Flacăra Iaşului, iulie 1957 (Anul 13, nr. 3375-3400)

1957-07-02 / nr. 3375

i PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, VINT­-VA, ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.H. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIII, Nr. 3375 MARȚI 2 IULIE 1957 ~ 4 PAGINI 20 BANI In acţiunea de autofinanţare a cooperativelor vlăstare Din masa cooperativelor de consum din regiunea Iaşi au apărut şi s-au dezvoltat 28 vlăstare care re­prezintă curentul nou simţit din ce In ce mai puternic In cooperaţia de consum a ţării noastre: autofinanţa­rea. Aceasta înseamnă că 28 de cooperative din re­giunea Iaşi activează pe picioare proprii, — din fon­­durile lor proprii — fără să mai aibă nevoie de ere- _ Jite bancare. «*' j; Este un lucru bun, dar puţin satisfăcător. -- In prezent, cînd contractările şi achiziţiile de animale şi alte pro- 1'duse iau o mare dezvoltare pentru asigurarea fondului central al statului, importanţa activităţii cooperatiste de consum creşte, în­tărirea activităţii­­ acesteia este strins legată de asigurarea unei depline rentabilităţi — singura in măsură să influenţeze creşte­rea numărului de cooperative autofinanţate. Sunt citeva căi obligatorii prin care cooperativele de consum pot păşi pragul spre autofinanţare. - - . «m«*.—* Dintre acestea cităm citeva care au ajutat unele cooperative, din raioanele Huşi şi Ilirlău in special, să treacă la autofinanţare: I. îndeplinirea şi depăşirea planurilor economice. 2. Reduce­rea cheltuielilor de circulaţie şi ieftinirea comerţului. 3. Creşterea fondurilor proprii prin mărirea acumulărilor provenite din beneficii şi a fondurilor sociale vărsate de membrii cooperatori. 4. Stimularea şi cointeresarea materială a cooperatorilor prin acordarea priorităţii la aprovizionarea cu mărfuri deficitare, precum şi premii în bani şi diferitee produse, distribuite in cadrul adunărilor generale. Aceste stimulente s-au acordat pentru contribuţia adusă de cooperatori la în­deplinirea planurilor economice, valorificarea produselor agricole, etc. Pe aceste căi trebuie să meargă in continuare atît cooperativele care se autofinanţează, precum şi celelalte care trebuie să ajungă în acest stadiu. In luna iunie a.c. 4 cooperative din raioanele Iaşi (2) Huşi (in acest raion există acum 9 cooperative care se autofinanţea­­ză) şi Tg. Frumos au trecut la autofinanţare. De neînţeles este fap­tul că în raionul Iaşi, de pildă, deşi sunt mai multe cooperative pe deplin rentabile şi încă de multă vreme, sunt astăzi numai două coo­perative care folosesc fondurile proprii. In raionul Iaşi, precum şi în raioanele Bir­lad, Murgeni, etc. trebuie să se acorde o atenţie deosebită pe lingă căile menţionate mai sus şi: 1. lichidării debitelor care imobilizează importante fonduri ale cooperativelor; 2. studierii şi aplicării unor măsuri care să ducă la îmbunătăţirea aprovizionării şi desfacerii mărfurilor şi la accelera­rea vitezei de circulaţie. Pentru aceasta este necesar să se ajungă la o serioasă studiere a cerinţelor de consum şi ca urmare la aprovizio­nara cu mărfurile cerute de consumatori, potrivit specif­icului local fi de sezon. ,M* * • ...