Flacăra Iaşului, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 3607-3632)

1958-04-01 / nr. 3607

f*ef-r at***,» > S?x*:***:**»s*:*i^ rx*xx*xxx*******uuax^^ i *** ******* of rare*«*** * Rodul muncii colective La fabrica de tricotaje „Moldova“ dai peste tinere la tot pasul , la rundstirul, la confecţii, la depănat, în birouri Cît sînt de multe o arată chiar existenta celor 11 brigăzi de tineret, al. catifice fiecare din cîte 16—20 de muncitoare. Succesele fabricii sînt și succesele lor. Aşa arată întotdeauna dările de seamă ale direcţiei, ale organizaţiei de partid Alaiuri de vîrstnici ei au făcut ca planul trimestrului I, să fie îndeplinit pînă la 21 martie, ca pînă acum să se trimită mită. Clar de desfacere un plus de 7000 bucăţi tricotate în afara celor planificate- Iar despre munca fiecărei brigăzi, a fiecărui tînir se pot scrie multe. Bună. cară.... La rundstirul zi ori noapte răsună acelaşi bîzîit a sute de tencari. Maşinile merg. In răsucrea lor valurile de tricotaje prind încă un rînd şi încă altul. I n aţa de bumbac se fac stofe. intr.o parte a secției lucreară la maşini învecinate 16 tinere — membrele brigăzii a opta. Ne apropiem de o muncitoare, Ana Balan, care ne este arătată ca responsabilă. — Vă răpim mașinilor pe cîteva clipe ne.am cerut noi scuze. Am vrea să ne vorbiți despre Liga da pe care o conduceţi. Putin ..încurcată“ la început, interlocutoarea noastră se regăsi insă crind— Nu ştiu dacă v.aşi putea spune ceva deosebit- Muncim- O dovedesc graficele — în februarie pe brigadă depăşirea a :______________________--------------fost de 23 la sută, iar în luna aceasta Negru Geta, Elena Papuc, Clara Moise şi celelalte îndeplinesc zilnic norma în proporţie de 125—130 la sută. Aflăm că brigada a pornit o acţiune de economisire a acelor de tricotat, acţiune încununată de succes, că brigadierele au primit în grijă cîte 17—20 maieze fiecare, faţă de 16 cîte prevede norma, că s.a hotărît desfăşurarea săptămînală a unor „zile ale curăţeniei“. Discuţia nu.e întreruptă de un muncitor venit să ridice valul de tricotaje— Unde-l duceţi ? — Sus, la confecţii.... Ne-am îndreptat şi noi într.acolo. La cele două şiruri de maşini de pe marginile fiecărei benzi rulante, se lucra de zor- La banda din dreapta unde se confecţionează costumele trening pentru copii poposim cîteva clipe- Primele „referinţe“ ni le oferă afişele de pontaj: de la 1 la 22 martie, 1127 costume trening — bluză şi pantaloni — lucrate peste prevederile planificate. — Aveţi o carte de vizită semnificativă, îi spunem tovarăşei Valeria Matache.— Nu cumva să credeţi că îmi aparţine ! E colectivă- E rezultatul muncii întregii brigăzi. — De unde se trage succesul? — Nici un secret. Faptul că lucrăm după metoda Nikolaev, graficul orar, îngrijirea maşinilor, iată pe scurt izvoarele cifrelor din grafic. Brigada a introdus de mai demult controlul pe faze de operaţie. Aşa s-a ajuns ca indicii calitativi să fie realizaţi şi depăşiţi. Totodată Lidia Ababei, Toni Jacob, N- Lichtenberg şi celelalte au trecut la ajutorarea muncitoarelor mai noi — Elena Şerbănoiu şi Adriana Botez — în însuşirea cunoştinţelor profesionale. Intr-o ultimă consfătuire s-a hotărît a se preda maşinile, schimbătoarelor, în perfectă stare de curăţenie.. ...ne îndreptăm spre ieşire. In acelaşi timp un autocamion încărcat cu legături de flanele atlet, treninguri şi alte tricotaje aşteaptă să i se deschidă poarta. Duce spre magazine rodul muncii Anei Balan, al Elenei Papuc, al Valeriei Matache, a celorlalţi muncitori tineri şi vîrstnici din fabrică, rodul muncii colective. I. CALIN Muncitoarea Elena Gheorghe, de la fabrica de biscuiţi „7 Noiembrie" din Brăila, este stimată şi apreciată pentru sîrguinţa şi priceperea sa de întregul colectiv. Aleasă organizatoarea grupei sindicale nr. 1, ea şi-a început cu dragoste încă din primele zile noua sa muncă. Brigada din care face parte, organizîndu-și munca în urma nptei analize făcute în cadrul grupei sindicale, a reușit ca pe luna februarie să-și depășească norma cu 30 la sută.