Flacăra Iaşului, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3683-3709)
1958-07-01 / nr. 3683
te. Kr. 3653 La Institutul de studii ,,, w.ehidrotehnice se fac studii şi asupra construcţiilor hidrotehnice din ţară. Printre problemele importante care s-au studiat în ultimul timp sunt castelul de echilibru şi canalul de fugă al hidrocentralei ,,V. I. Lenin“ de la Bicaz, regularizarea Siretului la Scheia, barajul deversor al uzinei hidroelectrice Sadu V si altele. In clișeu, la barajul Negovanul al uzinei hidroelectrice Sadu V, cercetătorul Emil Rusu efectuează studii asupra evacuării debitelor mari peste baraj. Şcoala de 6 luni Factor activ în specializarea cadrelor de conducere şi administrative ale sfaturilor populare — Convorbire cu tov. Ion Fierea — directorl şcolii —* Inuntarea ţarii noastre pe drumul construirii socialismului impune din con ce mai mult necesitatea pregătirii de cadre pentru toate domeniile vieţii economice şi sociale, cadre care să fie capabile de a traduce în viaţă politica partidului şi guvernului şi de a rezolva complexitatea eblemelor ridicate de construirea socialismului în ţara noastră. Printe aceste şcoli se numără şi şcoala de 6 luni pentru specializarea orelor de conducere şi administrative ale sfaturilor populare. Pentru i cunoaşte cit mai bine activitatea acestei şcoli, ne-am adresat tov. Ion lorea, directorul şcolii cu rugămintea de a tie împărtăşi eleva aspei iuna iporca — i TREBfp ■ Această muncă se reflectă şi în prezent în rezultatele obţinute de cursanţii seriei a 11-a la orele de seminar şi lucrări practice. ÎNTREBARE : Cursanţii au posibilitatea de a se documenta mai amplu asupra prelegerilor ţinute ? RĂSPUNS : Da. Prin grija , comitetului executiv al "sfatului popularregional, şcoala noastră a fost dotată cu, ,0 bibliotecă de specialitate, care numără peste 10.000 volume. In acest an avem prevăzute în buget importante sume pentru completarea ■ fondului de cărţi, in general biblioteca satisface cerinţele cursanţilor. ÎNTREBARE: In legătură cu aplicaţiile, practice in orele de clasă şi seminar, cît şi la locul de muncă ce ne puteţi spune ! ÎNTREBA : Cart» este profitul şcolii pe p O conduceţi ? ! RASPUN| Şcoala de specializare ci de 6 luni re drept scop de ă d? si o pregi t juridică multilaterală secretarile comitetelor executive alt • sfaturilor pulare — în problemele pl legate detiivitatea practică a organelor 1 e ale puterii şi admi- te nistraţiei state de. a asigura traducerea viaţă a legilor, decrete- ta lor şi al acte normative — con. ei tribuirid fi la asigurarea şi în- Ii tărirea I Taţi populare. La acea şcoală sînt şcolarizaţi ş1 secretari comitetelor executive ale « sfaturilor pulare colunale din ce «le 4 reg ate Moldovei — Iaşi, Baciu. Iţi şi Suceava, ca INTRF.ţ : Ce cuprinde prognascria de pămînt ? RASPV De la început trebuie să arăt pînă la înfiinţarea acestei şcoli,a existat o şcoală sau un alt de perfecţionare, care să cuprindă program de învăţârrdnt atît de şi variat, axat pe activitateatarilor comitetelor executive acturilor populare comun riale. Program de invăţămînt cuprindea drept doi, drept administrativ, di noţiuni de pt civil, drept de fabl milie şi jul muncii, noţiuni de nn drept ajtist-colectivist, probie- 8tre de fcă şi planificare, prombleme fii (buget, impozite, a. C.sigurări),,bmnie politică, etc. şi ÎNTREB: vă rugăm să ne relataţi cumnaţi calitatea învăţămîntului ?. RASPuȚinînd cont de programul dţămînt şî disciplinele care se f la aceasta