Flacăra Iaşului, aprilie 1957 (Anul 13, nr. 3298-3322)
1957-04-02 / nr. 3298
h* S-a K l. Prietena mea, învăţătoarea Prietena mea e-nvăţătoare: Alie, — soare, şi în clasă, soare. In ochii-i verzi, adinei, şi blînzi, şi buni. Simt brazii mei sfidînd tăioşi, furtuni Şi luna-soră, borangic şi-azur, l-a cheltuit în părul blond şi pur." Şi poate mierla, ori hoţul scatiu Vocea i-au dat-o, şi rîsul zglobiu. Cîntul pămîntului brun cu ovăz, In sufletu-i cald, îl simt şi îl văz. Palmele ei de ţăranpămîntean, Vindecătoares de dor şi alean. Grija luminii îi stăruie-n ghid: Bruma pe tîmple nu-i ■cerne nicicîrid Odihna. — ispită — în ceasuri tirzii, Şi-n lungi după-amieze şi triste din zi. E-un sculptor uman, cu caznă şi zei Ii dăruie minţii şi formă şi ţel... Cînd vede prin vreme pe-aceşti gîgîlici ■— Generaţii de oameni plecaţi de aici, Visarea cu ploaie de auri libate pe frunte cu lauri !rDAN ALEXANDRA SÄÄäääÄääÄi. Rotchie de seară executată din antilopă neagră. Corsajul chimono cu mirteca trei sferturi, ridicat sus pe git, în faţă puţin borabor; încheietura continuată oblic pîrtă sub braţ, iar paralel cu deschizătura — broderie cu strase, palete sau mătase în culori. Foaia linie dreaptă, în talie în fața numai gen de foame cu corse, letă; în partea stingă un pliu și fronseuri. Incheată cu patru pastei. Rodise de srfradă* sau sport Rochie sport din lenaj de culori deschise (gris sau bej). Corsajul închis pînă la gît cri un mic guler rotund. Mîneca chimono, terminată cu o manșetă dublă închisă cu nasturi. Foaia are în față un şliț fantezie, care se termină cu un mic pliu dublu. Rocile de seară din antilopă neagră MTICARX IXStLCI CU LEGITIMA MÎNDRIE Alături de întregul colectiv al fabricii, utemnistele lucrează cu sîrguinţă pentru a produce fire şi ţesături tot mai multe şi de calitate. Depăşirea normelor de producţie şi a indicilor calitativi a devenit o practică aproape zilnică, bucurie la care iau parte cu legitimă mîndrie și utemistele. Printre ele se numără și Maria Mihoci, responsabila brigăzii Ia flayere. Ea a dat de la 1-31 martie peste 100 kg. semitort peste plan. IN CLIŞEU: Utemista Maria Mihoci în timpul lucrului. înainte de spectacol în care e cel mai puţin oportun maifiertlui dinainte de spectacol, pentru a cere un — fie chiar telegrafic — interviu unuia din interpreţi. Emoţia tare domneşte înaintea premierei reapare înaintea fiecărui spectacol, dat fiind că spectatorii sînt mereu şi itiereu alţii iar unii parteneri ai respectivului preopinent se întîmplă să fie ,şi ei, alţii. Cu toate acestea, tocmai un asemenea moment am ales pentru a mă adresa uneia dintre solistele teatrului de operă, anume danei Pîrvulescu, una din interpretele Rossinei din „Bărbierul din Sevilla“. Trebuie» să. spun însă că dificultăţile mai sus enumerate au fost precedate de altele, ivite chiar la»^tişa de intrare a ' Operei. Portarul, n»di ’regizorul de culise și în cele djm urmă regizorul artistic au constitui tot atîtea obstacole, îcare pînă la urmă au fost trecute cu eugcea, prinsul fiind de fapt cel mai greu de. .. ocolit. ) Insfirșit, iată-ne în cabina în care Jana Pîrvulescu, cu ajutorul machiajului și al accesorilor vestimentare, redevine fermecătoarea iubită a conte-_ lui Almaviva. _ _ I — Cîteva întrebări dacă se poate. V u— Se poate deşi sincer vorbind, sunt foarte emoţionată. Ştii... In această seară apar cu bnndu