Flacăra Iaşului, februarie 1958 (Anul 14, nr. 3556-3580)

1958-02-01 / nr. 3556

TV 1. 3556 Aspecte de la conferinţele orăşeneşti şi raionale ale femeilor Dovezi ale priceperii şi hărniciei Nivelul înalt la care s-au desfăşurat lucrările conferinţei orăşeneşti a femeilor din Iaşi, dovedeşte încă odată capacita­tea şi dragostea femeilor faţă de muncă. Aşa, bunăoară, s-a vorbit des­pre munca entuziastă a lucră­toarelor de la fabrica „Ţesă­tura“ — întreprindere care şi-a realizat planul producţiei glo­bale pe anul 1957 la 2 decem­brie, despre munca plină de elan a muncitoarelor de la Mol­dova tricotaje, fabrica de ţiga­rete ş. a. •« Dintre cele 11.000 femei a­­flate în producţie în întreprin­derile şi instituţiile din oraş peste 4500 sîn­t antrenate în întrecerea socialistă, iar dintre acestea 2.800 sunt declarate fruntaşe în producţie. Preocupare pentru stimularea şi promovarea femeilor în munci de răspundere există şi în institutele de învăţămînt şi cultură. Multor tovarăşe li s-a acordat gradul de profesor sau conferenţiar. Femeile din insti­tutele de cercetări ştiinţifice ale Filialei Iaşi a Academiei RPR şi din cele 4 institute de învăţământ superior contribuie cu multă pricepere şi elan la munca de cercetare ştiinţifică şi de educare şi pregătire a viitorilor intelectuali. Numai la Universitate, în sesiunile ştiin­ţifice din intimii 2 ani peste 50 femei au făcut comunicări importante cu lucrări din do­meniul biologiei, chimiei, ma­tematicei, geografiei şi silinţe­lor sociale. O activitate intensă depun femeile din cartiere. Ele parti­cipă la gospodărirea şi înfru­museţarea străzilor, la ridica­rea nivelului de cunoştin!'î po­litice şi culturale a femeilor. Funcţionează în prezent în oraş 480 case de cu­it, 32 bi­blioteci de casă,­acestea în afa­ra căminelor culturale care au o rodnică activitate. Comitetul orăşenesc al feme­ilor, ales în conferinţă, si-a propus un plan concret de ma­suri privind activitatea de vii­tor a femeilor. Ca acţiuni gos­podăreşti s-a prevăzut antre­narea unui număr de 10.000 femei la întreţinerea fondului de locuinţe şi identificarea te­renurilor virane pentru culti­varea lor cu zarzavat, sădirea a 1000 de pomi fructiferi în cartierele Calata, Copou, Bu­cium, amenajarea a 5 solarii, etc.­­ Ca preşedinta a comitetului orăşenesc al femeilor a fost a­­leasă tov. Jeanrenaud Elena. JPreocupări de seamă Discutînd despre activitatea fe­meilor din cuprinsul raionului Hirlău, tovarăşele care au par­ticipat la discuţii pe marginea dării de Seama prezentată în ca­drul conferinţei raionale a fe­meilor, — conferinţă ce a avut loc de curînd — au subliniat în­deosebi aportul adus de femeile colectiviste şi din întovărăşiri a­­gricole la întărirea economico­­organizatorică a unităţilor agri­cole socialiste respective. Ca urmare a dezvoltării unor ramuri de producţie în colectiva din Vlădeni-Vale, bunăoară, mem­brii acestei gospodării au obţinut produse avariate, şi în cantităţi din ce în ce mai mari la ziua­­muncă. In cuvîntul său, colecti­vista Elena Bălăşescu, de pildă, a arătat cum datorită muncii de­puse de ea în gospodărie împreu­nă cu alţi 2 membri ai familiei au realizat anul trecut 1119 zile­­muncă pentru care­ au primit 5277 