Flacăra Iaşului, februarie 1957 (Anul 13, nr. 3246-3270)
1957-02-01 / nr. 3246
Pag. 2-a TALENTE DIN POPOR TRAIAM UILECAN Debutul meu în „Tosca" a coincis cu 10 ani de la plecarea din mină..." Iată un început de discuţie care a avut darul nu numai să mă surprindă în mod plăcut, dar să mă şi intereseze. Mă deprinsesem să-l văd pe talentatul interpret al lui Cavaradossi, pe Traian Uilecan, învăluit în luminile rampei, transfigurat de o autentică trăire artistică şi izbutind să frîngă limitele convenionalului care adeseori, în operă găseşte teren propice. Cum spuneam, dincolo de strălucirea rampei, dincolo de vibraţia emoţiei artistice, mă aşteptam să ascult cîteva fraze obişnuite care s-ar fi referit la pregătirea rolului, la unele greutăţi in legătură cu interpretarea, ori la eventuale piedici învinse. La istorisirea pasionantă care a urmat însă, nu mă aşteptam nicidecum. Alte năzuinţe infrînte, doruri abia înmugurite, lovite de bruma nepăsării, împroşcate de grindină rece a dispreţului şi injuriilor, proferate de stăpînii de odinioară. ...Un băiat a plecat de prin părţile Lupenilor tocmai la Petroşani, la şcoala profesională de Ucenici să înveţe meşteşugul mineritului. Şi taica-su doară şi frate-său scormoniseră, de, cină îi ştia, măruntaiele pămîntului, doborîseră cu migală şi trudă pereţii uriaşi de cărbune, se împotriviseră durităţii lor, condiţiilor neomeneşti de muncă, căldurilor toride din subteranele prost aerisite, cerbiciei stăpinilor. Era pe vremea cînd mina întunecoasă, lipsită de cele mai elementare mijloace de protecţie sorbea în adîncuri ca o genune floarea tineretului muncitor. „Pe mine m-au dat la şcoală cu gîndul că m-or zmulge necazurilor şi amărăciunilor de tot felul — îmi spunea interlocutorul meu cu glas înecat de emoţie. Despre perioada asta tristă din viaţa-i de adolescent necăjit nu mi-a istorisit însă multe. S-a mulţumit doar să adauge că intr-o zi, „cerberul" internatului, inspectorul care-şi sporea avuţiile pe seama înfometării copiilor, n-a ezitat să-l arunce pe drumuri şi pe vlăstarul Uilecanilor, cel pornit împotriva nedreptăţii, „fermentul răzvrătirii" — cum îi spuneau belferii. De atunci, porţile şcolilor, i s-au închis pretutindeni, şi la Petroşani, şi la Hunedoara, oriunde cercase să-şi potolească setea de învăţătură, dragostea lui de lumină. Numai mina tăcută şi sumbră s-a bucurat de întoarcerea fiului rătăcitor, revenit de pe un drum sinuos drum barat de atîtea primejdii. Că într-o bună zi, va pleca de aici înălţat pe aripile datului nu spera nici el, nici ortacii. Cot la cot ei trudeau zi şi noapte doar pentru huzurul stăpinilor. Rareori, cînd flăcăul domnea melodii de amar şi obidă, se adunau muncitorii împrejur să-i asculte cintarea măiastră. Şi aşa, cu puţine bucurii şi cu tot mai multe necazuri, anii se călătoreau rînd pe rind. Numai că de un timp încoace începuse a adia un suflu proaspăt, înnoitor peste toate colţurile ţării. „Şi uite aşa într-una din zile, m-am pomenit chemat la Petroşani, în oraşul unde odinioară, porţile şcolilor mi se închiseseră cu atita brutalitate. M-aş fi aşteptat la orice, dar nicidecum să fiu eu alesul comisiei venite din Bucureşti pentru a selecţiona cadre necesare ansamblului de cîntece şi dansuri al CGM". Descoperit din mulţime, scos din anonimat, sub oblăduirea vremilor noi, el ca şi alţi fii ai clasei muncitoare şi-au putut urma cele mai profunde chemări, propria şi adevărata vocaţie. Meşteşugul artistic, orele de canto, obiectele de cultură generală ii deschideau orizonturi noi, îi descopereau splendori nebănuite, domenii încă neexplorate, comori ce trebuiau cucerite. Au urmatini de muncă îndîrjită. De la descifrarea primelor solfegii pînă