Flacăra Iaşului, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3683-3709)

1958-07-01 / nr. 3683

te­. Kr. 3653 La Institutul de studii ,,, w­.e­­hidrotehnice se fac studii şi asupra construcţiilor hi­­drotehnice din ţară. Printre prob­lemele importante care s-au stu­diat în ultimul timp sunt castelul de echilibru şi canalul de fugă al hidrocentralei ,,V. I. Lenin“ de la Bicaz, regularizarea Siretului la Scheia, barajul deversor al uzinei hidroelectrice Sadu V si altele. In clișeu, la barajul Negovanul al uzinei hidroelectrice Sadu V, cercetătorul Emil Rusu efectuează studii asupra evacuării debitelor mari peste baraj. Şcoala de 6 luni Factor activ în specializarea cadrelor de conducere şi administrative ale sfaturilor populare — Convorbire cu tov. Ion Fierea — directorl şcolii —* Inuntarea ţarii noastre pe drumul construirii socialismului impune din con ce mai mult necesitatea pregătirii de cadre pentru toate do­­meniile vieţii economice şi sociale, cadre care să fie capabile de a tra­duce în viaţă politica partidului şi guvernului şi de a rezolva complexi­tatea eblemelor ridicate de construirea socialismului în ţara noastră. Printe aceste şcoli se numără şi şcoala de 6 luni pentru speciali­zarea orelor de conducere şi administrative ale sfaturilor populare. Pentru i cunoaşte cit mai bine activitatea acestei şcoli, ne-am adresat tov. Ion lorea, directorul şcolii cu rugămintea de a tie împărtăşi ele­va aspei i­una iporca — i TREBfp ■ Această muncă se reflectă şi în pre­zent în rezultatele obţinute de cursanţii seriei a 11-a la orele de seminar şi lucrări practice. ÎNTREBARE : Cursanţii au posibi­litatea de a se documenta mai am­­plu asupra prelegerilor ţinute ? RĂSPUNS : Da. Prin grija , comi­tetului executiv al "sfatului popular­­regional, şcoala noastră a fost do­tată cu, ,0 bibliotecă de specialitate, care numără peste 10.000 volume. In acest an avem prevăzute în bu­­get importante sume pentru com­pletarea ■ fondului de cărţi, in ge­­neral biblioteca satisface cerinţele cursanţilor. ÎNTREBARE: In legătură cu apli­caţiile, practice in orele de clasă şi seminar, cît şi la locul de muncă ce ne puteţi spune ! ÎNTREB­A : Cart» este profitul­­ şcolii pe p O conduceţi ? ! RASPUN| Şcoala de specializare ci de 6 luni re drept scop de ă d? si o pregi t juridică multilaterală secretarile comitetelor executive alt •­ sfaturilor pulare — în problemele pl legate detiivitatea practică a or­­ganelor 1 e ale puterii şi admi- te nistraţiei state de. a asigura tra­­ducerea viaţă a legilor, decrete- ta lor şi al acte normative — con. ei tribuirid fi la asigurarea şi în- Ii tărirea I Taţi populare. La acea şcoală sînt şcolarizaţi ş1 secretari comitetelor executive ale « sfaturilor pulare col­unale din ce «­­­le 4 reg ate Moldovei — Iaşi, Baci­u. Iţi şi Sucea­va, ca INTRF.ţ : Ce cuprinde progna­­sc­ria de păm­înt ? RASPV De la început trebuie să arăt pînă la înfiinţarea aces­­tei şcoli,­a existat o şcoală sau un alt de perfecţionare, care să cuprindă program de învăţârrdnt atît de­­ şi variat, axat pe ac­tivitatea­­tarilor comitetelor exe­cutive acturilor populare comu­n riale.­­ Program de invăţămînt cuprinde­­a­ drept doi, drept administrativ, di noţiuni de pt civil, drept de fa­­bl milie şi jul muncii, noţiuni de nn drept ajtist-colectivist, probie- 8­­tre de fcă şi planificare, pro­­m­bleme fii (buget, impozite, a. C.