kg. grîu, 3916 kg. porumb, 294 kg. floarea-soarelui, 74 kg. brînză, 402 l. vin, 2800 lei, în afa­ră de furaje, zarzavaturi și altele. Colectivista Enache Elena din Deleni a arătat cum s-a preocupat comisia de femei din gospodărie, la antrenarea tuturor femeilor în activitatea de dezvoltare şi în­florire continuă a colectivei. „Munca entuziastă în gospodă­rie — a arătat ea — mi-a dat posibilitatea să obţin cîştiguri mari, de care nici n-am visat vreodată". Valorificînd surplusu­rile de produse prin cooperativă, Elena Enache a primit sume fru­moase de bani cu care îşi procură în prezent materiale pentru con­strucţia unei case de locuit. Mannifestîndu-şi încrederea cu care­ au primit Hotărîrea Biroului Politic al CC al PMR cu privire la noua formă de organizare a muncii femeilor participantele la discuţii, au subliniat hotărîrea lor de a munci tot mai mult pentru antrenarea tuturor femeilor din ac­tivitatea obştească, în folosirea cu rost a priceperii şi iniţiativei fe­meilor din raion. In comi­tul raional al femei­lor au fost alese 41 tovarăşe. Preşedintă­ a fost aleasă tov. El. Calistru, vicepreședinte tov. Eca­­terina Oprea și Maria Ungurea­­nu iar ca secretară tov. Mana Galbac. . Un eveniment important în viaţa organizaţiilor sindicale (Urmare din vag. l-a) Targu­l activităţii ce urmează să fie analizată. Acum se pune pro­­blettza cu­ dările de seamă să se arate cum au fost îndeplinite ho­­tărîrile luate în­­ adunările gene­rale şi conferinţele anterioare de alegere, să fie scoase în evidenţă­­realizările obţinute­­ de organiza­ţiile sindicale, experienţa rer po­zitivă. Prezentind o analiză substanţi­ală a activităţii sindicale este ne­cesar ca dările de seamă sa adopte o atitudine principială faţă de lip­surile care au frînat întrecerea socialistă, concepţii înapoiate în respectarea disciplinei de produc­ţie, absenţele nemotivate, uripa şi lipsa de gospodărire în pro­ducţie, lipsa simţului de raspun­­dere în îngrijirea şi folosirea ma­şinilor, sculelor şi uneltelor de muncă, Irosirea sau ,.înstrăinarea avutului obştesc. Aceste dări de seama trebuie să cuprindă de a­­semenea o analiză a felului în care au fost respectate obligaţiile reciproce asumate prin contractul colectiv (în adunările d­e alegeri a comitetelor de întreprindere), felul în care s-au aplicat norme­le vieţii interne ale organizaţiilor sindicale. Pentru deplina reuşită a acţi­unii de alegeri sindicale trebuie să se pună un accent deosebit pe pregătirea poli­tico-organizatoncă a acesteia. Formalismul şi superfi­­­­ciali­tatea constatate în­ prima fază Se dătoresc desigur şi slabe, in­struiri şi îndrumări făcute de co­misiile regională, raionale şi oră­şeneşti, controlului insuficient e­­xercitat de aceste organe în pe­rioada desfăşurării alegerilor la nivelul grupelor sindicale- în pe­rioada actuală şi cea următoare activitatea de îndrumare şi con­trol a acestor organe se cere in­tensificată, desfăşurată mai larg, mai cuprinzător. Un mare rol în îmbunătăţirea acţiunii de alegeri va trebui să­­ aibă organizarea mai bună a mun­cii politice de masă. Pînă acum s-au folosit, cu rezultate bune u­­­n­ele metode eficace, editarea unor foi volante care au popularizat importanţa alegerilor