la problemele cele mai complexe, aceeaşi strădanie, aceleaşi neîntrerupte eforturi. „Dar munca mi-a fost răsplătită. Clipa în care prin grija partidului am fost trimis la conservator, nu o voi uita niciodată. De la profesorii mei am învăţat pe lingă cunoştinţele noi în domeniul muzicii, şi cit de mult preţuieşte sprijinul acordat tinerilor cadre. De aceea cînd am devenit la rîndul meu profesor, am căutat să împărtăşesc din ceea ce alţii mi-au dăruit mie, cu atita bunătate şi dărnicie. Astăzi, ce-i drept, mă mîndresc cu unii dintre elevii mei, printre care şi cu Matei Jipa, membru al ansamblului de cîntece şi dansuri al CCS. Amintirile dragi continuară... Trezite parcă după o lungă somnolenţă ele se învălmăşeau într-un adevărat iureş, băteau la porţile inimii, îşi disputau toate întiietatea. Asupra celor legate de evocarea fiinţelor dragi: tatăl şi fraţii minieri, ortacii de la Lupeni, vorbele stârniră îndelung cu deosebită prietenie. Lor le trimise pe calea undelor primul şi vibrantul său mesaj artistic. Pentru ei adunase melodii populare, le şlefuise ca pe nişte nestemate, le dezbrăcase de zgura imixtiunilor lăutăreşti, (odinioară la modă) şi le redase strălucirea adevărată. „Le-am cîntat la radio cîntece ce, le plac mai mult, melodii ce merg drept la inimă. Cultivînd cu atenţie folclorul, am înţeles şi mai bine că progresul în artă, ca şi în alte domenii, este condiţionat înainte de toate de strinsa legătură cu poporul, cu minunatele sale creaţii. Iată de ce toată munca mea, toate succesele mele le voi închina poporului". FLACARA IASULUI LUMINA CĂRŢII Cine trece astăzi prin satele noastre va afla pe lingă alte realizări obşteşti şi cîte o bibliotecă sătească. Aici, analfabeţii de ieri citesc acum despre istoria neamului nostru, despre măreţia zilelor noastre, despre metodele agrotehnice de muncă a pămîntului în condiţii noi, superioare. Cine vizitează clubul oricărei întreprinderi, va afla acolo o bibliotecă. Şi va vedea cum muncitorii vin în ceasurile libere ca să citească, să-şi îmbogăţească necontenit cunoştinţele lor tehnice. Azi se bucură de lumina cărţii toţi oamenii muncii patriei noastre, care ieri au trăit în analfabetism şi ignoranţă. In clişeu : un instantaneu de la biblioteca clubului fabricii de rulmenţi Bîrlad. Spre deosebire de situaţia din regimul burghezo-moşieresc cînd rezolvarea problemelor de asistenţă socială era lăsată la bunul plac al diferitelor asociaţii particulare, astăzi prevederile sociale au devenit o preocupare de seamă a statului nostru democrat-popular, căpătînd un înalt conţinut socialist. In ţara noastră politica de prevederi s.ci.la a lichidat vechiul sistem burghez de asigurare, organizîndu-se un sistem larg de prevederi sociale în raport cu necesităţile construcţiei socialiste, ale ridicării nivelului de trai al populaţiei. O problemă principala a sistemului de prevederi sociale din ţara noastră este aceea a asigurării materiale a oamenilor muncii la bătrîneţe sau în caz de pierdere a capacităţii de muncă. In trecut, beneficia de pensie doar o mică parte a salariaţilor şi numai în cazul cînd aceştia cotizau, o perioadă îndelungată. Astăzi sistemul de pensionare are un caracter de masă, cuprinzînd pe toţi muncitorii, tehnicienii, funcţionarii şi urmaşii acestora minori sau incapabili de muncă. Sistemul de pensionare a fost îmbunătăţit continuu, stabillindu-se plafoane minime pentru pensii şi dreptul la diferite ajutoare, toate ducînd la o substanţială ridicare a condiţiilor de viaţă ale pensionarilor şi membrilor lor de familie. Numai în regiunea noastră primesc drepturi de pensie peste 18.500 de pensionari. In afara pensiei, numeroşi pensionari beneficază de tratament