Flacăra Iaşului, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 3813-3838)
1958-12-02 / nr. 3813
pig ! • Sub îndrumarea şi prin grija Permanentă a comite-, telor şi comisiilor! tre femei au foşti deschise în regiu-| nea noastră 3561 cursuri de îndrumare a colectivistelor, întovărăşitelor, gospodinelor. A ceste cursuri sunt frecventate de peste 10.000 femei. Lecţiile ce se predau săptămînal au ca subiecte: politica internă şi externă a statului mostru democratpopular; probleme ale organizării muncii în rîndul femei- , lor; cartea — bun al maselor etc. Prima lecţie cel s-a ţinut în cadrul celor mai multecursuri de la sateeste intitulată: „Viaţa grea şi plină de umilinţe a ţărăncii muncitoare în Romînia burghezo-moşierească. Lupta maselor populare conduse de partid pentru făurirea regimului de democraţie populară". 1 In regiune Peste 10.000 femei frecventează cursurile de îndrumare n Editura Tineretului POVESTIRI despre Zoia şi Şura Sfaturi practice Peltea din coji de mere şi de gutui Cojiie de mere şi gutui rezultate din prepararea composturilor pot fi folosite foarte bine pentru prepararea unei pelele gustoase. Se spală cojile în apă rece pentru a înlătura toate impurităţile şi apoi se pun intr-un vas cu apă cit să se cuprindă. Vasul se lasă la un foc domol pînă ce cojile sînt bine fierte și apa a scăzut la jumătate. Se îndepărtează vasul de la foc și se lasă pînă a doua, zi. Lichidul (fără coji) se strecoară apoi prin pinză deasă adăugîndu-se la fiecare litru de lichid strecurat, 1 kg. zahăr. Se fierbe din nou la foc iute. Se cunoaşte cînd e gata în felul următor: se pune o lingură de peltea intr-o farfurioară să se răcească, cu o linguriţă Se face o dîră la mijloc, ea trebuie să persiste cîtva timp. Pelteaua gatii se pune în borcane pregătite şi se acoperă cu hîrtie pergament. Spectacol lecţie In cadrul seminarului cu activul cultural din raionul Bir. Iad inafară de referate Şi instructaje, a fost prezentat şi un spectacol lecţie de către colectivul artistic al Teatrului de Stat „Victor Ion Popa". Spectacolul cu „Ecaterina Teodoroiu" a avut scopul de a servi jen exemplu artiştilor amatori ,care au demontat piesa „Eroina de la Jii". După spectacol, regizorul Aurel Cerbu a făcut o expunere asupra concepţiei regizorale şia mijloacelor folosite pentru realizarea spectacolului In oraşul Bîrlad Moi acţiuni culturale Pe lingă celelalte acţiun culturale pe care le des- făşoară comitetul orăşenesc al femeilor-Birlad se află şi organizarea concursului „Cine ştie ciştigă“ pe tema: „Influenţa operelor lui Makarenko in educaţia copiilor Pentru ca la acest concurs să poată participa cu mai multe femei, s-a orgmizat ţinerea unor consultaţii colective. Consultaţiile au loc săptăminal la sediul comitetului orăşenesc al femeilor. Concursul va avea loc în preajma zilei de 30 dec. Concurs pe teme sanitare In scopul ridicării continue a nivelului igienico-sanitar al mamei şi copilului, comitetul orăşenesc al femeilor Iaşi, în colaborare cu secţia sanitară a sfatului popular orăşenesc organizează un concurs pe teme sanitare. Printre temele ce urmează a se discuta în cadrul concursului amintim: Igiena şi alimentaţia femeii gravide; accidentele sarcinii; rufăria sugarului; îngrijirea şi alimentaţia (naturală şi artificială) a sugarului; îngrijirea imaturilor; educarea copilului sugar pînă la 3 ani etc. înscrierile pentru concurs se fac la sediul comitetului orășenesc al femeilor în tot cursul lunii decembrie. /)în mii aia a no norului Era pe vremea săpatului cartofilor. De Ulița Bulasova s-a apropiat o femeie nu prea inai tă de vîrstă mijlocie.