partener... La prima întrebare, referitoare ladebutul ei ca solistă, Jana Pîrvulescu răspunde laconic: — La Iaşi, cu rolul pe care îl interpretez în această seară. Destul de puţin. Dar interpreta Rossinei răspunde cu plăcere la şirul de întrebări care urmează, întrerupîndu-şi din cînd în cînd vorbirea cu hohote de rîs care vădesc o totală bună dispoziţie. Este deci neîntemeiată nemulţumirea şi îngrijorarea regizorului artistic, după care interviul ar putea să aibă repercusiuni nedorite asupra spectacolului. « Intre timp aflăm că Jana Pirvulescu a urmat conservatorul la Craiova. Dealtfel, fusese invitată la semicentenarul conservatorului care urma să se sărbătorească tocmai în acea seara Dar spectacolul nu putea fi părăsit. Așadar nu-i rămiînea decît să tri-. mită gîndurile ei dragi, conservatorului și, să sărbătorească evenimentul printr-o interpretare cît mai valoroasă. — Cînd a fost să-mi aleg drumul în viață, a continuat ea, mi-am îndreptat firesc pașii într-acolo unde mă îndemna ambianța extrem de favorabilă dezvoltării artei existentă în Republica noastră Populară, şi tradiţia unei familii în care fraţii şi surorile s-au dedicat de asemenea muzicii, făcînd parte fie din orchestra cinematografiei, fie din « Filarmonica din Craiova sau alte formaţii. Ţin să mai spun în ce priveşte debutul meu, că „Bărbierul din Sevilla“ este opera pe care o prefer îndeosebi. După terminarea Conservatorului, repartizată fiind la Teatrul de Operă din Bucureşti am pregătit, pentru debut, rolul Rossinei şi al lui Lakmé. Debutul însă mi l-am făcut după cum am mai spus la Iaşi. — Ne puteţi împărtăşi primele im-' presii pe care le-aţi cules în oraşul nostru ? '* — Intîi, despre opera noastră care are un colectiv entuziast şi dornic de muncă. Opera, ca realizare a anilor de democraţie populară, recrutează din rîndurile cetăţenilor laşului, noi şi noi iubitori de muzică, noi şi noi spectatori. Aşadar, vorbind despre Iaşi nu pot să nu mărturisesc că cetăţenii oraşului mi-au produs prima şi cea mai statornică impresie atunci cînd i-am întîlnit în sală. Şi impresia este deosebit de favorabilă: viitor ?! — Perspective de — Pentru viitor voi interpreta roluri în „Răpirea din Serai“, „Rigoletto“ și „Lakmé". Se aud primele acorduri ale uverturii. Discuția trebuie să ia sfrîşit; de altfel regizorul de culise nu întîrzie să ia măsurile de rigoare. Nu-mi mai rămîne decît să-i dorescJanei Pîrvulescu succes şi să trec în sală.. .• ».. pentru a o revedea din nou, pe scenă în rolul Rossinei, în care tînăra solistă a Operei dinn Iaşi a realizat o veritabilă creaţie, fapt unanim recunoscut de publicul spectator. O creaţie a cărei durabilitate în timp este însă condiţionată de reuşita fiecărui nou spectacol cu „Bărbierul din Sevilla“. 4 ... 1 Deci, încă odată, succes, 1 I FRIDUŞ Nu se ştie de ce, dar de multe ori cuvîntul femeilor este ascultat cu atenţie mai deosebită decit cel al bărbaţilor- Poate glasul femeii este mai atractiv, sau mai degrabă situaţia ţărăncii muncitoare, căci despre ea este vorba, soţie şi mamă, gospodină şi muncitoare pe ogor alături de bărbatul ei, îi dă mai multă autoritate. Această sumă de calităţi toate la fel de importante, nu pot să nu-i dea femeii putere de convingere. De aceea şi Maria Ionescu, responsabila comisiei de femei din Erbiceni — Tg. Frumos nu şi-a bătut capul prea mult lămurindu-le pe Elena Stroie, sau pe Maria Springă. Ele se cunoşteau de mult, aveau încredere una în cealaltă aşa că explicaţiile Măriei Ionescu despre întovărăşirea agricolă au fost primite fără nici o rezervă. Cuvinte de laudă se pot spune şi despre responsabila comisiei de femei din satul Sprinceana. 