Flacăra Iaşului, februarie 1958 (Anul 14, nr. 3556-3580)

1958-02-01 / nr. 3556

pag. 2-a ihsîîm::::::::::::::::issiu:::;:;:;:;SSSecsSaoSoSSSSSSSSSSS* u:::st::::::u::::u:s:ss:s:u::::s::2:::s3::uss3s:zs:::ssc::c:::is:ss::t:m:::::::::uu::::­­ acoperă străzile micului oraş Expoziţia universală 1958 Ce „minuni” ne rezervă­­teh­nica, ce rezultate surprinzătoare vor obţine chimiştii, atomiştii, fizicienii­­în scopul găsirii celor mai noi şi preţioase materiale folosite în industrie, în medicină, în agricultură ? Ce re, înscope­­riri şi realizări vor îmbogăţi tezaurul artei, culturii şi ştiinţei mondiale şi în ce scop activea­ză zeci şi sute de mii de minţi lumi­nate, capabile a transforma în rea­litate chiar cele mai îndrăzneţe vi­suri ale adolescen­tei noastre ? La aceste între­bări — şi nu numai aut desigur — va răspunde cu priso­­­si la Expoziţia U­­niversala din 1966 pe care se pregăteş­te s-o adăpostească după o întrerupere de 18 ani — oraşul Bruxelles. Printre cele 50 de ţări parti­cipante la Expoziţia Universală de la Bruxelles 1958 se numără şi ţara noastră. Republica Popu­lara Romina va prezenta, din da­tele incomplete pe care le a­­vem pînă la ora actual, un pa­vilion care va cuprinde produse ce ilustrează saltul uriaş realizat în anii regimului de democraţie populară, de la ţara eminamente agricolă, la actuala ţară care exportă produse industriale. Vor fi prezentate utilaje petroli­fere, strunguri, utilaje şi maşini agricole, produse ale industriei farmaceutice (antibiotice, etc.), ale industriei textile şi de pielă­rie, utilaj electrotehnic etc. Nu vor lipsi desigur renumi­tele produse­­ alimentare şi vinu­rile, a căror faimă a depăşit de mult graniţele patriei, la fel ca şi costumele naţionale, cîntecele şi dansurile poporului nostru. Fără îndoială că şi Pavilionul RPR va contribui la succesul general al acestei Expoziţii. ★ Realizat doar din două mate­riale — oţel şi sticlă — unul din „uriaşii” Expoziţiei, Pavilio­nul sovietic, prezintă succesele obţinute în Uniunea Sovetică după 40 de ani de existenţă. Pa­vilionul are o formă dreptun­ghiulară, avînd în faţă o statuie de 13 m. în înălţime — simboli­­zînd lupta pentru pace — iar în curtea interioară statuia marelui Lenin, înconjurat de grădini cu Mante şi flori din toate chirig­iele Uniunii, incluzînd un cine­matograf cu 1000 locuri. Pavi­lionul sovietic va permite vizi­tatorilor să cunoască nu numai aspectele vieţii şi producţiei in­dustriale şi agricole ale URSS, ci şi pe solii artei sovietice. Uniunea Sovietică va participa din plin la „Palatul Ştiinţei”, exponatele sovietice vor ocupa aici 30 de standuri, reprezentînd cercetări de bază în sectoarele „Atomul”, „Molecula”. ..Crista­lul“ și „Celula vie”. Dintre cele mai importante ex­ponate sovietice amintim: un a­­parat pentru fotografiere ultra­­rapie­e care poate scoate de la 7 pînă la 30 milioane imagini pe secundă, un hodoscop ultra­modern (aparat pentru studierea razelor cosmice) un spectometru de masă (aparat pen­tru determinarea radicalilor liberi, în fizică nucleară) etc. împreună cu alte ţări Uniunea So­vietică va participa la renumitul „Ato­­mium“, care va mar­ca la Bruxelles naşterea „erei ato­mului“. Acest original e­­dificiu reprezentînd cristalul elementar al unui metal şi cei 9 atomi ai elementu­lui respectiv va a­­vea înătimea de 110 metri, u­ze­tîndu-se sub forma a 9 sfere cu un diametru de 18 metri fiecare, legate între ele prin scări, benzi rulante şi ascensoare ra­pide. In fiecare sferă se află mari săli izolate termic şi acus­tic, avînd aer condiţionat şi des­tinate a adăposti aplicaţiile paş­nice ale energiei nucleare. Sub cele 9 sfere se va construi un mare pavilion care va adăposti expoziţia tehnică”. IN CLIŞEU: Macheta pavilionului sovietic Din viaţa şcolara ORIZONTAL: 1) Examenul de absolvire al scolii medii. 