Flacăra Iaşului, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 3813-3838)

1958-12-02 / nr. 3813

pig ! • Sub îndrumarea şi prin grija Per­manentă a comite-, telor şi comisiilor! tre femei au foşti deschise în regiu-| nea noastră 3561 cursuri de îndruma­re a colectiviste­lor, întovărăşitelor, gospodinelor. A­ ceste cursuri sunt frecventate de pes­te 10.000 femei. Lecţiile ce se pre­dau săptămînal au ca subiecte: poli­tica internă şi ex­ternă a statului m­ostru democrat­­popular; probleme ale organizării mun­cii în rîndul femei- , lor; cartea — bun al maselor etc.­­ Prima lecţie cel s-a ţinut în cadrul­­ celor mai multe­­cursuri de la sate­­este intitulată: „Via­ţa grea şi plină de umilinţe a ţărăncii muncitoare în Ro­­mînia burghezo-mo­­şierească. Lupta ma­selor populare con­­duse de partid pen­tru făurirea regi­mului de democra­ţie populară". 1 In regiune Peste 10.000 femei frecventează cursurile de îndrumare ­n Editura Tineretului POVESTIRI despre Zoia şi Şura Sfaturi practice Peltea din coji de mere şi de gutui Cojiie de mere şi gutui re­­zultate din prepararea compos­turilor pot fi folosite foarte bi­ne pentru prepararea unei pel­­ele gustoase. Se spală cojile în apă rece pentru a înlătura toate impurităţile şi apoi se pun intr-un vas cu apă cit să se cuprindă. Vasul se lasă la un foc domol pînă ce cojile sînt bine fierte și apa­ a scăzut la jumătate. Se îndepărtează va­sul de la foc și se lasă pînă a doua, zi. Lichidul (fără coji) se strecoară apoi prin pinză dea­să adăugîndu-se la fiecare litru de lichid strecurat, 1 kg. zahăr. Se fierbe din nou la foc iute. Se cunoaşte cînd e gata în felul următor: se pune o lingură de peltea intr-o farfurioară să se răcească, cu o linguriţă Se face o dîră la mijloc, ea trebuie să persiste cîtva timp. Pelteaua gatii se pune în bor­cane pregătite şi se acoperă cu hîrtie pergament. Spectacol lecţie In cadrul seminarului cu ac­tivul cultural din raionul Bir. Iad inafară de referate Şi­ in­structaje, a fost prezentat şi un spectacol lecţie de către colecti­vul artistic al Teatrului de Stat „Victor Ion Popa". Spec­tacolul­ cu „Ecaterina Teodo­­roiu" a avut scopul de a servi jen exemplu artiştilor amatori ,care au de­montat piesa „Ero­ina de la Jii". După spectacol, regizorul Au­rel Cerbu a făcut o expunere asupra concepţiei regizorale şi­­a mijloacelor folosite pentru real­iz­ar­ea spectacolului In oraşul Bîrlad Moi acţiuni cul­turale Pe lingă celelalte acţiun culturale pe care le des-­­ făşoară comitetul orăşenesc al femei­lor-Birlad se află şi organizarea concursului „Cine ştie ciştigă“ pe tema: „Influenţa operelor lui Ma­karenko in educaţia copi­ilor Pentru ca la acest concurs să poată participa cu­ mai multe femei, s-a org­mizat ţinerea unor consultaţii colec­tive. Consultaţiile au loc săp­tăminal la sediul comitetu­lui orăşenesc al femeilor. Concursul va avea loc în preajma zilei de 30 dec. Concurs pe teme sanitare In scopul ridicării continue a nivelului igienico-sanitar al mamei şi copilului, comitetul o­­răşenesc al femeilor Iaşi, în co­laborare cu secţia sanitară a sfatului popular orăşenesc or­ganizează un concurs pe teme sanitare. Printre temele ce ur­mează a se discuta în cadrul concursului amintim: Igiena şi alimentaţia femeii gravide; ac­cidentele sarcinii; rufăria su­garului; îngrijirea şi alimenta­ţia (naturală şi artificială) a sugarului; îngrijirea imaturi­­lor; educarea copilului sugar pînă la 3 ani etc. înscrierile pentru concurs se fac la sediul comitetului orășe­nesc al femeilor în tot cursul lunii decembrie. /)în mii aia a no norului Era pe vremea săpatului car­tofilor. De Ulița Bulasova s-a apropiat o femeie nu prea inai tă de vîrstă mijlocie.