sindicale (în unele raioane ca Negreşti, Paş­cani, Ciîrlău precum şi într-o se­rie de întreprinderi); împletirea acţiunii de alegeri sindicale d in sectorul agricol, cu munca de transformare socialistă a agricul­turii (în comuna Şipote 16 ţă­rani muncitori au fost convinşi să intre în gospodăria celertiva cu o suprafaţă de teren de 76 ha.) etc. Organizaţiile de partid pot veni în sprijinul sindicatelor în­­drumîndu-le şi ajutîndu-le să fo­losească mai mult o serie de mij­loace vii ale muncii politice: ga­zetele de perete, staţiile de radio­amplificare, vitrine şi panouri, convorbiri organizate de agitatori pe tema importanţei alegerilor or­ganelor sindicale etc- Organele de conducere noi a­­lese au datoria să-şi întocmească planuri de muncă concrete din care să reiasă că la baza activi­tăţii lor stau probleme majore cum ar fi: îmbunătăţirea muncii organizatorice, preocuparea aten­tă pentru îmbunătăţirea condiţii­lor de muncă şi de trai materi­al şi cultural al membrilor organi­zaţiilor sindicale, etc. Rezolvarea unor astfel de probleme va de­termina o creştere a influenţei sindicatelor în masele largi­ Acestea sînt cîteva idei care trebuie însuşite de organizaţiile sindicale în timpul şi duna adu­nările de dări de seartă şi ale geri sindicale. _______ (Urmare din pag. 1-a) Pîntea a propus reamenajarea iazurilor din regiune, demonstrînd numai în anul acesta GAC-urile pe bază de date concrete că dacă ar amenaja 30 iazuri acestea ar produce 178 tone de­ peşte anual. Pe lîngă iazurile amenajate se vor putea dezvolta crescătorii de raţe şi gîşte şi s-ar stimula alte activităţi cum ar fi: recoltarea stufului, a papurei, etc. Şi în ceea ce priveşte problema combaterii eroziunii pe plan comunal şi ra­ional deputatul şi-a adus din plin contribuţia, arătînd că numai în anul 1958 peste 1600 ha terenuri pot fi împădurite, oprindu-se ast­fel acţiunile de eroziune, alune­cări şi deplasări de terenuri. Pen­tru ridicarea sericiculturii în re­giunea Iaşi, profesorul universi­tar a susţinut că în regiune sunt toate posibilităţile pentru a­ se planta un foarte mare număr de S-ar putea vorbi mult despre activitatea profesorului universi­tar C. Pîntea. Cetăţenii din cir­cumscripţia electorală regionala " Rimgm Sâ se amenajeze un nuu chioşc de difuzare a presei Cetăţenii din cartierul Păcurari sînt nevoiţi de multe ori ca pen­tru un ziar s­ă meargă tocmai la capătul străzii (în apropierea Bi-­­ bliotecii Centrale) unde funcţio-­­ nează un chioşc al difuzării pre-­­ sei. De aceea propunem oficiului­­ PTTR Iaşi să amenajeze un chioşc de ziare şi în cartierul Păcurari. GH. ZAMFIRESCU str. Păcurari nr. 178 BOX­­ Intense pregătiri la şcoala de tineret şi centrul de antrenament In perioada aceasta la şcoa­la sportivă de tineret şi centrul de antrenament la Box, tinerii boxeri precum şi cei mai avan­saţi fac intense pregătiri în ve­derea apropiatelor competiţii pe care le au de susţinut. Antrenamentele se desfăşoară sub conducerea anteriorului Ni­colae Florescu care, în ceea ce priveşte pregătirea juniorilor, este ajutat de unii boxeri mai bine pregătiţi cum sunt C. Ca­­lenciuc, V. Săseanu, A. Badea şi Saul Avram. De o bună pregătire dau do­vadă în prezent boxerii amin­tiţi