Flacăra Iaşului, iulie 1957 (Anul 13, nr. 3375-3400)
1957-07-02 / nr. 3375
i PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, VINT-VA, ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.H. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIII, Nr. 3375 MARȚI 2 IULIE 1957 ~ 4 PAGINI 20 BANI In acţiunea de autofinanţare a cooperativelor vlăstare Din masa cooperativelor de consum din regiunea Iaşi au apărut şi s-au dezvoltat 28 vlăstare care reprezintă curentul nou simţit din ce In ce mai puternic In cooperaţia de consum a ţării noastre: autofinanţarea. Aceasta înseamnă că 28 de cooperative din regiunea Iaşi activează pe picioare proprii, — din fondurile lor proprii — fără să mai aibă nevoie de ere- _ Jite bancare. «*' j; Este un lucru bun, dar puţin satisfăcător. -- In prezent, cînd contractările şi achiziţiile de animale şi alte pro- 1'duse iau o mare dezvoltare pentru asigurarea fondului central al statului, importanţa activităţii cooperatiste de consum creşte, întărirea activităţii acesteia este strins legată de asigurarea unei depline rentabilităţi — singura in măsură să influenţeze creşterea numărului de cooperative autofinanţate. Sunt citeva căi obligatorii prin care cooperativele de consum pot păşi pragul spre autofinanţare. - - . «m«*.—* Dintre acestea cităm citeva care au ajutat unele cooperative, din raioanele Huşi şi Ilirlău in special, să treacă la autofinanţare: I. îndeplinirea şi depăşirea planurilor economice. 2. Reducerea cheltuielilor de circulaţie şi ieftinirea comerţului. 3. Creşterea fondurilor proprii prin mărirea acumulărilor provenite din beneficii şi a fondurilor sociale vărsate de membrii cooperatori. 4. Stimularea şi cointeresarea materială a cooperatorilor prin acordarea priorităţii la aprovizionarea cu mărfuri deficitare, precum şi premii în bani şi diferitee produse, distribuite in cadrul adunărilor generale. Aceste stimulente s-au acordat pentru contribuţia adusă de cooperatori la îndeplinirea planurilor economice, valorificarea produselor agricole, etc. Pe aceste căi trebuie să meargă in continuare atît cooperativele care se autofinanţează, precum şi celelalte care trebuie să ajungă în acest stadiu. In luna iunie a.c. 4 cooperative din raioanele Iaşi (2) Huşi (in acest raion există acum 9 cooperative care se autofinanţează) şi Tg. Frumos au trecut la autofinanţare. De neînţeles este faptul că în raionul Iaşi, de pildă, deşi sunt mai multe cooperative pe deplin rentabile şi încă de multă vreme, sunt astăzi numai două cooperative care folosesc fondurile proprii. In raionul Iaşi, precum şi în raioanele Birlad, Murgeni, etc. trebuie să se acorde o atenţie deosebită pe lingă căile menţionate mai sus şi: 1. lichidării debitelor care imobilizează importante fonduri ale cooperativelor; 2. studierii şi aplicării unor măsuri care să ducă la îmbunătăţirea aprovizionării şi desfacerii mărfurilor şi la accelerarea vitezei de circulaţie. Pentru aceasta este necesar să se ajungă la o serioasă studiere a cerinţelor de consum şi ca urmare la aprovizionara cu mărfurile cerute de consumatori, potrivit specificului local fi de sezon. ,M* * • ...