• ■ Organele regionale şi raionale ale cooperaţiei trebuie să inten­sifice munca de îndrumare şi control a activităţii cooperativelor, in­drepttndu-le să păşească mai re­pede spre autofinanţare. Existenţa celor 28 de vlăstare ale acţiunii de autofinanţare au dus la eliberarea a circa 10 mili­oane lei din bugetul statului, bani care se acordau înainte sub forma creditelor bancare. Trecerea la au­tofinanţarea ar determina sporirea considerabilă a acestor rezerve pe care statul le-ar folosi în alte do­menii. Acest obiectiv de mare însemnă­tate poate fi atins numai prin în­tărirea economico-financiară a coo­perativelor de consum, prin atra­gerea și cointeresarea largă a membrilor cooperatori la mai buna gospodărire a fondului de mărfuri, prin mobilizarea lor la controlul activităţii cooperativelor Secerişul a început.. Acuma se vede din« a fost mal harnic, cine a sem­ănat ir».i devre­me In toamnă şi a Întreţinut mal bine Cultura. La Todireşti, In raionul Negreşti, de pildă, gospo­dăria de stat a fost cea care a dat semnalul la semănatul orzului Aşa că nu e de mirare că tot ea l-a dat şi la seceriş. Harnicii me­canizatori ai gospodăriei au recol­tat plnă In prezent peste 20 ha. cu orz. ■­ Bun. Dar parcă Gh. Rotaru, Va­­sile Aanei, Const. V. Sevastru şi Gh. Şaramet n-au pus şi ei orz de toamnă . Bineînţeles, mai puţin, dar au pus. Şi cum s-au luat după gospodăria de stat atunci la semănat, s-au luat şi acuma la re­­coltare. Şi-au dat seama oamenii că n-au nimic de pierdut. .. Iar după ei au Început şi alţii setrişul. Că orzul nu mai vrea să aştepte şi ,,se schimbă la faţă“ cu o repeziciune uimitoare. Ieri încă era Verde, azi e galben verzui, iar mîine e-n plrgă. Ba chiar şi griul stă gata-gata. Colectiviştii din Sofroneşti, de pildă au hotărît ca zilele astea să bage ma­şina in lan. ...Dar şi pregătirile de campanie sunt gata Aşa stind lucrurile, se pune În­trebarea : sunt oare gata pregăti­rile pentru marea bătălie a recol­tării? Numai să priveşti cu puţină luare aminte şi-ţi vei răspunde a­­firmativ. Iată, mecanizatorii din brigada lui Vasile Dejcu de la SMT Negreşti — care sunt tot timpul In comună au adus deja o combină şi două secerători-legă­­tori cu care vor ajuta pe mem­brii celor două gospodării colec­tive şi pre întovărăşiţi. Coopera­tiva s a pregătit şi ea. A şi con­struit 4 chioşcuri pe care le va duce la aici. Asta. In afară de fap­tul că s-au făcut aprovizionările cu unelte mărunte şi materiale ne­cesare campaniei. Greul a căzut ce-i drept pe sfatul popular, care răspunde di­rect de buna desfăşurare a cam­paniei. Dar cei din comitetul exe­cutiv, deputaţii, s-au dovedit şi de data asta întreprinzători şi o­­perativi. Mai întîi s-a stabilit locul celor 10 arii : două la gospodăriile colective, celelalte 8 la întovără­şiri agricole ; individualii vor tre­iera tot aici. Iar pentru ca treaba să meargă, bine s-au organizat încă de pe acum şi grupele de Intr-ajutorare. Acum,­ la Todireşti poate să vină campania. Oamenii harnici o așteaptă cu brațele deschise. r Veşti de la atelierele C.F.R. Paşcani Rodul întrecerii socialiste Cunoscut de multă vreme ca un colectiv fruntaş pe Ateliere, colecti­vul secţiei a l-a vagoane-călători şi-a găsit partenerul de întrecere (în perioada semestrului I din acest an) în „persoana* colectivului sec­ţiei a Il-a vagoane-marfă „R.P". In Noi construcţii destinate producţiei Construcţia modernă