* Lucrători din sistemul sanitar! Abonaţi-vă la publicaţiile medicale. Vă recomandăm a vă abona la publicaţiile: Muncitorul Sanitar, Viaţa medicală, Medicina internă, Revista de Igienă, Chirurgia, Munca sanitară — şi la celelalte publicaţii medicale de specialitate. Abonamentele se primesc de către difuzorii de presă din instituţii, de către difuzorii de presă din comune şi sate, precum şi de factorii poştali şi oficiile poştale. Pilaf de miel la tava MATERIALUL NECESAR: I kg. carne de miel, 1 lingură unt sau untură, 1 lingură bulion de roşii, 1 păhărel vin alb, 1 ceaşcă orez, 2 ceşti apă clocotită, sare, piper. MODUL DE PREPARARE: tăiem carnea în bucăţi mari şi o aşezăm în tavă cu sare, piper şi grăsime. Stropim cu vin alb şi adăugăm 1-2 linguri de bulion. Dăm la cuptor şi frigem ca pe orice friptură la favă. Cînd este gata, turnăm apa clocotită (sau zeama de carne) şi dăm din nou lacuptor. Cum începe să fiarbă adăugăm orezul şi lăsăm 25 minute. Se serveşte împreună cu orezul. «*.*»** * · @@@@*· * » * · bî *@.*@. .101' In cîteva rînduri Murgeni Pentru ridicarea nivelului politic şi cultural al femeilor au fost organizate în cuprinsul raionului 49 şezători unde s-au prelucrat diferite materiale din ziarul „Scînteia“ şi din revistele „Săteanca“ şi ,,Femeia“. Au fost citite un număr de 390 broşuri cu caracter agricol de către numeroase ţărănci muncitoare. Merită a fi evidenţiate colectivistele Stamate Maria din Igeşti, Grecu Aurica şi Malache A. din GAC Cîrja şi altele. Cele 72 echipe sanitare formate din cîte 213 femei au făcut 4579 vizite la domiciliu dînd gospodinelor prețioase sfaturi. In ziua de 30 martie a.c., a avut loc şedinţa comitetului raional Iaşi al femeilor, cu care prilej s-au prelucrat dommentele conferinţei naţionale şi s.a discutat planul de muncă pe trim. II. Cu acest prilej s-au purtat interesante discuţii asupra realizărilor obţinute în ultimul timp de către organizaţiile de femei din acest raion. Aşa de exemplu colectivista Bute, Elena din Sculeni a aratat că femeile din gospodărie au selecţionat 1800 kg lucerna, învâţătoarea Macarie Alexandrina din Holboca a arătat rezultatele frumoase obţinute în urma organizării bibliotecii volante. Sfaturi practice Reţete simple pentru menţinerea prospeţimii feţei Deşi fiecare ten îşi are specificul său (gras, uscat, etc.) de care trebuie ţinut seama în îngrijirea ce i-o acordăm, sunt totuşi o serie de reguli generale, ce se aplică oricărei femei, dornică să aibă un aspect proaspăt şi îngrijit. Iată cîteva reguli simple care ne ajută la întreţinerea frumuseţii. 1) Cînd vă spălaţi pe faţă, ştergeţi-vă cu lin prosop moale, tamponind uşor,, fără a trage pielea în toate direcţiile. 2) Pentru curăţirea tenului de diferite impurităţi, e necesar a face din două în două săptămîni, o baie de aburi. Intr-un vas cu apă ce clocoteşte, se toarnă următorul amestec. Eucaliptal : 1 gr. ; Uleu vegetal : 10 gr. ; parfum de lavandă : 1 gr. şi acid boric : 20 gr. Se scoate fardul şi învelind capul cu un prosop, se ţine faţa1aplecată peste aburi 15 minute. Se şterge apoi faţa cu vată. ^ 3) Tenul trebuie apărat de frig, vînt, soare, etc. şi chiar dacă nu ne fardăm, trebuie să-l acoperim în timpul zilei cu o cremă. Aceasta va servi de asemenea şi ca bază de fard, căci în nici un caz nu trebuie să aplicăm pudra direct pe piele. In schimb, noaptea, tenul trebuie lăsat liber de orice cremă sau loţiune, ei avînd nevoie să respire cîteva ore, cu porii eliberaţi de orice corp străinii BOGDANA fa,rniapi,sta I. L Combustibilul Iași roagă consumatorii ca reclamaii privind nerespectarea de către rămi uși a prețului stabilit pentru transport, să fie adresate şefilor