— Sapi? întrebă ea pe Ulița. — Da, Praskovia Feodorovna, Sdau zor. — Privește Ulea, le-am găsit pe brazda ta. In palma Praskoviei Feodorvna se vedeau doi cartofi mari. —. ia gîndește-te: în colhozul nostru lucrează la săpatul cartofilor 100—130 femei— şi dacă fiecare lasă cîţiva cartofi în părmînt, se adună poduri Întregi. Bulasova tăcea stînjenită. Ştia bine ca dacă la rindul ei ar trece de-a lungul brazdelor săpate de Praskovia Feodorovna Moskalenko, n.ar găsi un cartof cit de mic. Așa e ea în toate. Odată, la cositul finului ea văzu că au rămas prea multe porţiuni prost lucrate. Arătînd brigadierului cum a ’decurs cositul, Moskalenko spuse: — Trebuie cosit din nou. — Găsești că situația e chiar așa gravă, Paşa? ’— Da! Iar dacă nu cosiţi lunca din nou ca-n palmă, veţi da socoteală conducerii colhozului. Fîneaţa fiind cosită a doua oară s-au strîns în plus peste 30 puduri de fin. Iată de ce colhoznicii au ales-o a doua oară pe Praskovia Moskalenko deputată a sovietului sătesc Deniskovici şi a sovietului raional de deputaţi —poo— ai oamenilor muncii din Zlinkovo, regiunea Briansk. Multe a realizat ea in scopul bunei amenajări a satului. Intr-o zi, înspre seară, după o sesiune a sovietului sătesc, Moskalenko vizită spitalul din sat. Olga Cerneavskaia, sora de serviciu, o intimpină: — Vă doare ceva, Praskovia Feodorovna? — Da. De voi mă doare! Poftim încoace — chemă ea sora spre fereastră. Privește. Vezi grămada ceea de gunoi? Nu ştiu cum de o răbdaţi! Aceasta era acum un an. In prezent sub ferestrele spitalului straturile multicolore de flori îţi incintă ochii. Nu demult, colhoznicul Evstratov se adresă Praskoviei Feodorovna: — Vreau să-mi ridic o casă şi am nevoie de cherestea. Vă rog sprijiniţi-mă. In aceeaşi seară Moskalenko vorbi cu Zagorodnîi, preşedintele sovietului sătesc. In vară, Evstratov s.a şi instalat în casa cea nouă. Dar parcă numai Evstratov a primit o mină de ajutor de la deputata Moskalenko? Datorită şi grijii ei s-au mutat în propriile lor case colhoznicii Kozîlov, Melnikov, Porohneaci, Zangolnii şi mulţi alţii. Colhoznicii o numesc pe Moskalenko „deputata noastră1'. Oamenii vin la ea pentru sfaturi, păsuri sau pur și simplu spre a-și spune gîndurile. Mult timp s-a vorbit în sat că surorile Ksenia și Sofia Dinga necăjesc pe Mihail, fratele lor, pentru că el vrea să se însoare cu o fată care lor nu ie e pe plac. Zvonul ajunse și la urechile Fraskoviei Feodorovna. Nimeni nu ştie ce a vorbit ea cu surorile lui Mihail. Insă după aceea ele se liniştiră. Intr-o zi întilnind-o pe deputată, Mihail îi strînse recunoscător miinile. — Vă mulţumesc! M-am Insurat. Surorile mele sunt mulţumite. Astfel înţelege Praskovia Feodorovna Moskalenko să fie alături, zi cu zi, de oamenii care au ales-o deputată. Traducere de L. ZOTA (din ,,Krestianka" nr. 11 (1958) #LACARA IAȘULUI 9} La cinema «Maxim Gorki“ Dincolo de brazi — o producie a studiourilor românești ( ticeri din film. Biblioteca (urmare din pag. I.a) Faptul mi sa părut important, nu atît pentru că