Flacăra Iaşului, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 3813-3838)

1958-12-02 / nr. 3813

Nr. 3818 Să înlăturăm formalismul din munca de partid Comuniştii din satele comu­­nei Frumuşica-Hîrlău şi­ au a­les de curînd noul comitet de partid. Cu acest prilej ei au analizat. In spirit critic şi auto­­critic modul în care comitetul comunal de partid şi organiza­­ţiile de bază au muncit pentru mobilizarea ţăranilor munci­­tori — colectivişti, întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală — la lupta pentru înfăptuirea po­liticii partidului. Cu un deosebit interes a fost­­dezbătută problema întăririi şi dezvoltării unităţilor agricole socialiste existente în comună. Gospodăria colectivă şi-a dovedit superioritatea Colectiviştii din Vlădeni-Vale au obţinut în acest an, în me­die, la hectar aproape 1.500 kg. grîu, peste 3.000 kg. po­rumb, 1.600 kg. floarea-soarelui şi 15.000 kg. cartofi, depăşind cu mult prevederile planului mai ales la porumb şi floarea­­soarelui. Aceasta a dat posibi­litatea colectiviştilor să vîndă în acest an statului însemnate cantităţi de cereale printre ca­rp, 17.000 kg. grîu, 4.000 kg. orz, 10.000 kg. porumb, 3.000 kg. floarea soarelui etc., ei reali­­zînd un venit de peste 50.000 Iei. Rezultate bune au fost obţi­nute şi în dezvoltarea sectoru­lui zootehnic. Traducînd în via­ţă sarcinile reieşite din Cons­fătuirea de la Constanţa, or­­ganizaţia de bază a ajutat con­siliul de conducere al gospo­dăriei şi a orientat adunarea generală a colectiviştilor în di­recţia dezvoltării continue a a­­cestui sector — aducător de mari venituri. Astfel, colectiviş­tii şi-au mai cumpărat în acest an 7 vaci de lapte, 8 scrofiţe pentru prăsilă şi şi-au mărit ferma de oi cu încă 42 capete. In prezent, fondul de bază al gospodăriei a sporit la aproape 200.000 lei. Toate acestea au fă­­cut ca şi nivelul de trai al co­lectiviştilor să crească mereu. Aşa se explică de ce oamenii se conving pe zi ce trece asu­pra superiorităţii gospodăriei colective şi cer să fie primiţi în marea familie. Tănase Ia­­novici, Catinca Gorea, Foca C-tin, sunt citeva din familiile tip ţărani muncitori care au ce­rut şi au fost primite recent în gospodăria colectivă. Adunarea generală a apreci­­at şi rezultatele bune obţinute de întovărăşirile agricole, mai ales în sporirea producţiei la hectar. întovărăşirea din Sto­rest, de pildă, a dobîndit 1.500 kg. grîu şi 3.000 kg. porumb la hectar, iar cea din satul Şendreni a realizat 1.486 kg. grîu şi 3.000 kg. porumb la hec­tar. Cînc­ propriile hotărîri nu sînt îndeplinite Fără a minimaliza succesele obţinute în întărire­, şi dezvol­tarea sectorului socialist al a­­griculturii, adunarea generală a comuniştilor a subliniat că fa­ţă de posibilităţile existente în comună rezultatele dobîndite în această direcţie sunt încă nesa­tisfăcătoare. Deşi gospodăria colectivă şi întovărăşirile agri­cole şi-au dovedit pe deplin su­perioritatea faţă de sectorul individual (ţăranii muncitori cu gospodărie individuală au cules cu aproape 500 kg. grîu Alegerea comite­tului comunal de partid Frumuşica şî 1.200 kg. porumb mai puţin la hectar), totuşi în acest an numărul celor ce au intrat în unităţile agricol şi socialiste este încă mic, ceea ce face ca pro­centul cooperativizării pe co­mună să fie abia de 15 la su­tă. Se pune întrebarea: Care este cauza ce a determinat o astfel de situaţie? Atît darea de seamă, cit şi discuţiile au scos în evidenţă faptul că principala cauză care a determinat existenţa unei ast­fel de situaţii este slab,, mun­că politică desfăşurată de co­mitetul comunal de partid şi organizaţiile