaslui, ale căror comune au rămas în urmă cu pregătirile pentru cam­pania de primăvară. Nu de alta dar să nu uite oamenii că primăvara nu-i aşa de departe cum ar vrea ei să fie. Şi apoi, ca să nu uite de sosi­rea primăverii dăruim un mărţişor şi colectivului Teatrului Evreesc de Stat. Rapsozii iernii ar trebui să pre­gătească şi nişte „Rapsodii de primăvară" căci n-am vrea ca şi la­­ Mini Naşa Grup, Marcel Finkelescu şi ceilalţi actori să ne facă urări cu prilejul revelionului.­­ ...................... - o- ~k ;----*~~~ -■ ......... Ne-ar mai trebui multe, foarte multe mărţişoare pentru a le dărui celor care ne fac cinste prin lupta şi munca lor. Ne-ar mai trebui mul­te „mărţişoare" pentru cei care bat pasul pe loc sau încearcă să ne tragă înapoi. Pentru primii mărţişorul să fie simbol al veşnicii tinereţi, al bucu­riei şi al înnoirii. Pentru ultimii să fie mai ales simbol al înnoirii. SANDU FAUR In atenţia corespondenţilor voluntari din Tg. Frumos Redacţia ziarului „Flacăra Iaşu­lui“, împreună cu subredacţia ziaru­lui „Scînteia” organizează în colaborare cu comitetul raional de partid Tg. Frumos, o consfătuire cu cores­pondenţii voluntari din acest raion. Consfătuirea va avea loc dumi­nică 4 martie a.c., ora 9 la sediul Comitetului raional de partid. OPERA DE STAT DIN IAȘI angajează următorul personal tehnic: 2 regizori de culise; 1 peruchier- macheur; I maeheur ; 1 peruchier coafor ; 9 croitori; 3 recuziteri; 2 tapițeri; 1 butafor ; 1 decorator (frun­ze, flori, plase) ; 6 tâmplari; 4 elec­tricieni; 1 zugrav (decorator) ; 1 me­canic calorifer,­­ bibliotecar. Cererile de angajare se primesc la Direcţiunea Operei de Stat din Iaşi— Teatrul Naţional — până la data de 20 martie a.c. Sfaturile populare contribuie la ridicarea satelor noastre La 11 martie 1956 vor avea loc in întreaga ţară alegerile de depu­taţi pentru sfaturile populare. A­­cest eveniment important în viaţa patriei noastre este intîmpinat cu multă însufleţire şi de către oamenii muncii din regiunea Iaşi, care în­sufleţiţi de Directivele celui de al II-lea Congres al partidului au por­nit cu entuziasm lupta pentru înde­plinirea celui de al II-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Poporul nostru muncitor a obţi­nut, sub conducerea partidului, rea­lizări măreţe. Cu sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice, clasa munci­toare a construit noi fabrici şi uzi­ne, căi ferate etc. S a dezvoltat cu precădere industria grea, şi ca ur­mare, industria uşoară şi cea a bu­nurilor de larg consum. Datorită industrializării socialiste a ţării s-au putut obţine succese deosebite în dezvoltarea şi înflorirea agriculturii. Pe ogoarele ţării lucrează acum 30.000 tractoare, peste 1.300 com­bine şi zeci de mii de alte maşini agricole. Din îndemnul partidului şi convingîndu-se de avantajele muncii în comun, ţăranii muncitori au întemeiat, pe baza liberului con­­sim­ţămînt, 6325 gospodării colecti­ve şi întovărăşiri în care au intrat peste 382.000 familii. In anii puterii populare oraşele şi satele ţării noastre au căpătat de asemenea, o altă înfăţişare. In satele regiunii Iaşi, bunăoară, s-au înălţat în anii puterii populare sute şi sute de cămine culturale, şcoli, dispensare, case de naştere,­­se li­chidează moştenirea ruşinoasă a vechiului regim care a lăsat, numai în regiunea noastră, aproape 90.000 neştiutori de carte şi care astăzi cunosc slovele cărţii. Aceste reali­zări au fost obţinute cu sprijinul sfaturilor populare. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej a arătat la cel de al II-lea Congres al par­tidului că : „In afară de aproape 134.000 deputaţi, în jurul sfaturilor populare — în cadrul comisiilor per­manente, a comitetelor cetăţeneşti, a comisiilor de femei , se gru­pează un activ larg de cetăţeni, sute de mii de oameni care sprijină activitatea sfaturilor populare pe tărâm economic, cultural, sanitar şi edilitar“. In anii din urmă sub con­ducerea partidului, sfaturile popu­lare, din regiunea Iaşi, au obţinut realizări frumoase cu care ne pu­tem mîndri, realizări la care şi-au dat contribuţia mii şi mii de oa­meni ai muncii. Astfel, dacă in anul 1948 existau doar 96 cămine culturale, la sfârşitul anului 1955 numărul lor a crescut la 850, ma­joritatea din ele fiind dotate cu bi­blioteci, aparate de radio etc. In prezent, avem în regiune aproape 1.300 de şcoli. In anii aceştia au fost construite sau supuse unor re­paraţii capitale, prin folosirea fon­durilor bugetare şi a sumelor veni­te din autoimpunere 217 localuri de şcoli şi internate, care au fost date în folosinţă. Aproape că nu există sat în re­giunea noastră care să nu aibă şcoală proprie. Multe sate din re­giunea noastră au fost electrificate, altele radioficate, iar în unele comu­ne există cinematografe. De aseme­nea, s-a mărit considerabil numărul unităţilor sanitare. Faţă de anul 1948 numărul caselor de naştere, de exemplu, a crescut cu peste 100. Au fost create pe lingă spita­­lul din comuna Mirceşti — raionul Paşcani o secţie de pediatrie, un dispensar cu staţionar în comuna Boţeşti ş.a. Realizările arătate mai sus se da­­toresc în cea mai mare parte strîn­­sei legături a sfaturilor populare cu masele cele mai largi de oameni ai muncii. Ceea ce deosebeşte ca de la cer la pămînt sfaturile populare de vechile primării, este că organe­le locale ale puterii de stat îşi ba­zează întreaga lor activitate pe le­gătura strînsă cu poporul, şi că cei ce muncesc se află la conduce­rea treburilor obşteşti. Sugestiile, iniţiativele creatoare venite din par­tea cetăţenilor, privind bunul mers al comunelor sau al satelor, pentru înflorirea lor, sunt primite şi tradu­se în viaţă de către sfaturile popu­lare. Astăzi oamenii muncii doresc ca satul sau oraşul in care trăiesc, ca întreaga­ ţară să prospere şi să în­florească necontenit. Iată de ce, ei participă cu tot mai mult entuziasm şi încredere la acţiunile gospodă­reşti iniţiate de sfaturile populare. Autoimpunerea, iniţiativă deosebit de valoroasă pornită din mase pen­tru dezvoltarea şi ridicarea satelor noastre, dovedeşte cu prisosinţă acest lucru. Să dăm doar un simplu exemplu: In satul Todireşti din raionul Paş­cani ţăranii muncitori, avînd în frunte pe comunişti şi deputaţi şi­­au achitat sumele prevăzute prin autoimpunere şi au muncit voluntar sute de ore pentru înălţarea a două aşezăminte care pe bună dreptate constituie mîndria întregului raion: un dispensar medical cu casă de naştere precum şi un cămin cultu­ral. Asemenea exemple sunt nume­roase în regiunea noastră. Un aport deosebit de important l-au dat sfaturile populare in trans­formarea socialistă a agriculturii regiunii noastre, la crearea celor 389 gospodării colective şi întovă­răşiri agricole. Sfatul popular comunal Stănileşti, de pildă, îndrumat de către organi­zaţia de partid a organizat o vizită a ţăranilor muncitori la gospodăria colectivă