­sigurări),,bmnie politică, etc. şi ÎNTREB: vă rugăm să ne rela­­taţi cumnaţi calitatea învăţă­­mîntului ?. RASPuȚinînd cont de pro­gramul dţămînt şî disciplinele care se f la aceasta şcială, al comitetul IV al statului popu- ca Iar regiol conducerea şcolii au gi: . acordat pe deosebită recrutării frr corpului tori- Astfel, pentru m. lecţiile­­ au fost recrutate fir cadre di universitare (prote­ je­sori, eonii, asistenţi) de la co facultate altiinţe juridice, iar \:r pentru leigate de activitatea a practică iilor populare şi a comitetelotive au fost recru-­pr taţi ca larembri ai coiritctu- cir lui execuţiatului popular re- ne­gional, resecţiuni, cit şi alţi ar lucrători latul de stat cu o vastă ext în munca respec- vii tivă. El ÎNTREB^ bucuraţi de sprl. de­jinul unor cu o înaltă califi- tri­care. Careczultatele muncii ? 3S RASPUfţa depusă de co- la lectivul dtere şi corpul de ni lectori, a­­ndită şi în rezul­tatele obs examene de ab­solvenţii lurii la care din­­ 72 de cât au obţinut cali­­ficativul de 141, bine“, 34­­de „bine“­ 3 de ,,suficient“. RĂSPUNS : Pentru a lega cât mai mult aspectul teoretic de viaţa prac­tică, colectivul de conducere al şco­lii a întocmit un plan concret de aplicaţii practice. Acest plan cu­prinde, în general, demonstrate practice. De exemplu, la Secţia de drept de stat privind ,,Organizarea şi desfă­şurarea sesiunilor sfaturilor populare comunale" s-a dat cursanţilor să în­tocmească un plan de măsuri pri­vind or­ganizarea sesiunilor (măsu­rile organizatorice) plan de des­făşurare a sesiunilor est şi proiecte de hotărîri. Tot în această proble­mă, cu sprijinul comitetului execu­­tiv al sfatului popular regional, au fost organizate în raionul Hîrlău, în trei comune, sesiuni la care am participat cu şcoala. Alte lecţii practice constau în întoc­­mirea de decizii cu caracter nor­mativ şi individual, cât şi a diferi­telor acte curente de serviciu, apli­caţii practice privind întocmirea ac­­telor de stare civilă, completarea dosarelor de tutelă şi înfiere, etc., toate fiind făcute sub directa în­drumare a cadrelor de specialitate de la secţiunea respectivă. AL. ATANASE Fruntaşi la predarea cantităţilor de lină contractate Ţăranii muncitori din Dumeşti. Tg. Frumos au fost printre pri­mii din raion care şi-au predat aproape în întregime cantităţile de lină contractate cu statul­­Mem­brii gospodăriilor colective „Zori noi“ şi „1907“ au predat peste 800 kg. fină, iar în întreaga co­mună s-a predat, numai în 5 zile, cantitatea de peste 5.0­00 kg. lină, ceea ce reprezintă 98 la sută din întreaga cantitate con­­tractată. In cîteva zile şi restul produ­cătorilor care­ au contractat cu statul, vor preda cantităţile de onă contractate, reușindu-se ast­­.Vi ca planul la acest produs ■’? i)e realizat 100 la sută.­­,ă C-TIN BURLACUI corespondent. Realizări în munca culturală a B.R.FI. Antrenarea în collect­­ul cultural a­ colţului roşu de la BRPR a unor cadre cu experienţă a dus la înre­gistrarea în ultima vreme a unor frumoase succese S-a ţinut un nu­măr mai m­are de conferinţe cu spri­jinul filialei SRSC, expuneri urma­te de programe artstice date cu concursul Operei de Stat, corului Ga­vriil Musicescu“ şi brigăzii artistice a Băncii de Stat, etc. Colectivul de difuzare a presei, preocupîndu-se îndeaproape de sar­cina încredinţată, a reuşit să abo­neze pe toţi salariaţii la diferite zi­are şi reviste. Reale succese a obţinut colecti­­­vul redacţional al gazetei de petele El a reuşit să facă din acest organ de presă o adevărată oglindă a în­treprinderii. Colţul satiric aduce de asemenea o contribuţie substanţială la combaterea rilor '-rea, lipsa-Important este că s-a recrutat un număr mai mare de corespondenţi de presă care, în