de bază. — In activitatea comitetului comunal de partid — au spus în cuvîntul lor tov. Gh. Bălă­­şescu şi Dumitru Burcă — s.a manifestat mult formalism. E drept că în şedinţele de com­i­tet au fost analizate principa­lele probleme privind munca pentru întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist al agricul­turii şi tot de atîtea ori au fost adoptate şi hotăriri. Dar des­pre felul în care ele sunt tra­duse în viaţă, nu se mai ocupa nimeni. Comitetul comunal de partid a manifestat formalism şi nu îndrumarea activităţii organi­zaţiilor de bază. Şi că aşa stau lucrurile ne-o dovedeşte urmă­torul exemplu: întovărăşirea a­gricolă din satul Storeşti n-a ţinut în acest an nici o adu­nare generală; aici s-au ma­nifestat serioase neajunsuri în respectarea statutului model. Dar organizaţia de bază n-a luat nici o măsură pentru în­drumarea comitetului de con­ducere a întovărăşirii, n-a în­credinţat sarcini concrete fie­cărui membru de partid, pri­vind dezvoltarea ei multilate­rală. Este oare de mirare fap­­tul că fondul de bază al înto­vărăşirii este încă mic? Că nici în prezent nu se efectuează toate lucrările agricole în co­mun? Comitetul comunal de partid s-a mulţumit doar să constate starea de fapt dar nu a luat nici o măsură pentru a ajuta con­cret organizaţia de bază res­pectivă. — E drept că tovarăşii din comitetul de partid au venit pe la noi la întovărăşire — a spus în cuvîntul său tov. Spiridon Dumitru. Dar aşa cum au ve­nit, aşa au plecat. Situaţia, nu-i deloc mai bună nici la întovărăşirile agricole din satele: Şendreni, Rădeni şi Unsa, ultimele două neavînd nici pin­ă în prezent fond de bază. Pe bună dreptate s-a arătat în adunare că comitetul de partid n-a militat pentru popu­larizarea experienţei pozitive şi a rezultatelor bune obţinute de colectivişti, că n-a ajutat organ­izaţiile de bază in antre­narea tuturor membrilor de partid la rezolvarea sarcinilor economice şi politice ale înto­vărăşirilor. Lipsurile manifestate în mun­ca pentru întărirea şi dezvol­tarea sectorului socialist al a­­griculturii — s-a arătat în adu­nare — sunt o urmare a fap­tului că nici comitetul raional de partid n-a ajutat în sufi­cientă măsură activitatea or­ganizaţiei comunale de partid. Tov. Radovici loan, fost secre­tar al comitetului raional de partid, venea des la Frumuşi­ca. Dar niciodată nu s-a ocupat temeinic de îndrumarea concre­tă a activităţii comitetului co­­munal de partid. In hotărîrea adoptată la sfîr­şitul adunării au fost prevă­zute o seamă de sarcini con­crete privind întărirea econo­­mico-organizatorică a uni­tăţilor agricole socialiste, în lu­mina Consfătuirii de la Con­stanţa, întărirea rolului de con­ducător politic al organizaţi­ilor de bază, mobilizarea colec­tiviştilor şi intovărăşiţilor la lupta pentru creşterea produc­ţiei agricole la hectar, spori­rea avutului obştesc, atragerea de noi familii pe fagaşul agri­culturii socialiste. G LAURENTIU Îmbunătăţirea principiilor de premiere -stimulent pentru realizarea planului în fiecare secţie Recent hotărirea, care a adus o serie de îmbunătăţiri principiilor de premiere a personalului tehnic-ad­ministrativ din unităţile economice, constituie un nou imbold în ac­tivitatea întreprinderii noastre. O pîrghie puternică pentru cointeresa­rea largă a muncitorilor, tehnicieni­lor, inginerilor şi funcţionari­lor din întreprinderi, la creşterea continuă a producţiei o constituie sistemul de salarizare la baza că­reia stă principiul socialist al re­tribuţiei după muncă. In cursul anului trecut, pe baza prevederilor plenarei CC al PMR din decembrie 1956 au fost