2) In cele ale lui Creangă se po­vesteşte cu mult umor despre şcoala din trecut. 3) Lucrare scrisă pe care o dau elevii la sfîrşit de trimestru — Le are elevul, care învaţă bine. 4) Şcoala de..., şcoala de azi, carte de Ioachim Botez — Lu­crarea : „Fete în uniformă“ 5) Carte pentru şcolari, de un au­tor italian — întrebare la exa­men. 6) Cel şcolar a început în toamnă — Obiect din trusa şcolarului la lucrările de desen __ Un elev ce ia numai nota 10! 7) Lucrare ce-o face ele­vul pentru lecţiile de-a 2-a zi. __ Face parte din programul elevului. 8) Roman de Alexei Tolstoi. 9) Manuale necesare studiului elevilor — Măsură de lungime chineză. 10) Eleve ca­re au terminat studiile școlare. VERTICAL: 1) Obiect de studiu al elevilor. 2) Zeitate feniciană — Pronume — Pri­mele notiuni ale școlarului. 3) Combustibil de la ţară — U execută elevul la ora de edu­caţie fizică. 4) Notă pentru elevul leneş (fern.) — Gen de poezie japoneză — Măsură în Cambodgia. 3) . Radu Z­odoran — Şcolarul lui Caragiale, tipul răzgâiatului şi superficialului — Eroul unei povestiri din litera­tura franceză. 6) Monedă veche romană — Limba acestui popor prieten, e în studiul elevilor. 7) Scări — La fizică. 8) Popor vechi japonez —­ Insulă asia­tică. 9) Obiect de tăiat. 10) Școlile celor­ mici. & EREJU PEMma CI suseta pentru deputaţi Ca în fiecare di­mineaţă după micul dejun, dl. Deputat de Sena­t îşi citieşte ziarele şi rezolvă co­respondenţa. „Ei, dar ce să fie cu pli­cul acesta , el ■­ pare să conţină’ un obi­ect ? !” Dl. deputat îl deschide cu curi­­ozitate şi constată că în el se aflai o susetă.­­Bizară­ întîmpla­­re ; însă­, vechi po­litician, deputatul nostru, își­­ dă seama că la mijloc trebuie să fie „ceva”. De îndată, ce ajunge la parlament,­­începe să tatoneze pe de­parte colegii. Doar nu era să le spună direct despre „ca­doul” ce l-a primit , ar fi putut deveni eroic "roniei pe tea­­re fără îndoială­ a «intenţionat-o expe­ditorul. Nu mică îi fu însă, surpriza cînd constată c­ă, absolut toţi colegii săi, de­­putații de Sena pri­miseră cu toţi în aceeaşi dimineaţă Un obiect asemănă­tor. ^Expeditorul­­aces­tor scrisori s-a aflat a fi comitetul de acţiune al Mişcării­­familiare a Senei. Spre a face faţă continuelor urcări de preţuri oamenii muncii francezi b­er urcări corespunzăt­­oare de salarii­ şi mai ales sporirea a­­locaţiilor­­familiale. Sporurile pe care Ie acorda însă au­torităţile sunt ridi­cute.­­Tocmai pentru a atrage atenţia asu­pra acestui lucru, comitetul­­mai­ bus pomenit a expediat fiecărui­­ deputat şi senator „marfa” ,ca­re se poate cumpă­ra cu jeei 10­12 franci, cit reprezin­tă creşterea de alo­caţie acordată pen­tru un copil. Tuneluri sub apă în Japonia Potrivit relatări­lor presei, în Japo­nia se proiectează sau este în cu­rs con­strucţia cîtorva tu­neluri mari sub apă, care vor lega insula principală Honsiu de insulele Hokka- Ştiatica... "." Potrivit ultimelor cer­cetări cu privire la rezisten­ţa fiinţelor vii la diferite al­titudini, s-a stabilit că la cea mai mare înălţime — 7.500 m. — trăieşte în munţi o specie de păianjeni. Aceştia se hrănesc cu ce le aduce vîntul. Păsările pot trăi la o al­titudine de 4.500 m, iar u­­nele specii de fluturi — la 6.000 m.