Flacăra Iaşului, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3683-3709)

1958-07-01 / nr. 3683

pap. 2 a In luptă pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii ■^Un loc important în cadrul dez­­­baterilor Conferinţei naţionale a femeilor din RPR care a avut loc la începutul lunii martie a.c., l-a ocupat problema atragerii femei­lor pe făgaşul agriculturii socia­liste, mobilizarea lor în lupta pen­tru obţinerea de recolte bogate la hectar, pentru dezvoltarea ramu­rilor de­­ producţie aducătoare de mari venituri. Prelucrarea documentelor Con­ferinţei de către toate comitetele şi comisiile de femei a prilejuit luarea unor noi măsuri concrete de atragere a ţărancelor munci­toare în opera de dezvoltare şi consolidare a sectorului agricol so­cialist. Metodele folosite de com­i­­tetele şi comisiile d­e femei sunt felurite: organizarea de conferinţe la căminul cultural, convorbiri,­­schimburi de experienţă etc. A­­ceasta a făcut ca, sub conducerea organizaţiilor de partid comisiile de femei să aducă un sprijin pre­ţios în munca de convingere a ţăranilor muncitori de a păşi pe drumul muncii în comun precum şi în direcţia consolidării şi dez­voltării continue a­­unităţilor a­­gricole socialiste.­in raionul Murgeai, raion în întregime cooperativizat, sunt as­tăzi 24 gospodării agricole colec­­tive (dintre care 5 au fost în­fiinţate în primele luni ale aces­tui an) şi 66 întovărăşiri agricole. Numărul familiilor intrate în gos­podăriile colective a crescut nu­mai în ultimele 6 luni cu aproape 1.800. Popularizarea pe larg în cadrul celor 480 circumscripţii electorale comunale a principalelor proble­me dezbătute la Consfătuirea de la Constanţa, a mobilizat mase largi de femei în lupta pentru în­­făptuirea sarcinilor puse de par­tid. Dintre cele 3.363 femei care­­au luat parte la dezbaterea aces­tor documente aproape 150 au purtat vii discuţii, făcînd propu­neri preţioase cu privire la dez­voltarea unităţilor agricole socia. Liste respective. O preocupare de seamă a comi­siilor de femei din cadrul gospo­dăriilor agricole colective Cirja, Şuletea, Băseşti şi altele, o con­stituie mobilizarea tuturor colec­tivistelor la lucru. In acest sens, comisiile de femei din colectivele susamintite s-au îngrijit, mai în­­tii, de deschiderea şi funcţiona­rea grădiniţelor de copii, pe timp de­ vară, cu program normal. A­­ceastă măsură a asigurat parti­ciparea la muncă a colectivistelor din unităţile respective în propor­ţie de 95—100 la sută. Numeroase colectiviste au dove­­dit pricepere, iniţiativă şi interes în dezvoltarea ramurilor de pro­ducţie. In multe gospodării co­lective s-a dezvoltat în acest an grădinăritul precum şi cultura plantelor tehnice. La GAC Per­­iani, de pildă, colectivistele Măn­­diţa Coşeru, Mihăilă Floarea şi multe altele, nu numai că au sus­ţinut, la întocmirea planurilor de producţie, semănarea unei supra­feţe mai mari cu sfeclă de za­hăr şi tutun, dar ele şi muncesc cu elan pentru obţinerea unor pro­ducţii mari la hectar. Colectivistele de La Cirja se preocupă îndeaproape de lărgirea sectorului apicol şi avicol. Grecu Aurica, api­cult­oar­ea colectivei, a obţinut de la prima producţie can­titatea de peste 200 kg. miere de albine, iar Stamate Daria şi A­­lexa Tasia care se ocupă de sec­torul avicol — îngrijesc cu multă atenţie cele 400 raţe şi 1.000 pui pe care şi-a propus să-l crească anul acesta colectiva. Un accent deosebit am­ pus în munca noastră, pe convingerea femeilor membre ale întovărăşiri­lor agricole de a executa în an­cest an toate muncile în comun. Totodată ne-am preocupat de e­­ducarea colectivistelor in spiritul păstrării şi întreţinerii în bune condiţiuni a proprietăţii obşteşti, ceea ce a avut ca urmare iniţierea multor acţiuni voluntare. 