medical gratuit in cele mai frumoase staţiuni balneoclimaterice din ţară. Astfel, numai în cursul anului 1956 au beneficiat de tratament medical gratuit la diferite staţiuni un număr de 469 pensionari din regiunea noastră. •Dacă în orînduirea burghezo-moşierească un mare număr de oameni ai muncii ajunşi la bătrîneţe erau condamnaţi la o viaţă de mizerie, nepurtîndu-le nimeni de grijă, astăzi ei se bucură de ocrotirea statului. In anii puterii populare s-au înfiinţat unităţi care au drept scop a crea bătrînilor o viaţă lipsită de griji, în regiunea noastră existînd printre altele 3 cămine de bătrîni. O altă problemă importantă a prevederilor sociale din ţara noastră este aceea a ocrotirii mamei şi a copilului. Familiile cu mulţi copii sînt ocrotite în mod deosebit de către stat acordîndu-li-se ajutoare familiale sau ajutoare unice de stat. Astfel, prin sistemul de prevederi sociale din regiunea noastră se achită trimestrial circa un milion de lei la un număr de 6.300 beneficiare, drept ajutor familial de stat. In afara ajutorului fa ■ milial de stat s-au plătit în cursul anului 1956 ajutoare unice de stat în sumă de 1.000 sau 2.000 lei unui număr de 324 mame printre care Adela Miţică din comuna Cozmeşti-Muşi, Elena Alexa din comuna Scînteia- Negreşti, Elena Hopu din comuna Trifeşti-Iaşi, care au primit cîte 2.000 lei. Consideraţia deosebită de care se bucură femeia mamă în RPR îşi găseşte expresia şi prin decoraţiile şi distincţiile care se acordă mamelor care au născut şi cresc mai mulţi copii. Astfel, au fost decorate în regiunea noastră peste 2.500 de mame dintre care 297 cu titul şi ordinul de „Mamă Eroină“. Poartă cu mîndrie această înaltă distincţie femei muncitoare ca Zamfira Gh. Nichita din Lespezi-Paşcani, Maria N. Gheorghiţă din Coarnele Caprei — Hîrlău, Catinca P. Cojocaru din Stroieşti- Tg. Frumos, Ruxandra N. Boca, din Andrieşeni-Iaşi şi altele. Datorită grijii partidului şi guvernului în ţara noastră au fost create condiţii bune de creştere şi educare a copiilor. Totodată, copiii orfani, cei proveniţi din familii dezorganizate sunt luaţi în îngrijirea statului, fie prin internarea lor în unităţi, fie prin plasarea lor în familii de oameni ai muncii unde li se acordă o îngrijire şi educaţie corespunzătoare. Prin grija sistemului de prevederi sociale în regiunea noastră au fost plasaţi în familii pentru educare un număr de 285 copii. Acestor copii li se acordă în afară de alocaţia lunară de întreţinere, îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite şcolare. Grija statului nostru democrat popular nu se îndreaptă numai asupra copiilor valizi, ci şi asupra acelora care prezintă diferite deficienţe fizice sau neuropshice. Pentru aceşti copii au luat fiinţă cămine-spital şi cămine şcolare, în diferite centre din ţară, unde li se asigură o bună întreţinere îngrijire medicală corespunzătoare şi posibilităţi de şcolarizare potrivit afecţiunilor pe care le prezintă, in urma activităţii desfăşurate de sistemul de prevederi sociale în colaborare cu organizaţiile de masă numărul copiilor depistaţi şi îndrumaţi către aceste unităţi a crescut în mod simţitor în ultimul timp. Astfel, dacă în anul 1952 au fost examinaţi şi trimişi în cămine un număr de 81 copii, în anul 1956 numărul acestora s-a ridicat la 150. Noile condiţii ecoromice create în ţara noastră oferă posibilităţi de muncă nu numai oamenilor sănătoşi, ci şi acelora cu capacitate redusă de muncă. Invalizii motori şi senzoriali sunt calificaţi în şcolile profesionale speciale ale sistemului de prevederi sociale în raport cu infirmităţile pe care le prezintă. In anul 1956 au fost trimişi din regiunea noastră 60 de invalizi la diferite şcoli