şcială, al comitetul IV al statului popu- ca Iar regiol conducerea şcolii au gi: . acordat pe deosebită recrutării frr corpului tori- Astfel, pentru m. lecţiile au fost recrutate fir cadre di universitare (prote jesori, eonii, asistenţi) de la co facultate altiinţe juridice, iar \:r pentru leigate de activitatea a practică iilor populare şi a comitetelotive au fost recru-pr taţi ca larembri ai coiritctu- cir lui execuţiatului popular re- negional, resecţiuni, cit şi alţi ar lucrători latul de stat cu o vastă ext în munca respec- vii tivă. El ÎNTREB^ bucuraţi de sprl. dejinul unor cu o înaltă califi- tricare. Careczultatele muncii ? 3S RASPUfţa depusă de co- la lectivul dtere şi corpul de ni lectori, andită şi în rezultatele obs examene de absolvenţii lurii la care din 72 de cât au obţinut calificativul de 141, bine“, 34de „bine“ 3 de ,,suficient“. RĂSPUNS : Pentru a lega cât mai mult aspectul teoretic de viaţa practică, colectivul de conducere al şcolii a întocmit un plan concret de aplicaţii practice. Acest plan cuprinde, în general, demonstrate practice. De exemplu, la Secţia de drept de stat privind ,,Organizarea şi desfăşurarea sesiunilor sfaturilor populare comunale" s-a dat cursanţilor să întocmească un plan de măsuri privind organizarea sesiunilor (măsurile organizatorice) plan de desfăşurare a sesiunilor est şi proiecte de hotărîri. Tot în această problemă, cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popular regional, au fost organizate în raionul Hîrlău, în trei comune, sesiuni la care am participat cu şcoala. Alte lecţii practice constau în întocmirea de decizii cu caracter normativ şi individual, cât şi a diferitelor acte curente de serviciu, aplicaţii practice privind întocmirea actelor de stare civilă, completarea dosarelor de tutelă şi înfiere, etc., toate fiind făcute sub directa îndrumare a cadrelor de specialitate de la secţiunea respectivă. AL. ATANASE Fruntaşi la predarea cantităţilor de lină contractate Ţăranii muncitori din Dumeşti. Tg. Frumos au fost printre primii din raion care şi-au predat aproape în întregime cantităţile de lină contractate cu statulMembrii gospodăriilor colective „Zori noi“ şi „1907“ au predat peste 800 kg. fină, iar în întreaga comună s-a predat, numai în 5 zile, cantitatea de peste 5.000 kg. lină, ceea ce reprezintă 98 la sută din întreaga cantitate contractată. In cîteva zile şi restul producătorilor care au contractat cu statul, vor preda cantităţile de onă contractate, reușindu-se ast.Vi ca planul la acest produs ■’? i)e realizat 100 la sută.,ă C-TIN BURLACUI corespondent. Realizări în munca culturală a B.R.FI. Antrenarea în collectul cultural a colţului roşu de la BRPR a unor cadre cu experienţă a dus la înregistrarea în ultima vreme a unor frumoase succese S-a ţinut un număr mai mare de conferinţe cu sprijinul filialei SRSC, expuneri urmate de programe artstice date cu concursul Operei de Stat, corului Gavriil Musicescu“ şi brigăzii artistice a Băncii de Stat, etc. Colectivul de difuzare a presei, preocupîndu-se îndeaproape de sarcina încredinţată, a reuşit să aboneze pe toţi salariaţii la diferite ziare şi reviste. Reale succese a obţinut colectivul redacţional al gazetei de petele El a reuşit să facă din acest organ de presă o adevărată oglindă a întreprinderii. Colţul satiric aduce de asemenea o contribuţie substanţială la combaterea rilor '-rea, lipsa-Important este că s-a recrutat un număr mai mare de corespondenţi de presă care, în articolele