25 co­lectiviste din Dodeşti de pildă, au realizat 560 ore muncă voluntară la amenajarea sediului GAC; la colectiva din Muşata s-au realizat peste 200 ore muncă voluntară la întreţinerea sediului şi a celor­lalte construcţii ale colectivei, etc. Rezultatele acestea însă nu sunt pe măsura sarcinilor şi a posibi­lităţilor ce le avem. Există încă in raionul nostru o serie de gos­podării colective cum sunt acelea din Lăţeşti, Vetrişoaia, Giurcani, Fălciu şi altele unde nu există preocupare suficientă pentru dez­voltarea multilaterală a gospodă­­riilor, unde participarea colecti­vistelor la muncă este nesatisfă­cătoare. Spre sprijinirea activităţii comisiilor, de femei din aceste u­­nităţi agricole socialiste­, va tre­bui in vidor să ne îndreptăm mai mult atenţia. In această privinţă, vom cere sprijinul comitetului raional de partid şi vom organiza vizite la gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole fruntaşe din raion. Prin conferinţe, convor­biri colective şi de la om la om vom populariza sistematic in rin­­durile femeilor, avantajele muncii în comun şi pe tarlale întinse, pre­cum şi importanţa dezvoltării mul­tilaterale a unităţilor agricole so­cialiste.• * MARIA MOIŞANU Pre­simta comitetului raional al femeilor Murgeni înainte de începerea repetiţiei sunt puse la punct unele „am*. ..... Că acestea nu pot fi trecute de fel cu vederea o dovedesc din plin cozile Rodicăi, pe care cu siguranţă că le-ar fi invidiat chiar şi eroina cunoscutei poezii a lui Alecsandri, din al cărui sat — Mirceşti — este luată imagi­nea de față în preajma unui program artistic. Foto: G. PAUL ---------— ————-|-:--------„ Apretarea ţesăturilor de bumbac fierbere. Ţesăturile albe de bumbac. Pentru caustică dizolvată în puţină apă, preparg scrobeala, se dizolvă în se amestecă timp de 10—15 minute, apă călduţă (cea 30 grade C) amidon apoi se continuă încălzirea pînă la (scrobea­lă) sau făină albă; se încăl. «"«■ zeşte încet pînă la fierbere, ameste­cîndu-se continuu. Se iau 200 g ■ scrobeală, pentru 1 litru apă, la care se adaogă o linguriţă borax dizolva în apă caldă. L . . .' , Din acest apret concentrat se ada­ogă în apa de scrobire, în funcţie de tăria apretului dorit, cantitatea necesară. . ŢESĂTURILE (rufele) colorate din bumbac. Dacă s-ar apreta ţesăturile sau articolele­ colorate prin proce­deul arătat la ţesăturile albe masa cleioasă obţinută prin simpla fier­bere a amidonului s-ar depune pe su­prafaţa ţesăturii, formînd, după us­care, un strat fin alb, care ar acoperi sau ar denatura culoarea. Pentru evitarea acestui inconvenient este ne­cesar ca­­amidonul să fie transformat într-o masă solubilă ,avînd, pe cât posibil, aceeaşi putere de apretare ca şi amidonul praf, care însă să nu acopere culoarea după uscare. Această transformare a amidonului poate fi obţinută prin folosirea unor substanţe numite scindanţi. In gospo­­dărie poate fi folosit ca scindant soda caustică în proporţie de 0,5 la sută faţă de cantitatea de amidon solid necesară. Astfel, la 200 gr.