• ■ Organele regionale şi raionale ale cooperaţiei trebuie să intensifice munca de îndrumare şi control a activităţii cooperativelor, indrepttndu-le să păşească mai repede spre autofinanţare. Existenţa celor 28 de vlăstare ale acţiunii de autofinanţare au dus la eliberarea a circa 10 milioane lei din bugetul statului, bani care se acordau înainte sub forma creditelor bancare. Trecerea la autofinanţarea ar determina sporirea considerabilă a acestor rezerve pe care statul le-ar folosi în alte domenii. Acest obiectiv de mare însemnătate poate fi atins numai prin întărirea economico-financiară a cooperativelor de consum, prin atragerea și cointeresarea largă a membrilor cooperatori la mai buna gospodărire a fondului de mărfuri, prin mobilizarea lor la controlul activităţii cooperativelor Secerişul a început.. Acuma se vede din« a fost mal harnic, cine a semănat ir».i devreme In toamnă şi a Întreţinut mal bine Cultura. La Todireşti, In raionul Negreşti, de pildă, gospodăria de stat a fost cea care a dat semnalul la semănatul orzului Aşa că nu e de mirare că tot ea l-a dat şi la seceriş. Harnicii mecanizatori ai gospodăriei au recoltat plnă In prezent peste 20 ha. cu orz. ■ Bun. Dar parcă Gh. Rotaru, Vasile Aanei, Const. V. Sevastru şi Gh. Şaramet n-au pus şi ei orz de toamnă . Bineînţeles, mai puţin, dar au pus. Şi cum s-au luat după gospodăria de stat atunci la semănat, s-au luat şi acuma la recoltare. Şi-au dat seama oamenii că n-au nimic de pierdut. .. Iar după ei au Început şi alţii setrişul. Că orzul nu mai vrea să aştepte şi ,,se schimbă la faţă“ cu o repeziciune uimitoare. Ieri încă era Verde, azi e galben verzui, iar mîine e-n plrgă. Ba chiar şi griul stă gata-gata. Colectiviştii din Sofroneşti, de pildă au hotărît ca zilele astea să bage maşina in lan. ...Dar şi pregătirile de campanie sunt gata Aşa stind lucrurile, se pune Întrebarea : sunt oare gata pregătirile pentru marea bătălie a recoltării? Numai să priveşti cu puţină luare aminte şi-ţi vei răspunde afirmativ. Iată, mecanizatorii din brigada lui Vasile Dejcu de la SMT Negreşti — care sunt tot timpul In comună au adus deja o combină şi două secerători-legători cu care vor ajuta pe membrii celor două gospodării colective şi pre întovărăşiţi. Cooperativa s a pregătit şi ea. A şi construit 4 chioşcuri pe care le va duce la aici. Asta. In afară de faptul că s-au făcut aprovizionările cu unelte mărunte şi materiale necesare campaniei. Greul a căzut ce-i drept pe sfatul popular, care răspunde direct de buna desfăşurare a campaniei. Dar cei din comitetul executiv, deputaţii, s-au dovedit şi de data asta întreprinzători şi operativi. Mai întîi s-a stabilit locul celor 10 arii : două la gospodăriile colective, celelalte 8 la întovărăşiri agricole ; individualii vor treiera tot aici. Iar pentru ca treaba să meargă, bine s-au organizat încă de pe acum şi grupele de Intr-ajutorare. Acum, la Todireşti poate să vină campania. Oamenii harnici o așteaptă cu brațele deschise. r Veşti de la atelierele C.F.R. Paşcani Rodul întrecerii socialiste Cunoscut de multă vreme ca un colectiv fruntaş pe Ateliere, colectivul secţiei a l-a vagoane-călători şi-a găsit partenerul de întrecere (în perioada semestrului I din acest an) în „persoana* colectivului secţiei a Il-a vagoane-marfă „R.P". In Noi construcţii destinate producţiei Construcţia modernă care se ridică alături de hala fierăriei Atelierelor, este mult avansată. Constructorii dau zor ca în cel mult 2 luni să pună la dispoziţia forjărilor această prelungire a halei care întrece. In spaţiu industrial, actuala hală a fierăriei. In interiorul noii clădiri vor putea fi mult mai bine amplasate utilajele fierăriei, astfel Incit partizile să poată lucra în condiţii mult mai bune, nai productiv. In acelaşi timp, In noua hală destinată fierăriei pe lingă utilajele aflate acum in funcţiune va funcţiona în plus, printre altele, şi un ciocan pneumatic de mare putere de acţiune. » ***■ Deopotrivă de bucuroşi sunt şi muncitorii şi tehnicienii secţiei de reparaţii a vagoanelor de marfă. Pentru ei a început să se Înalţe o mare şi sistematică hală in Interiorul căreia vor putea lucra în condiţiuni excelente. Cuvînt respectat Angajamentul tinerilor de la Atelierele CFR