13 familii de ţărani muncitori s-au înscris în întovărăşirea agricolă, la îndemnul ei. Tehniciană agronom Elena Maftei, r . , Strang."., unde cursul agron '.nie a funnionat bine, şi nici un număr r.nne de femei şî bl ?■ , au învăţat lucruri interesat.i, despre agricultura ştiinţifică, se bucură de asemenea de multă trecere în faţa satului. Dacă numărul întovărăşiţilor din Strunga a crescut mult în primăvara aceasta, cu siguranţă că un merit are şi Elena Maftei, Agricultură ştiinţifică nu se poate face decât pe tarlale întinse, prin forţa unită a oamenilor. Tocmai aceasta i-a învăţat Elena Maftei, pe „elevii’’ sîrguincioşi ai cursului agrotehnic. Ce te faci însă că nu peste tot în raionul Tg. Frumos s-a înţe-les rolul principal al femeilor în treburile transformării socialiste agriculturii ? Să-i criticăm, să-i tragem la răspundere pe acei tovarăşi care îşi închipuie că femeile nu sînt bune decît să ţină cratiţa de coadă. Acesta e răspunsul. Aşadar să n-o mai facă pe „filozofii“- preşedinţii sfaturilor populare din comunele Al. I. Cuza, Oţeleni, Heleşteni şi din alte comune, căci nu le şade bine şi nici nu ajută cuiva aşa zisa lor înţelepciune Fără ajutorul femeilor — s-o recunoaştem cu toţii — nu se pot face prea multe lucruri. Iată de pildă, în comuna Dumeşti, dacă s-au realizat succese importante în transformarea socialistă a agriculturii, apoi nu merit au şi femeile. Elena Ipate mers din casă în casă şi, cuvîntul ei a curmat şovăiala Măriei Dilhan, a Ruxandei Bonţa, a Floarei Bursuc şi a altora. La Dumeşti munca politică a femeilor nu este lăsată la voia întîmplării. Sfatul popular şi organizaţia de bază trasează sarcini precise femeilor, le îndrumă, într-un cuvînt le ajută să participe tot mai activ la viaţa socială. Un asemenea ajutor tovărăşesc din partea organelor de partid şi de stat este întotdeauna bine venit, căci el serveşte mobilizării unei forţe folosite încă insuficient —forţa femeilor, a căror capacitate este de neprețuit. I. BANU Femei agitatoare CU JUNBRE Mâncăr cu ouă JUMARI CU MAZARE 8 ouă, 500 g. mazăre, 100 g. unt, sare Fierbem descoperit, în multă apă clocotită, mazăre boabe, tînără, proaspătă, o sărăm şi facem un sare cu ur.t. Pregătim jumări. Aşezăm mazărea la mijlocul unei farfurii, iar de jur împrejur punem jumările. JUMARI CU PARMEZAN 10 ouă, 2 linguri parmezan ras, 50 g. unt, sare Pregătim jumările. Cînd sînt gata, presărăm cu parmezan ras, amestecăm şi servim imediat la masă (altfel, ele se fac ca un aluat). JUMARI CU RINICHI 8 ouă, 2 rinichi de viţel, 100 g. Unt, 1 ceapă, sare Spălăm rinichii de viţel şi îi tăiem felii. Apoi prăjim în unt ceapă tăiată mărunt, uşor ca să nu se rumenească. Peste ceapă punem feliile de rinichi, lăsînd să se prăjească îrtcet, fără să se ardă, 10-15 minute. Pregătim jumările. Aşezăm pe o farfurie la mijloc rinichiul iar împrejur jursările. Expoziţie de obiecte casnice Nu de mult, în localul sfatului popular al raionului Vasiu s-a deschis o expoziţie de obiecte casnice şi confecţiuni organizata de comisia de femei de pe lingă sfatul popular orăşenesc Expoziţia cuprinde: împletituri de mină, picturi pe pînză sau mătase,feţe de masă sau mileuri), confecţiuni pentru femei şi copii, carpete, etc., toate fiind executate de către membrele comisiei de femei. In numai cîteva zile de la deschidere, expoziţia a fost vizitată de peste 600 persoane din oraşul Vaslui şi din comunele şi satele învecinate. ..................... . Expoziţia fiind cu vînzare, în fiecare zi atrage noi şi noi vizitatori, precum şi noi cumpărători. P TH. I. LEUSTF.AN corespondent Nn 3298 i . Duminică dupăamiază Ştiinţa Iaşi ne-a oferit o surpriză plăcută : a învins cu 3—2 valoroasa echipă de volei a Ştiinţei Arad. Aceasta este prima victorie a ifişenilor in actualul campionat republican. Rezultatul, apreciat nu ca cifră intrinsecă ci, judecat în ansamblu (evoluţia scorului şi, în primul rînd, concepţia de joc a partenerilor eI este o performanţă pentru gazde, învingătorii nu pot fi, însă, scutiţi — pe lingă aprecieri pozitive — de observaţii critice. Şi iată de ce- Chiar din momentul cînd arbitrul Gheorghiţă — Buc,care a condus cu foarte multe scăpări, uăitînd de compromisa sistemă a compensaţiilor) a dat semnalul de începere a jocului, jucătorii Ştiinţei Iaşi au „pornit’’ timid, confuz, fără legătură între compartimente, timoraţi la fileu, neatenţi pe linia de fund. Şi deşi au condus chiar cu 14—12 au pierdut primul set. Aceste lacune s-au agravat mai târziu : un blocaj defectuos, neatenţie pe tot terenul, schimbări neinspirate, servicii pierdute copilăreşte care au dus la o stare de nervozitate şi... la un alt set pierdut (la 6). A fost nevoie de existenţa unui meci-bol (cînd, în cel de al 3-lea set, la 15—14 mingea a pornit din mina lui Jitaru — dealtfel, cel mai bun jucător al arădenilor) pentru ca Ştiinţa Iaşi să-şi găsească, în ceasul al 24-lea „cadenţa’'. Era momentul psihologic al întîlnirii, pe care ieşenii, într-un efort substanţial, l-au trecut cu succes. In primul rînd, gazdele au organizat un blocaj eficient şi o dublare atentă a jucătorilor. Apoi, în locul unor combinaţii naive şi sterile, s-a trecut la un joc energic şi va-* riat la fileul unde au excelat Gh. Baloş şi Pădureţ. Gh. Baloş, măi slab pe linia de fund a fost în schimb un creator de situaţii la fileu, împreună cu Sein Dembinschi, şi el stîngaci pe Unta de fund, a fost înlocuit alternativ şi oportun cu Tarlep care, cit a jucat, a fost util — la fel ca şi Timirguzin. Revirimentul a pornit, deci, de acolo că ieşenii s-au organizat, iar Roibescu, de pe tuşe i-a condus cu pricepere spre sfârşitul meciului. Dar ceea ce a generat victoria ieşenilor a fost neobişnuita lor putere, de luptă şi mai ar calmul, regăsit în ultimele seturi , pe care le-au adjudecat, dealtfel, comod la 10 şi la 6. Nu se poate spune, nici pe departe, că oaspeţii au decepţionat spre sfîrşitul întîlnirii. Dimpotrivă, au combinat iscusit, mai ales pe linia l-a, au încercat să joace chiar în forţă, iar pe linia ll-a au pierdut puţine mingi. Au fost însă depăşiţi. O notă bună pentru publicul spectator care a răsplătit cu aplauze toate acţiunile frumoase ~~ atît ale gazdelor cît şi ale arădenilor. I. De Ia 0-2 la 3-2! fanipionații trei pufineri de baschet Voinţa Iaşi — Ştiinţa Cluj 94-80 (48-12) Etapa a II-a a returului campionatului republican de baschet a prilejuit tinerei echipe ieşene „Voinţa’’ — aşa cum prevedeam în avancronica meciului — prima sa victorie