mai sus la care pot fi adău­gaţi N. Ionescu si Ştefan Ru­­deanu precum şi juniorii Emil Iliescu, Gh. Ivănoiu, V. Dobre, C. Staicu, D Bărboiu şi Ion Alexoaie. Roadele acestor pregătiri, spectat­orii ieșeni vor avea po­sibilitatea să le seziseze în cu­rînd cînd boxerii ieșeni îşi vor disputa întîietatea pe ring în întrecerile din cadrul campio­natelor RPR de calificare. Candidaţi ai F.D.P. Profesorul universitar —­ care cuprinde comunele Cos­­teşti, Balş, Băiceni — pot spune chiar foarte multe. Fie în legătu­ră cu construcţia noilor localuri ale sfaturilor populare din comu­nele Costeşti şi Băiceni, fie în le­gătură cu şcolile din aceste co­mune fie în legătură cu îndrumă­rile agrotehnice, ajutorul deputa­tului regional s-a simţit din plin. Pentru activitatea sa neobosită, nu cu mult în urmă, atunci cînd a avut loc adunarea de propunere a unui candidat FDP în circum­scripţia electorală regională nr 66 cetăţenii care îl cunosc îndea­proape l-au desemnat pentru a treia oară cu toată căldura pe profesorul universitar C. Pîntea, drept candidatul lor. Stropirile de iarnă la pomi In pomicultură, mai mult ca ori­care altă ramură a agrr­­îturii o mare parte a recol- L es­te distrusă sau deprecia­­de paraziţii animali ş­i rege- Problema combatem boli­­i si dăunătorilor este de una­­imp­ortanţă şi de aceea acea s­­actiune este încurajata infinită de partid si • prevede acordarea ^atiut homo, păduchelui de Sau Jo«e Si ‘ Lor dăunători. ■ Stropirile de iarna la pon fac începînd din luna iarna­­, si se continuă pina la urn­irea mugurilor, evitînd zilele roase cînd soluția ingie ^ pomi. Este bine sa nu se ia stropiri in zilele cu »■». mnic. Stropitul unui pom ■ cepe din partea de su­b­fo­anei şî dacă eventual ad­ntul e obligatoriu ca stropi­e să se execute în acelaşi sens direcţia viatului. Substanţele cele mai des to­ate în stropirile de iarna sunt: 1) Uleiul horticol care es i ulei mineral ce împreuna cu a formează o zeamă laptoasa. iama trebuie folosită întot­­auna în stare proaspăta i ncentraţie de 3 5 la suta lică 3—5 1. ulei horticol la ,­—97 1. apă. înainte de um­­erea pompelor, soluţia tre­­nie amestecată deoarece în­­ contrariu se senară uleiul , apă iar stropirea se execută început cu soluţie prea cou­­■ntrată producând arsuri gra-2). Dinitroortocrezolul DNOG Produs sub formă de pastă sau praf de culoare galbenă folosit în combaterea păduchelui de San Jose şi altor insecte. Atît uleiul horticol cit și DNOC se folosesc numai la stropirile de Sfatul pomicultorului iărni. Se recomandă ca la com­baterea păduchelui de San Jose, să se stropească pomii timp de 2 ani cu ulei horticol, iar în anul al 3-lea cu DNOC. 3) Zeamă bordeleză folosită în stropirile de iarnă m­ai mult la sîmburoase în concentraţie de 2—3 la sută în special la piersic şi prun. La prepararea zemei bordeleze în concentra­ţie de 2 la sută se folosesc 2 kg. sulfat de cupru plus un kg. var nestins. Zeama preparată, se foloseşte în aceeaşi zi deoa­rece învechită îşi pierde din eficacitate. Pentru a-i mări a­­derenţa se adaugă la 100 1. zea­mă bordeleză din materialele următoare: 6—10 albuşuri de ou bătute cu puţină apă, sau 120—150­ gr. piatră acră sau 300 gr. emulsie de săpun sau 500 gr. melasă de zahăr. 