Paşcani privind colectarea, încărcarea şi expedierea unei cantităţi de 120.000 kg. fier vechi — angajament luat In cinstea Festivalului de la Moscova — a fost îndeplinit. Nici nu se putea altfel. Realizarea Înainte de termen a angajamentului luat In cinstea marei sărbători a tineretului din lumea Întreagă. Însufleţeşte pe tinerii ceferişti păşcăneni ca plnă In ziua deschiderii Festivalului să trimită alte zeci de mii de kilograme de „hrană“ întreprinderilor care prelucrează fierul vechi, cursul acestei luni, multe secţii au urmărit cu Interes desfăşurarea Întrecerii dintre secţiile amintite mai ales pentru faptul că aveau de Învăţat din experienţa lor. Cînd la sfîrşitul decadei a 11-a secţia vagoane-marfă a anunţat depăşirea planului la zi cu 4 la sută (depăşire mai mare decit a secţiei cu care se întrecea), se credea că secţia vagoane-marfă va cîştiga întrecerea. Muncitorii şi tehnicienii secţiei a I-a au făcut calculul asupra realizării planului semestrial. Rezultatul: prevederile planului acestei secţii pe primul semestru al anului au fost îndeplinite cu 10 zile înainte de termen. Efectul acestui succes dobîndit în întrecere a influenţat un alt rezultat bun. Atelierele CFR Paşcani şi-au îndeplinit planul semestrial la producţia globală in ziua de 24 Iunie. ~ AGITATORII în curînd apare Carnetul Agitatorului editat de Comitetul regional de partid Iași Festivalul regional Cîntecul popular, dansul şi costumul naţional — au desfătat ochiul şi-au risipit din prisosinţă un suflet nădejdi de frumos şi bine. Armoniile doinei din fluier, ce trezeau parcă zbuciumul pădurii şi al cîmpului cu aur de grîu, ritmul jocului trecut moştenire din moşi-strămoşi încoace — aveau ceva mai proaspăt ca oricînd. Simţeai întru totul, elan, tinereţe, cutezanţă. .n*. » Veniseră să-şi arate măiestria, co-trişti de la Soleşti-Vaslui, LespeziPaşcani, exersaţi dansatori de la Fereşti-Vaslui, Dumbrăviţa-Paşcani, fabrica de rulmenţi Bârlad, şi artiştii amatori ai brigăzilor artistice de la Laza-Vaslui, Paşcani şi fabrica de confecţii Bîrlad. Toţi aceşti tineri din sate şi fabrici — expresie a generaţiei noastre noi — îşi manifestau prin cântec şi dans, voinţa fermă pentru o muncă paşnică, pen- scena tru înflorirea viselor cutezătoare ala unei tinereţi libere şi fericite. Ce dorinţi aduseseră cu ei, utemiştii Serafim Iacob de la Soleşti, Gh. Vatamanu de la Laza, Magda Neculai de la Paşcani, Ruxanda Popescu de la Bârlad ? Că vor să muncească şi să înveţe, că vor să bucure bătrîneţile părinţilor care abia acum în vremea aceasta şi-au îndulcit zilele vieţii. Aplauzele unanime pe care le-au primit fraţii Elenea şi Gh. Vasiliu din brigada artistică de agitaţie din Laza, cînd satirizau cu talent, birocratismul de la sfatul popular comunal, comoditatea de la dispensar, familiaţele de la cooperativa din sat, au răsplătit din plin silinţa lor. Nu mai prejos au fost Elena Onu şi Gh. Pîrlă de la Paşcani şi Mariana Preda de la fabrica de Confecţii Bârlad. Dansurile locale ale vasluienilor, hora legănată şi sârba îndrăcită, au fost la înălţime. Şi, Ioan Stolnişu, ftrl Lică Potoroacă se pot mândri pe drept cuvânt că duc mai departe tradiţia celor mai buni dansatori. Şi cum să nu-i rîdă Inima lui Florin Gidea, conducătorul dansatorilor de la Dumbrăviţa- Paşcani, cind flăcăii şi fetele echipei lui nu l-au făcut de ruşine! Dar cel de la rulmenţi-Btrlad ? Foarte buni ! feîjssftf Era doar cîntecul şi dansul tinerilor care veniseră la primul Festival regional să-l cerbeze: — Cine nu-ndrăgeşte cîntul, Şi se spulbere ca vtntul; — Cina nu-ndrăgeşte focul, Să mi-l bată nenorocul, — Cine le-ndrăgește toate, Frate bun că se socoatel Discutînd