care se ridi­că alături de hala fierăriei Atelie­relor, este mult avansată. Construc­torii dau zor ca în cel mult 2 luni să pună la dispoziţia forjărilor a­­ceastă prelungire a halei care în­trece. In spaţiu industrial, actuala hală a fierăriei. In interiorul noii clădiri vor putea fi mult mai bine amplasate utilajele fierăriei, astfel Incit partizile să poată lucra în condiţii mult mai bune, nai pro­ductiv. In acelaşi timp, In noua hală destinată fierăriei pe lingă utilajele aflate acum in funcţiune va funcţio­na în plus, printre altele, şi un cio­can pneumatic de mare putere de acţiune. » ***■ Deopotrivă de bucuroşi sunt şi muncitorii şi tehnicienii secţiei de reparaţii a vagoanelor de marfă. Pentru ei a început să se Înalţe o mare şi sistematică hală in In­teriorul căreia vor putea lucra în condiţiuni excelente. Cuvînt respectat Angajamentul tinerilor de la Ate­lierele CFR Paşcani privind colecta­rea, încărcarea şi expedierea unei cantităţi de 120.000 kg. fier vechi — angajament luat In cinstea Fe­stivalului de la Moscova — a fost îndeplinit. Nici nu se putea altfel. Realizarea Înainte de termen a angajamentului luat In cinstea ma­rei sărbători a tineretului din lu­mea Întreagă. Însufleţeşte pe tinerii ceferişti păşcăneni ca plnă In ziua deschiderii Festivalului să trimită alte zeci de mii de kilograme de „hrană“ întreprinderilor care prelu­crează fierul vechi, cursul acestei luni, multe secţii au urmărit cu Interes desfăşurarea În­trecerii dintre secţiile amintite mai ales pentru faptul că aveau de În­văţat din experienţa lor. Cînd la sfîrşitul decadei a 11-a secţia vagoane-marfă a anunţat de­păşirea planului la zi cu 4 la sută (depăşire mai mare decit a secţiei cu care se întrecea), se credea că secţia vagoane-marfă va cîştiga în­trecerea. Muncitorii şi tehnicienii secţiei a I-a au făcut calculul asu­pra realizării planului semestrial. Rezultatul: prevederile planului a­­cestei secţii pe primul semestru al anului au fost îndeplinite cu 10 zile înainte de termen. Efectul acestui succes dobîndit în întrecere a influenţat un alt re­zultat bun. Atelierele CFR Paşcani şi-au îndeplinit planul semes­trial la producţia globală in ziua de 24 Iunie. ~ AGITATORI­I în curînd apare Carnetul Agitatorului editat de Comitetul regional de partid Iași Festivalul regional Cîntecul popular, dansul şi costu­mul naţional — au desfătat ochiul şi-au risipit din prisosinţă un suflet nădejdi de frumos şi bine. Armoni­ile doinei din fluier, ce trezeau par­că zbuciumul pădurii şi al cîmpului cu aur de grîu, ritmul jocului tre­cut moştenire din moşi-strămoşi în­coace — aveau ceva mai proaspăt ca oricînd. Simţeai întru totul, elan, tinereţe, cutezanţă.­­ .n*. » Veniseră să-şi arate măiestria, co-t­rişti de la Soleşti-Vaslui, Lespezi­­Paşcani, exersaţi dansatori de la Fereşti-Vaslui, Dumbrăviţa-Paşcani, fabrica de rulmenţi­ Bârlad, şi artiştii amatori ai brigăzilor artistice de la Laza-Vaslui, Paşcani şi fabrica de confecţii Bîrlad. Toţi aceşti tineri din sate şi fabrici — expresie a generaţiei noastre noi — îşi mani­festau prin cântec şi dans, voinţa fermă pentru o muncă paşnică, pen- scena tru înflorirea viselor cutezătoare ala unei tinereţi libere şi fericite. Ce dorinţi aduseseră cu ei, ute­­miştii Serafim Iacob de la