­ amidon se va adăuga 10 gr. sodă caustică solidă. Pentru obţinerea­ apretului se procedează în felul um­fător: se ames­tecă bine amidonul cu­ apă călduţă (cca. 30° C.) se încălzeşte la 40° C„ se ia de pe foc şi se adaugă soda DAMI851 AS MMCH9 ' ii IA SATE I Ctiifi mmfde. si povesti­rile a fande in ddeditie JIBIN­UCA TMANSUfll MMiS5R" .ALBINA' m sMmmmf ***3e3*3*3*3r*3t3**3r*r«3*3**3^ nmíutíuícrt«««««c *c**3r*3t**3C3t#3r**<i<-t 4-#rrrt**>rr*3tf*3K*rc**3r#3*^^ & cit ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCŢII şi beneficiarii din sectorul agricol, care ne­cesită PLACI DE STUFIT (SOLOMIT) şi doresc a se aproviziona pe trimes­trele III şi IV 1958 cu a­­cest material sînt invitaţi a face comanda la FA­BRICA DE SOLOMIT din Brăila pentru a-şi asigu­ra livrarea la timp, şi pentru a se putea pre­vede în planul de tran­sport al fabricii. OCL Produse Industriale angajează ucenici în meseria de vînzători de produse industriale pen­tru şcolarizare pe o durată de 2 ani. Tinerii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:­ a) Să aibă vîrsta de minimum 14 ani împliniţi la data angajării , maximum 16 ani împliniţi la data de :1 septembrie 1958. b) Să fie absolvenţi a 7 clase elementare. c) Să corespundă din punct de vedere medical (certificat de sănătate Tinerii care doresc a se angaja, se vor prezenta împreună cu părini lor, la sediul întreprinderii serviciul cadre, din strada ştefan cel Mare nr. 2, între orele 7,30 — 14,30.. FLACARA IAŞULUI ACJIUNI caracter educativ __ Colectivul cultural de pe lin­gă comitetul raional al feme­ilor Vaslui se preocupă cu mul­tă grijă de găsirea celor mai variate şi interesante forme de culturalizare şi informare a fe­meilor din oraş şi raion. De curînd conferinţa intitu­lată: ,,Aspecte ale activităţii fe­meilor din ţările de democraţie populară,­ redactată pe plan local, a fost ţinută în 26 că­mine culturale în cadrul cărora a fost audiată de 1.685 femei. A sporit simţitor în ultimele luni numărul grupelor de citit, ele ajungînd la sfîrşitul lunii iunie la 895 — cu un număr­­de 3246 participante. In cadrul multora dintre ele, au fost re­cenzate cărţi cum sunt: „Pline albă", ,,Ciulinii Bărăganului“, „Mama" ş.a. Aceasta a făcut ca interesul femeilor pentru cu­­vîntul scris să crească consi­derabil. Ca urmare a sporit simţitor şi numărul abonamentelor la publicaţiile zilnice şi periodice. Numai la revistele „Săteanta“, şi „Femeia“ au fost colectate pe luna în curs, 3.200 abona­mente. Consultaţii pe teme în afară de conferinţele ce tratează despre rolul mamei în educarea co­piilor, despre răspunderea morală şi penală a părinţilor în ce priveşte in­fracţiunile săvîrşite de copiii minori, comitetul orăşenesc al femeilor Iaşi a organizat la sediul comitetului odată pe săptămînă (ro.­.a, la orele 18) consultaţii pe teme juridice. Cu acest prilej la diferitele între­bări puse de femeile participante la consultaţii se dau răspunsuri compe­­tente. La cele 4 consultaţii ce­ au avut loc pînă acum au dat răspun­suri tov. procuror Angela Mihăiles­­cu, tov. jurist consult Ană Șuier ș.a. er. 3685 La sfîrşitul anului trecut, Consiliul sindical local a primit cu entuziasm iniţiativa de la Ploeşti referitoare la înviorarea şi îmbogăţirea conţinutului activităţii cultural-artistice din între­prinderi. Şi de atunci întreaga activi­­tate a fost orientată înspre obiecti­vele principale stabilite de această iniţiativă şi s-a bazat pe o anume experienţă transmisă de iniţiatorii