un ţăran de 64 de ani citeşte cărţi de literatură — lucru obişnuit şi destul de frecvent astăzi — ci mai ales că această ocupaţie nobilă ţi pasionează şi-l duce pînă la a-şi închega o bibliotecă personală. Mă uitai la el, cum mergeam alături, şi parcă vedeam în făptură lui măruntă şi brumată de ani, un om care s-a regăsit pe sine abia acum, indpă ce o viaţă a bătut cărări ,de noapte şi neştiinţă. Ce ar fi fost el, omul cu atîta dragoste de carte, dacă ar fi avut la timp posibilitatea să se cultive ? CALEIDOSCOP personală Cu aceste ginduri, nici n-am observat ctnd moşul s-a oprit. — Eu am cam ajuns acăsucă. N-ai vre să-mi vezi biblioteca ? Am primit bucuros. In odaia ,.de curat, cu tricos de siminoc şi levănţică, într-un raft nou de seîndură, împodobit cu hîrtie tăiată în colţuri şi colţureţe, stăteau aranjate cu grijă cele 54 de cărţi. Am citit cîteva titluri: Ion Creangă - Amintiri din copilărie; M. Sadoveanu — Mitrea Cocor, Opere, Fraţii Jder ; Marin Preda — Moromeţii; Solonov — Pămînt desţi lenit ; Mihai Beniuc — Mărul de lingă drum... Pe aceasta din urmă a luat-o în mină. — Vezi mata, mi-au plăcut versurile din cartea asta. Frumoase şi spuse aşa, pe-nţeles. Da’ de ţinut minte nu le ţin , bătrîn, ce vreţi ? Două versuri însă tot le ţin minte şi n-am să le uit niciodată. Că în ele, poetul ne îndeamnă să venim la izvorul culturii. — Care-s, moşule ? Le-a recitat încet şi cu înţeles : „Drumeţule, să iei fără sfială Că n-ai să dai la nimeni socoteală !" Cîteva aspecte privind aprovizionarea populaţiei cu aragaz Cifre grăitoare Anul trecut, numărul abonaţilor sau posesorilor la butelii de aragaz, reprezenta o cifră de cîteva sute, in comcomparaţie cu posesorii existenţi în 1957 numărul lor a crescut in acest an cu peste 200 la sută. Acest lucru e explicabil dacă ne ginăim la faptul că, în numai două luni de zile s-au distribuit populaţiei cea. 500 dearagaze, ceea ce a dus implicit la mărirea numărului de abonaţi. Iată de ce acum, avind in vedere, capacitatea redusă a depozitului de butelii, se studiază posibilitatea creării de... Noi depozite de distribuire a buteliilor de aragaz De fapt, actualul depozit, situat în str. V. Alecsandri este amenajat într-un loc nu tocmai corespunzător. Dat fiind acest lucru ca și faptul că, așa cum am arătat, numărul posesorilor a crescut considerabil, crearea de noi depozite devine o necessitate evidentă. In acest scop se studiază posibilitatea creării unui depozit in spatele gării Nicotină din cartierul Ilie Pintilie, a unui alt depozit în cartierul Tătăraşi şi mărirea capacităţii depozitului existent in str. Dr. C. I. Partion. E de dorit însă ca, conducerea depozitului nr. 1 Iaşi (responsabil I. Smitoviei) să se îngrijească îndeaproape de înființarea acestora. Tot conducerea depozitului ar face bine să solicite sprijinul bazei nr. 5 — forul imediat superior acestuia d in amenajarea unui alt depozit în şoseaua ştefan cel Mare din cartierul Copou. îmbunătăţirea condiţiilor de transport Dacă numărul posesorilor a crescut, dacă se preconizează ca urmare firească a acestei creşteri, crearea de noi depozite, în ce priveşte transportul, situaţia continuă să rămînă încă nerezolvată. Problema transportului pare să stea mult mai puţin in atenţia depozitului nr. 1 Iaşi şi a bazei nr. 5, care răspund direct de organizarea