de depozite sau la telefon 2189. FLACĂRA TASULUI Cinema . Mixîm Gorki“ „O lecţie a istorieî“ Scenă din film ·»»************x*****^^ · ******* * ? · »** *» PUBLICITATE Secţia agricolă a regiunii Iaşi Anunţă că Între 56--31 mai 1958 se va ţine o ultimă sesiune de examene pentru asimilarea maiştrilor din sectorul agricol. La examene se pot prezenta cadrele tehnice din sectorul agricol care ocupă în prezent funcţia de maistru sau altă funcţie corespunzătoare acesteia, dar n-au studii şi pregătirea prevăzută pentru maistru, însă au o practică şi experienţă de conducere în producţie, în specialitatea respectivă de minimum 13 ani vechime, împlinită la data de 1 februarie 1958. Examenele se vor ţine la centrul şcolar veterinar din Bucureşti Str. Justiţiei nr. 55. Actele necesare : aci (fe studîî., dovadă că lucrează în funcţia de maistru sau într-o funcţie echivalentă, extras de naştere, dovadă de vechime în cîmpul muncii, autobiografia, o fişă tehnică cuprinzînd funcţiile avute, o caracterizare profesională insolită de recomandarea unităţii respective şi două fotografii. Orice informaţie suplimentară se poate lua de la Secţiile agricole regionale şi de la Secţia agricolă a regiunii Iaşi. Sfatul Forular al oraşului Iaşi Secţiunea Sanitară şi P Prevederi Sociale ANUNŢA Incepind de la 18 martie 1958 s-a început vaccinarea contra poliomielitei (paralizie infantilă) pentru copiii între 6 luni şi 3 ani, din oraşul Iaşi, funcţionînd următoarele centre: Centrul nr. 1 în localul Policlinicii nr. 1 Copii din str. Pasajul Maxim Gorki nr. 4, pentru copiii din raza circumscripţiilor sanitare, I-a, Il-a, lll-a, IV-a, V-a, Vl-a. Centrul nr. 2 în localul Policlinicii nr. 2 Copii din str. Elena Doamna nr. 49, pentru copiii din raza circumscripţiilor sanitare Vl-a, VlII-a, IX-a, X-a, Xl-a, XII-a. Centrul nr. 3 în localul Cabinetului de Pediatrie din str. Ilie Pintilie 58, (Nicolina) pentru copiii din raza circumscripţiilor sanitare, XIII-a XIV-a, XV-a, XVI-a, XVII-a. Copiii se vor prezenta conform planificării zilnice ce se găseşte la aceste centre, între orele 8-14. Vaccinarea este gratuită şi constă din două Inoculări făcute la interval de 4 săptămîni între ele, prima inoculare făcîndu-se pînă la data de 15 aprilie 1958. PUBLICITATE CETĂŢENI! Pentru a primi despăgubirile cuvenite de la „ADAS”, pentru bunurile dăunate, anunţaţi imediat sfatul popular comunal, sau inspectoratul ADAS (la oraşe) în următoarele termene 24 ore în caz de pieirea animalelor; — 5 zile în caz de pagube produse culturilor agricole ; — 24 ore în caz de pagube produse construcţiilor, bunurilor casnice şi maşinilor agricole Cereţi sfatului popular comunal să vă înregistreze dauna în registrul de intrare şi ieşire şi să va elibereze o dovadă cu numărul de înregistrare a înştiinţării. În caz de incendiu, cereţi ca organiele de miliţie şi pompierii voluntari să facă constatări la faţa locului, să stabilească cauzele producerii daunei şi să vă elibereze o copie după procesul-verbal încheiat cu ocazia constatărilor. De asemenea cereţi ca pieirea unui animal sa fie constatată de delegatul sfatului popular şi specialistul veterinar care să stabilească şi cauza morţii. Oferte de serviciu întreprinderea de industrie locală Drumul Socialismului Bîrlad angajează un maistru mecanic auto şi un maistru turnător metale ambii cu o salarizare între 750 — 900 lei lunar, în raport cu pregătirea Doritorii se vor adresa la birourile întreprinderii din oraşul Bîrlad Str., Al. Vlahuţă nr. 8 , telefon 274, w . Staţiunea balnear.. Vatra Dornei Acordă internări contra cost cu casă, masă şi tratament în tot cuprinsul anului. Se pot trata boli de inimă şi tensiunea arterială, iar în timpul verii şi boli reumatice. Pînă la 1 iunie se acordă reducere de tarife. . Solicitanţii se pot adresa în scris stațiunii pentru rezervarea de locuri în orice perioadă