Soleşti, Gh. Vatamanu de la Laza, Magda Neculai de la Paşcani, Ruxanda Po­­pescu de la Bârlad ? Că vor să mun­cească şi să înveţe, că vor să bu­cure bătrîneţile părinţilor care abia acum în vremea aceasta şi-au în­dulcit zilele vieţii. Aplauzele unanime pe care le-au primit fraţii Elenea şi Gh. Vasiliu din brigada artistică de agitaţie din Laza, cînd satirizau cu talent, bi­rocratismul de la sfatul popular co­munal, comoditatea de la dispensar, familiaţele de la cooperativa din sat, au răsplătit din plin silinţa lor. Nu mai prejos au fost Elena Onu şi Gh. Pîrlă de la Paşcani şi Ma­riana Preda de la fabrica de Con­fecţii Bârlad. Dansurile locale ale vasluienilor, hora legănată şi sârba îndrăcită, au fost la înălţime. Şi, Ioan Stolnişu, ftrl Lică Potoroacă se pot mândri pe drept cuvânt că duc mai departe tradiţia celor mai buni dansatori. Şi cum să nu-i rîdă Inima lui Florin Gidea, conducăto­rul dansatorilor de la Dumbrăviţa- Paşcani, cind flăcăii şi fetele echi­pei lui nu l-au făcut de ruşine! Dar cel de la rulmenţi-Btrlad ? Foarte buni ! feîjssftf Era doar cîntecul şi dansul tineri­lor care veniseră la primul Festival regional să-l cerbeze: —­ Cine nu-ndrăgeşte cîntul, Şi se spulbere ca vtntul; — Cina nu-ndrăgeşte focul, Să mi-l bată nenorocul, — Cine le-ndrăgește toate, Frate bun că se socoatel Discutînd scrisoarea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de miniştri adresată colectiviştilor şi întovărăşiţilor Zilele acestea a avut loc în localul şcolii elementare din sa­tul Budăi, corn. Pd. Iloaie — Tg. Frumos, o adunare generală a ţăranilor muncitori membri al in­tovărăşirii agricole.­­ In cadrul adunării generale tov. Maria Tudose tehnician a­­gronom al comunei a dat citire scrisorii deschise a Comitetului Central al Part­idului Muncito-­­resc Român şi Consiliului de Mi­niştri către Consiliile de­ conduce­­re ale gospodăriilor cereale co-­­ lective, cooperative­­or agricole de producţie, şi întovărăşirilor a­­gricole., La discuţiile ce s-au pur­tat pe marginea scrisorii, majo­ritatea întovărăşiţilor au ţinut să-şi spună părerea. Întovărăşi­­ţi ca Ion Ulei, Ştefan Pribeagu, Const. Cazacu, Const. Săbăşanu, D-tru Ulei şi alţii au arătat, în cuvîntul lor, că el se bucură de faptul că statul acordă ţărăni­mii muncitoare credite in condi­ţii avantajoase ca să-şi cumpere vite, inventar agricol etc. S-a dus pentru totdeauna timpul cind ban­cherii şi cămătarii luau camătă de pierdea ţăranul vitele şi plmvi­tul de răminea sărac lipit pămin­tului, au arătat vorbitorii. Par­ticipanţii la discuţie au sublini­at că ei răspund din toată inima chemării partidului şi guvernu­lui, încheind contracte pentru a vinde statului surplusurile de pro­duse agricole, că vor sprijini şi de acum înainte statul ca să-şi asigure fondul central de tigtiu, secară, porumb, floarea soarelui, cartofi şi celelalte produse agri­­cole prin sistemul de contractări şi achiziţii. Răspunzând chemării partidului şi guvernului majori­tatea întovărăşiţilor din satul Bu­dăi au încheiat contracte pentru a vinde statului grlu. Printre cei care au încheiat contracte se nu­­mărit ţăranul muncitor Vasile Mi­nea cu 1.000 kg. grlu, Elena Să­băşanu cu 500 kg. grîu, Ion But­naru cu 700 kg., Vasile Chirilă 300 kg. grlu şi alţii. $­ la întovărăşirea 9 mai