­­— Sapi? întrebă ea pe Ulița. — Da, Praskovia Feodorovna, Sdau zor. — Privește Ulea, le-am gă­sit pe brazda ta. In palma Praskoviei Feodorv­na se vedeau doi cartofi mari. —. ia gîndește-te: în colho­zul nostru lucrează la săpatul cartofilor 100—130 femei— şi dacă fiecare lasă cîţiva cartofi în părm­înt, se adună poduri Întregi. Bulasova tăcea stînjenită. Ştia bine ca dacă la rindul ei ar trece de-a lungul brazde­lor săpate de Praskovia Feo­dorovna Moskalenko, n.ar găsi un cartof cit de mic. Așa e ea în toate. Odată, la cositul fi­nului ea văzu că au rămas prea multe porţiuni prost lucrate. Arătînd brigadierului cum a ’decurs cositul, Moskalenko spu­se: — Trebuie cosit din nou. — Găsești că situația e chiar așa gravă, Paşa? ’— Da! Iar dacă nu cosiţi lunca din nou ca-n palmă, veţi da socoteală conducerii colho­zului. Fîneaţa fiind cosită a doua oară s-au strîns în plus peste 30 puduri de fin. Iată de ce colhoznicii au a­­les-o a doua oară pe Praskovia Moskalenko deputată a sovie­tului sătesc Deniskovici şi a sovietului raional de deputaţi —poo— ai oamenilor muncii din Zlin­­kovo, regiunea Briansk. Multe a realizat ea in scopul bunei amenajări a satului. Intr-o zi, înspre seară, du­pă o sesiune a sovietului să­­te­sc, Moskalenko vizită spitalul din sat. Olga Cerneavskaia, so­ra de serviciu, o intimpină: — Vă doare ceva, Praskovia Feodorovna? — Da. De voi mă doare! Pof­tim încoace — chemă ea sora spre fereastră. Privește. Vezi grămada ceea de gunoi? Nu ştiu cum de o răbdaţi! Aceasta era acum un an. In prezent sub ferestrele spitalu­lui straturile multicolore de flori îţi incintă ochii. Nu demult, colhoznicul Evs­­tratov se adresă Praskoviei Feodorovna: — Vreau să-mi ridic o casă şi am nevoie de cherestea. Vă rog sprijiniţi-mă. In aceeaşi seară Moskalenko vorbi cu Zagorodnîi, preşedin­tele sovietului sătesc. In vară, Evstratov s.a şi in­stalat în casa cea nouă. Dar parcă numai Evstratov a primit o mină de ajutor de la deputata Moskalenko? Dato­rită şi grijii ei s-au mutat în propriile lor case colhoznicii Kozîlov, Melnikov, Porohneaci, Zangolnii şi mulţi alţii. Colhoznicii o numesc pe Mos­kalenko „deputata noastră1'. Oamenii vin la ea pentru sfa­turi, păsuri sau pur și simplu spre a-și spune gîndurile. Mult timp s-a vorbit în sat că surorile Ksenia și Sofia Dinga necăjesc pe Mihail, fra­tele lor, pentru că el vrea să se însoare cu o fată care lor nu ie e pe plac. Zvonul ajunse și la urechile Fraskoviei Feo­dorovna. Nimeni nu ştie ce a vorbit ea cu surorile lui Mihail. Insă după aceea ele se liniştiră. In­­tr-o zi întilnind-o pe deputată, Mihail îi strînse recunoscător miinile. — Vă mulţumesc! M-am In­­surat. Surorile mele sunt mul­ţumite. Astfel înţelege Praskovia Fe­odorovna Moskalenko să fie ală­turi, zi cu zi, de oamenii care au ales-o deputată. Traducere de L. ZOTA (din ,,Krestianka" nr. 11 (1958) #LACARA IAȘULUI 9} La cinema «Maxim Gorki“ Dincolo de brazi — o producie a studiourilor românești (­ ticeri din film. Biblioteca (urmare din pag. I.a) Faptul mi sa părut