profesionale. Mulţi invalizi care au absolvit şcolile profesionale după încadrarea lor în producţie au fost evidenţiaţi în muncă. Printre aceştia pot fi citaţi tov. Mihai Paşa, tîmplar ceferist, Mihai Manolache, ajustor mecanic şi Elena Minăilă, strungar, ambii de la Trustul 14 construcţii, etc. Acestea sînt doar cîteva aspecte din munca şi realizările din cadrul sistemului de prevederi sociale din cuprinsul regiunii noastre. Aceste realizări constituie încă o dovadă a grijii partidului şi guvernului pentru creşterea continuă a nivelului de trai material şi cultural al tuturor celor ce muncesc. Prevederile sociale în anii prudentă populare importante realizări în regiunea noastră mmmamsmmammmm ^írBiiinHiinBüRnnaHmifiaiiiiKiiiwinBiiiíEiiiiwniiminssiFüEBín« viaiiiínmmnHiinBimHiiiiaiiiiH’iiminiBRnBiTiiraiüiBHiiHiuHmnimBiiiUHimiMiisaimBgiiiiiBiiii^iiiEainiaemiai’ninri-.r^i^sii'pgsiiUBníii^i-.iraiiiiBiiiiiaHiiiaiiinMinHiiiiaiiii« Pe bază Hotărîrilor Rezoluţiei plenarei din decembrie al C. C. al P.M.R. Anul acesta populaţia va fi mai bine a pro ilixion Convorbire cu tov. P. M. Voicu, şeful secţiunii comerciale regionale . Interesîndu-ne asupra măsurilor luate de secţiunea comercială a sfatului popular regional Iaşi pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii consumatorilor, în spiritul Hotărîrilor Rezolţiei plenarei din decembrie 1956 a C C. al P.M.R., tov. P. M. Voicu, şeful secţiunii comerciale, ne-a arătat perspectivele existente în anul 1957. Iată întrebările şi răspunsurile primite întrebare: Am primit la redacţie cîteva scrisori în care semnatarii lor, după ce-şi arătau deplina satisfacţie şi încredere in hotărîrile adoptate la recenta plenară a CC al PMR in scopul ricării pe o treaptă superioară a nivelului de trai al poporului, ne solicitau să-i informăm asupra măsurilor luate pe plan local pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii populaţiei consumatoare-Intrucît considerăm că această problemă prezintă un interes general, v-am ruga să ne spuneţi ce perspective există pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii consumatorilor şi mai ales ce măsuri concrete au fost şi vor fi luate ? Răspuns: înainte de a răspunde direct la ceea ce m-aţi întrebat aş vrea să fac, ca să zic aşa, o paranteză ... autocritică. Sînt sigur că semnatarii scrisorilor despre care aţi amintit s-au gîndit, atunci cind v-au scris, şi la faptul că în anul trecut noi n-am reuşit întotdeauna să satisfacem cerinţele de consum ale populaţiei la unele produse cum ar fi : ulei, orez, ceapă, cartofi, ciorapi, tricotaje, etc. Aceasta s-a datorat în unele cazuri gospodăririi nesatisfăcătoare a fondului ele mărfuri. Un exemplu ! Intr-o perioadă cînd din magazinele Iaşului lipseau unele mărfuri cum ar fi uleiul, acesta se găsea din abundenţă la Bîrlad şi Huşi, datorită unor repartiţii şi transporturi puţin judecate. Măsurile luate ulterior ,la sezisarea unor organe de partid şi de stat — au remediat această situaţie. In alte cazuri golurile survenite în aprovizionare au fost pricinuite de neconcordanţa dintre planul de aprovizionare şi planul de repartiţii, prin repartizarea unor produse sub necesarul de consum al regiunii noastre, precum şi de neîndeplinirea sarcinilor contractuale de către unii furnizori Aceste goluri puteau fi evitate în multe cazuri dacă s-ar fi insistat în obţinerea unor cantităţi de produse peste repartiţii şi din achiziţionări directe, lucru pe care nu l-a făcut de pildă OCL Produse Industriale Bîrlad. Şi un alt exemplu: OCL Aprozar Iaşi a practicat sistemul de a nu respecta repartiţiile, livrînd produse unor beneficiari fără să aibă repartiţii şi nelivrînd altora care aveau repartiţii. Aceasta