aprovizionării şi desfacerii buteliilor de aragaz. Maşina cu care a fost dotat depozitul 1, pe lingă că nu satisface cerinţele tuturor posesorilor, dar nu funcţionează întotdeauna în cele mai bune condiţiuni. Acest lucru explică şi faptul că depozitul de distribuire a buteliilor de aragaz din str. V. Alecsandri este mereu aglomerat. In afara acestei chestiuni, mai este şi... O altă problema care se cere rezolvată De astădată este vorba despre expedierea buteliilor din gară la depozit. In noaptea de 28 spre 27 noiembrie a.c. au sosit in staţie două vagoane încărcate cu butelii de aragaz, in loc ca vagoanele să fie trecute din vreme Pe linia de garaj a depozitului nr. 1 acest lucru nu s-a realizat decit abia a doua zi pe aproape de ora primului. In tot acest timp citeva sute de oameni au fost nevoiţi să aştepte ore întregi sosirea buteliilor pentru a le putea preschimba cu cele goale, şi cum exemplul de faţă e numai unul din multele cazuri de acest fel cei competenţi ar trebui să treacă de îndată la înlăturarea lipsurilor arătate. Cât priveşte depozitul nr. 1 Iaşi şi baza nr. 5 acestea trebuie să se aplece cu mai multă stăruinţă asupra cerinţelor abonaţilor şi să se îngrijească practic pentru rezolvarea lor, îndeosebi, pentru îmbunătățirea serioasă a transportului. M. IEȘEANU Fiecare medic, la înălţimea misiunii sale Dr. Nic. Niculescu tocmai se pregătea săplece acasă, îşi terminase în seara aceea programul de clinică, de la spitalul de chirurgie infantilă. In cabinet intră însă una dintre surorile spitalului şi-l anunţă: .. Tovarăşe medic, avem un caz grav Copilul unei femei de la ţară... A fost adus chiar acum. Fără să aştepte alte explicaţii, dr. N. Niculescu se îndreptă cu toată graba spre căprirâiul micuţului suferind. Peste puţin timp însă băiatul se afla pe masa de operaţie. Era în toiul nopţii. Intervenţia chirurgicală durase mai bine de două ore. La sfîrşit, dr. N. Niculescu se adresă unei surori: „Cred că l-am salvat". I' Intr-adevăr operaţia reuşise. Mama I copilului i-a mulţumit medicului, abia I stăpînindu-şi lacrimile de bucurie, adresîndu-i-se simplu, plin de căldură: — Vă mulţumesc... Sînteţi un om bun... La redacţie am primit o seamă de scrisori în care numeroşi oameni ai muncii îşi exprimă cu profund respect mulţumirea pentru felul în care au fost consultaţi sau trataţi in diverse unităţi spitaliceşti din regiunea noastră. „Am primit cea mai bună îngrijire...“ „Astăzi sunt din nou folositor societăţii. Mulţumesc pentru aceasta medicului care m-a vindecat de-o boală grea.. “. Marea majoritate a medicilor din unităţile sanitare din regiunea noastră se bucură de toată stima şi încrederea justificată a maselor, pentru felul în care înţeleg să-şi îndeplinească nobila lor misiune. Prof. univ. dr. Oskar Franke, medic emerit al RPR, prof. univ. dr I. Năstase, medic emerit al RPR, laureat al Premiului de Stat, şeful de lucrări N. Goldemberg, dr. I. Nicolaescu de la spitalul rural Criveşti-Bîrlad, dr. N. Stoica, medicul circumscripţiei sanitare Strunga-Tg. Frumos şi alţii, sunt doar cîteva exemple din foarte multe altele în acest sens. In ultimii ani, statul nostru democrat popular a creat condiţii tot mai bune pentru ridicarea nivelului asistenţei medicale a oame- lor muncii. Numărul unităţilor sanitare în regiunea noastră s-a