în campionat. Explicaţia nu poate fi găsită numai în faptul că cele două formaţii sînt de valoare sensibil egală, avantajul terenului fiind hotărîtor în asemenea împrejurări. Trebuie să ne amintim că Ştiinţa Cluj învinsese cu o duminică înainte Progresul Arta, la Bucureşti, adică aceeaşi formaţie care întrecuse Voinţa, la Iaşi. Succesul echipei ieșene are la bază pregătirea sa mai bună, sezisarea şi utilizarea schemelor tactice convenabile în funcţie de comportarea adversarilor pe teren, o îndrumare corectă şi calmă de pe margine. Antrenorul Mircea Avram a fost bine inspirat menţinînd pe teren jucători în formă, chiar dacă la tuşă „ardeau de nerăbdare’’ Agapescu, Todiraşcu, Huţu ş.a. Lipsită de jucători înalţi, echipa ieşeană şi-a apropiat victoria , prin aruncări de la semidistanţă, contraatacuri rapide şi pătrunderi prin dribling sub panou, în care a excelat „piticul’’ Vişoianu. In lipsa lui Todiraşcu, Klugher a condus foarte bine atacul şi a aruncat la coş prin surprindere şi cu multă eficacitate. Remarcăm „ziua bună’’ a pivotului Arvinte, prin aruncări... de la semidistanţă. Apărarea a fost destul de penetrabilă (uneori, odată cu schimbările făcute, nu toţi jucătorii îşi cunoşteau „omul’’) şi nu a reuşit să împiedice prea mult acţiunile pivotului clujean Gusan (un real talent!) decît atunci cînd a fost utilizat şi Huţu. Spunem aceasta, deoarece aceeaşi apă- rare, la calificările din toamna trecută, îl anihilase complet pe Novacek de la Energia Bucureşti. Insuficient aportul lui Voroneanu şi Agapescu. Clujenii au greşit bazîndu-şi jocul doar pe acţiunile pivotului şi pătrunderile în forţă ale lui Cheorean. Frecvenţa cu care au cerut schimbări în formaţie şi „timpuri de odihnă’* n-a produs revirimentul moral scontat. Dimpotrivă, jocul dur al lui Nicoară, de pildă, a produs o impresie regretabilă. Intîlnirea a fost condusă, corect, de arbitrii bucureşteni Ferencz Szigmond şi Mircea Rizea. In deschidere, Ştiinţa Politehnica a învins Voinţa II, în cadrul „Cupei de sală’’, cu 53—36 (21 —16). S-au remarcat Bercovici, Leşu, Horvath, D. LUCIAN Muiuu ‚4‰44*«.444 ‚*4‚*****4ivxxxxxs****””***********a Aproape că nu e seară în care la căminul cultural din sat să nu vină zeci şi zeci de ţărani muncitori pentru a asculta o conferinţă, a asista la un program artistic, a studia ultimele numere ale ziarelor şi revistelor. Desigur că năzuinţa aceasta spre cultură se datoreşte şi activităţii colectivului nostru de muncă, care, sub îndrumarea şi cu sprijinul comitetului comunal de partid, a ştiut sa folosească în ultima vreme, cu mai multa pricepere, formele cele mai interesante, mai atractive, ale muncii culturale. Din capul locului, trebuie să subliniez faptul că obiectivul nostru principal în desfăşurarea activităţii culturale îl constituie lămurirea ■i convingerea ţăranilor muncitori asupra avantajelor agriculturii pe întinderi mari de pamit şi cu mijloace mecanizate, precum şi asupra folosirii metodelor înaintate în lucrarea pămîntului. In acest scop, noi folosim pe scara largă conferinţele. Voi enumera doar cîteva teme pentru a arăta preocupările colectivului de conferenţiari, care, deşi restrîns ca număr, cuprinde pe cei mai capabili şi stimaţi intelectuali din sat. „Sămînţa de calitate dă recolte bogate“, „Cum putem păstra rodnicia părtinitului“, „Mai puţine haturi, înseamnă mai multă pîine“, acestea sînt doar