înseamnă că cererea de consum nu era studiată ducînd la supraaprovizionarea unor centre care aveau deja stocuri suficiente de produse, lipsind tocmai acele centre care aveau neapărată nevoie în perioadele respective. Neconcordanţa planului de desfacere în calculul de acoperire şi repartiţii s-a mai produs şi ca urmare a unei slabe colaborări dintre serviciile plan şi comerciale. Dar — ca să n-o mai lungesc mult —■ asupra lipsurilor şi greutăţilor noastre din anul trecut o influenţă serioasă a exercitat-o pronunţata centralizare a organizării, planificării şi conducerii activităţii noastre. Este exact problema în care hotărîrile corespunzătoare ale plenarei sînt de natură să ducă la îmbunătăţirea activităţii noastreîntrebare : Adică ? Dacă se poate... ceva mai concret. Răspuns: Concret, tovarăşe. Spuneam mai sus că neconcordanţa dintre planul de aprovizionare şi planul de repartiţii — generatoare de goluri în aprovizionare — s-a produs şi prin repartizarea unor produse sub necesarul de consum al regiunii noastre. Păi bine, cum putea ministerul nostru să prevadă pentru fiecare organizaţie comercială cîţi consumatori va avea în perioada cutare la produsul cutare? Iată că din această cauză, OCL Aprozar — care primeasarcini de plan direct de la Minister, a figurat, — termenul e foarte potrivit în diferite luni ale anului trecut cu depăşiri, uneori chiar de peste 200 la sută, cu toate că unităţile sale desfăceau cantităţi insuficiente de produse, sub necesarul de consum. Şi trebuie menţionat că avea posibilitatea să satisfacă cerinţele de consum într-o măsură mult mai mare. Dar-n planul era îndeplinit şi.. 3 depăşit- Incepînd din anul acesta... întrebare : Treceţi la perspective ? Răspuns : întocmai. Acum nu pot expune decit principial unele modificări survenite în metodele noastre de organizare şi planificare a activităţii comerciale. Mergînd pe linia descentralizării, ministerul nostru ne-a transmis o serie de atribuţii care vor duce la o mai justă aşezare a planului. Ministerul ne trasează numai planul trimestrial. Secţiunea comercială va realiza defalcarea lui lunară în funcţie de cerinţe. Planul OCL Aprozar va fi stabilit de secţia comercială. Vom avea dreptul să planificăm noi forţe de muncă necesare ceea ce ne va permite să reducem numărul de angajaţi acolo unde se vor dovedi inutili şi în acelaşi timp să sporim numărul braţelor de muncă în punctele unde activitatea comercială, îmbunătăţirea ei, o va cereIn oraşul Iaşi, încă din trimestrul I se va trece la aprovizionarea directă a unităţilor din sectorul alimentar, iar cantitatea produselor care se livrează prin tranzit va fi mult redusă. Se va ajunge astfel la îmbunătăţirea ritmicităţii în aprovizionare. Mai sunt şi alte măsuri asupra cărora nu mai insist. Vreau să reţineţi că am luat şi noi măsuri de descentralizare transmiţând secţiilor raionale şi orăşeneşti o serie de sarcini cu privire la planurile de desfacere şi acoperire. Cu acelaşi scop : evitarea golurilor în aprovizionare, mai multă operativitate în muncă, o mai raţională amplasare a unităţilor de desfacere etc. întrebare: Am uitat să vă spun că o parte dintre cei care ne-au trimis scrisori la redacţie erau muncitori la Atelierele CFH „Ilie Pintilie“ şi „Ţesătura“. Ei spuneau aşa, în scrisorile lor: „Noi ne pregătim să întîmpinăm marea sărbătoare a alegerilor de la 3 februarie cu importante depăşiri de plan. Am vrea să auzim lucruri asemănătoare şi despre lucrătorii din comerţ“. Ce le spunem ? Răspuns: Spuneţi-le că nu precupeţim nici un efort pentru ca ei şi toată populaţia muncitoare să fie cit mai bine aprovizionată şi deservită. In anul trecut volumul desfacerilor a fost mai mare cu 22 la sută. In