ploeşteni. Acum, la sfîrşitul unui semestru de activitate desfăşurată în lumina noii iniţiative şi a îndrumărilor comitetului orăşenesc de partid, Consiliul sindical local îşi face bilanţul în această di­­recţie. De la început trebuie precizat că, deşi are o serie de lipsuri, acti­vitatea culturală din întreprinderi s-a înviorat şi şi-a creat în această pe­­rioadă pretinze pentru o dezvoltare şi mai puternică. La baza acestei înviorări a stat, fără îndoială, colaborar­ea dintre Consiliul siidical local şi SRSC, AS­IT şi celelalte instituţii de cultură. Au fost încheiate de pildă, numai­ în ultima vreme, peste 50 de contracte între întreprinderi şi SRSC pentru prezentarea de conferinţe (într-un a­­semenea contract SRSC se obligă să prezinte o conferinţă, iar comitetul de întreprindere îşi asu­pră răspunde­rea pentru asigurarea condiţiilor : sală, mobilizare şi acolo unde sunt posibilităţi —­ program artistic). De­altfel, în toată aceasta perioadă, ianuarie,iunie, s-a pus un accent de­osebit pe munca de propagandă prin conferinţe. O mare atenţie s-a acordat educaţiei patriotice a tineretului. Pe această linie amintim unele confe­­rinţe prezentate în majoritatea între­prinderilor în colaborare cu organi­zaţiile UTMPatrie şi patriotism“, „Figuri de luptători ai clasei munci­­toare“, „Patriotismul socialist şi na­ţionalismul burghez", „Bogăţiile şi frumuseţile patriei", etc. S-au dezvoltat, şi numeric şi cani­­tativ jurnalele vorbite şi alte forme de muncă de tipul :,Drumeţii veseli" sau ,,Cine ştie, cîştigă". Tematica jurnalelor vorbite este variată. „Si­tuaţia din Franţa şi Algeria", „10 ani de existenţă a comerţului social­ist", iată două din jurnalele vorbite organizate de comitetul raional al sindicatului comerţ şi cooperaţie. Concursurile „Drumeţii veseli" şi ,„C­ine ştie cîştigă" s-au bucurat de participarea unui mare număr de muncitori din întreprinderi ca Atei, CFR „Ilie Pintilie", Ţesătura, Textil­ia Roşie, etc. Prin întreprinderile ieşene este însă necesar ca varietăţii te­­matice a acestor concursuri să-şi co­­respundă o mai susţinută preocupare a comitetelor de întreprindere pentru pregătirea temeinică şi stimularea participanţilor. De asemenea, mai multă atenţie se impune a se da muncii organizate cu cartea. Consiliul sindical local are încă multe de făcut în direcţia îndrumării bibliotecilor din întreprinderi către o muncă mai vie, mai organizată. Condiţii pentru aceasta există în fiecare întreprindere. Cele cîteva îndrumări date de sfatul bibliotecarului pe lîngă CSL sînt ne­­satisfăcătoare mai ales că au ră­­mas necontrolate. S-au format cercuri de citit, dar nimeni nu poate spune nimic despre activitatea lor, au fost înfiinţate biblioteci mobile în secţii dar cu excepţia cîtorva întreprinderi ca Ţesătura, Atelierele CFR „Ilie Pintilie", munca de răspîndire a cărţii răm­îne încă nesatisfăcîtoare. Recenzii şi prezentări de cărţi, seri literare, antrenarea unui număr cît mare mare de cititori în concursul „Iubiţi cartea", iată cîteva lucruri asupra cărora sfatul bibliotecarului de pe lîngă CSL trebuie să se ocupe mai intens. In activitatea artistică amatoare nu s-au produs în “această perioadă" schimbări mari. Celor 93 fomaţi­ arti a­­tistice care cuprind peste 3.500 de ag­rratori li s-au adăugat, ca formaţii noi, abia două br­igăzi artistice de agitaţie, una echipă de teatru şi o echipă de dansuri la baza metalurgică nr. 3 şi la comitetul raional sanitar. In direcţia ridi­­cării calităţii artistice, deşi­ au fost depuse unele eforturi nu s-au înra­­gistrat schimbări însemnate. Forma­­ţiile artistice care au avut întotdea­­una un repertoriu bogat şi un nivel artistic ridicat ca cele de la Direct­­ia Regională CFR, PTTR, ICET ş.a., sînt şi acum fruntaşe ale activităţii artistice amatoare.