din satul Cosiţeni, a avut loc o adu­nare generală unde ţăranii mun­citori întovărăşiţi au hotărît ca să vîndă statului pe bază de con­trade, peste contractările făcute plnă acum de fiecare întovără­şit in parte, cantitatea de 2.500 kg. grîu şi 3.000 kg. porumb. Este demn de remarcat că pl­nă în seara zilei de 30 iunie pe Întreaga comună Pd. Iloaie s-a reuşit să se încheie contracte pen­tru 122.000 kg. grîu, 54.000 kg porumb, 68.800 kg. floarea soa­relui, din care numai prin unită­ţile cooperativei „­ Mai" s-a con­tractat 70.950 kg. griu, 124.300 kg. porumb şi 3.700 kg. floarea soarelui. N-au trecut decit un an şi şapte luni de cind a intrat în funcţiune fabrica de antibiotice din Iaşi — una din însemnatele realizări ale regimului nostru democrat-popu­lar, şi harnicul său colectiv a obţi­nut succese care sunt cunoscute în întreaga ţară. Astfel în primul se­mestru al anului 1957 producţia in unităţi naturale faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut a crescut cu 82,75 la sută, producţia globală in unităţi valorice a crescut cu 150,69 la sută, iar producţia mar­fă cu 8­4,40 la sută.­­ ★ Cel mai important indice sinte­tic care caracterizează activitatea unei întreprinderi este preţul de cost. Documentele Congresului al II- lea al PMR şi ale plenarei CC al PMR din 27—29 decembrie 1956, prevăd însemnate sarcini in ce pri­veşte creşterea productivităţii mun­cii şi reducerea preţului de cost, In vederea ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Aceste sarcini trasate de partid au stat in centrul atenţiei întregii mase de salariaţi ai fabricii de an­tibiotice care s-a străduit să folo­sească cit mai mult posibilităţile de reducere a preţului de cost. Ca rezultat al efortului colectivulu­i de salariaţi ai acestei fabrici, în cursul semestrului I al anului 1957, preţul de cost al penicillinei a fost redus cu 24 la sută. Insfi tre­buie de scos în evidenţă fa­p­­tul că nu au fost utilizate în întregime posibilităţile de reducere a preţu­lui de cost, fabrica disnum­ind încă de însemnate rezerve în această direcţie. Principalul factor­­de reducere a preţului de cost este productivita­tea muncii. Succesele obţinute de fabrica de antibiotice In reducerea preţului de cost se datorsesc tn pri­■ JÎJ* A* _ 0TTwtJ. — lector univ. M. TODOSIA şi AUREL VORONCA şef serv. planificare fabrica de antibiotice Iaşi -pi­ mul rind creşterii productivităţii muncii. In cursul semestrului I al anului 1957, productivitatea mun­cii a crescut cu 7,25 la sută. Creş­terea productivităţii muncii s-a ob­ţinut pe mai multe căi. Una din a­­ceste căi este introducerea micii mecanizări. Aşa de exemplu, la subsecţia de ambalare a fost In­trodusă banda rulantă care a re­dus timpul de ambalare pe unita­tea de produs cu 9 la sută, micşo­­rindu-se totodată şi numărul mun­citorilor necesari. • **H r^nsi 4 O a doua cale de creştere a pro­ductivităţii muncii a fost organiza­rea raţională a locului de muncă. Un exemplu în această privinţă ni-l dă subsecţia de control fla­coane, unde s au introdus lămpile de control un cutii cu ecran ne­­gru-alb, fapt care permite munci­torilor să controleze cu circa 20 la sută mai multe flacoane. O a treia cale care a dus la spo­rirea productivităţii muncii este calificarea cadrelor. Acest factor