important, nu atît pentru că un ţăran de 64 de ani citeşte cărţi de literatură — luc­ru obişnuit şi destul de frecvent astăzi — ci mai ales că această ocupaţie nobilă ţi pasio­nează şi-l duce pînă la a-şi în­chega o bibliotecă personală. Mă uitai­ la el, cum mergeam alături, şi parcă vedeam în făp­tură lui măruntă şi brumată de ani, un om care s-a regăsit pe sine abia acum, ind­pă ce o viaţă a bătut cărări ,de noapte şi neş­tiinţă. Ce ar fi fost el, omul cu atîta dragoste de carte, dacă ar fi avut la timp posibilitatea să se cultive ? CALEIDOSCOP personală Cu aceste ginduri, nici n-am observat ctnd moşul s-a oprit. — Eu am cam ajuns acăsucă. N-ai vre să-mi vezi biblioteca ? Am primit bucuros. In odaia ,.de curat, cu tricos de siminoc şi levănţică, într-un raft nou de seîndură, împodobit cu hîrtie tăiată în colţuri şi col­­ţureţe, stăteau aranjate cu grijă cele 54 de cărţi. Am citit cîteva titluri: Ion Creangă - Amintiri din copilărie; M. Sadoveanu — Mitrea Cocor, Opere, Fraţii Jder­ ; Marin Preda — Moromeţii; Solo­­n­ov — Pămînt desţi lenit ; Mihai Beniuc — Mărul de lingă drum... Pe aceasta din urmă a luat-o în mină. — Vezi mata, mi-au plăcut ver­surile din cartea asta. Frumoase şi spuse aşa, pe-nţeles. Da’ de ţinut minte nu le ţin , bătrîn, ce vreţi ? Două versuri însă tot le ţin minte şi n-am să le uit ni­ciodată. Că în ele, poetul ne în­deamnă să venim la izvorul cul­turii. — Care-s, moşule ? Le-a recitat încet şi cu înţeles : „Drumeţule, să iei fără sfială Că n-ai să dai la nimeni socoteală !­" Cîteva aspecte privind aprovizionarea populaţiei cu aragaz Cifre grăitoare Anul trecut, numărul abona­ţilor sau posesorilor la bute­lii de aragaz, reprezenta o ci­fră de cîteva sute, in com­­comparaţie cu posesorii exis­tenţi în 1957 numărul lor a crescut in acest an cu peste 200 la sută. Acest lucru e explicabil dacă ne ginăim la faptul că, în nu­mai două luni de zile s-au dis­tribuit populaţiei cea. 500 de­­aragaze, ceea ce a dus impli­cit la mărirea numărului de abonaţi. Iată de ce acum, avind in vedere, capacitatea redusă a depozitului de butelii, se stu­diază posibilitatea creării de... Noi depozite de distri­buire a buteliilor de aragaz De fapt, actualul depozit, si­tuat în str. V. Alecsandri este amenajat într-un loc nu toc­mai corespunzător. Dat fiind acest lucru ca și faptul că, așa cum am arătat, numărul po­sesorilor a crescut conside­rabil, crearea de noi depozite d­evine o necessitate evidentă. In acest scop se studiază po­sibilitatea creării unui depozit in spatele gării Nicotină din cartierul Ilie Pintilie, a unui alt depozit în cartierul­­ Tătă­­raşi şi mărirea capacităţii de­pozitului existent in str. Dr. C. I. Partion. E de dorit însă ca, conducerea depozitului nr. 1 Iaşi (responsabil I. Smito­­viei) să se îngrijească înde­aproape de înființarea acestora. Tot conducerea depozitului ar face bine să solicite sprijinul bazei nr. 5 — forul imediat superior acestuia d in amena­jar­ea unui alt depozit în şo­seaua ştefan cel Mare din car­tierul Copou. îmbunătăţirea condiţiilor de transport Dacă numărul posesorilor a crescut, dacă se preconizează ca urmare firească a acestei creşteri, crearea de noi depo­zite, în ce priveşte transpor­tul, situaţia continuă să ră­­mînă încă nerezolvată. Problema transportului pare să stea mult mai puţin in a­­tenţia depozitului nr. 1 Iaşi şi a bazei nr. 