­­ Pe talerele unei balanțe extrem de sensibile și de mare precizie s-au cîntărit două bucățele de hîrtie la fel de grele. După ce pe una din ele s-a însemnat cu cre­ionul un punct, la o nouă cîntărire s-a constatat că hîr­­tia s-a îngreunat cu 0.002 mg. ★ O bicicletă care rivali­zează cu automobilul — ast­fel denumește o firmă itali­ană noul său tip de bicicletă. Un ciclist experimentat, fo­losind viteza I-a a bicicletei ar putea atinge 96 km pe oră. "A Universitatea din Lon­dra a informat că a fost con­struit un nou tip de mașină electronică de calculat, care va dezlega taina apariției cancerului. i televizoare sovietice Zi de zi, industria sovietica fabrică noi tipuri de televizoare, cautîndu-se a se ob­ţine o cît mai superioară calitate a recepţiei Unul din ultimele modele produs de uzina „Koziik din Leningrad, ”— televizorul „Iubitei”, — are un ecran de 360x270 mm. In clişeu : Noile televizoare „Jubilei” Vechimea ciorapilor Se pare că ciora­pii sunt printre cele mai vechi articole vestimentare folosi­te de oameni­. In Roma antică­, feme­ile purtau un fel de ciorapi speciali, iar în Japonia şi Persia întrebuinţarea­­lor este încă mult mai veche. În ceea ce priveşte ciorapii ,de mătase, ei datează de pe vremea rege­lui Hrnric al­ II-ler al­­F­ranței,­ care ar fi purtat prima pe­reche­­ie ciorapi de mătase din lume ci prilejil radatoriei sale. Nou! {Jm soviete DRUMUL SPRE STELE FLACARA IASOLDI Satira din RF GermanăO revedere iE ceaţa. O ceata compactă nord-german. Nu se vede nimic. Numai vod’le se recunosc, se j) — Alo ! Taxi ! / Şoferul taxiului, se apropie­­ de bordura trotuarului. Vocea fcare l-a chemat a declanșat în '■ el amintiri vechi. Creerii şofe- A rului, gîndesc retrospectiv. Tes- C­ke, şoferul, deschide uşa) clien­­­­tul se aşează comod pe pernele ij moi. Creerii lui Teske, îl fac­­ să îşi amintească de trecut. Tes­­­­ke, ştie acum pe cine are în ma­şină. Se stăpîneşte şi spune a­­proape politicos : — Domnule, ttreaţi-vă În alt taxi... Mai, sînt şi altele ! Teske, simte inima ureîndu-i-se în gît, cînd pronunță cuvintele * astea. ? — Ce înseamnă jocul acesta ?­­ Vocea este jovială, uleioasă — dar e de ulei nîncezit. Are un substrat de oțel — dar de otel , ruginit. V . 1— Dați-vă jos ! spune Teske I hotărît. — Strada Husum 17 ! Dar mai repede băiete, altfel, mă supăr ! Vocea pare acum sunet­­ de pinteni. De pinteni cu ascu­ţişuri tăioase. Teske, porneşte. Greoi se strecoară maşina prin ceaţă1. Tes- J­ke, spune liniştit : ‘— Ştiţi, că m-aţi condamnat , la moarte, cu trei zile înainte de terminarea războiului, pen­tru că nu am voit să arunc fă­r& rost în aer podul Nordhe­im ?­­— E posibil. De fee nu ? Au fost multe Condamnări ...] O duceam cu toți greu pe atunei. Apasă­ nasul de geamul aburit și apoi exclama : Ai greșit drumul Unde măi duci ? Sîntem aproa­pe de tribunal... Teske, e calm. Spune \­­— Acolo, te și duc. Vreau­ să te denunț ! Vocea, are urme de comna­­siune­­ .—’ Iubite prietene, de cînd locuiești aici ? Eu sînt procuro­rul ! Cui vrei să mă denunți ? E o glumă bună ! Ceața e tot mai deasa, pe stra­zile orașului' nord-german.. nu se mai vede nimic... — Cumpărați clinele acesta. E foarte Credincios. De trei ori l-am vîndut pîrtă acum fi­ihta reu s-a reîntors. .. /n»,on ant atrti ■=?. 'f] aud. de .. J. Schulz — Crezi că au ce să expu­nă în această vitrină ? Desen de FRIELL apărut în ziarul londonez ..Eveniu® Standard“ și reprodus de ziarul­­New York Times“ Traducătorul electronic In Uniunea So­­vietică, SUA şi Marea Britanie s-au obţinut mari pro­grese în perfecţio­narea maşinilor ca­re traduc într-o limbă într-alta. La Universitatea din California se cons­truieşte o maşină pentru traducerea în mai multe limbi. Aceasta este o ma­şină electronică, gi­gantică, care cu a­­jutorul dispozitivu­lui de memorare va fi în stare să tradu­că din rusă în fran­ceză, engleză­, spa­­niolă și germană. CINISM Pe biroul unui mare magnat al oţelului din SC