articolele lor, re­latează metodele utilizate în munca profesională şi culturala precum­ şi realizările instituţiei în această di­recţie. Amenajarea colţului roşu şi în­zestrarea sa cu mobilier corespun­zător (mese de şah, aparat de ra­dio, etc.) l-au făcut mai atrăgător. S-au iniţiat aici campionate de şah şi se pregătesc programe artistice. Astfel, pe lîngă diferite scenete şi piese într-un act s-a prezentat cu succes piesa .Steaua fără nume“­ele M. Sebastian. Un preţios sprijin în activitatea artistică i-a acordat tov. C. Sava, actor al Teatrului Național. Brigada artistică de agi­tație a avut la rîndul ei o activi­tate bogatS^­ ­. ÎOSIP coresp. ba.ubororaşului Iaşi la faa|$di!or § Acţiunea msetare şi salu- * brizare a ,aila­njC 1U ln luna aprilioaste şi în pre- ri zent o via b Rezutatel|ug ieşiri pe te- îr ren orgami:umscr^pţjj]e sa_ a uitare, la c antrenate peste U 600 persoaisanjtai.e, depu- C( taţi, etc, I tn vizitarea a Ui i 14.432 de ^ discutîndu-se ţii în acelaşi circa 40.000 de ie j persoane. Acestei acţiuni, M 1 la îndemnul, şi a comite-­ta­­­telor de s fost refăcute 1 circa 8.000 lluri vechi­ şi v( i alţi 3.075 n noi. De ase- în I menea s-au,;te 3.000 case, 2 t s-au curăţat străzile din q I toate cartierj, la grădini­­­le cetăţenilorzi ţ-a« plan- lu­­at şi văruiooo !. Despre un aviz telefonic şi două operatoare care nu-şi fac datoria Aflîndu-mă cu dife­rite treburi prin Ţi­­băneştii Negreştiului în ziua de 20 iunie a.c., m-am deplasat la oficiul PTTft din comună pentru a da un aviz telefonic so­ţiei mele, care locu­ieşte în Ploeşti str. Mimiului nr. 27. Da­ta fixată pentru con­vorbirea telefonică era în aceeași zi orele 21. Tov. operatoare Olăeru, care mi-a luat avizul telefonic ,a încurcat fosă de a la natură lucrurile Incit seara, cînd m-am pre­zentat la oficiu —­­nu am avut posibili­­tatea să vorbesc cu Ploeștii. In schimb tov, operatoare Cla­pon Florica, care era de data aceasta de serviciu , m-a asi­gurat că pentru a doua zi, la orele 14 voi reuşi să obţin con­vorbirea dorită. Dar şi de data a­­ceasta am avut­­ghi­nion. Dintr-o ,,micâ‘’ neatenţie m­’ m­annt» a transmis avizul te­lefonic la o altă a­­dresă în Ploeşti, aşa încît am fost pus în situaţia de a nu ob­­ţine nici de data ■ a­­ceasta convorbirea so­licitată. Nu ştiu ce părere are dirigintele oficiu­lui — sau poate că e obişnuit de-acum cu astfel de reclamaţii. Şi într-un caz şi-n al­tul însă se impun măsuri de îndreptare a lucrurilor.­S­TIN ROTARU FLACARA IASULUK Volei Categoria E* Ştiinţa l£§î­r*iiuhnjC3 Oraşul Lttt­jij: 3-1 in cursa pentru cucerirea­­seriei din campionatul divi­zionar B, studenţii ieşeni au învins pe merit, dar nu fără trucţii, pe colegii lor din oraşul Stalin cu 3-1. De fapt, victoria a fost decisă în momentul ((­emul nument psihologic) in care arbitrul 1. 'Rad­u.escu tue. (care, d­eaL. lCt, a condus baie) a revenit asupra unei decizii luate in­ prn­a (setul IV, bineînteles). :Ei a revenit oportun, hinder­ „ minge lov­ ta tu copu'î es e corectă. Oaspeţii au lăsat o bună impresie: joacă decisiv pe li­nia l­a s’­r nu exagerează în combinaţi Au meritul de a nu se fi descurajat erau conduşi la mare diferenţă !D­e exemplu , au remontat de la 6—12 şi după egalare, şi­ au adjudecat setul II. In setul III, conduşi cu 10—3, studenţii din Oraşul Stalin re­­fac spectaculos şi pierd, la mare luptă, la 14)­Am remarcat î­l deosebi pe Brînzaru. La rîndul lor, ieşenii au ri­­sipit multă voinţă, dovedin­­du-ne — de astădată — că pot folosi fructuos şi unele scheme. Foarte util jocul co­ordonator al lui