joacă un rol deosebit de important în cazul acestei întreprinderi întru­­cât procesul tehnologic de aici este unic în ţara noastră şi nu am a­­vut muncitori formaţi în acest do­meniu, ei fiind calificaţi chiar la locul de muncă. Ţinînd cont de a­­ceastă situaţie şi de pregătirea su­perioară cerută cadrelor, întreprin­derea a depus toate eforturile ca indicile de fluctuaţie a cadrelor să fie cit se poate de redus. Colectivul fabricii de antibiotice ar fi putut obţine­ rezultate mult mai frumoase în ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii dacă se introducea mica mecani­zare în subsecţia de spălare a fla­coanelor şi mecanizarea complexă la dozare, ambalare şi etichetare. Rezolvarea acestei probleme este de mare importanţă pentru această întreprindere întrucît la celelalte secţii procesul de producţie este mecanizat in proporţie de 98 la sută, iar secţia de condiţionare numai 70 la sută. Aceasta frînează creşterea productivităţii muncii şi face în acelaşi timp ca salariile să aibă o pondere însemnată în pre­ţul de cost. Un al doilea factor care a dus la reducerea preţului de cost este introducerea gospodăririi chibzuite pe secţii. Merită să fie scos în evidenţă (Continuare în pag. 2-a). La fabrica de antibiotice Se depun eforturi pentru reducerea preţului de cost Fază din locurile de Volei organizate în cinstea Festivalului regional ­sán Comemorarea victimelor pogromului de la Iaşi — Solemnitatea de cimitirul evreiesc din Păcurari — Duminică a a­vut loc la cimiti­rul evreiesc din­ Păcurari, solem­nitatea consacrată comemorării victimelor pogromului săvîrşit la 29 iunie 1941 de fascişti împotri­va populaţiei paşnice din Iaşi. La solemnitate au fost de faţă tova­răşii: M. Vătaviş, secretar al Co­mitetului regional de partid, 1. Ciulei secretar al comitetului o­­răşenesc de partid, Ecaterina Ciu­­tacu vicepreşedintă a Comitetu­lui executiv al sfatului popular regional, Octav Iliescu, preşedin­tele Comitetului executiv al sfa­tului popular orăşenesc, Vasile Gheorghe vicepreşedinte al Com­i­tetului executiv al sfatului popu­lar orăşenesc, reprezentanţi ai presei, ai radio-ului, numeorase delegaţii ale oamenilor muncii din cadrul întreprinderilor şi in­stituţiilor ieşene. „ Au mai fost prezenţi prim, can­torul R. Ruvinschi­ de la Tem­plul Coral din Bucureşti, prim rabin, S. Gutman şeful cultului mozaic din Iaşi, It. Bacalu ,pre­şedintele Federaţiei de Comunităţi Evreieşti din RPR, L. Marcovici, secretarul Comunităţii Evreieşti din localitate. Solemnitatea a fost­ deschisă prin oficierea unui­­ serviciu­­reli­gios. _ _ » / A urmat apoi cuvîntul tov. Oc­tav Iliescu preşedintele {'sfatului popular orăşenesc, care i.a spus printre altele: „Se împlinesc 16 ani de cînd aici la Iaşi, hoarde­le fasciste au organizat, sinistrul masacru împotriva populaţiei paş­nice evreieşti. Masacrul de la 29 iunie 1941, în care au căzut vic­time peste 11.000 oam­eni ne­vino­­vaţi, omorîţi prin cele mai bestia­le metode hitleriste n-a­­fost decit o repetiţie a crimelor fascismului urmînd ca metodele folosite aici să fie ulterior extinse şi folosite pe o scară largă în acţiunea de exterminare a popoarelor Euoopei. După eliberarea patriei, de că­tre glorioasa armată sovietică, după instaurarea puterii populare partidul şi