­­ Ce s-a făcut, însă, la Textila Roşie sau la fabrica de tricotaje „Moldova“ pentru ridicarea activităţii, artistica, la un nivel mai înalt ? Ce s-a făcut, de asemenea, în toate întreprinderile­, pentru­­pregătirea şi participarea art­­tiştilor amatori la expoziţiile bienale de artă plastică ? Nici CSL, nici Casa regională a creaţiei populare şi nici Uniunea artiştilor plastici nu s-au ocupat suficient de aceasta problemă. In cluburile şi, m­ai ales, in col­­ţurile roşii din întreprinderi, acti­­vitatea rămîne încă nesatisfăcătoare. Colţuri roşii ca cele de la OCL A­­limentara, OCL Produse Industriale, Centrul de aprovizionare cu materii ale CFR­­ş.a. sînt deschise numai cu­ ocazia unor şedinţe. Dacă în clu­i­burile şi colţurile roşii de la ICET, Textila Roşie, Atelierele CFR ,,Ilie Pintilie" se ţin cu regularitate in­formări politice, cercuri de cultură generală, etc., în schimb la fabrica de tricotaje „Moldova", la Spitalul de adulţi nr. 1, asemenea forme de muncă nu sînt promovate şi întreaga activitate se­ desfăşoară sporadic. Inţiativa de la Ploeşti de la sfîrş­şitul anului trecut a determinat o oarecare creştere a activităţii cultu* ral.artistice din întreprinderi. Pe mă­­sură ce trece timpul, însă, se ob*­servă că Iniţiativa ploeştenilor în­ cepe să fie In unele locuri uitată, dar, în munca activului cultural din în­treprinderi încearcă din n°u să se furişeze comoditatea. De aceea sar­­­cina Consiliului sindical local este de a întreţine şi, mai mult, a im­­pulsiona avîntul care se făcuse sim­­ţit la începutul acestui semestru şi care se pare că a slăbit în ultima, vreme. E bine ca o iniţiativă, odată luată, să fie păstrată. ST. MUGUR -OOO­ Viaţa cu serial-artistică După un semestru de la iniţiativa C. S. L. Ploeşti Festivalul modei la Iaşi Zilele trecute a avut loc în sala „Maxim Gorki" din Iaşi Festiva­lul modei. Iată un model din cele 86 pre­­zentate : Spenţer din sto­fă Plină, gen prin­cesse. Pe părţi are 2 cute termi­nate cu plii scurţi iar în dreptul buzunarelor se formează o clapa cu 2 nasturi. Se poartă cu o bluză închisă, pe gît, cu mînecă trei sferturi asor­tată la culoarea spencerului. Posibilităţi sunt — lipseşte doar iniţiativa Nu trebuie uitat că în afară de fap­tul că iazurile trebuiesc amenajate şi populate cu peşte, se pot crea pe lîngă iazuri crescătorii de păsări. Acestea, deosebit de celelalte avan­taje, ar ajuta la îngrăşarea fundu­­lui iazurilor, precum şi la distru­gerea vegetaţiei moi (mătreaţă, plutniţă, etc.). Condiţii prielnice există şi pentru înfiinţarea unui atelier pentru va­lorificarea unor deşeuri ce se ob­ţin de la abatorul din Hîrlău (oa­se, păr, sînge, etc). Ceea ce se desprinde din activi­tatea întreprinderii economice raio­­nale Hârlău este faptul că membrii de conducere de aici nu depun nici un efort pentru descoperirea şi va­lorificarea resurselor locale. Se aş­teaptă ca totul să vie ,,de sus“. Nu mai puţin adevărat este că întreprinderea­ economică nu a fost suficient sprijinită pentru dezvolta­rea industriei locale de către co­mitetul