lor, relatează metodele utilizate în munca profesională şi culturala precum şi realizările instituţiei în această direcţie. Amenajarea colţului roşu şi înzestrarea sa cu mobilier corespunzător (mese de şah, aparat de radio, etc.) l-au făcut mai atrăgător. S-au iniţiat aici campionate de şah şi se pregătesc programe artistice. Astfel, pe lîngă diferite scenete şi piese într-un act s-a prezentat cu succes piesa .Steaua fără nume“ele M. Sebastian. Un preţios sprijin în activitatea artistică i-a acordat tov. C. Sava, actor al Teatrului Național. Brigada artistică de agitație a avut la rîndul ei o activitate bogatS^ . ÎOSIP coresp. ba.ubororaşului Iaşi la faa|$di!or § Acţiunea msetare şi salu- * brizare a ,ailanjC 1U ln luna aprilioaste şi în pre- ri zent o via b Rezutatel|ug ieşiri pe te- îr ren orgami:umscr^pţjj]e sa_ a uitare, la c antrenate peste U 600 persoaisanjtai.e, depu- C( taţi, etc, I tn vizitarea a Ui i 14.432 de ^ discutîndu-se ţii în acelaşi circa 40.000 de ie j persoane. Acestei acţiuni, M 1 la îndemnul, şi a comite-tatelor de s fost refăcute 1 circa 8.000 lluri vechi şi v( i alţi 3.075 n noi. De ase- în I menea s-au,;te 3.000 case, 2 t s-au curăţat străzile din q I toate cartierj, la grădinile cetăţenilorzi ţ-a« plan- luat şi văruiooo !. Despre un aviz telefonic şi două operatoare care nu-şi fac datoria Aflîndu-mă cu diferite treburi prin Ţibăneştii Negreştiului în ziua de 20 iunie a.c., m-am deplasat la oficiul PTTft din comună pentru a da un aviz telefonic soţiei mele, care locuieşte în Ploeşti str. Mimiului nr. 27. Data fixată pentru convorbirea telefonică era în aceeași zi orele 21. Tov. operatoare Olăeru, care mi-a luat avizul telefonic ,a încurcat fosă de a la natură lucrurile Incit seara, cînd m-am prezentat la oficiu —nu am avut posibilitatea să vorbesc cu Ploeștii. In schimb tov, operatoare Clapon Florica, care era de data aceasta de serviciu , m-a asigurat că pentru a doua zi, la orele 14 voi reuşi să obţin convorbirea dorită. Dar şi de data aceasta am avutghinion. Dintr-o ,,micâ‘’ neatenţie m’ mannt» a transmis avizul telefonic la o altă adresă în Ploeşti, aşa încît am fost pus în situaţia de a nu obţine nici de data ■ aceasta convorbirea solicitată. Nu ştiu ce părere are dirigintele oficiului — sau poate că e obişnuit de-acum cu astfel de reclamaţii. Şi într-un caz şi-n altul însă se impun măsuri de îndreptare a lucrurilor.STIN ROTARU FLACARA IASULUK Volei Categoria E* Ştiinţa l£§îr*iiuhnjC3 Oraşul Ltttjij: 3-1 in cursa pentru cucerireaseriei din campionatul divizionar B, studenţii ieşeni au învins pe merit, dar nu fără trucţii, pe colegii lor din oraşul Stalin cu 3-1. De fapt, victoria a fost decisă în momentul ((emul nument psihologic) in care arbitrul 1. 'Radu.escu tue. (care, deaL. lCt, a condus baie) a revenit asupra unei decizii luate in prna (setul IV, bineînteles). :Ei a revenit oportun, hinder „ minge lov ta tu copu'î es e corectă. Oaspeţii au lăsat o bună impresie: joacă decisiv pe linia la s’r nu exagerează în combinaţi Au meritul de a nu se fi descurajat erau conduşi la mare diferenţă !De exemplu , au remontat de la 6—12 şi după egalare, şi au adjudecat setul II. In setul III, conduşi cu 10—3, studenţii din Oraşul Stalin refac spectaculos şi pierd, la mare luptă, la 14)Am remarcat îl deosebi pe Brînzaru. La rîndul lor, ieşenii au risipit multă voinţă, dovedindu-ne — de astădată — că pot folosi fructuos şi unele scheme. Foarte util jocul coordonator al lui Baloş (care rămîne, de