anul 1957 această creştere va reprezenta 39 la sută Pot spune că în această lună, prima din noul an, am vîndut consumatorilor prin unităţile noastre, cu peste 3 milioane lei mai multe produse alimentare şi industriale, faţă de sarcinile de plan. Aceste realizări nu se vor opri aici. Paralel cu aceasta vom lărgi şi baza materială a comerţului nostru prin realizarea unor noi construcţii (în bulevardul Republicii vor apărea două noi unităţi: un magazin ele confecţii şi un bufet expres ; în cartierul „Ilie Pintilie“ se vor construi două noi magazine pentru produse alimentare şi textile ; vor fi reamenajate pieţele Gh. Dimitrov şi din Tataraşi etc). Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru. anul acesta, pe baza sarcinilor trasate de Hotărîrile plenarei din decembrie a CC al PMR, să muncim astfel incit populaţia să fie mai bine aprovizionată .. . ................................................................. Nr. 324. CONFERNNŢE Comitetul regional de a lupta pentru pace şi Consiliul orăşenesc ARLUS Iaşi organizează pentru azi, vineri 1 februarie 1957, orele 18:00 conferinţa : „Politica externă a RPR, o politică de apărare a păcii, suveranităţii şi independenţei naţionale“. Conferinţa va avea loc la Casa A . Cercul de studii Iaşi al Revistei „Evidenţa contabilă“, aduce la cunoştinţa contabililor, lucrătorilor financiari şi planificatorilor din întreprinderile industriale, organizaţiile economice şi instituţiile bugetare că în cadrul referatelor cu caracter contabil şi financiar, în ziua de miercuri 6 februarie 1957, orele 18 rov. CIUPERSocietatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii, în colaborare cu Consiliul orăşenesc ARLUS, a organizat ţinerea unui ciclu de conferinţe pe tema : „Mari compozitori sovietici“. Sîmbătă, 2 februarie, a.c. la orele 18 în sala Ca Prieteniei Romîno-Sovietice din str. Păcurari nr. 2 şi va fi ţinută de tov. prof. univ. Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ şi preşedintele Comitetului regional de luptă pentru pace. După conferinţă va rula filmul „In sat la noi“. UNŢ CA VASILE. Şeful Serv Buget- Contabilitateal Raionului Iaşi va susţine referatul „PLANUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI AL INSTITUŢIILOR BUGETARE“. Referatul se va ţine în sala de conferinţe a Băncii, de Stat — Sucursala Regională Iaşi — Str. Ştefan cel Mare nr. 51, şef Prieteniei Romîno-Sovietice va avea loc prima conferinţă din acest ciclu intitulată : „Serghei Prokofiev, compozitor al vremurilor noastre". Va vorbi tov. Cozmei Mihail. In încheiere va rula filmul „Romeo şi Julieta“. De la U. R. C. M. Iaşi — Confecţiuni pentru bărbaţi, femei şi copii se execută în condiţiuni ireproşabile, cu sau fără materialul clientului la atelierele de comandă ale cooperativei Tehnica Confecţiei — Iaşi, îmbrăcămintea — Bîrlad, Unirea Meşteşugarilor — Vaslui, Croitorul — Huşi, Progresul — Paşcani. — Orice lucrări de tapiţerie execută în bune condiţiuni, atelierul cooperativei 7 Noiembrie din str. Ştefan cel Mare nr. 16. — Orice reparaţiuni de sobe, maşini de gătit, cazane rufe, şi articole de uz casnic se execută de către cooperativa de invalizi 23 August prin atelierele sale din str. Anastasie Panu nr. 13 şi Friedrich Engels nr 8. — Dacă s-a defectat maşina de cusut, adresaţi-vă cu încredere atelierului de reparaţii din str. Dr. Ghelerter, a coop. Ilie Pintilie. — Lucrări artistice de bijuterie execută atelierul din str. Republici, al cooperativei Ilie Pintilie — Vizitaţi cu încredere cofetăriile cooperativei Progresul Alimentar din străzile : Tataraşi nr. 70 ; Haia Lifşiţ nr. 4 ; 30 Decembrie nr. 12 ; Ştefan cel Mare nr. 52. — Un bogat şi variat sortiment de preparate de carne găsiţi Ioi centrele de desfacere ale cooperativei Fil Alimentar din piețele Go Ltov, Halei ș.a. SPICUIRI DIN PROGRAMUL I - , .17.