Baloş (care rămîne, de departe, între al­­tele, un foarte bun ridicător). O menţiune specială pentru Chiriac, în legătură cu jocul său eficace (tras în forţă şi liftat) de la fileu­ Se pot face, însă, reproşuri, tuturor componenţilor pentru repetatele „duble“ de De­cinia II-a, iar lui Jimon, Chişişan şi Chiriac — pentru greşelile de la servici. In categoria C, la fotbal Ploaie torenţială - ploaie de goluri Cu victoria de duminîcă CFR Iaşi şi-a asigurat promovarea în categoria B. Ca întotdeauna şi duminică CFR Iaşi s-a străduit din plin să lase o impresie bună, desfăşurînd un joc frumos şi asigurîndu-şi o vic­torie la limită, dar pe deplin me­ritată. De ce a învins atunci CFR numai cu 3—2? se vor în­treba cei care n-au participat la acest meci. Aici se cer două lă­muriri. Mai întîi ploaia torenţi­ală care a căzut aproape tot timpul cît s-a desfăşurat partida i-a împiedicat în mare măsură pe ieşeni de a-şi desfăşura jocul, în al doilea rînd adversarul fiind ameninţat cu retrogradarea şi-a aruncat în luptă toate forţele des­făşurînd duminică la Iaşi poate cel mai bun joc din acest cam­­pionat. Am văzut un duel frumos dintre două echipe tinere, care i-a făcut pe miile de spectatori să stea neclintiţi în tribune îndurînd împreună cu jucătorii ropotul ne­cruţător al ploii. De la început jocul este disputat şi în minutul 2 Ursache apără excelent. Cefe­riştii atacă susţinut, ratează două Roşie, mari ocazii (min. 6 şi 9) iar în min. 14 Baban trimite puternic în plasă (1-0). Asistăm în conti­nuare la o luptă îndîrjită între înaintaşii ceferişti şi apărarea bă­­căoanilor. In min. 36 un şut de la 20 m, tras de Creangă este scăpat de portarul băcăoanilor în plasă şi astfel scorul devine 2—0, rezultat cu care ia sfîrşit prima repriză. In cea de-a doua parte a jocului tot ieşenii sînt acei ce au iniţiativa şutind din orice poziţie. Un contraatac reuşit, mingea a­­junge pe sus la Babcan care tri­mite imparabil în plasă (min. 53). La 3­0 ne aşteptam ca fe­­­roviarii să facă scor (aşa cum de fapt ne obişnuiseră) dar, sur­prinzător, băcăoanii îşi revin pu­ternic, iniţiază cîteva atacuri suss­ţinute, (în min. 72 Bîru — Stea­ua Roşie — trage puternic­­ în bară). In min. 81 la o Invâlmăşeală în faţa porţii ceferiste se comită un henţ şi arbitrul acordă lovi­tură de la 11 m. pe care o trans­formă impecabil Ambăruş, încu­rajaţi de acest fapt, băcăoanii trec la atac şi numai după un minut Ursache prinde balonul, în­să nu degajează, dîndu-i prilejul lui Soci (Steaua Roşie) de a marca. Scor 3—2. Cu toate că Steaua Roşie se lansează în atac ceferiştii dau dovadă de mult calm, echilibrează jocul şi astfel partida ia sfîrşit aducîndu-le ie­şenilor încă o victorie pe deplin meritată. S-au evidenţiat: Ursa­­che, Baban, Alexandrescu şi Bui­­mistriuc de la CFR, Biru, Am­­băruş şi Giosanu de la­ Steaua­ ­. ARHIP. Portarul bucaoan a fost nevoit să intervină de multe ori. Foto: AURIAN Dinamo Bîrlad-Poiana Cîmpina : 3-1 3-C.U. „M. EMlNESCtr Duminică la Bîrlad, Dinamo a învins Boier.:: cu 3—1 IN CLISEU: stobtnescii transform* up JIU n­j, July: D. PAVALASClf pag. 3-a Fara regională a campionatului de calificare la volei în zilele de 28 şi 29 iunie a.c. s-a desfăşurat în oraşul nostru, pe tere­nurile Voinţa şi Ţesătura, tux.a pe re­giune la volei (masculin şi fenitmn), cu participarea echipelor campioane de raion, Bîrlad, Huşi, Hîrlău şi a echipelor campioane ale oraşului Iaşi. După disputarea jocurilor, titlurile de campioni ai regiunii Iaşi au reve­nit la băieţi echipei „Rulmentul Bîr­­lad” şi la fete echipei „Ştiinţa Po­litehnica Iaşi". In timp ce la fete nu s-a pus nici un moment la îndoială titlul de cam­pioană, Ştiinţa Politehnica, cîştigînd categoric în faţa adversarelor ei, la băieţi lupta pentru titlu s-a dat între echipele „Voinţa” din Iaşi şi „Rul-­­­mentul“ din Bîrlad. Jocul s-a desfă­şurat în sala „Voinţa” din cauza timpului nefavorabil şi a revenit, în urma unei lupte epuizante, care a durat mai fine de 2 ore, echipei ,,Rul­mntul Bârlad“ cu scorul de 3-2 Dacă din punct de vedere tehnic, jocul nu s-a ridicat la un nivel prea înalt, el a plăcut spectatorilor prin ardoarea cu care s-a luptat pentru fiecare minge, dovedindu-se prin a­­ceasta dorinţa de a cîştiga a compo­nenţilor ambelor echipe. Merită a fi evidenţiaţi în mod special Simşa şi Simierman de la învinşi şi Cuţui şi Tănase de la învingători. Echipa masculină din Huşi s-a pre­zentat neaşteptat de slab, de aseme­nea echipele feminine din Bîrlad şi Hîrlău. Ing. T. BALOŞ - antrenor Ştiinţa Iaşi In urma unui joc anost, stu­­denţii ieşeni nu au reuşit să cîşti­ge întănirea cu liderul clasamen­tului, Farul Constanţa. In felul acesta, fără a arăta (un campio­nat în general şi în jocul de du­minică în special) prea multe calităţi, constănţenii şi-au asigu­­rat, în bună măsură, promova­­rea în prima categorie a ţării. Este foarte greu de presupus că ei ar putea pierde pe teren pro­priu jocul cu Flacăra Moreni. Ţinem însă să observăm că dacă echipa nu-şi îmbunătăţeşte radi­­cal jocul ea are toate şansele ca la anul să se transforme din far în.. . lanternă. Totuşi aşa cum au jucat du­­minică, constănţenii au fost, in­discutabil, mai buni decât ieşenii­­Ei au avut numeroase pătrunderi spre poarta apărată de Florea, şi­ au creat de multe ori culoare libere în sistemul defensiv, ie­Istoria boxului a înregistrat sî afl­­bătă seara un eveniment important în dezvoltarea acestui sport cu oca­zia întîlnirii dintre boxerii din ora­şele Iaşi şi Constanţa. Acest lucru nu se datoreşte evoluţiei (dealtfel meritorie) a boxerilor celor două e­­chipe, ci condiţiilor deosebite de or­ganizare care aduc multe elemente noi în ceea ce priveşte cadrul în ca­re se pot desfăşura întrecerile spor­tului cu mănuşi. In acest sens ţinem să împărtăşim experienţa inovatoare a colectivului sportiv CFR şi a comi­siei regionale de box şi să arătăm importanţa elementelor noi pe care le aduc acestea în organizarea între­cerilor. 1. In ceea ce priveşte începerea ga­lelor de box nu trebuie păstrată o rigiditate de esenţă conservatoare faţă de ora anunţată. întrecerile pot începe chiar cu 40 de minute mai tîrziu (aşa cum s-a întîmplat sîm­­bătă). Rămîne în studiu posibilita­tea începerii galelor după miezul nopţii. 2. Nu este absolut necesar ca spec­tatorii să urmărească evoluţia boxe­rilor în ring, deoarece unii mai slabi de inimă s-ar putea să nu suporte ju­cru­rile tari. Pentri a Ig împiedica şean, au jucat în forţă atît în apărare cît şi la atac. Dacă poa­­te fi pus la îndoială faptul că Farul merită sau nu locui întîi în clasament, este evident însă că victoria de duminică le apar­ţine pe merit prin cele două punc­te înscrise de Moroianu (min. 56) şi Zincuiescu (min. 87). Coechipierii Ştiinţei Iaşi nu s-au dovedit nici de data aceas­­ta la înălţime. Deşi linia de halfi (Dan­ Dascălu) a muncit foarte mult, ea nu a putut suplini nici evidentele slăbiciuni ale apărării imediate şi nici lipsa de vigoare şi de convingere cu care a ju­cat întreaga înaintare (cu excep­­ţia lui Lucaci care, duminică, a corespuns). Accidentarea lui Va­­silescu la sfîrşitul primei reprize