exprimen­­tate în toate ramurile economiei naţionale măsuri de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi nor­mare a muncii. Această acţiune a fost precedată de o largă consul­tare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, iar propunerile­ făcute au contribuit la ridicarea nivelu­lui de organizare a muncii şi la creşterea producţiei. Odată cu spo­rirea producţiei şi productivităţii muncii, cu îmbunătăţirea calităţii producţiei şi reducerea preţului de cost, a crescut şi cîştigul muncitori­lor. In întreprinderea noastră, unde s-au obţinut importante succese în producţie, în urma aplicării siste­mului îmbunătăţit de salarizare cîştigul mediu al muncitorilor a cunoscut o creştere de peste 17 la sută. Muncitorii întreprinderii noas­tre — care în mare majoritate lucrează în acord — pe lîngă salariul tarifar şi cîştigul realizat pentru depăşiri de normă, primesc premii pentru realizarea de econo­mii sau produse de calitate supe­­rioară. Alături de muncitori, o contribu­ţie importantă la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan o a­duce personalul tehnic­ administrativ. Sistemul premiat privind personalul tehnic şi administrativ introdus în 1952, deşi a contribuit într-o măsură importantă la obţinerea succeselor în producţie, a avut şi o serie de lipsuri. O principală lipsă a vechiului sistem de pre­miere constă — aşa după cum se arată şi în noua hotărîre — în faptul că regulamentul de premi­ere nu condiţiona îndeplinirea pla­nului pe o perioadă de mai lun­gă durată — trimestru şi an. De aceea la unele întreprinderi s-a recurs la defalcarea nepro­porţională a planului pe luni, stabilindu-se pentru două luni ale unui trimestru o sarcină minimă — uşor realizabilă — lucru ce a făcut ca planul pe trimestru să nu fie realizat. Asemenea prac­tici au făcut ca sistemul de premiere să piardă în mare mă­sură din rolul său stimulator şi ca sistemul premiat să fie con­siderat drept un adaos la salariul personalului tehnico-administrativ. Noua reglementare a sistemului de premiere a personalului tehnic şi administrativ prevede acordarea de premii în funcţie de îndeplini­­rea sarcinilor de pian pe o perioa­­dă mai lungă, de reducerea în­­tr-o măsură cît mai însemnată a preţului de cost, condiţie hotări­­toare pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Hotărîrea recent emisă, prin ca­re se îmbunătăţesc principiile de premiere a­­ personalului tehnic administrativ va duce la o coin­teresare şi mai mare a tehnicie­­nilor pentru valorificarea largă a rezervelor de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de redu­cere a preţului de cost şi de creş­tere a rentabilităţii întreprinderilor Colectivul sectorului ţesătorie al unităţii A a fabricii „Ţesătura“, unde lucrez, însufleţit de prevede­­rile noii hotărîri cu privire la îmbunătăţirea principiilor de pre­­miere, a dat un nou avînt între­cerii socialiste. In luna octombrie de pildă, maiştrii au luat astfel de măsuri pentru organizarea mun­cii încît fiecare secţie a sectoru­lui şi-a depăşit sarcinile de pro­­ducţie. In perioada 1—25 noiembrie am obţinut de asemenea realizări frumoase. Am produs peste sarci­­nile de plan prevăzute pentru pe­­rioada respectivă 26.307 m.p. ţe­sături. Ne vom strădui să mun­cim şi mai bine astfel să contri­­buim la obţinerea de produse mul­te, bune şi cît mai ieftine. ROBERT SFAITZER m maistru principal „Ţesătura“ ___ FLACARA TASULUI t­t­rrrerrr*.