executiv al sfatului popular raional. Desigur că nici comitetul raional de partid nu este absolvit de lipsurile prezente în acest sec­tor, întreprinderea economică raională are un rol de seamă în aprovizio­narea oamenilor muncii cu bunuri de larg consum. De aceea este ne­­cesar să se depună o muncă orga­nizată şi perseverentă de intensifi­care a acţiunii de folosire a resur­selor locale. (Urmare din pag. l­ a) întreprinderea economică raionala Hîrlău stăpîneşte iazurile „Urechea“ şi ,,Strîmbu“.. Pînă acum aceste iazuri nu au fost folosie decit pen­tru exploatarea stufului și papuret — și aceasta încă în mică măsură. PUBLICITATE — PUBLICITATE întreprinderea POLIGRAFICĂ IAŞI Deasemeni executăm lucrări de legătorie privind legatul şi re­paratul cărţilor şi a actelor, la sediul în­treprinderii, precum şi orice fel de cutii, pliante, punguliţe, cu materialul clientului di reproduse etc.­ Pentru orice relaţii doritorii se vor adresa serv. com* din cadrul Intrep. Aduce la cunoş­tinţa celor inte­resaţi că execută LUCRĂRI LITO în culori (litouri, etichete pentru \ Cooperativa „Muncitorul" Iaşi anunţă deschiderea în str. Şte­fan cel Mare 35, a cabinetului dentar utilat cu aparatură mo­dernă. Medici specialişti în lucrări dentare şi tratamente stomatolo­gice vor deservi publicul. AŢI AUZIT? 214.268 lei a obţinut ca premiu DANIEL AUREL din oraşul Stalin pe an buletin PRO­­NOEXPRES de 9 lei la concursul Nr. 23 din 25 iunie 1958. PARTICIPIND LA CONCURSURI­LE PRONOEXPRES PUTEŢI DEVE­NI CIŞIIGATORUL UNOR PREMII IMPORTANTE Audîţie muzicală In sala de lectură nr. 2 a Biblio­tecii regionale — Iaşi, a avut loc de curînd o audiţie muzicală. Programul audiţiei a cuprins: Cavatina lui Be­­rindei din opera Snegurocica de Rim-: ski Korsakov, opera Carmen de Bizet, operele Traviata şi Rigoletto de Verdi, Concert pentru vioară şi or­chestră şi Tocata de Haciaturian D. MISTREANU corespondent Spectacole Teatrul Evreiesc de Stat „Avram Goldfaden" Grădina ,,Pomuţ ver­de”; Marţi 1 VII ora 20,30 Scurt pe doi; miercuri 2 VII ora 20,30 Scurt pe doi; joi 3 VII ora 20,30 Scurt pe doi; simbătă 5 VD ora 20,30 Rîsul e sănătos; duminică 6 VII ora 20,30 Hitre noi fie vorba. CINEMATOGRAFE „Maxim Gorki": Şcoala părin­ţilor; „Ilie Pintilie": Duelulî ,,Puşkin’‘: Dracul păcălit; „ti­neretului”: Dansez cu tine; „Ion Creangă": Povestea primei iubiri; Căminul Cultural „Ilie Pintilie": Poteci primejdioase. T.A.P.L laşi Angajează în vederea şcolari­zării în şcolile profesionale de ucenici ale M.C., anul 1958,1959, ucenici pentru următoarele me­­serii: — bucătari — ospătari. Se primesc ÎInSr! între 14-16 ani, absolvenţi ai 7 clase elemen­tare, din oraşul laşi. Tinerii angajaţi primesc pînă la intrarea în școală un salar, lunar de 340 lei Un nou atelier de timplarie Cooperativa Munci­torul a deschis un a­­telier de tîmplărie pentru deservirea populaţiei, întreprin­derilor şi Instituţiilor, în str. Suzana Pîrvu­­lescu nr. 17 (Podul Roş). Executăm co­­menzi de uşi, ferestre şi prelucrări material lemnos la maşină. Deservirea promptă şi cu preţuri convena­­bile. Elevi şi eleve. Pentru a vi asigu­­ra primirea nefritre, ruptă a publicaţiilor dorite tn vacanţa de vară, reînoiţi-vă din limp abonamentele la publicaţiile: Tineretul l­um­ii Tînărul Lenti­nist, Ştiinţă şi Tehnic­iS, Povestiri ştiinţiff. I-n-pantastice. Abonamentele se primesc prin difuzorul de presă din şcoală, și factorii poştali.

Next