numai cîteva dintre conferinţele ce s-au ţinut în ultimele trei luni la cămin. Şi ceea ce face conferinţele mai interesante, mai atractive, sînt tocmai exemplele concrete din comună, cărora colectivul de conferenţiari le dă o deosebită atenţie. Cu prilejul acestora, bunăoară, au fost popularizate pe larg metodele înaintate de muncă ale ţăranilor muncitori Vasile Haraga, Gh. Onofrei şi, fruntaşi ai recoltelor bogate, recoltele mari obţinute de gospodăriile colective din satele Sterian Dumbravă şi Vizureni, precum şi produsele obţinute de colectivişti la zi-muncă. Cînd au auzit ţăranii muncitori din sectorul individual că la GAC Vizureni au revenit fiecărui colectivist la zi-muncă 13 kg. cereale şi 7,50 lei, în afară de furaje, bînză, lină, etc., n-au mai aşteptat invitaţii, ci mulţi dintre ei au mers din proprie iniţiativă la colectiva din Vizureni pentru a se convinge de cele ce li s-au spus la cămin. In scopul atragerii a tot mai mulţi ţărani muncitori pe făgaşul agriculturii socialiste şi pentru a populariza larg metodele înaintate în agricultură, colectivul de muncă al bibliotecii săteşti organizează periodic manifestări de masă cu prilejul cărora se fac prezentări sau recenzii de cărţi cum sînt: „Secerişul“, „Pămînt desţelenit“, „Cum putem obţine recolte bogate de porumb“, „Sămînţa sănătoasă şi de sol dă recolte mari“, etc. Totodată, noi dăruim mult din energia şi modestele noastre posibilităţi formaţiilor artistice de amatori: teatru, cor şi brigada artistică de agitaţie. In ultimele 8 luni, spre exemplu, echipa de teatru a pregătit şi jucat pe scenele căminelor culturale din comună piesele „O noapte grea“ şi „Morişea", iar ele curînd, a pus în repetiţie piesa „Bucuroşi de oaspeţi“ de Gh. Tenţulescu. In ce priveşte repertoriul brigăzii artistice de agitaţie, acesta este destul de des reînnoit şi, în genere, axat pe problemele actuale ale muncii la sate. In afară de aceasta, noi organizăm cu succes seri literare-ghicitoare, audiţii colective la radio, seri de distracţie şi odihnă, toate urmărind să trezească interesul ţăranilor muncitori pentru cultură, pentru ceea ce-i nou şi le poate face traiul mai îndestulat. De bună seamă că, activitatea susţinută a intelectualilor din Dragalina a contribuit o bună măsură la lărgirea sectorului socialist. Aşa, de pildă, în primele trei luni ale acestui an au intrat în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole existente în comună alte 240 familii de ţărani muncitori aducînd cu ele 315 hectare teren. In acelaşi timp, s-au făcut pregătiri intense şi în ce priveşte desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară. S-au cărat la cîmp circa 350 tone gunoi de grajd, au fost tratate şi selecţionate 8.700 kg. sămînţă, iar în ce priveşte reparatul utilajelor, lucrările s-au executat 100 la sută încă cu mult timp în urmă. In prezent, numeroşi ţărani muncitori au ieşit la arat şi însămînţat culturile din epoca I-a. Ceea ce am realizat pînă în prezent ne dă prilejul să verificăm încă odată în practică că martea entuziastă, susţinută nu poate rămîne fără rezultate. Noi vom şti să muncim cu acelaşi elan şi în viitor, pentru ca acest început promiţător în activitatea noastră culturală să fie continuu dezvoltat. ARISTIDE PF.TCU directorul căminului, cultural Pragalina-Bîrlad Din experienţa căminelor culturale săteşti im strînsă legătură cu viaţa I