scrisoarea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de miniştri adresată colectiviştilor şi întovărăşiţilor Zilele acestea a avut loc în localul şcolii elementare din satul Budăi, corn. Pd. Iloaie — Tg. Frumos, o adunare generală a ţăranilor muncitori membri al intovărăşirii agricole. In cadrul adunării generale tov. Maria Tudose tehnician agronom al comunei a dat citire scrisorii deschise a Comitetului Central al Partidului Muncito-resc Român şi Consiliului de Miniştri către Consiliile de conducere ale gospodăriilor cereale co- lective, cooperativeor agricole de producţie, şi întovărăşirilor agricole., La discuţiile ce s-au purtat pe marginea scrisorii, majoritatea întovărăşiţilor au ţinut să-şi spună părerea. Întovărăşiţi ca Ion Ulei, Ştefan Pribeagu, Const. Cazacu, Const. Săbăşanu, D-tru Ulei şi alţii au arătat, în cuvîntul lor, că el se bucură de faptul că statul acordă ţărănimii muncitoare credite in condiţii avantajoase ca să-şi cumpere vite, inventar agricol etc. S-a dus pentru totdeauna timpul cind bancherii şi cămătarii luau camătă de pierdea ţăranul vitele şi plmvitul de răminea sărac lipit pămintului, au arătat vorbitorii. Participanţii la discuţie au subliniat că ei răspund din toată inima chemării partidului şi guvernului, încheind contracte pentru a vinde statului surplusurile de produse agricole, că vor sprijini şi de acum înainte statul ca să-şi asigure fondul central de tigtiu, secară, porumb, floarea soarelui, cartofi şi celelalte produse agricole prin sistemul de contractări şi achiziţii. Răspunzând chemării partidului şi guvernului majoritatea întovărăşiţilor din satul Budăi au încheiat contracte pentru a vinde statului grlu. Printre cei care au încheiat contracte se numărit ţăranul muncitor Vasile Minea cu 1.000 kg. grlu, Elena Săbăşanu cu 500 kg. grîu, Ion Butnaru cu 700 kg., Vasile Chirilă 300 kg. grlu şi alţii. $ la întovărăşirea 9 mai din satul Cosiţeni, a avut loc o adunare generală unde ţăranii muncitori întovărăşiţi au hotărît ca să vîndă statului pe bază de contrade, peste contractările făcute plnă acum de fiecare întovărăşit in parte, cantitatea de 2.500 kg. grîu şi 3.000 kg. porumb. Este demn de remarcat că plnă în seara zilei de 30 iunie pe Întreaga comună Pd. Iloaie s-a reuşit să se încheie contracte pentru 122.000 kg. grîu, 54.000 kg porumb, 68.800 kg. floarea soarelui, din care numai prin unităţile cooperativei „ Mai" s-a contractat 70.950 kg. griu, 124.300 kg. porumb şi 3.700 kg. floarea soarelui. N-au trecut decit un an şi şapte luni de cind a intrat în funcţiune fabrica de antibiotice din Iaşi — una din însemnatele realizări ale regimului nostru democrat-popular, şi harnicul său colectiv a obţinut succese care sunt cunoscute în întreaga ţară. Astfel în primul semestru al anului 1957 producţia in unităţi naturale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a crescut cu 82,75 la sută, producţia globală in unităţi valorice a crescut cu 150,69 la sută, iar producţia marfă cu 84,40 la sută. ★ Cel mai important indice sintetic care caracterizează activitatea unei întreprinderi este preţul de cost. Documentele Congresului al II- lea al PMR şi ale plenarei CC al PMR din 27—29 decembrie 1956, prevăd însemnate sarcini in ce priveşte creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, In vederea ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Aceste sarcini trasate de partid au stat in centrul atenţiei întregii mase de salariaţi ai fabricii de antibiotice care s-a străduit să folosească cit mai mult posibilităţile de reducere a preţului de cost. Ca rezultat al efortului colectivului de salariaţi ai acestei fabrici, în cursul semestrului I al anului 1957, preţul de cost