* * * m«« u’ * *********** «« ****** *­­ *********** ****************** ************ | FOTBAL cat. B 1 Unirea Iaşi a cîştigat întîlnirea cu Rapid 2 Bucureşti Cei aproape 10.000 de spectatori care în tot cursul întâlnirii dintre Unirea Iaşi şi Rapid 2 Bucureşti au îneta­­jat frenetic echipa locală, au avut prilejul, după consumarea celor 90 de minute de joc, să aplaude victoria categorică şi deplin meritată a for­­mafiei ieşene Aplauzele nu i-au râs plătit pe jucătorii de la Unirea nu­­mai pentru comportarea lor excelenţa din întîlnirea cu liderul seriei, ci pentru întreaga evoluţie din cea de a doua parte a turului cînd, îmbunătă­­ţindu şi necontenit pregătirea, juca­­torii ieșeni au reuşit să cîştige in serie atît acasă cît şi în deplasare, atit în compania echipelor care luptă cu disperare pentru evitarea retrogra­­dării cît şi a celor de pe primele locuri ale clasamentului . Duminică, Uni­ca a învins fără drept de apel în urma unui joc în care co­echipierii săi au dominat teritorial majoritatea tirapului şi au bombardat continuu poartă­ adversă. Chiar din primele minute al jocului Cojocaru şi Cărinţii trag puternic la poartă, iar în ruin , portarul bucureştean Stroe este nevoit să respingă cu ma­re greutate în corner o lovitură de la 16 m­., execuţ­ia de Creangă. Ur­­mează alte ocazii favorabile, dar Că­­runtu, Cojocaru, Ciurugă, nu reuşesc să concretizeze. In ultimele 15 minute ale primei reprize, bucureştenii, avan­­tajaţi de un vînt puternic, au o oa­recare dominare teritorială, dar nu şi faze favorabile la poarta ieşeană. La reluare coechiperii Unirii atacă dezlănţuit, şutind mult la poartă şi obţinînd cîteva lovituri din marginea careului advers. Golul pluteşte în aer Şi el survine în mod firesc în min 64, în următoarele împrejurări: după o combinaţie a întregii înaintări, Mă­­riuţă pasează printr-o foarfecă splen­didă şi Cornntu şutează cu mult calm şi Precizie dintr-un unghi dificil, în­scriind primul punct. Rapidiştii depun eforturi pentru a remonta şi au o bună legătură în câmp, combină fru­­mos, dar acţiunile pe care le închea­gă se opresc în marginea careului de 16 m., unde apărătorii ieșeni inter­­vin cu promptitudine. In ultimul sfert de oră jucătorii de la Unirea pun din nou stăpînire pe joc, atacă dezlănţuit şi minute în şir se creează faze care produc mare panică în careul advers. La una din aceste faze Cojocaru în­scrie în min 85, pecetluind scorul fi­nal, 2—0. Victoria echipei locale este meritată atît prin prizma jocului de ansam­blu cît, mai ales, prin raportul de o­­cazii create la cele două porţi. Jocul a fost excelent condus de ar­­bitrul bucureştean P. Rapaport, care a dat dovadă de autoritate şi depli­nă competenţă Arbitrajul său foarte bun a fost aplaudat minute în şir. UNIREA IAŞI: Fierea — Dumitraş­­ciuc, Cernea, Hess — Bedivan, Io­­nescu — Măriuţă, Căruntu, Cojocaru, Creangă, Ciurugă. RAPID 2 BUCUREŞTI: Stroe — Alexa, Cristescu, Rădulescu — Po­­pescu, Arieşeanu — Căli­n, Mihai, Lea­­hevici, Mafteuţă, Lazăr. S.a remarcat întreaga echipă ie­­şeană, m­eritînd a fi în special eviden­ţiaţi Bedivan, Căruntu, Creangă şi Dumitraşciuc. De la Rapid 2 Bucu­­reşti au muncit foarte mult mijlocaşii de margine Popescu Şi Arieşeanu In urma victoriei de duminică, U­­nirea Iaşi încheie turul campionatu­­lui republican de fotbal pe locul II al seriei a 2-a a Categoriei B, la nu­­mai două puncte de Rapid 2 Bucu­­reşti. Asupra evoluţiei echipei Uni­rea — ca şi a celorlalte echipe din regiunea noastră, — vom reveni în viitoarele noastre rubrici sportive Ţi­­nem însă să arătăm cu acest prilej că aşteptăm de la jucătorii acestei echipe — îndrăgită de către publicul ieşean — aceeaşi atitudine plină de modestie şi aceeaşi conştiinciozitate în pregătire — factori care vor crea preptizele unor noi