dublat faţă de perioada dinainte de 1944 iar la sate există azi 1—2 medici la 6000 de locuitori faţă de un medic la 25.000 locuitori cit era un trecut. In ziarul „Lumea“ care aprea în 1938 la Iași, 9e anunta ea o veste „bombă"talocarea de fonduri pentru ridicarea primei case de naşteri în judeţ (casă de naşteri care însă nu s-a mai deschis atunci). Astăzi în regiunea Iaşi funcţionează 128 case de naşteri. Asistenţa calificată la naşteri a crescut la aproape 93 la sută, iar mortalitatea infantilă a scăzut considerabil. In momentul de faţă la toate circumscripţiile rurale există medici şi cadre sanitare medii. Cea mai mare parte a spitalelor mixte rurale au fost dotate cu aparate şi instrumente de specialitate. In multe locuri din regiunea noastră se înalţă acum unităţi sanitare ridicate prin grija statului democrat-popular. Un factor important în îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei l-a constituit hotărîrea Consiliului de Miniştri din 1957, pe baza căreia s-au luat o seamă de noi măsuri practice şi eficace în acest domeniu. Marea majoritate a medicilor din oraşul şi regiunea Iaşi înţeleg să răspundă grijii statului nostru democratpopular pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale şi pentru ridicarea nivelului de trai al maselor, punîndu-şi toate cunoştinţele, întreaga lor capacitate în slujba poporului muncitor In oraşul nostru — vechi centru medical al ţării, în care au lucrat savanţi ca acad. prof. dr. C. I. Parhon şi alte cadre medicale de renume mondial, se duce în prezent de către majoritatea covîrşitoare a medicilor o muncă neobosită, sub conducerea şi îndrumarea atentă a organelor de partid, pentru ridicarea pe o treaptă tot mai înaltă a nivelului asistenţei medicale, de continuare a tradiţiilor progresiste ale medicinii ieşene. Iniţiativa patriotică de a renunţa la cabinetele particulare şi care a cuprins şi la Iaşi cunoscuţi specialişti ca: prof. dr. N. Costinescu, dr. Ioan Urmă, dr. Angela Haimovici, şi alţii, reflectă odată mai mult hotărîrea medicilor de a merge alături de întregul popor pe drumul construirii unei vieţi noi, socialiste, înfiinţarea cabinetelor speciale cu plată, pe lingă cele existente, înseamnă o nouă măsură în vederea îmbunătăţirii asistenţei medicale a populaţiei. Cum pot fi calificate însă, atitudinile şi practicile cîtorva medici din oraşul şi regiunea Iaşi, care, în contrast cu efortul colectiv al celor care s-au pus cu trup şi suflet în slujba poporului — pun interesele lor mercantile înaintea datoriei de a vindeca bolnavii? Este de neînţeles cum unii medici, ce-i drept, puţini la număr— pot da dovadă de atîta micime, utilizînd titlurile lor în scopuri negustoreşti, urmărind nu vindecarea bolnavilor, ci cîştigul cu orice preţ. Dr. Aurel Iliescu de pildă, medic chirurg la spitalul din Vaslui îşi transformase cabinetul de la spital într-un mijloc de reclamă comercială. — Vrei să te tratez ca lumea? se adresa el pacienţilor de la spital — vino atunci la cabinetul meu deacasă. Dr. P. Spater din Iaşi, urmărind doar scopuri mercantile, a cauzat unei paciente, în urma unei operaţii efectuate ilegal, un accident mortal. Pentru aceasta Justiţia i-a dat pedeapsa meritată. Statul democrat popular asigură condiţii tot mai bune pentru funcţionarea unităţilor spitaliceşti. Bolnavii se