5, care răspund di­rect de organizarea aprovizio­nării şi desfacerii buteliilor de aragaz. Maşina cu care a fost dotat depozitul 1, pe lingă că nu satisface cerinţele tuturor posesorilor, dar nu funcţionează întotdeauna în cele mai bune condiţiuni. Acest lucru explică şi faptul că depozitul de dis­tribuire a buteliilor de aragaz din str. V. Alecsandri este­ me­reu aglomerat. In afara acestei chestiuni, mai este şi... O altă problema care se cere rezolvată De astădată este vorba des­pre expedierea buteliilor din gară la depozit. In noaptea de 28 spre 27 noiembrie a.c. au sosit in staţie două vagoane încărcate cu butelii de aragaz, in loc ca vagoanele să fie tre­cute din vreme Pe linia de ga­raj a depozitului nr. 1 acest lucru nu s-a realizat decit abia a doua zi pe aproape de ora primului. In tot acest timp ci­­teva sute de oameni au fost ne­voiţi să aştepte ore întregi so­sirea buteliilor pentru a le pu­tea preschimba cu cele goale, şi cum exemplul de faţă e numai unul din multele cazuri de acest fel cei competenţi ar trebui să treacă de îndată la înlăturarea lipsurilor arătate. Cât priveşte depozitul nr. 1 Iaşi şi baza nr. 5 acestea tre­buie să se aplece cu mai multă stăruinţă asupra cerinţelor a­­bonaţilor şi să se îngrijească practic pentru rezolvarea lor, îndeosebi, pentru îmbunătățirea serioasă a transportului. M. IEȘEANU Fiecare medic, la înălţimea misiunii sale Dr. Nic. Niculescu tocmai se pre­­gătea să­­plece acasă, îşi terminase în seara aceea programul de clinică, de la spitalul de chirurgie infantilă. In cabinet intră însă una dintre su­rorile spitalului şi-l anunţă: .. Tovarăşe medic, avem un caz grav Copilul unei femei de la ţară... A fost adus chiar acum. Fără să aştepte alte explicaţii, dr. N. Niculescu se îndreptă cu toată graba spre căprirâiul micuţului su­­ferind. Peste puţin timp însă băiatul se afla pe masa de operaţie. Era în toiul nopţii. Intervenţia chirurgicală durase mai bine de două ore. La sfîrşit, dr. N. Niculescu se adresă unei surori: „Cred că l-am salvat". I' Intr-adevăr operaţia reuşise. Mama I copilului i-a mulţumit medicului, abia I stăpînindu-şi lacrimile de bucurie, a­­dresîndu-i-se simplu, plin de căldură: — Vă mulţumesc... Sînteţi un om bun... La redacţie am primit o seamă de scrisori în care numeroşi oameni ai muncii îşi exprimă cu profund res­­pect mulţumirea pentru felul în care au fost consultaţi sau trataţi in di­­verse unităţi spitaliceşti din regiunea noastră. „Am primit cea mai bună îngrijire...“ „Astăzi sunt din nou fo­lositor societăţii. Mulţumesc pentru aceasta medicului care m-a vindecat de-o boală grea.. “. Marea majoritate a medicilor din unităţile sanitare din regiunea noas­tră se bucură de toată stima şi în­­crederea justificată a maselor, pentru felul în care înţeleg să-şi îndeplineas­că nobila lor misiune. Prof. univ. dr. Oskar Franke, medic emerit al RPR, prof. univ. dr I. Năstase, me­dic emerit al RPR, laureat al Pre­miului de Stat, şeful de lucrări N. Goldemberg, dr. I. Nicolaescu de la spitalul rural Criveşti-Bîrlad, dr. N. Stoica, medicul circumscripţiei sani­­tare Strunga-Tg. Frumos şi alţii, sunt doar cîteva exemple din foarte multe altele în acest sens. In ultimii ani, statul nostru demo­­crat popular a creat condiţii tot mai bune pentru ridicarea nivelului asis­tenţei medicale a oame- lor muncii. Numărul unităţilor sanitare