departe, între altele, un foarte bun ridicător). O menţiune specială pentru Chiriac, în legătură cu jocul său eficace (tras în forţă şi liftat) de la fileu Se pot face, însă, reproşuri, tuturor componenţilor pentru repetatele „duble“ de Decinia II-a, iar lui Jimon, Chişişan şi Chiriac — pentru greşelile de la servici. In categoria C, la fotbal Ploaie torenţială - ploaie de goluri Cu victoria de duminîcă CFR Iaşi şi-a asigurat promovarea în categoria B. Ca întotdeauna şi duminică CFR Iaşi s-a străduit din plin să lase o impresie bună, desfăşurînd un joc frumos şi asigurîndu-şi o victorie la limită, dar pe deplin meritată. De ce a învins atunci CFR numai cu 3—2? se vor întreba cei care n-au participat la acest meci. Aici se cer două lămuriri. Mai întîi ploaia torenţială care a căzut aproape tot timpul cît s-a desfăşurat partida i-a împiedicat în mare măsură pe ieşeni de a-şi desfăşura jocul, în al doilea rînd adversarul fiind ameninţat cu retrogradarea şi-a aruncat în luptă toate forţele desfăşurînd duminică la Iaşi poate cel mai bun joc din acest campionat. Am văzut un duel frumos dintre două echipe tinere, care i-a făcut pe miile de spectatori să stea neclintiţi în tribune îndurînd împreună cu jucătorii ropotul necruţător al ploii. De la început jocul este disputat şi în minutul 2 Ursache apără excelent. Ceferiştii atacă susţinut, ratează două Roşie, mari ocazii (min. 6 şi 9) iar în min. 14 Baban trimite puternic în plasă (1-0). Asistăm în continuare la o luptă îndîrjită între înaintaşii ceferişti şi apărarea băcăoanilor. In min. 36 un şut de la 20 m, tras de Creangă este scăpat de portarul băcăoanilor în plasă şi astfel scorul devine 2—0, rezultat cu care ia sfîrşit prima repriză. In cea de-a doua parte a jocului tot ieşenii sînt acei ce au iniţiativa şutind din orice poziţie. Un contraatac reuşit, mingea ajunge pe sus la Babcan care trimite imparabil în plasă (min. 53). La 30 ne aşteptam ca feroviarii să facă scor (aşa cum de fapt ne obişnuiseră) dar, surprinzător, băcăoanii îşi revin puternic, iniţiază cîteva atacuri sussţinute, (în min. 72 Bîru — Steaua Roşie — trage puternic în bară). In min. 81 la o Invâlmăşeală în faţa porţii ceferiste se comită un henţ şi arbitrul acordă lovitură de la 11 m. pe care o transformă impecabil Ambăruş, încurajaţi de acest fapt, băcăoanii trec la atac şi numai după un minut Ursache prinde balonul, însă nu degajează, dîndu-i prilejul lui Soci (Steaua Roşie) de a marca. Scor 3—2. Cu toate că Steaua Roşie se lansează în atac ceferiştii dau dovadă de mult calm, echilibrează jocul şi astfel partida ia sfîrşit aducîndu-le ieşenilor încă o victorie pe deplin meritată. S-au evidenţiat: Ursache, Baban, Alexandrescu şi Buimistriuc de la CFR, Biru, Ambăruş şi Giosanu de la Steaua . ARHIP. Portarul bucaoan a fost nevoit să intervină de multe ori. Foto: AURIAN Dinamo Bîrlad-Poiana Cîmpina : 3-1 3-C.U. „M. EMlNESCtr Duminică la Bîrlad, Dinamo a învins Boier.:: cu 3—1 IN CLISEU: stobtnescii transform* up JIU nj, July: D. PAVALASClf pag. 3-a Fara regională a campionatului de calificare la volei în zilele de 28 şi 29 iunie a.c. s-a desfăşurat în oraşul nostru, pe terenurile Voinţa şi Ţesătura, tux.a pe regiune la volei (masculin şi fenitmn), cu participarea echipelor campioane de raion, Bîrlad, Huşi, Hîrlău şi a echipelor campioane ale oraşului Iaşi. După disputarea jocurilor, titlurile de campioni ai regiunii Iaşi au revenit la băieţi echipei „Rulmentul Bîrlad” şi la fete echipei „Ştiinţa