al penicillinei a fost redus cu 24 la sută. Insfi trebuie de scos în evidenţă faptul că nu au fost utilizate în întregime posibilităţile de reducere a preţului de cost, fabrica disnumind încă de însemnate rezerve în această direcţie. Principalul factorde reducere a preţului de cost este productivitatea muncii. Succesele obţinute de fabrica de antibiotice In reducerea preţului de cost se datorsesc tn pri■ JÎJ* A* _ 0TTwtJ. — lector univ. M. TODOSIA şi AUREL VORONCA şef serv. planificare fabrica de antibiotice Iaşi -pi mul rind creşterii productivităţii muncii. In cursul semestrului I al anului 1957, productivitatea muncii a crescut cu 7,25 la sută. Creşterea productivităţii muncii s-a obţinut pe mai multe căi. Una din aceste căi este introducerea micii mecanizări. Aşa de exemplu, la subsecţia de ambalare a fost Introdusă banda rulantă care a redus timpul de ambalare pe unitatea de produs cu 9 la sută, micşorindu-se totodată şi numărul muncitorilor necesari. • **H r^nsi 4 O a doua cale de creştere a productivităţii muncii a fost organizarea raţională a locului de muncă. Un exemplu în această privinţă ni-l dă subsecţia de control flacoane, unde s au introdus lămpile de control un cutii cu ecran negru-alb, fapt care permite muncitorilor să controleze cu circa 20 la sută mai multe flacoane. O a treia cale care a dus la sporirea productivităţii muncii este calificarea cadrelor. Acest factor joacă un rol deosebit de important în cazul acestei întreprinderi întrucât procesul tehnologic de aici este unic în ţara noastră şi nu am avut muncitori formaţi în acest domeniu, ei fiind calificaţi chiar la locul de muncă. Ţinînd cont de această situaţie şi de pregătirea superioară cerută cadrelor, întreprinderea a depus toate eforturile ca indicile de fluctuaţie a cadrelor să fie cit se poate de redus. Colectivul fabricii de antibiotice ar fi putut obţine rezultate mult mai frumoase în ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii dacă se introducea mica mecanizare în subsecţia de spălare a flacoanelor şi mecanizarea complexă la dozare, ambalare şi etichetare. Rezolvarea acestei probleme este de mare importanţă pentru această întreprindere întrucît la celelalte secţii procesul de producţie este mecanizat in proporţie de 98 la sută, iar secţia de condiţionare numai 70 la sută. Aceasta frînează creşterea productivităţii muncii şi face în acelaşi timp ca salariile să aibă o pondere însemnată în preţul de cost. Un al doilea factor care a dus la reducerea preţului de cost este introducerea gospodăririi chibzuite pe secţii. Merită să fie scos în evidenţă (Continuare în pag. 2-a). La fabrica de antibiotice Se depun eforturi pentru reducerea preţului de cost Fază din locurile de Volei organizate în cinstea Festivalului regional sán Comemorarea victimelor pogromului de la Iaşi — Solemnitatea de cimitirul evreiesc din Păcurari — Duminică a avut loc la cimitirul evreiesc din Păcurari, solemnitatea consacrată comemorării victimelor pogromului săvîrşit la 29 iunie 1941 de fascişti împotriva populaţiei paşnice din Iaşi. La solemnitate au fost de faţă tovarăşii: M. Vătaviş, secretar al Comitetului regional de partid, 1. Ciulei secretar al comitetului orăşenesc de partid, Ecaterina Ciutacu vicepreşedintă a Comitetului executiv al sfatului popular regional, Octav Iliescu, preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, Vasile Gheorghe vicepreşedinte al Comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, reprezentanţi ai presei, ai radio-ului, numeorase delegaţii ale oamenilor muncii din cadrul întreprinderilor şi instituţiilor ieşene. „ Au mai fost prezenţi prim, cantorul R. Ruvinschi de la Templul Coral din