în regiu­nea noastră s-a dublat faţă de pe­rioada dinainte de 1944 iar la sate există azi 1—2 medici la 6000 de lo­­cuitori faţă de un medic la 25.000 lo­cuitori cit era un trecut. In ziarul „Lumea“ care apr­e­a în 1938 la Iași, 9e anunta ea o veste „bombă"t­alo­­­carea de fonduri pentru ridicarea primei case de naşteri în judeţ (casă de naşteri care însă nu s-a mai des­­chis atunci). Astăzi în regiunea Iaşi funcţionează 128 case de naşteri. A­­sistenţa calificată la naşteri a cres­cut la aproape 93 la sută, iar mor­talitatea infantilă a scăzut conside­­rabil. In momentul de faţă la toate circumscripţiile rurale există medici şi cadre sanitare medii. Cea mai mare parte a spitalelor mixte rurale au fost dotate cu aparate şi instru­mente de specialitate. In multe locuri din regiunea noastră se înalţă acum unităţi sanitare ridicate prin grija statului democrat-popular. Un factor important în îmbunătă­ţirea asistenţei medicale a populaţiei l-a constituit hotărîrea Consiliului de Miniştri din 1957, pe baza căreia s-au luat o seamă de noi măsuri practice şi eficace în acest domeniu. Marea majoritate a medicilor din o­­raşul şi regiunea Iaşi înţeleg să răs­pundă grijii statului nostru democrat­­popular pentru îmbunătăţirea asis­tenţei medicale şi pentru ridicarea nivelului de trai al maselor, punîndu-şi toate cunoştinţele, întreaga lor capa­­citate în slujba poporului muncitor In oraşul nostru — vechi centru me­dical al ţării, în care au lucrat sa­­vanţi ca acad. prof. dr. C. I. Parhon şi alte cadre medicale de renume mondial, se duce în prezent de către majoritatea covîrşitoare a medicilor o muncă neobosită, sub conducerea şi îndrumarea atentă a organelor de partid, pentru ridicarea pe o treaptă tot mai înaltă a nivelului asistenţei medicale, de continuare a tradiţiilor progresiste ale medicinii ieşene. Iniţiativa patriotică de a renunţa la cabinetele particulare şi care a cuprins şi la Iaşi cunoscuţi specia­lişti ca: prof. dr. N. Costinescu, dr. Ioan Urmă, dr. Angela Haimovici, şi alţii, reflectă odată mai mult hotărî­rea medicilor de a merge alături de întregul popor pe drumul construirii unei vieţi noi, socialiste, înfiinţarea cabinetelor speciale cu plată, pe lin­gă cele existente, înseamnă o nouă măsură în vederea îmbunătăţirii asis­­tenţei medicale a populaţiei. Cum pot fi calificate însă, atitu­dinile şi practicile cîtorva medici din oraşul şi regiunea Iaşi, care,­­ în contrast cu efortul colectiv al celor care s-au pus­ cu trup şi suflet în slujba poporului — pun interesele lor mercantile înaintea datoriei de a vin­deca bolnavii? Este de neînţeles cum unii medici, ce-i drept, puţini la număr— pot da dovadă de atîta mi­cime, utilizînd titlurile lor în scopuri negustoreşti, urmărind nu vindecarea bolnavilor, ci cîştigul cu orice preţ. Dr. Aurel Iliescu de pildă, medic chirurg la spitalul din Vaslui îşi trans­formase cabinetul de la spital în­­tr-un mijloc de reclamă comercială. — Vrei să te tratez ca lumea?