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale; 7.10 Muzică distractivă; 7.35 Cu cîntecul şi jocul pe întinsul patriei; 8.15 Materiale din presă; 8.30 Muzică; 9.00 Muzică de estradă; 9.30 „Un tăciune şi-un cărbune“; 10.00 Solişti de muzică populară romînească din diferite oraşe ale ţării; 10.30 La microfon Rodica; 10.35 Muzică din opere interpretată de cântăreţi români; 11.00 Buletin de ştiri; 11.03 Muzică uşoară; 11.25 Suite corale de compozitori romîni; 11.50 Din viaţa de concert a Capitalei; 12.35 „Din muzica popoarelor europene“; 13.00 Buletin de ştiri; 13.10 Din operetele lui Zeller şi Paul Lincke; 13.35 Program interpretat de violoncelişti celebri; 14.00 Muzică populară; 14.45 Concert de estradă; 15.00 Buletin de ştiri; 15.05 Concert de estradă continuare; 15.40 Simfonia a III-a „Reconstrucţia“ de Alfred Mendelsohn! 16.15 Emisiunea pentru copii şi tineret: „Iubiţi cartea“; 16.45 Cîntă Maria Tănase; 17.00 Buletin de ştiri; 17.19 Muzică uşoară; 17.40 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri; 18 10 Emisiunea „Gînduri şi fapte“; 18.30 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei; 19.00 Buletin de ştiri şi comentariu; 19.10 Cîntece; 19.45 Emisiunea „Răspundem ascultătorilor“; 19.55 Emisiunea „Noapte bună, copii“; 20.00 Muzică uşoară romînească; 20.15 Teatru la microfon; „Bulevardul împăcării“, Scenariu radiofonic de Aurel Baranga, laureat al Premiului de Stat; 21.15 Concert de estradă; 22.00 Buletin de ştiri şi sport; 22.30 Muzică populară romînească; 23.10 Concert de noapte; 23.52-23.55 Buletin de ştiri. SPICUIRI DIN PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri; 14.03 Concert de prînz; 14.40 Emisiunea de cîntece „In apărarea păcii“; 15.15 Concertul nr. 5 în La major pentru vioară şi orchestră de Mozart — solist — Jacques Thibaud; 15.42 Noi înregistrări de muzică populară primite din partea Radiodifuziunii bulgare; 16.00 Buletin de ştiri; 16.20 Muzică uşoară; 16.45 Emisiune literară; 17.00 Lucrări de compozitoarea Florica Dimitriu; 17.15 Vorbeşte Moscova!; 17.55 Cîntece; 18.00 Buletin de ştiri; 18.10 Muzică uşoară şi populară la cererea ascultătorilor; 18.55 Sfatul medicului; 19.00 Muzică uşoară de Ion Vasilescu; 19.25 „Meridiane“; Note de drum din Japonia de Eugen Jebeleanu; 19.45 Piese de virtuozitate; 20.00 Buletin de ştiri; 20.03 „Oameni de artă despre viaţa şi creaţia compozitorilor“; 21.00 Buletin de ştiri; 21.05 Muzică; 21.15 Actualităţi din ţările socialiste; 21.45-24.00 Opera „Traviata“ de Verdi, — cîntă corul și orchestra simfonică N.B.C., dirijate de Arturo Toscanini. TEATRE: Sala teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ — Concertul Filarmonicide Stat — dirijor Th. Avithal, solist George Hamza, laureat al Concursurilor tinerilor solişti din 1953—1955. IN PROGRAM: C. Silvestri — 3 piese pentru orchestră de coarde, Ceaikovski: Concert pentru vioară şi şi orchestră, Beethoven: Simfonia a 7-a. CINEMATOGRAFE: Maxim Gorki: LII: „Suflete tari“; Ilie Pintilie LII: „Povestiri din Roma“ — spectacol pe ecran lati Puşkin LII.: „Micul lustragiu“; Tineretului LII.: „Vagabondul seria a 11-a“; Ion Creangă LII.: „Infidelele" plus ••„Ciuboţelele ogarului“; Lumina- Hîrlău: LII. „Afacerea Protar“ plus „Fetiţa mincinoasă“; Rodina-Huşi: 1.11. „Mîine va fi prea tîrziu“; 23 August-Iîrlad: „Brigada de tanchişti"; 30 Decembrie-Pd. Iloaiei: „A 12-a noapte“; Victoria-Tg. Frumos: „Infidelele“ plus „Ciuboțelele ogarului“. SE ATRIBUE TRIMESTRIAL LCiSTIG DE 2500CISTIGDE CÎSTIGURI DE 1007» _ FATA DE SOLDUL MEDIU TRIMESTRIAl pe flfaete CEC cu