4) Zeamă sulfocalcicâ este un produs care se înlocuieşte trep­tat, cu altele. La stropirile de iarnă se foloseşte în concentra­ţie de 20 la sută( 20 l. zeamă concentrată la 80 l. apă). Toate substanţele arătate se folosesc împotriva diferitelor insecte, ouăle păduchilor de frun­ze, ale puricilor meliferi, cota­­­­rilor, împotriva păd­uchelui ţes­­tos, a lichenelor de pe scoarţă precum şi împtriva anumitelor boli criptogamice. Cantitatea de soluţie necesa­ră unui pom depinde de vîrsta acestuia precum şi de circumfe­rinţa trunchiului; de ex . — pentru un pom între 2-10 ani = 5—7 lt. soluţie — pentru un nora între 10-30 ani = 10—15 lt. soluţie ■— pentru un pom între 30-60 ani = 15—20 lt. soluţie. O mare atenţie trebuie să se acorde măsurilor de precauţie ce se iau în timpul lucrului pentru a preveni accidentele. Lucrătorii din echipe trebuiesc îmbrăcaţi în haine de protec­ţie (cizme, mănuşi, şorţuri de cauciuc, ochelari şi mască de protecţie). In timpul lucrului, muncitorii nu trebuie să fume­ze, să bea sau să mănînce de­cit după ce s-au depărtat de la locul de r'­ncă şi s-au spălat bine pe mîinii, pe fată şi şi-au clătit gura.. După terminarea tratamentului resturile de ge­­muri se vor vărsa într-o groapă săpată special. Dăunătorii şi bolile pot adu­ce mari prejudicii recoltei po­milor. Tocmai de aceea e nece­sar ca în toate livezile să se facă neîntîrziat stropirile de iarnă. Ing. SANDU VILLE GABRIELA Staţiunea­ Experimentala Horni­­piţigolă Coptmrlaşi FLACĂRA IAȘULUI pap. 3 a Prin grija sfatului popular orășelul Vaşcau din regiunea Oradea s-a îmbogățit cu o fa­­brică modernă de pline — care se vede in clișeul nostru. Maestrul sportului Gheorghe Gîlcă Pe comandantul şcolii de pilotaj din Iaşi îl cunosc puţi­ni dintre obişnuiţi, terenurilor şi sălilor noastre de sport. Pu­ţini ştiu că acest om a muncit enorm, cu răbdare şi­­­devoţi­une, modest şi ano­nim, timp de aproape 20 ani pînă să a­­jungă la marea satis­facţie morală de a­­cum­ cîteva zile, cînd a primit înaltul ti­tlu de maestru al spartului. Născut în urmă in 34 de ani într o ma­hala a Bîrladului, tî­nărul Gheorghe a avut — surprinzător — acelaşi vis ca şi eroul, tot bîrlădean, din romanul Sfîrlei. Că cu fofează al lui Victor Ion Popa, să zboare în înălţimile albastre. Iată de ce la vîrsta de numai 16 ani îl găsim prin­tre elevii şcolii de pilotaj din Sta­petru, iar la 19 ani neîm­pliniţi era deja in­structor de zbor- Ce comentarii mai pu­tem face??Muncă şi talent Atît. In 1948, după un scurt curs d­e verifi­care, este numit in­structor la şcoala de zbor fără motor din Iaşi unde activează cu succes pînă în 1952. Este solicitat un timp la Sibiu şi Tg. Jiu pentru înd­­­urarea activităţii a­viaţiei sportive din aceste oraşe, find re­­compensat pentru dra­gostea şi priceperea cu care şi-a îndepli­­nit sarcinile cu Me­dalia Muncii şi cele mai înalte funcţii a­viatice (instructor de zbor, apoi şef de pilotaj). Reîntors la Iaşi, lui Gheorghe Gîlcă i se încredin­ţează comanda şco­lii de pilotaj AVSAP, funcţie ce şi-o înde­plineşte şi astăzi cu cinste. In tot acest timp, pe lîngă faptul că s-a ocupat personal de instruirea unui în­semnat număr de ti­neri planorişti, din­tre care unora le