succese. Ciurugă sutind periculos spre poarta echipei oaspe. Foto G. PAUL Poriam­ bucureştean Strop respinge cu dificultate in cor­ner o lovitură de la 16 m, executată de Creangă. După o dominare categorică, Dinamo Bîrlad a obţinut o victorie meritată Victoria dinamoviştilor bîrlădeni ob­ţinută în faţa echipei ieşene, CSMS este pe deplin meritată, deoarece tot timpul jocul a fost la discreţia gaz­delor. De fapt scorul putea fi mult mai sever, dacă Dinamo nu ar fi ratat situaţii clare de gol. Avantajaţi de vînt în prima repriză, dinamoviştii se instalează pur şi simplu în careul echipei CSAIS şi supun apărarea ie­şeană la un efort deosebit. Rînd pe rînd, Păun, Buimistriuc, Don şi în ultimă instanţă Ursache, salvează si­­tuaţii dificile. In min. 15 Pantici şu­tează fulgerător în bară, iar în mi­­nutele 20, 21, 30, 32, 40 — înaintaşii bîrlădeni ratează ocazii clare de gol. In această repriză, „teribila" înainta­re ieşeană n-a reuşit decît o singură acţiune (In min. 38 Baban trage pri­­mul şut... peste poartă). Se părea că scorul reprizei îr­tîia va rămîne alb. lată însă că în min. 44 Buimistriuc comite un henţ involuntar în careu şi arbitrul acordă 11 m. Lovitura este transformată de Moţoc şi scorul devine 1—0 pentru Dinamo. In cea de-a doua parte a jocului înaintaşii ieşeni nu reuşesc decît de două ori sa pună în pericol poarta apărată de Turcu. In schim­b, Dinamo, printr-un joc cu pase pe jos, are oca­zii mai clare, însă Chirilă şi Sluns­­chi ratează. Echipa CSMS n-a arătat nimic în acest joc, mai ales înainta­rea care a jucat fără nici un pic de elan, fiind lipsită de orice concepţie. Sub valoarea lor obişnuită au jucat extremele Dram şi Vasilescu. Dintre jucătorii ieşeni au corespuns doar Păun şi Demien, iar de la gazde cel mai bun a fost Pantici. Victoria dinamoviştilor este meritat, şi ea putea fi la un scor mai cat­­goric. In schimb, dezaprobăm gestu­­rile nesportive comise de Tilvescu, jo­cul periculos prestat de Constanti­­nescu. Au jucat formaţiile: Dinamo Bîrlad, Turcu, Berbeci, Mo­­ţoc, Istrate, Pitenchi, Constantinescu, Jurcă, Tilvescu, Chirilă, Slunschi, Pantici. CSMS Iaşi: Ursache, Păun, Bul­­mistriuc, Don — Demien, Pologea — Dram, Cruțiu, Bărbosu, Baban, Va­silescu.. .. ARHIP RlIGBl Constructorul Bîrlad a promovat în categoria A Echipa Constructorul a pro­movat în prima categorie a ţării. Duminică echipa locală a învins în camp. cat. B cu îl—0 (8—0) pe Zimbrul Tecuci. Intr-adevăr, formaţia, bîrlădea­nă a prestat şi în acest meci un joc frumos plin de fante­zie, cîştigînd pe merit. Ne-a plă­cut la echipa din Bîrlad con­cepţia modernă de joc, vitali­tatea în acţiuni şi mai ales tendinţa sănătoasă, de a prac­­tica un joc deschis, cu acţiuni pe lin­ia de trei sferturi. In­ prima parte a acestei întîlniri Constructorul şi-a dominat net adversarul, acţionînd în viteză, cu pase în clopot şi fente în­şelătoare, cu deschideri de pe o aripă pe alta, dovedindu-se o echipă matură, demnă de ca­tegoria A. Se cuvine a fi evi­denţiată pentru jocul frumos Întreaga echipă a Constructoru­lui şi în special Mănescu, Pu­­iu, Melinte şi Călin. Arbitrul Fulea (București), satisfăcător. I A. —oOo— Clasamentul seriei a II-a 1. Rapid II Buc. 13 10 1 2 41:15 21 2. Unirea Iaşi 13 9 1 3 25:17 19 3. Metalul Titanic 13 8 2 3 31:18 18 4. Flacăra Moreni 13 6 4 3 27:18 16 5. CSMS Iaşi 13 5 4 4 15:14 14 6. Poiana Cîmpina 13 5 3 5 22:20 13 7. Gloria Bistriţa 13 5 2 6 19:26 12 8. Din. Bîrlad 13 5 2 6 21:36 12 9. Unirea Focşani 13 4 3 6 24:30 11 10. Foresta Fălticeni 13 3 5 5 10:18 11 11. Dinamo Obor 13 4 2 7 20:19 10 12. Dinamo Galaţi 13 4 2 7 16:21 10 