bucură de o asistentă calificată. Cum de şi-a permis însă dr. I. Negulescu de la spitalul din Mălăieşti să pretindă anumite sume de bani bolnavilor pentru diverse intervenţii chirurgicale. Asemenea practici dezgustătoare, rămăşiţe ale mentalităţii burgheze nu în nimic comun cu profesiunea de medic. Mai există, din păcate, ici,colo şi alte cazuri, medici care nu depun nici un pic de suflet în tratarea bolnavilor, în clinică sau în cabinetele de la policlincă. Cît de distonant apare atitudinea acestora faţă cu pasiunea atîtor şi atîtor medici — de la şeful de clinică pînă la medicul de circumscripţie dintr-un sat îndepărtat care, fără odihnă, neprecupeţind nici un efort, dezinteresat, depun atîta rîvnă şi devotament în îndeplinirea înaltei lor misiuni. Este de datoria conducerii unităţilor sanitare, ale secţiilor sanitare ale sfaturilor populare, să ia măsuri corespunzătoare la timp şi cu toată promptitudinea, pentru curmarea atitudinilor incompatibile cu calitatea de medic. Organelor şi organizaţiilor de partid le revine sarcina să îndrume şi să analizeze îndeaproape munca conducerilor unităţilor sanitare. In regiunea Iaşi sunt toate condiţiile pentru ridicarea continua a nivelului asistenţei medicale a populatiei. Cadrele medicale, cinstite şi devotate poporului muncitor sint hotărite să muncească fără preget In aceasta direcție. ST. GRUPA SPECTACOLE Teatrul Naţional ,,V. ’Alecsandri": marţi 2 XII ora 19,30 Anii negri (premieră); joi 4 XII ora 19,30 Mutter Courage; vineri 5 XII ora 19,30 Anii negri; duminică 7 XII ora 19,30 Mutter Courage. Teatrul Evreiesc de Stat ,,rA. Goldfadenmiercuri 3 XII ora 20 Scurt pe doi: sîmbătă 6 XII ora 20 Hotel Astoria; duminică 7 XII ora 15,30 Tevie Lăptarul; duminică 7 XII ora 20 Rîsul e sănătos. Teatrul de Păpuşi: joi 4 XII ora 16 Sînziana şi Pepelea; sîmbătă 6 XII ora 16 Găinuşa roşiei şi Micul Tişcănel; duminică 7 XII ora 15 Sînziana Şi Pepelea; duminică 7 XII ora 17 Găinuşa roşie Şi Micul gîscănel. CINEMATOGRAFE „Maxim Gorki": Dincolo de brazi; ,,Ilie Pintilie": Pescarii din Aral; ,,Puşkin": Pămînt; ,,Tineretului" Povestea pietrei; ,,Ion CreangăTigrii zburători; Căminul cultural „//ie Pintilie“ — Nicolina: Surprize pe stradă. Timpul probabil pentru ziua de 2 decembrie 1958 Vreme schimbătoare cu cerul noros pînă la acoperit. Se va semnala, ninsoare în special in nordul Moldovei. Vînt potrivit cu intensificări în cursul zilei, din sectorul nord Temperatura în uşoară scădere: noaptea va oscila între 0 grade și minus 5 grade, iar ziua va fi cuprinsă între minus 2 grade şi plus 3 grade. Opera de Stat din Iaşi Anunţă că încheierea contractelor pentru spectacolele din stagiunea 1958—1959 se face pînă la 10 decembrie a.c. Responsabilii culturali din instituţii şi întreprinderi Se pot adresa la Agenţia Teatrală din str Lăpuşneanu 17, (tel. 1422). Nr AS 18 QAMIMI Al MUNCII Bl lit SAK f (Uiți IiiaWi'fr ți proesfiriU aparute m cUecțiife jiniiimcA MXAniiioi munci ior* __ .A IR INA'I le G*sm tB VBPm si cooptmm Preocupările artiştilor amatori din Dăneşti In fiecare marţi şi vineri, pe la ora cinci după amiază, la căminul cultural din Dăneşti- Vaslui pot fi văzuţi tovarăşii Const. Perju, preşedintele sfatului popular comunal, Ion Bostan şi Const. Hariton, salariaţi la sfatul popular, Gorea Ilinca, ţărancă muncitoare