Stockholm, se află în permanenţă un vas cu peştişori roşii. Un vizitator, îl întreabă pe marele industriaş care este mo­tivul prezenţei permanente a vasului cu peştişori pe birou. Magnatul a zîmbit cinic spu­­nînd : — Rechinilor le plac peştii ! (ECHO-Stockholm) MIRARE... Micul Peter, din Zurich! vi’-'* în munţi, la ţară. După ce mama lui Peter a luat cu chirie o odaie, micul Peter află ca va bea lapte în fiecare zi, deoarece gazdele au o vacă care dă mult lapte. Peste vreo două zile, Peter iese cu mama lui să vadă graj­dul vacii. Aici vede cum vaca este adăpata. Peter, izbucnește intr-un rîs fără sîrșit și-i spune mamei lui: — Proastă mai e vaca ! Are lapte și bea apă ! Nr. 3556 Proiect de auto­bus pentru orele de aglomeraţie TOM, PICTIMU1 fitil Despre sistem­ul unic „tip I.A.P.C. laşi" 2 De data aceasta ne vom adre­­­­sa de-a dreptul dumneavoastră 11J tovarăşe Mihalschi, care sînteţi * directorul TAPL laşi. Nu ştiu­­ dacă dvs. tov. Mihalschi aţi a­­fj­vut vreme să citiţi un foileton !* intitulat „Prietenul meu şi... co­­£ fetăriile” apărut în ziarul nostru S în ziua de 24 decembrie 1957. 5 Spunem că nu ştim pentru că * desigur multiplele dvs. sarcini £ n-au putut să vă ofere prilej , hai să-i zicem, fericit. Nu ştim, £ mai ales, pentru că multiplele dvs. sarcini v-au împiedicat să ne mai răspundeţi dacă acel foi* ^ leton v-a pus sau nu pe gînduri , şi dacă intenţionaţi să luaţi nis­* caiva măsuri de îndreptare. 6 In foiletonul acela se încerca pe ocolite, cu fineţe, să se cree­* ze o atmosferă de umor în jurul unui cetăţean care intră intr-o co­^­fetărie şi este obligat să constate * o stare neigienică, dar mai ales ^ să presteze muncă voluntară,, au­* todeservindu-se cu apă şi prijtji­­j* turi, pe el şi pe însoţitorii săi. * (Printre însoţitori se afla, dm pă a cate şi o soacră şi ştiţi dvs. tov. Mihalschi ce rele, cicăiitoarC şi * pretenţioase sínt­., uneori soacre­­le le. Poate aveţi şi dvs. o soacră A tov. Mihalschi şi nu vă dorim să * * #ț ajungeţi în situaţia amărîtului din st foileton, care a transpirat aler­ta gînd după apă şi prăjituri). 8 Dacă aţi citit acest foileton a­­t*­tunci, fiindcă nu ne-aţi răspuns şi,­­ după cum se vede, n-aţi luat nici 1j măsurile cuvenite, sintem­ si­re­guri că dvs. aţi ignorat subtili* * tatea lui, locul precis unde bă­­^ tea foiletonul, rezumîndu-vă doar să zîm­biţi şi probabil să spuneţi ^ — Da, mi-a plăcut. E scris cu 8 vervă- Merge. d Dacă dispuneţi de puţin timp, 8 dacă nu, vă rugăm să faceţi un # mic sacrificiu, am vrea să re-­­ producem un fapt cu care ne-am fi „ciocnit” vara trecută în cîteva *­S unităţi TAPL din Ploeşti, Cluj şi — unde credeţi? — la Lupeni. In cofetării şi ceainării, foarte curate (adevărate farmacii) con­sumatorii sînt invitaţi, rugaţi chiar, să ia foc la mese. Acolo sînt serviţi, acolo li se face bo­nul. Tuturora, consumatori şi personal de deservire — li se părea acest lucru normal, obiş­nuit. Ne-a scos pur şi simplu din sărite. De fiecare dată noi ie­şenii — eram vreo­­ cîţiva — am vrut să protestăm. Cum îşi permit ei să se abată de la un principiu de or­ganizare stabilit şi folosit în unităţile TAPL Iaşi, de atîta vreme şi cu atîta suc­ces de... critică? Cum, ne intre­băm noi, sistemul unic de orga­nizare „tip TAPL Iaşi” n-a fost încă generalizat în întreaga ţa­ră? Ne pare rău dar acest sis­tem a rămas unic. N a fost ge­neralizat. Nici măcar extins în vreo altă regiune a ţării. Ră­mas unic noi am propune — dacă dvs. tov. Mihalschi n-aveţi nimic împotrivă — să se desfiin­ţez­e. De ce să ne arătăm noi mai breji decit alţii dacă sistemul nu prinde? De fapt tov. Mihalschi, dacă stăm strimb şi judecăm drept sistemul ,,tip