pentru ca aceştia să se poată convinge cu proprii lor ochi de superioritatea muncii în comun a pămîntului cu mijloace mecaniza­te, de traiul îmbelşugat al colecti­viştilor. In urma acestei vizite, ca şi a muncii de lămurire duse de către organizaţia de bază şi sfatul popu­lar, după puţină vreme a luat fiin­ţă la Stănileşti o întovărăşire agri­colă în care au intrat 33 familii de ţărani muncitori, primii înscrişi fiind deputaţii Marin Oajdea, G. Botoşeneanu, Ştefan Mocanu şi alţii. Sfaturile populare, deputaţii, des­făşoară o susţinută muncă politică şi organizatorică pentru atragerea ţăranilor muncitori pe făgaşul agri­culturii socialiste. După experienţa sovietelor locale, sfaturile populare îndrumate şi con­duse de partid, folosesc multiple forme de legătură cu masele : co­mitete de cetăţeni şi de stradă,­ adu­nări populare etc. Un rol însemnat în strîngerea legăturilor dintre sfaturile populare şi oamenii muncii îl au comitetele de cetăţeni. Sutele de comitete de cetăţeni din regiunea Iaşi au parti­cipat activ la valorificarea resurse­lor locale, la dezvoltarea industriei locale, la înfrumuseţarea satelor. Dacă în comunele Bălţaţi şi Bră­­eşti din raionul Tg. Frumos, de exemplu, casele de naştere s-au con­struit într-un timp scurt, aceasta se datoreşte şi sprijinului pe care l-au acordat comitetele de cetăţeni din comunele respective. Una din formele principale prin care sfaturile populare atrag ma­sele la gospodărirea treburilor ob­şteşti o constituie comisiunile per­manente şi activele de cetăţeni ale acestora. Comisiunile permanente sunt organe care au sarcina de con­trol asupra activităţii unităţilor sfa­turilor populare, şi care studiază diverse probleme în legătură cu dezvoltarea muncii sfaturilor popu­lare etc. In regiunea noastră, au existat numeroase comisii perma­nente, ca cele din comunele Hîr­­şova, raionul Vaslui, Şipote, raio­­nul Vlădeni, Scînteia, raionul Ne­greşti ş.a. care au studiat propune­rile venite de la cetăţeni, le-au pre­zentat sfaturilor populare şi împre­ună, au pornit la soluţionarea lor. La 11 martie 1956 oamenii mun­cii din regiunea noastră ca şi cei din întreaga ţară se vor prezenta în faţa urnelor pentru a-şi da votul lor candidaţilor Frontului Democra­ţiei Populare, candidaţii vieţii noas­tre noi. Adunările în cadrul cărora s-au propus candidaţii Frontului Demo­craţiei Populare, oamenii cei mai stimaţi, harnici şi iubiţi de popor, au avut loc în condiţiile unui uriaş avînt în munca pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de cel de al doilea plan cincinal. Cu acest prilej şi oamenii muncii de pe o­­goarele regiunii noastre şi-au luat angajamente privind ridicarea pro­ducţiei agricole la hectar, îndepli­nirea tuturor obligaţiilor către stat, dezvoltarea şi întărirea sectorului socialist din agricultură, in vederea unei temeinice pregătiri a campa­niei agricole de primăvară. * Campania electorală care se des­făşoară acum, trebuie să constituie un mijloc de antrenare a ţărănimii muncitoare la înfăptuirea diverselor lucrări obşteşti, la realizarea sarci­nilor trasate de partid şi guvern. In cinstea alegerilor de deputaţi pentru sfaturile populare care vor avea loc la 11 martie 1956 să ne sporim eforturile în munca pentru traducerea în viaţă a Directivelor celui de al II-lea Congres al parti­dului, pentru dezvoltarea și întări­rea patriei, pentru ridicarea nivelu­lui de trai al celor ce muncesc. §T. GRUIA

Next