a anului. ANUNŢ perativa Muncitorul a deschis o secţie TEHNICO-DENTARA. Se execută lucrări dentare de orice fel cu materiale de bună calitate şi la preţuri oficiale. Se execută şi reparaţii de proteze pentru populaţie. Doritorii se pot adresa la sediul unităţii din str. Ştefan cel Mare nr. 32 telefon 2448. MIERCURI TRAGEREA Nr. 3607 Audiţii colective la radio La căminul cultural din satul Piscu Rusului, comuna Dagîţa — Negreşti audiţiile colective la radio sunt mau aşteptate. Mult apreciate de ţăranii muncitori sunt emisiunile: „Jurnalul satelor“, „Sfaturi pentru ţărani“, „Emisiunea agrară’’, etc. de care ţăranii muncitori au învăţat multe lucruri folositoare. Preferinţele celor tineri se îndreaptă către emisiunile „Drumeţii veseli“, ,Vreau să ştiu“. ..Teatru la microfon’ şi altele. Membrii întovărăşirii agricole „23 August“ din acest sat au participat cu regularitate la emisiunea concursului: „Cine ştie, ne scrie“ iar acei care au trimis răspunsurile, aşteaptă acum cu multă nerăbdare rezultatul concursului. ION TRIFAN corespondent Din publicaţiile Filialei Iaşi a Academiei R. P. R, Studii şi cercetări ştiinţifice (filologie), fasc. 1 din 1957 Importanţa studiilor de lexifiologie, mai ales acum, cînd alcătuirea unui dicţionar — tezaur al limbii române — este atît de actuală, nu credem să mai __ ridice dubii, pentru a mai stărui asupra ei. Abordînd şi un domeniu insuficient cercetat, cel puţin din punct de vedere lingvistic, Terminologia exploatării lemnului şi a plutăritului, V. Arvinte are în plus meritul de a se fi oprit asupra uneia din cele mai interesante ramificaţii sociale ale limbii naţionale, terminologia profesională. Primul capitol din acest studiu exhaustiv se ocupă de aspectul istoric al problemei, discutînd pe bază de documente — unele inedite — începuturile exploatărilor forestiere din ţara noastră, descoperind apoi, în aceeaşi ordine istorica, trei straturi terminologice mai importante. După acest excurs istoric, urmează un amplu capitol referitor la stadiul actual al terminologiei forestiere, urmărit pe procese de producţie şi pe grupuri semantice. Discuţia este aici preponderent lingvistică, metoda de prezentare, cea cunoscută sub denumirea de Wörter und Sachen „cuvinte şi lucruri“. In captete finale se stabilesc arii lei. * gice şi se discută mijloacele piai importante de îmbogăţire a .lexicului forestier. Demn, de semnalat periiru ’ ă. ceasta monografie, este nu nimfai faptul că autorul ajunge la concluzii personale în cercetare, dar că majoritatea materialului pe baza căruia a lucrat este inedit încă din 1951, membri ai catedrei de limbă romînă de la Facultatea de Filologie și membri ai Colectivului de lingvistică de la Filiala Academiei au efectuat în fiecare an, sub conducerea prof. Glătrate, anchete dialectale în Moldova (în special pe Valea Bistriţei) şi în Maramureş- Materialul cules în aceste anchete — de un real folos pentru Dicţionarul graiurilor populare, actualmente în lucru, ori pentru elaborarea unor glosare cu caracter regional — a servit şi lucrării lui V. Arvinte. Dacă vom mai aminti că glosarul final al studiului cuprinde termeni ori sensuri care nu se găsesc în dicţionare, dacă vom semnala că în cursul demonstraţiei sînt clarificate nu mai puţin de 160 etimologii, că discuţia se face în spiritul celei mai stricte rigori ştiinţifice vom avea cîteva solide puncte de susţinere, pentru o apreciere globală favorabilă asupra acestei monografii. In partea finală a fasciculei, întîlnim două comunicări, mai reduse ca întindere, din partea colectivului de istorie literară. Preocupări de teorie literară la V.A. Urechia (Al. Dima) şi Ştiinţele Naturii la „Roimrua inerară“ (I. Lazarescu). Este ştiut că, în istoria unei culturi, alături de cercetarea activităţii personalităţilor de prim ordin, a vîrfurilor, se impune şi studierea contribuţiilor