Bucureşti, prim rabin, S. Gutman şeful cultului mozaic din Iaşi, It. Bacalu ,preşedintele Federaţiei de Comunităţi Evreieşti din RPR, L. Marcovici, secretarul Comunităţii Evreieşti din localitate. Solemnitatea a fost deschisă prin oficierea unui serviciureligios. _ _ » / A urmat apoi cuvîntul tov. Octav Iliescu preşedintele {'sfatului popular orăşenesc, care i.a spus printre altele: „Se împlinesc 16 ani de cînd aici la Iaşi, hoardele fasciste au organizat, sinistrul masacru împotriva populaţiei paşnice evreieşti. Masacrul de la 29 iunie 1941, în care au căzut victime peste 11.000 oameni nevinovaţi, omorîţi prin cele mai bestiale metode hitleriste n-afost decit o repetiţie a crimelor fascismului urmînd ca metodele folosite aici să fie ulterior extinse şi folosite pe o scară largă în acţiunea de exterminare a popoarelor Euoopei. După eliberarea patriei, de către glorioasa armată sovietică, după instaurarea puterii populare partidul şi guvernul au asigurat naţionalităţilor conlocuitoare egaf litate în drepturi cu poporul romtn. - -1 t' • Oamenii muncii da diferite haţlc'jȘtltăţi participă alături dă poporul romtn la conducerea treburilor obşteşti. Din Marea Adunare Naţională, Sfaturile populare, (Continuare in pag. 4-a) LA AŞ fi Sărbătorirea „Zilei Învăţătorului“ Sărbătorirea „Zilei învăţătorului" In oraşul Iaşi, care a avut loc duminică 30 lunie a.c., în sala de festivităţi a Şcolii medii Nr. 3 , şi care a primit cu această ocazie numele prozatorului moldovean Costache Negruzzi s-a bucurat de o largă participare din partea Învăţătorilor şi profesorilor din oraşul şi raionul Iaşi. Ei au ţinut să serbeze împreună acest însemnat eveniment din viaţa lor. Deşi începerea programului a fost fixată pentru orele 10, mulţi invitaţi au început să sosească dis de dimineaţă dornici de a-şi schimba impresiile, de a se sfătui. La această sărbătorire au participat şi mulţi absolvenţi ai şcolii din anii 1927, 1937, 1947 şi alte serii. După deschiderea festivităţii de către tov. Sălceanu, preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular al raionului Iaşi, au adus salutul lor celor prezenţi, delegaţii organelor locale de partid şi de stat. Din partea Ministerului Invăţămîntului şi Culturii a luat cuvîntul tov. 15. Prîsnea, adjunctul ministrului. Delegaţiile de pionieri şi părinţi au mulţumit cadrelor didactice cu prilejul „Zilei învăţătorului" pentru străduinţele depuse în educarea şi pregătirea multilaterală a elevilor. Referatul „Realizările obţinute din cadrele didactice din oraşul şi raio nul Iaşi în instruirea elevilor şi minu-i,c ca de culturalizare a maselor“ a fost prezentat de tov. Nec. Dumbtravoi şeful secţiei de invăţămînt de pe lingă sfatul popular al raionului Iaşi. liţîripţi Cu această ocazie participanţii la adunare au sărbătorit pe trei din foştii directori ai acestei şcoli amintite: prof Bădărău, Carp şi Gheorghiu In răspunsul său, din partea sărbătoriţilor, prof. Gheorghiu a spus, între altele „Ceea ce vă doresc astăzi cînd trăiesc clipe de bucurie şi pro- fundă emoţie este să ajungeţi şi dest la anii mei şi să fiţi sărbătoriţi în acest fel". , In continuare tov. Sălceanu a fot licitat pe profesorii şi învăţătorii prezenţi la festivitate şi a dat citir Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. prin care se conferă unor Cadre didactice pentru merite deosebite la muncă, ordine şi medalii. De asemenea, s-a dat citire Decretului Ministerului Invăţămîntului şi Culturii prin care se acorda titluu de invăţâtor şi profesor fruntaş" unui număr de profesori şi învăţători (publicat în pag. a 2-a a ziarului). In cursul după amiezii ,participanţii la sărbătorirea „Zilei învăţătorului", au vizionat