Politehnica Iaşi". In timp ce la fete nu s-a pus nici un moment la îndoială titlul de campioană, Ştiinţa Politehnica, cîştigînd categoric în faţa adversarelor ei, la băieţi lupta pentru titlu s-a dat între echipele „Voinţa” din Iaşi şi „Rul-mentul“ din Bîrlad. Jocul s-a desfăşurat în sala „Voinţa” din cauza timpului nefavorabil şi a revenit, în urma unei lupte epuizante, care a durat mai fine de 2 ore, echipei ,,Rulmntul Bârlad“ cu scorul de 3-2 Dacă din punct de vedere tehnic, jocul nu s-a ridicat la un nivel prea înalt, el a plăcut spectatorilor prin ardoarea cu care s-a luptat pentru fiecare minge, dovedindu-se prin aceasta dorinţa de a cîştiga a componenţilor ambelor echipe. Merită a fi evidenţiaţi în mod special Simşa şi Simierman de la învinşi şi Cuţui şi Tănase de la învingători. Echipa masculină din Huşi s-a prezentat neaşteptat de slab, de asemenea echipele feminine din Bîrlad şi Hîrlău. Ing. T. BALOŞ - antrenor Ştiinţa Iaşi In urma unui joc anost, studenţii ieşeni nu au reuşit să cîştige întănirea cu liderul clasamentului, Farul Constanţa. In felul acesta, fără a arăta (un campionat în general şi în jocul de duminică în special) prea multe calităţi, constănţenii şi-au asigurat, în bună măsură, promovarea în prima categorie a ţării. Este foarte greu de presupus că ei ar putea pierde pe teren propriu jocul cu Flacăra Moreni. Ţinem însă să observăm că dacă echipa nu-şi îmbunătăţeşte radical jocul ea are toate şansele ca la anul să se transforme din far în.. . lanternă. Totuşi aşa cum au jucat duminică, constănţenii au fost, indiscutabil, mai buni decât ieşeniiEi au avut numeroase pătrunderi spre poarta apărată de Florea, şi au creat de multe ori culoare libere în sistemul defensiv, ieIstoria boxului a înregistrat sî aflbătă seara un eveniment important în dezvoltarea acestui sport cu ocazia întîlnirii dintre boxerii din oraşele Iaşi şi Constanţa. Acest lucru nu se datoreşte evoluţiei (dealtfel meritorie) a boxerilor celor două echipe, ci condiţiilor deosebite de organizare care aduc multe elemente noi în ceea ce priveşte cadrul în care se pot desfăşura întrecerile sportului cu mănuşi. In acest sens ţinem să împărtăşim experienţa inovatoare a colectivului sportiv CFR şi a comisiei regionale de box şi să arătăm importanţa elementelor noi pe care le aduc acestea în organizarea întrecerilor. 1. In ceea ce priveşte începerea galelor de box nu trebuie păstrată o rigiditate de esenţă conservatoare faţă de ora anunţată. întrecerile pot începe chiar cu 40 de minute mai tîrziu (aşa cum s-a întîmplat sîmbătă). Rămîne în studiu posibilitatea începerii galelor după miezul nopţii. 2. Nu este absolut necesar ca spectatorii să urmărească evoluţia boxerilor în ring, deoarece unii mai slabi de inimă s-ar putea să nu suporte jucrurile tari. Pentri a Ig împiedica şean, au jucat în forţă atît în apărare cît şi la atac. Dacă poate fi pus la îndoială faptul că Farul merită sau nu locui întîi în clasament, este evident însă că victoria de duminică le aparţine pe merit prin cele două puncte înscrise de Moroianu (min. 56) şi Zincuiescu (min. 87). Coechipierii Ştiinţei Iaşi nu s-au dovedit nici de data aceasta la înălţime. Deşi linia de halfi (Dan Dascălu) a muncit foarte mult, ea nu a putut suplini nici evidentele slăbiciuni ale apărării imediate şi nici lipsa de vigoare şi de convingere cu care a jucat întreaga înaintare (cu excepţia lui Lucaci care, duminică, a corespuns). Accidentarea lui Vasilescu la sfîrşitul primei reprize nu