de a doua mărime care au avut la timpul lor un rol destul de însemnat în dezvoltarea culturală. Rostul unor asemenea contribuţii a fost fie de a pregăti apariţiile marcante, fie de a le difuza ideile, fie de a ocupa perioadele de tranziţie între diverse etape, constituind ceea ce în mod obişnuit numim opinie publică. A face abstracţie de ele într-o epocă, înseamnă a nu înţelege epoca respectivă. Iată V-A. Urechia. Publicist extrem de activ şi intens culturalizator, el înfăţişează în preocupările sale de istorie literară — aşa cum se specifică în aprecierile concluzive — „o etapă de tranziţie între poziţia înaintată a lui Al. Russo şi cea a lui Haşdeu, rezemată de forţele democratice ale timpului, şi cea reacţionară, exponentă a claselor dominante, pe cale de a se cristaliza în acţiunile mai precise ale Junimii întemeiată tocmai în acea vreme“. Teza generală că Junimea a reprezentat o etalpă necesară în ideologia claselor dominante din ţara noastră este şi pe această cale demonstrată, încă înainte deci de constituirea Junimii ideile pe care această grupare ie la vehiculat erau deja „în aer“, trebuia numai cineva care să dea o formă definitivă, să le sistematizeze. Pînă a ajunge la concluzii, prof. Al. Dima întreprinde o temeinică analiză a ideilor estetice ale lui Urechia, descoperind influențe primite din afară (Taine, Cousin, Hegel) integrîndu-l în acelaşi timp în mişcarea ideologică romînească. Permanenta apreciere de pe poziţiile actuale asigură valabilitatea judecăţilor de valoare enunţate în acest valoros studiu, care demonstrează încă odată fructuoasele rezultate ale pregătirii filozofice pentru istoricul literar. Meritul comunicării lui I. Lăzărescu, Ştiinţele Naturii la „Romînia literară“ (1855) este de a nu fi procedat la o rezumare a anumitor articole, ci de a fi prezentat direcţiile lor esenţiale, rezultînd din interese sociale şi politice diferite. In ansamblu, fascicola I pe 1958 a revistei, fără a se remarca prin varietate — ar fi credem necesar de adăugat o rubrică de recenzii şi note — se impune prin seriozitatea si nivelul ştiinţific al cercetării... L. LEONTE «■■■■■■■■■KaaagiBaBaiBinr ! Spectacole Teatrul Naţional ,,Vasile Alecsandri“: marţi 1 IV ora 19,30: Mutter courage; joi 3 IV ora 19,30: Despot Vodă; vineri 4 IV ora 19,30: Şcoala bîrfelii; sîmbătă 5 IV ora 19,30: Despot Vodă; duminică 6 IV ora 15: Nota zero la purtare. Opera de Stat: miercuri 2 IV ora 19,30: Lăsaţi-mă să cint; sîmbătă 5 IV ora 15: Bărbierul din Sevilla; duminică 6 IV ora 9-30 a.m : Lăsaţi-mă să cînt (spectacol lecţie); duminică 6 IV ora 19,30: Boema. Teatrul de Păpuşi. Spectacole pentru adulţi; sîmbătă 5 IV ora 20: Estrada păpuşilor; duminică 6 IV ora 20: Estrada păpuşilor. Spectacole pentru copii, joi 3 IV ora 16: Scufiţa roşie; sîmbătă 5 IV ora 16: Păcală; duminică 6 IV ora 15: Păcală; duminică 6 IV ora 17: Scufiţa roşie. CINEMATOGRAFE „MAXIM GORKI“: O lecţie a istoriei; „ILIE PINTILIE“: Ispita; „TINERETULUI“: Stan şi Bran studenţi la Oxford; „Puşkin“: Therese Raquin; „ION CREANGA“: Ghimpele; CĂMINUL CULTURAL „ILIE PINTILIE“. Intr.un magazin universal. Producători! Vindeţi pieile de karacul, metis karacul şi ţurcane bru mării la DCA, care plăteşte preţuri avantajoase. ! Sacrificaţi mieii în termen de 3 zile de la naştere pentru a obţine piei de calitate superioară şi valoare ridicată. DCA-ul are achizitori în comune, tîrguri şi oboare, pieţe. Gospodării agricole colective ! Contractaţi cu DCA.a) întreaga producţie de piei karacul. La încheierea contractului primiţi un avans în numerar de 40 L. Siă din valoarea contractului. Producători ! Nu vinereţi pieile de karacul elemetelor speculate care sunt oprite de lege a comercializa acest articol. . Adresaţi- vă Cu încredere unităţilor DCA, singurele întreprinderi de stat autorizata să achiziţioneze piei karacul şi piei de tot felul.