spectacolul de operă „Co Cio San“ şi au vizitat: “XI poziţia „Folosirea energiei atoraice în scopuri paşnice“. „Zia învăţătorului“ a constituit pe lîngă un minunat prilej de tre- cere în revistă a realizărilor obţinute, un nou îndemn la muncă pentru toţi participanţii. încă înainte de 1 Mai pe strada Ştefan cel Mare şi-a început lucrările lotul Iaşi al şantierului drumuri şi poduri. S-au stricat trotuarele vechi, s-au trasat şi construit în parte altele noi, s-a început reasfaltarea străzii. Bucurie unanimă. Dar... de scurtă durată pentru că lucrările de reasfaltare a acestei străzi au fost abandonate. Grămezi de moloz şi pămînt, lespezi de asfalt şi de piatră, blocuri interaădite, tuburi , noi şanţuri şi gropi pe trotuare sau în mijlonii străzii, iată re a încă v.i.i să „c.cistă 1 ji respectiv să „apară* pe această principală arteră a Iaşului. In locul lucrătorilor de la lotul Iaşi, care parca au dispărut în necunoscut, au apărut alţii pricepuţi în lucrări de specialitate. Bordurile zidite cu grijă de specialişti şi care au sevit la asfaltarea unei poţiuni, a părţii carosabile a străzii Ştefan cel Mare, au fost scoase, şi aruncate pe alocuri, ca nişte... măsele stricase de către cei de la telefoane care cu mult mai tîrzijii şi-au început fucturiie. Sub loviturile tîrnacoapsior au început să fie dizlocate lespezile de arfă şi de piatră după ce aceiaşi oameni sui coborît adînc, tot mai adînc, dar încet, în şanţurile pe care le-au săpat pe strada Ştefan cel Mare. Bucurîndu-se de „refugiul" lucrătorilor de la drumuri, cei de la întreprinderea apă şi canal, n-au rămas mai... prejos. Din capătul străzii Dobrogeanu Gherea şi pînă în mijlocul străzii Ştefan cel Mare ei au săpat un canal şi la capătul lui, în inima străzii, o mare adîncitura. Motivul ? Au avut şi el ceva de lucru .. . Paralizată longitudinal şi transversal, continuarea reasfaltării străzii a fost frînată şi de „atenţia" acordată de conducerea Întreprinderii tehnico-sanitare, care nu s-a grăbit deloc să ia măsuri pentru mutarea la timpul lor a arborilor decorativi din apropierea curbei acestei străzi, aşa cum prevedea planul de sistematizare. Vecin cu acest obstacol este şi un altul : şantierul de „etajare* (aşa i se spune punctului de lucru din apropierea depozitului de desfacere a produselor petrolifere). Oamenii de dincolo de paravanul de rogojini al întreprinderii nr. 4 de reparaţii şi amenajări, şi-au aşezat, mai bine zis, aruncat, o sumă de materiale de corafracţii în mijlocul străzi, -- care le-au ridicat abia n ultimul timp şi numai în urma unor intervenţii energice. E drept, că toate acestea au constituit m parte piedici în calea continuării reasfaltării străzii Ştefan cel Mare, dar tot atît de drept este că dacă, conducerea lotului de construcţii ar fi cerut beneficiarului (sfatului popular orăşenesc) să-i asigure front de lucru, toţi aceşti amatori de lucrări.. . subpămîntene ar fi terminat într-un timp foarte scurt aceste lucrări, astfel incit să se poată executa lucrarea de mare importanţă, reasfaltarea străzii Ştefan cel Mare. In cinstea zilei de 23 August strada Ştefan cel Mare, Piaţa şi strada Republicii, sunt plănuite a fi în întregime reasfaltate. Dat fiind faptul că o bună parte din timpul necesar executării acestui volum de lucrări a fost folosit, din cauzele mai sus arătate, la ale lucrări, se impune ca sfătul popular orăşenesc să manifeste mai multă exigenţă faţă de toate întreprinderile concurente la reasfaltarea suprafeţei planificată, astfel încît în zilele care au mai rămas pînă’ la 23 August, lucrările plănuite să fie executata cantitativ şi calitativ in mod necondiţionat. M. DUNARAN£ţ Reasfaltarea oraşului trebuie grăbită