­­ se adresa el pacienţilor de la spital — vino atunci la cabinetul meu de­­acasă. Dr. P. Spater din Iaşi, urmărind doar scopuri mercantile, a cauzat unei paciente, în urma unei operaţii efec­tuate ilegal, un accident mortal. Pen­tru aceasta Justiţia i-a dat pedeapsa meritată. Statul democrat­ popular asigură condiţii tot mai bune pentru funcţio­­narea unităţilor spitaliceşti. Bolnavii se bucură de o asistentă calificată. Cum de şi-a permis însă dr. I. Ne­­gulescu de la spitalul din Mălăieşti să pretindă anumite sume de bani bol­navilor pentru diverse intervenţii chi­­rurgicale. Asemenea practici dezgustătoare, ră­măşiţe ale mentalităţii burgheze nu în nimic comun cu profesiunea de me­dic. Mai există, din păcate, ici,colo şi alte cazuri, medici care nu depun nici un pic de suflet în tratarea bolnavi­lor, în­ clinică sau în cabinetele de la policlincă. Cît de distonant apare atitudinea acestora faţă cu pasiunea atîtor şi atîtor medici — de la şeful de clinică pînă la medicul de cir­cumscripţie dintr-un sat îndepărtat­­ care, fără odihnă, neprecupeţind nici un efort, dezinteresat, depun atîta rîvnă şi devotament în îndeplinirea înaltei lor misiuni. Este de datoria conducerii unităţilor sanitare, ale secţiilor sanitare ale sfaturilor populare, să ia măsuri co­­respunzătoare la timp şi cu toată promptitudinea, pentru curmarea ati­­tudinilor incompatibile cu calitatea de medic. Organelor şi organizaţiilor de par­­tid le revine sarcina să îndrume şi să analizeze îndeaproape munca con­ducerilor unităţilor sanitare. In regiunea Iaşi sunt toate condi­ţiile pentru ridicarea continua a ni­velului asistenţei medicale a popu­­latiei. Cadrele medicale, cinstite şi de­votate poporului muncitor sint hotă­rite să muncească fără preget In a­­ceasta direcție. ST. GRUPA SPECTACOLE Teatrul Naţional ,,V. ’Alec­sandri": marţi 2 XII ora 19,30 Anii negri (premieră); joi 4 XII ora 19,30 Mutter Courage; vi­neri 5 XII ora 19,30 Anii ne­gri; duminică 7 XII ora 19,30 Mutter Courage. Teatrul Evreiesc de Stat ,,rA. Goldfadenmiercuri 3 XII ora 20 Scurt pe doi: sîmbătă 6 XII ora 20 Hotel Astoria; duminică 7 XII ora 15,30 Tevie Lăptarul; duminică 7 XII ora 20 Rîsul e sănătos. Teatrul de Păpuşi: joi 4 XII ora 16 Sînziana şi Pepelea; sîm­bătă 6 XII ora 16 Găinuşa ro­­şiei şi Micul Tişcănel; dumini­­că 7 XII ora 15 Sînziana Şi Pepelea; duminică 7 XII ora 17 Găinuşa roşie Şi Micul gîs­­cănel. CINEMATOGRAFE „Maxim Gorki": Dincolo de brazi; ,,Ilie Pintilie": Pescarii din Aral; ,,Puşkin": Pămînt; ,,Tineretului" Povestea pietrei; ,,Ion CreangăTigrii zbură­­tori; Căminul cultural „//ie Pintilie“ — Nicolina: Surprize pe stradă. Timpul probabil pentru ziua de 2 decembrie 1958 Vreme schimbătoare cu cerul nor­os pînă la acoperit. Se va semnala, ninsoare în special in nordul Moldovei. Vînt potrivit cu intensificări în cursul zilei, din sectorul nord Temperatura în uşoară scă­dere: noaptea va oscila între 0 grade și minus 5 grade, iar ziua va fi cuprinsă între minus 2 grade şi plus 3 grade. Opera de Stat din Iaşi Anunţă că încheierea contracte­lor pentru spectacolele din stagiu­nea 1958—1959 se face pînă la 10 decembrie a.c. Responsabilii culturali din insti­tuţii şi întreprinderi Se pot adresa la Agenţia Teatrală din str Lăpuş­neanu 17, (tel. 1422). Nr AS 18 QAMIMI Al MUNCII Bl lit SAK f (Uiți IiiaWi'fr ți proesfi­riU aparute m cUecțiife jiniiimcA MXAniiioi munci ior* __ .A IR INA'I le G*sm tB VBPm si cooptmm Preocupările artiştilor amatori din Dăneşti In fiecare marţi şi vineri, pe la ora cinci după amiază, la căminul cultural din Dăneşti- Vaslui pot fi văzuţi tovarăşii Const. Perju, preşedintele sfa­tului popular comunal, Ion Bos­tan şi Const. Hariton, sala­riaţi la sfatul popular, Gorea Ilinca, ţărancă muncitoare