prevede un viitor sportiv frumos, Gh. Gîlcă a avut toate posibilităţile materia­­le să practice plano­rismul de performan­ţă. In 1951 a sta­bilit primul său re­cord naţional: 4153 m, la înălţime pe care l-a pierdut a­­poi în favoarea riva­lului şi prietenului său Mircea Finescu. Tot în acel an, cu prilejul primului ma­re concurs la care participă, se clasea­ză al treilea „acro-­­bat“ al ţării. In 1954 la un concurs inter­naţional în străină­tate e candidat la primul loc la ultima probă cînd, ateri­­zînd forţat pe tra­seu s-a clasat „de­­abia“ al 9-lea din 36 de concurenţi. A primit totuşi atunci pentru valoarea ce­lorlalte rezultate, in­signa de aur a Fe­deraţiei Internaţio-­ nale. In­ schimb campio­natele naţionale, des­făşurate anul tre­­cut la Iaşi, l-­-a cîş­­tigat detaşat invin­­gîndu-l fără drept de apel pe acelaşi Mir­cea Finescu ca şi pe alţii. Din prodi­giosul palmares al lui Gheorghe Gîlcă extragem încă o per­formanţă edificatoa­re: acest om blajin şi modest îţi vorbeş­te în treacăt despre senzaţionalul record de distanţă pe care l-a stabilit anul tre­cut în condiţii foarte grele, după multe ore de zbor agitat, aterizînd la Hîrşova pe un deal, imediat după traversarea Du­nării­ Rezultatul? Vechiul record al lui Ovidiu Popa fu­sese depăşit cu nu mai puţin de 125 km! Anul acesta, tot în treacăt o mărtu­riseşte, vrea să „bată“ şi recordul de distanţă cu ţel fi­xat pe ruta Iaşi-Câ­­lăraşi (nu­­-i frică dacă o să afle ad­versarii!) şi cu a­­ceastă ocazie să cu­cerească şi diaman­tul la insigna de aur, aceasta fiind cea mai înaltă distincţie a Federaţiei Inter­naţionale de plano­rism. Pînă atunci în­să va trebui să ple­ce în cantonament, vara aceasta se or­ganizează în Polo­nia o veritabilă olim­piadă de planorism şi maestrul sportu­lui din RPR Gheor­ghe Gîlcă doreşte să se pregătească te­meinic. D. LUCHIAN » s· ***** »@*»@»@»*,«* „Cupa deputatului la baschet Săptămîna trecută a înce­put în oraşul nostru o inte­resantă competiţie de bas­chet organizată în cinstea a­­legerilor de deputaţi în sfa­turile populare de la 2 mar­tie şi dotată cu „Cupa depu­tatului“. întrecerile sînt re­zervate juniorilor şi la ele iau parte echipele şcolii pro­fesionale CFR-Depou, scolii medii „C. Negruzzi“, şcolii medii „Mihail Sadoveanu“, a colectivului „Flamura Roşie“ Ţesătura, a şcolii metalurgi­ce şi a colectivului „Voinţa“. In etapa de sîmbăta trecu­tă s-au înregistrat următoa­rele rezultate: şcoala medie „C. Negruzzi“ — Flamura Roşie Ţesătura 39—23; şcoa­la medie „Mihail Sadoveanu“, şcoala profesională CFR 20­­20; şcoala metalurgică Vo­inţa 32—26. întrecerile au fost deose­bit de însufleţite, s-a luptat cu multă dîrzenie, remarcîn­­du-se următorii jucători: Va­sile Tudor (Voinţa), Iosif Beroevici (şcoala metalurgi­că), Petru Agăpescu (Flamu­ra Roşie Ţesătura), Zo-Zu- Huan (şcoala medie „C. Ne­­gruzui­) Ştefan Banu­ (şcoala profesională CFR Depou), Dan Fieraru­ şi Samoil Wais­­bach (şcoala medie „Mihail Sadovenu“). Astăzi, se va desfăşura cea de a doua etapă a acestei interesante competiţii de bas­chet rezervată juniorilor din oraşul nostru, începînd de la orele 16, în sala Voinţa jocurile se vor desfăşura după următorul program: 16.00 Voinţa — şcoala „C. Negruzzi“ 