întovărăşită, preşedinta comitetului sătesc al femeilor şi alţi oameni virstnici. La această oră au loc repetiţiile coruluicăminului cultural. Noul cor alcătuit din tineri şi virstnici, lucrează cu multă seriozitate. Tineri ca Elena Leuştean, Ion Crudu şi alţii se simt răspunzători pentru succesele corului. Această răspundere Ie-a fost inspirată de cei virstnici a căror experienţă de viaţă este mai bogată. Fără spirit de răspundere nu se poate îndeplini o sarcină grea. Tovarăşii din Dăneşti vor să aibă un cor bun, cu care să se mîndrească. La căminul cultural functionează şi o echipă de teatru sub conducerea învăţătorului Petru Didilescu. Echipa pregăteşte piesa într-un act „Tîrgul inimilor“ de T. Vornic. Şi aici activează cîţiva virstnici: Nic. Luiuz, D. Pruteanuu şi alţii. O activitate intensă desfăşoară şi echipa de dansuri, in curind, la căminul cultural, vor avea loc primele programe artistice- Artiştii amatori din Dăneşti se gîndesc să dea programe artistice şi la staţia de radioficare. Satul de centru Dăneşti şi satele „Em.l Racoviţă“ şi Bereasa sunt radioficate, astfel că programele artistice la stația de radioficare pot fi ascultate de un număr mai mare de țărani muncitori. —oOo— Audiţie muzicală In una din sălile Palatului Culturii, Biblioteca centrală regională a organizat zilele trecute o audiţie muzicală. Programul a cuprins muzică din operetele lui Strauss, Lehar, Offenbach, Zeller, etc. Lucrători din domeniul social economic abonaţi-vă la „Probleme Economice" revista lunară de studii şi documentare a Academiei RPR, Costul abonamentului: — Pe 3 luni 13,50 lei — pe 6 luni 27,00 lei — pe 12 luni 54,00 lei pentru instituţii: — pe 3 luni 27,00 lei — pe 6 luni 54,00 lei — pe 12 luni 108,00 lei Abonamentele se primesc prin oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii de presă din întreprinderi şi instituţii. ************* ************ *.** *** * ***** ********** *** * ***** ****************** PUBLICITATEA O. C. L. Produse industriale a pus în vînzare — cu plata în rate — prin magazinul de specialitate radio din str. Lăpuşneanu, următoarele mărfuri din producţia indigenă: — aparate radio, — maşini electrice pentru spălat rufe — răcitoare electrice. Informaţiuni asupra condiţiilor de vînzare se pot lua la magazin că in mod excepţional la 31 decembrie 1958, vor avea loc două trageri la sorţi ale libretelor de economii C.E.C. Cu cîştiguri — trimestrială şi suplimentară — la care se vor atribui numeroase cîştiguri de 250%, 200% şi 100% faţă de soldul mediu trimestrial. Ca urmare, fiecărui libret îi pot reveni două cîştiguri la aceste trageri la sorţi. Tragerea trimestriala are loc pe bază de terminaţie de 3 cifre şi tragerea suplimentară pe bază de terminaţie de 4 cifre la numărul libretului. C. E. C. anunţă VIZITAŢI Cofetăriile T. A. P. L. Restaurantul „Bicaz“ unde găsiţi un bogat sortiment de produse de cofetărie, cu frişcă, cu ciocolată şi susan, de calitate superioară executate de cei mai buni maiştri cofetari, complet renovat unde se pot găsi tot felul de preparate culinare, specialităţi de gratar şi băuturi alese. Seara, începînd de la orele Se primesc comenzi pentru acasă, pentru tot sortimentul de prăjituri torturi diferite, chel, cozonac şi fursecuri. 19 — muzică aleasă. Restaurantul este deschis între Ş dim. şi noaptea. l