în­tovărăşită, preşedinta comite­tului sătesc al femeilor şi alţi oameni virstnici. La această oră au loc repetiţiile corului­­căminului cultural. Noul cor alcătuit din tineri şi virstnici, lucrează cu multă seriozitate. Tineri ca Elena Leuştean, Ion Crudu şi alţii se simt răspun­zători pentru succesele coru­lui. Această răspundere Ie-a fost inspirată de cei virstnici a căror experienţă de viaţă este mai bogată. Fără spirit de răspundere nu se poate înde­plini o sarcină grea. Tovarăşii din Dăneşti vor să aibă un cor bun, cu care să se mîndrească. La căminul cultural func­tionează şi o echipă de teatru sub conducerea învăţătorului Petru Didilescu. Echipa pregă­teşte piesa într-un act „Tîrgul inimilor“ de T. Vornic. Şi aici activează cîţiva virstnici: Nic. Luiuz, D. Pruteanuu şi alţii. O activitate intensă desfăşoară şi echipa de dansuri, in curind, la căminul cultu­ral, vor avea loc primele pro­grame artistice- Artiştii ama­tori din Dăneşti se gîndesc să dea programe artistice şi la staţia de radioficare. Satul de centru Dăneşti şi satele „Em.l Racoviţă“ şi Bereasa sunt radio­ficate, astfel că programele ar­tistice la stația de radioficare pot fi ascultate de un număr mai mare de țărani muncitori. —oOo— Audiţie muzicală In una din sălile Palatului Cul­turii, Biblioteca centrală regională a organizat zilele trecute o audiţie mu­zicală. Programul a cuprins muzică din operetele lui Strauss, Lehar, Offen­bach, Zeller, etc. Lucrători din domeniul so­cial economic abonaţi-vă la „Probleme Economice" revis­ta lunară de studii şi docu­mentare a Academiei RPR, Costul abonamentului: — Pe 3 luni 13,50 lei — pe 6 luni 27,00 lei — pe 12 luni 54,00 lei pentru instituţii: — pe 3 luni 27,00 lei — pe 6 luni 54,00 lei — pe 12 luni 108,00 lei Abonamentele se primesc prin oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii de presă din întreprinderi şi instituţii. ************* ************ *.** *** * ***** ********** *** * ***** ****************** PUBLICITATE­A O. C. L. Produse industriale a pus în vînzare — cu plata în rate — prin magazinul de speciali­tate radio din str. Lăpuşneanu, următoarele mărfuri din producţia indigenă: — aparate radio, — maşini electrice pentru spălat rufe — răcitoare electrice. Informaţiuni asupra condiţiilor de vînzare se pot lua la magazin că in mod excepţional la 31 decembrie 1958, vor avea loc două trageri la sorţi ale libretelor de economii C.E.C. Cu cîştiguri — trimestrială şi suplimentară — la care se vor atribui numeroase cîştiguri de 250%, 200% şi 100% faţă de soldul mediu trimestrial. Ca urmare, fiecărui li­bret îi pot reveni două cîştiguri la aceste trageri la sorţi. Tragerea trimestriala are loc pe bază de terminaţie de 3 cifre şi tra­­gerea suplimentară pe bază de ter­minaţie de 4 cifre la numărul li­bretului. C. E. C. anunţă VIZITAŢI Cofetăriile T. A. P. L. Restaurantul „Bicaz“ unde găsiţi un bogat sortiment de produse de cofetărie, cu frişcă,­ cu ciocolată şi susan, de calitate superioară executate de cei mai buni maiştri cofetari, complet renovat unde se pot găsi tot felul de preparate culinare, specialităţi de gratar şi băuturi alese. Seara, începînd de la orele Se primesc comenzi pentru aca­­să, pentru tot sortimentul de pră­­jituri torturi diferite, chel, cozo­nac şi fursecuri. 19 — muzică aleasă. Restaurantul este deschis între Ş dim. şi­­ noaptea. l

Next