guvernul au asigurat naţionalităţilor conlocuitoare ega­f litate în drepturi cu poporul ro­­mtn. - -1 t' • Oamenii muncii da diferite ha­­ţlc'jȘtltăţi participă alături dă poporul romtn la conducerea tre­burilor obşteşti. Din Marea Adu­nare Naţională, Sfaturile populare, (Continuare in pag. 4-a) LA­­ A­Ş fi Sărbătorirea „Zilei Învăţătorului“ Sărbătorirea „Zilei învăţătorului" In oraşul Iaşi, care a avut loc duminică 30 lunie a.c., în sala de festivităţi a Şcolii medii Nr. 3 , şi care a pri­mit cu această ocazie numele proza­torului moldovean Costache Negruzzi s-a bucurat de o largă participare din partea Învăţătorilor şi profesorilor din oraşul şi raionul Iaşi. Ei au ţi­nut să serbeze împreună acest în­semnat eveniment din viaţa lor. Deşi începerea programului a fost fixată pentru orele 10, mulţi invitaţi au în­ceput să sosească dis de dimineaţă dornici de a-şi schimba impresiile, de a se sfătui. La această sărbătorire au participat şi mulţi absolvenţi ai şcolii din anii 1927, 1937, 1947 şi alte serii. După deschiderea festivi­tăţii de către tov. Sălceanu, preşedin­tele Comitetului executiv al sfatului popular al raionului Iaşi, au adus sa­lutul lor celor prezenţi, delegaţii orga­nelor locale de partid şi de stat. Din partea Ministerului Invăţămîntului şi Culturii a luat cuvîntul tov. 15.­ Prîsnea, adjunctul ministrului. Delegaţiile de pionieri şi părinţi au mulţumit cadrelor didactice cu prilejul „Zilei învăţătorului" pentru străduinţele depuse în educarea şi pregătirea multilaterală a elevilor.­­ Referatul „Realizările obţinute din cadrele didactice din oraşul şi rai­o­­­ nul Iaşi în instruirea elevilor şi minu-i,c ca de culturalizare a maselor“ a fost prezentat de tov. Nec. Dumbtravoi şeful secţiei de invăţămînt de pe lingă sfatul popular al raionului Iaşi. liţîripţi Cu această ocazie participanţii la adunare au sărbătorit pe trei din foştii directori ai acestei şcoli amin­tite: prof Bădărău, Carp şi Gheorghiu In răspunsul său, din partea săr­bătoriţilor, prof. Gheorghiu a spus, între altele „Ceea ce vă doresc astăzi cînd trăiesc clipe de bucurie şi pro-­ fundă emoţie este să ajungeţi şi dest la anii mei şi să fiţi sărbătoriţi în acest fel". ,­­ In continuare tov. Sălceanu a fot licitat pe profesorii şi învăţătorii prezenţi la festivitate şi a dat citi­r Decretului Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale a R.P.R. prin care se conferă unor Cadre di­dactice pentru merite deosebite la muncă, or­dine şi medalii.­­ De asemenea, s-a dat citire De­cre­­tului Ministerului Invăţămîntului şi Culturii prin care se acorda titluu de invăţâtor şi profesor fruntaş" unui număr de profesori şi învăţători (pu­blicat în pag. a 2-a a ziarului). In cursul după amiezii ,participan­­ţii la sărbătorirea „Zilei învăţătoru­lui", au vizionat spectacolul de oper­­ă „C­o Cio San“ şi au vizitat: “XI poziţia „Folosirea energiei atoraice în scopuri paşnice“. „Zia învăţătorului“ a constituit pe lîngă un minunat prilej de tre-­ cere în revistă a realizărilor obţinute, un nou îndemn la muncă pentru toţi participanţii. încă înainte de 1 Mai pe strada Ştefan cel Ma­re şi-a început lucrările lotul Iaşi al şantierului drumuri şi poduri. S-au stricat trotuarele vechi, s-au trasat şi construit în parte altele noi, s-a început