TAPL Iaşi’­ se fa­ce vinovat de cîteva „vicii de formă” — dacă ne putem expri­ma astfel — şi e normal să nu prindă. „Sistemul” prevede de pildă ca în cele mai multe cofetării (deci nu în toate) prăjiturile şi bomboanele solicitate de consu­matori să fie apucate de perso­nalul de deservire nu cu cleşti speciali sau alte ustensile, ci de-a dreptul cu... mina. „Siste­mul“ n-a prevăzut că mîinile care servesc nu pot fi întotdeau­na curate. Consumatorul este sus­ceptibil şî de fapt el nu are de unde să ştie că înainte de a fi servit, mîinil respective n-au e­­xecutat o sarcină în contradicţie cu aceea de deservire. „Sistemul prevede de asemenea ca paharale cu apă să fie aşe­zate pe o masă (cînd există şi această masă). Bun, nimic de zis. Dar prevăzîndu-se această cauză s-a ignorat — noţiune e­­lementară — că în f­iecare secundă zburdă prin aer mi­liarde (şi chiar mai mult) de parti­cule de praf. Pen­tru că sînt ignorate aceste particule se răzbună şi — inevitabil — se aşează bosumîla­te pe suprafaţa apei din pahare. „Sistemul“ mai prevede ca oa­menii să stea la rînd la ,,bonu­ri“ şi apoi la galantar să fie serviţi. S-a pornit probabil de la ideea că procedîndu-se în sens invers — adică consumatorii să stea la mese şi să fie deserviţi — s-ar putea să vi se aducă a­­cuzaţia că încurajaţi— comodita­tea mic-burgheză. Vă dăm cu­­vîntul de onoare că n-o să vi se aducă această acuzaţie. Garan­tăm noi. La prima încercare de a fi acuzat în acest fel vă rugăm să vă adresaţi cu mult curaj nouă- Nu credem că cineva ar putea să fie împotriva ideii de civilizaţie, scăpată — din neferi­cire — de „sistemul" dvs. Alte manifestări practice ale „sistemului” se referă şi la am­balaj. Un cetăţean care s-a pre­zentat foarte recent la cofetăria „L­iacul" şi a cerut să fie ser­vit cu patru prăjituri „la na­­chet" a fost întrebat­— Aveţi hîrtie? Năucit, cetăţeanul a îngîime, cu teamă: — Hîrtie? Pentru ce? Cum pentru ce? Păi nu vrei să iei prăjiturile? In ce la împachetezi? — Nu ştiam că dvs. n-aveţi. Şi ce fac atunci? Plictisită, vînzătoarea i-a răs­­puns absent: — De, știu eu. Nu te mai iei și gata. Oare „sistemul” dvs. nu pre­vede dezvoltarea simțului de cointeresare al personalului de deservire pentru a vinde cu­ mai multe produse? TAPL-ul nu cîs­­tă de pe urma desfacerii unui volum mai mare de produse? Să fie oare aceasta una din cau­zele pentru care în 1957 TAPL Iaşi n-a realizat planul de des­facere şi sarcina de rentabilitate planificată? Să fi uitat oare dumneavoas­tră că deservirea civilizată a consumatorilor, stima faţă de a­­ceştia a căpătat o înaltă preţu­ire în anii puterii populare? N-am pomenit nimic despre starea de igienă a localurilor (de exemplu cofetăria „Amandi­na”, „Macul Roşu”) pentru că nu dispunem de suficientă pu­tere de reprezentare a situaţiei. Pentru aceasta este nevoie de un specialist şi noi credem că dvs. sînteţi persoana cea mai indicată. Ştim că după calităţile de gospodar dovedite pînă în r­­ezent dvs. tov- Mihalschi nu veţi reuşi să întreprindeţi singur mă­surile de organizare în sensul arătat mai sus. De aceea pro­punem ca tov. Gorea — şeful sec­ţiunii comerciale a sfatului popu­lar regional — să vă dea în scurtă vreme un ajutor substan­ţial. După aceea vă rugăm să ne răspundeţi ce măsuri aţi luat pentru revizuirea, „pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale" a „sistemului" dvs. cu condiţia expresă ca să se schimbe ceva. Cu ocazia aceasta îl veţi face praf pe Farfuridi a! lui Cara­fele din „O scrisoare pierdu­tă” care, de acord cu revizuirea, nu dorea să se schimbe nimic. Dar acesta a fost un demagog pe care Garagiale l-a „prins" foarte bine. A. GEORGE&CU

Next