17,15 Ţesătura — şcoala medie „Mihail Sadoveanu“ 18,30 şcoala metalurgică— şcoala profesională CFR 1t La Galaţi CCA—Voin­ţî Iaşi, la baschet Mîine are loc la Galaţi meciul de baschet CCA—Voinţa Iaşi, în cadrul campionatului divizionar. Ieşenii au plecat azi cu o echipă total descompletată (fără Voro­f­neanu, Arvinte Huţu şi KligherU PUBLICITATE - PUBLICITATE Oferte de serviciu întreprinderea Regională de Industria Cărnii Iaşi anunţă că angajează un normator în lucrării de construcţii şi insta­laţii, precum şi un grădinar florar. Cei interesaţi se vor adresa la sediul întreprinderii din Iaşi Str. Aurel Vlaicu 78 (tel. 2686.). O.C.L Produse K­îdcîsârîaFe Bîrhitî Vă oferă Imprimeuri de bumbac şi mătase Albituri Ţesături din lină fina Tricotaje Confecţii de copii, femei şi bărbaţi încălţăminte Articole de menaj Articole de fier brut şî lu­crat Sticlărie şi Porţelanuri Jucării şi articole pentru copii Mobilă şi materiale de cons­trucţie Chimice şi vopsele Articole Electro­tehnice Cadouri în sortimente bo­gate Ceasuri şi bijuterii Biciclete, precum şi tot felul de mărfuri, de rarg con­sum. LOM-CEXTIUL |La tragerea din 31 ianuarie 1958, au fost extrase din urnă următoarele nouă numere : 83 8 11 90 76 60 62 39 43 Pentru premii fixe în bani au fost extrase următoarele patru numere : 55 45 81 70 Premiul general este de lei 3.491,223 Un atelier de optica­­, medicală Cooperativa „Prestațiimea“ î­n Iași a deschis un Atelier de Optica Medicala autorizat de Secţiunea Sănătăţii unde se execută tot felul de oche­lari după prescripţii medi­cale. Atelierul este deschis în str. Ştefan cel Mare nr. 8 bis. Cooperativa Meşteşugărească Prestaţiunea“ Iaşi, în dorinţa de a venii în sprijinul popu­laţiei de la oraşe, precum şi a celei din întreaga regiune, a pus la dispoziţie un birou de copiat acte la maşina de scris cu sediul în str. Vasile Alecsan­­dri nr. 11 vis-a-vis de Sfatul Popular al oraşului Iaşi. La acest birou oamenii mun­cii vor putea fi serviţi cu orice fel de cereri, îndreptate către Instituţiile de stat. Se vor putea scrie orice fel de teze sau cu m­afini pentru stu­denţi. De asemenea se vor putea face traduceri din limbile : rusă, franceză şi germană. TAROM Transporturi aeriene romíné anunţă publicul călător, organizaţiile de m­asă şi de stat, în­treprinderile şi instituţiile că traficul de pasageri Bucureşti__ Bacau Iaşi şi retur se execută zilnic afară de duminica con­­form următorului program : BUCUREŞTI — BACAU — Iaşi Plecarea din Bucureşti orele 8,40 Sosirea la Bacău orele 9,45 Plecarea din Bacău orele 10,05 Sosirea la Iaşi orele 10,30­ IAŞI — BACAU — BUCUREŞTI Plecarea din Iaşi orele 11,00 Sosirea la Bacău orele 11,25 Plecarea din Bacău orele 11,45 Sosirea la Bucureşti orele 12,50. Pentru organizaţiile de masă şi de stat, întreprinderi şi instituţii , AROM oferit bilete în alb cu plata prin virament astfel avind posibilitatea ca numai pr­intr-o simplă comunicare telefonică la Agenţia TAROM, telefon Nr. 2560 locul să fie rezervat. De asemenea TAROM poate executa curse speciale cu gru­puri organizate (excursii — sportivi — schimburi de expe­­rienţă etc.) în condiţii avantajoase. Călătoriţi cu avioanele TAROM sigur, rapid şi confortabil. ANUNȚ

Next