nu a făcut decît să pună şi mai mult în evidenţă­­lipsa de orientare şi combativitate cu care a jucat U­­nia de atac şi pînă atunci­ vizibilitatea e suficient să se ame­najeze un bec foarte puternic, fără abajur. Experienţa de sîmbătă seara a dat rezultate excelente în această direcţie. Cei care afirmă că ar tre­bui îndreptate spre spectatori reflec­toare puternice nu au dreptate, aceas­­ta însemnînd o cheltuială suplimen­tară de energie e­­lectrică fără a se realiza un randa­ment mai mare. 3. Este mai bine ca ringul să fie construit din beton Tot­ sîmbătă sea­ra s-a dovedit că lemnul nu este su­ficient de rezistent, duşumeaua con­fecţionată din acest material fiind instabilă şi dărîmîndu-se la un mo­ment dat Părerea unora că boxerii ar fi putut să se accidenteze este dezminţită de comisia regională de box, pugiliştii în cauză putînd cel mult să-şi fractureze picioarele. Or se ştie că la box cea mai mare im­portanţă o reprezintă pumnii. 4. Pentru a se evita întreruperea partidelor timp de 30-40 minute (tot ca sîmbătă) este mai nimerit ca de­marcarea ringului să se facă prin tuşe ca la fotbal şi nu prin deoarece acesteft se pot rupe Este evident că o echipă în sînul căreia nu există un ridicat spirit de luptă, suficientă dra­­goste faţă de culorile colectivu­lui,^ nu poate realiza mai mult decit a reuşit să facă Ştiinţa în actualul campionat^ petale rînd­uri. In fond aşa cum a­ jucat numai cu două corzi de ce nu s-ar merge mai departe în această privinţă ? Mai ales că poate fi făcut­, analogia cu corzile viorii, ştiut fiind că marii virtuoşi, alde Paganini, cin­tau pe o singură coardă în loc de patru. 5.Şi fiindcă veni vorba de muzică, aceeaşi inovatoare experienţă ce s-a popularizat mai sus ne arată că în pauzele cauzate de împrejurările de la punctele 3 şi 4 e nimerit că staţia­­de radioamplificare să transmită mu­zică de dans (mai ales dacă gata are loc sîmbătă seara) Plăcile pot fi ori­cît de uzate, chiar şi sparte. E nece­sar doar să se modifice puţin afişul care urmează să anunţe o gata de box-and-roll. 6. Spiritul conservator învechit nu trebuie păstrat nici în ceea ce pri­veşte durata reprizelor. Astfel într-o întrecere de trei reprize a două mi­nute unele reprize pot dura numai 50 de secunde iar altele mai mult de bunul în această­­ influenţă binefăcătoare în mărirea atracţiei pe care o reprezintă galele de box. Concomitent s-ar putea orga­niza şi nişte concursuri­ ghicitoare în genul ,,Cine-o nimereşte, cîştigă”. 7. Deşi ringul este de fapt un te­ren de sport, nu e strict necesar ca arbitrii să fie costumaţi corespunză­tor. Dimpotrivă, ei pot arbitra în haine de stradă sau de seară, a­­vea pantofi cu una sau mai multe rînduri de tălpi, cravată dungată sau cu picăţele, etc. Există unele rezer­ve doar în privinţa oportunităţii fra­cului (rezervat pentru dirijori), a pălăriei şi bastonului. Mănuşile nu sînt necesare deoarece ele fac parte din costumaţia boxerilor. In legătură cu cele arătate mai­­ sus trebuie să arătăm că publicul nu a dovedit suficientă înţelegere faţă de spiritul inovator al organizatori-­­ tor pomeniţi. Cei care vor preţui însă la justa lor valoare iniţiativele amin­tite îşi pot trimite felicitările pe a­­dresa comisiei regionale de box (al cărei preşedinte este tov. D. Cocea). Aceasta îşi are sediul în localul UCF.regionale, instituţie căreia îi tsJEAC-Jfcrte din „meritele" arătat* fliMfj L — - - ~ ]l'j- ' I Categoria B. de fotbal Constanta 0-2 (0-0) Despre box dar... fără mănuși Foto.: O. P.­Ut Un atac caracteristic al ech­ipeî constănțene

Next