reasfaltarea stră­zii. Bucurie unanimă. Dar... de scurtă dura­tă pentru că lucrările de reasfaltare a acestei străzi au fost abando­nate. Grămezi de moloz şi pămînt, lespezi de asfalt şi de piatră, blocuri in­tera­ădite, tuburi , noi şanţuri şi gropi pe tro­tuare sau în mi­jlonii străzii, iată re a încă v.i.i să „c.cistă 1 ji respec­tiv să „apară* pe această principală arteră a Ia­şului. In locul lucrătorilor de la lotul Iaşi, care parca au dispărut în necunos­cut, au apărut alţii pri­cepuţi în lucrări de spe­cialitate. Bordurile zidi­te cu grijă de specia­lişti şi care au se­vit la asfaltarea unei po­ţiuni, a părţii carosabile a străzii Ştefan cel Mare, au fost scoase, şi arun­cate pe alocuri, ca niş­te... măsele stricase de către cei de la tele­­foane care cu mult mai tîrzijii şi-au început fuctu­­riie. Sub loviturile tîrna­­coapsior au început să fie dizlocate lespezile de arf­ă şi de piatră după c­­e aceiaşi oameni sui coborît adînc, tot mai adînc, dar încet, în şan­ţurile pe care le-au să­pat pe strada Ştefan cel Mare. Bucurîndu-se de „re­­fugiul" lucrătorilor de la drumuri, cei de la între­prinderea apă şi canal, n-au rămas mai... pre­jos. Din capătul străzii Dobrogeanu Gherea şi pînă în mijlocul străzii Ştefan cel Mare ei au săpat un canal şi la ca­pătul lui, în inima stră­zii, o mare adîncitura. Motivul ? Au avut şi el ceva de lucru .. . Paralizată longitudinal şi transversal, continu­area reasfaltării străzii a fost frînată şi de „a­­tenţia" acordată de con­ducerea Întreprinderii tehnico-sanitare, care nu s-a grăbit deloc să ia măsuri pentru mutarea la timpul lor a arborilor decorativi din apropierea curbei acestei străzi, aşa cum prevedea planul de sistematizare. Vecin cu acest obsta­col este şi un altul : şantierul de „etajare* (aşa i se spune punctu­lui de lucru din apropi­erea depozitului de des­facere a produselor pe­trolifere). Oamenii de dincolo de paravanul de rogojini al întreprinderii nr. 4 de reparaţii şi amenajări, şi-au aşezat, mai bine zis, aruncat, o sumă de materiale de corafracţii în mijlocul străzi, -- ca­re le-au ridicat abia n ultimul timp şi numai în urma unor interven­ţii energice. E drept, că toate a­­cestea au constituit m parte piedici în calea continuării reasfaltării străzii Ştefan cel Mare, dar tot atît de drept este că dacă, conducerea lotului de construcţii ar fi cerut beneficiarului (sfatului popular orăşe­nesc) să-i asigure front de lucru, toţi aceşti a­­matori de lucrări.. . sub­­pămîntene ar fi terminat într-un timp foarte scurt aceste lucrări, astfel in­cit să se poată executa lucrarea de mare impor­tanţă, reasfaltarea străzii Ştefan cel Mare. In cinstea zilei de 23 August strada Ştefan cel Mare, Piaţa şi strada Republicii, sunt plănuite a fi în întregime reas­­faltate. Dat fiind faptul că o bună parte din timpul necesar executării acestui volum de lucrări a fost folosit, din cauze­le mai sus arătate, la ale lucrări, se impune ca sfătul popular orăşe­nesc să manifeste m­ai multă exigenţă faţă de toate întreprinderile con­curente la reasfaltarea suprafeţei planificată, astfel încît în zilele ca­re au mai rămas pînă’ la 23 August, lucrările plănuite să fie execu­tata cantitativ şi calitativ in mod necondiţionat. M. DUNAR­AN£ţ Reasfaltarea oraşului trebuie grăbită

Next