a făcut decît să pună şi mai mult în evidenţălipsa de orientare şi combativitate cu care a jucat Unia de atac şi pînă atunci vizibilitatea e suficient să se amenajeze un bec foarte puternic, fără abajur. Experienţa de sîmbătă seara a dat rezultate excelente în această direcţie. Cei care afirmă că ar trebui îndreptate spre spectatori reflectoare puternice nu au dreptate, aceasta însemnînd o cheltuială suplimentară de energie electrică fără a se realiza un randament mai mare. 3. Este mai bine ca ringul să fie construit din beton Tot sîmbătă seara s-a dovedit că lemnul nu este suficient de rezistent, duşumeaua confecţionată din acest material fiind instabilă şi dărîmîndu-se la un moment dat Părerea unora că boxerii ar fi putut să se accidenteze este dezminţită de comisia regională de box, pugiliştii în cauză putînd cel mult să-şi fractureze picioarele. Or se ştie că la box cea mai mare importanţă o reprezintă pumnii. 4. Pentru a se evita întreruperea partidelor timp de 30-40 minute (tot ca sîmbătă) este mai nimerit ca demarcarea ringului să se facă prin tuşe ca la fotbal şi nu prin deoarece acesteft se pot rupe Este evident că o echipă în sînul căreia nu există un ridicat spirit de luptă, suficientă dragoste faţă de culorile colectivului,^ nu poate realiza mai mult decit a reuşit să facă Ştiinţa în actualul campionat^ petale rînduri. In fond aşa cum a jucat numai cu două corzi de ce nu s-ar merge mai departe în această privinţă ? Mai ales că poate fi făcut, analogia cu corzile viorii, ştiut fiind că marii virtuoşi, alde Paganini, cintau pe o singură coardă în loc de patru. 5.Şi fiindcă veni vorba de muzică, aceeaşi inovatoare experienţă ce s-a popularizat mai sus ne arată că în pauzele cauzate de împrejurările de la punctele 3 şi 4 e nimerit că staţiade radioamplificare să transmită muzică de dans (mai ales dacă gata are loc sîmbătă seara) Plăcile pot fi oricît de uzate, chiar şi sparte. E necesar doar să se modifice puţin afişul care urmează să anunţe o gata de box-and-roll. 6. Spiritul conservator învechit nu trebuie păstrat nici în ceea ce priveşte durata reprizelor. Astfel într-o întrecere de trei reprize a două minute unele reprize pot dura numai 50 de secunde iar altele mai mult de bunul în această influenţă binefăcătoare în mărirea atracţiei pe care o reprezintă galele de box. Concomitent s-ar putea organiza şi nişte concursuri ghicitoare în genul ,,Cine-o nimereşte, cîştigă”. 7. Deşi ringul este de fapt un teren de sport, nu e strict necesar ca arbitrii să fie costumaţi corespunzător. Dimpotrivă, ei pot arbitra în haine de stradă sau de seară, avea pantofi cu una sau mai multe rînduri de tălpi, cravată dungată sau cu picăţele, etc. Există unele rezerve doar în privinţa oportunităţii fracului (rezervat pentru dirijori), a pălăriei şi bastonului. Mănuşile nu sînt necesare deoarece ele fac parte din costumaţia boxerilor. In legătură cu cele arătate mai sus trebuie să arătăm că publicul nu a dovedit suficientă înţelegere faţă de spiritul inovator al organizatori- tor pomeniţi. Cei care vor preţui însă la justa lor valoare iniţiativele amintite îşi pot trimite felicitările pe adresa comisiei regionale de box (al cărei preşedinte este tov. D. Cocea). Aceasta îşi are sediul în localul UCF.regionale, instituţie căreia îi tsJEAC-Jfcrte din „meritele" arătat* fliMfj L — - - ~ ]l'j- ' I Categoria B. de fotbal Constanta 0-2 (0-0) Despre box dar... fără mănuși Foto.: O. P.Ut Un atac caracteristic al echipeî constănțene