13. Progr. Suceava 13 3 3 7 17:11 9 14. Prahova 1 Mai P1 13 1 4 8 18:33 6 ­oOo. S-a încheiat campionatul orăşenesc Zilele trecute a avut loc fi­nala de şah a oraşului Iaşi. După discutarea tuturor runde­lor, locul I şi titlul de cam­pion a revenit tînărului Volo­­dea Vaisman, student în anul IV la facultatea de filologie, care a totalizat 9 puncte din 10 posibile. Victoria lui este meritată. Pe locul II şi III s-au clasat la egalitate de puncte (8) Ozias Vaisman şi ing. constantin Cio­chină. Locurile următoare au fost ocupate de: I. Ludaşel, 6­2 puncte. Dumitru Giurcanu (6 puncte), pe locurile VI, VII — Gheorghe Filipescu şi B. Tov­­ştiuc. C. PETRE corespondent S. F pag. 3-a Spartachiada de iarnă­­ a tineretului Ieri a început în întreaga ţară cea de a XV-a ediţie a Spartachia­­dei de iarnă a tineretului. Ca şi în trecutele ediţii rolul important în mobilizarea tinerilor îl au or­­ganizaţiile UTM, consiliile colecti­­velor sportive, ajutate de consi­liile raionale UCFS. Spartachiadele sunt mijloace eficace pentru atragerea tineretului în practicarea continuă a sportu­lui In faza pe colectiv (de masă) se depistează şi selecţionează acele elemente dotate care au perspec­­tive de dezvoltare şi care apoi sînt ridicate şi îndreptate spre sportul de performanţă. Cu ocazia fazei pe colectiv, prin munca pe care o desfăşoară co­misia raională sau orăşenească a Spartachiadei şi consiliile raionale UCFS, se întăreşte din punct de vedere organizatoric colectivul spor­tiv, se popularizează diferite dis­cipline sportive, tinerii sînt antre­­naţi să se înscrie în UCFS şi prin aceasta să practice regulat sportul. In colectivele sportive se creează noi secţii pe ramuri de sport şi sînt întărite cele existente, se ri­­dică baza materială a colectivului prin diferite construcţii ce se exe­cută în mod voluntar de către ti­neri. In felul acesta sportul în pe­­rioada de iarnă în satele regiunii noastre devine un bun mijloc de recreere, un prieten al tineretului. Actuala ediţie a Spartachiadei de iarnă cuprinde următoarele dis­cipline sportive: schi — băieţi şi fete —, şah — băieţi şi fete; tenis de masă — băieţi şi fete, patinaj — băieţi şi fete, gimnas­tică — băieţi şi fete — haltere şi trîntă — băieţi. Concursurile vor fi organizate in următoarele etape. Pe colectiv: 1 decembrie 1958 — 15 februarie 1959, pe raion şi regiune 15 februarie — 15 mar­­tie 1959, finala: 20—30 martie 1959. Se clasifică de la o etapă la alta primii clasaţi. La concursurile din cadrul Spar, tachiadei pot lua parte toţi tinerii de la 14 ani admişi de controlul medical. Un concurent nu poate participa la mai mult de două probe. Pentru reuşita acestei ediţii s-au creat comisii de organizare a Spartachiadei. Nu trebuie să existe nici un membru UCFS în afara concursu­rilor din cadrul Spartachiadei. Tineri muncitori, ţărani munci­tori, elevi , studenţi! Inscrieţi-vă şi participaţi la probele Sparta­chiadei. Campionatul Pasionata competiţie destinată ti­nerilor — campionatul regional ,de juniori — s-a încheiat de curînd. In cele 7 etape, au început să se re­marce elemente de valoare pentru fotbalul nostru din regiune. Jocurile au mulţumit în bună parte. De multe ori nu s-au corectat însă greşelile tehnice care le făceau juniorii, iar latura disciplinară a lăsat mult de dorit. In general nu s-au ţinut şedinţe de analiză după jocuri. Comisia regională de fotbal a greşit atunci cînd n-a programat juniorii în deschidere, dar mai ales nu le-a dat posibilitatea să vadă şi ei jocuri divizionare, programîndu-i pe alt te­ren la aceeaşi oră. Echipele divizio­nare din Iaşi au neglijat mult se­­lecţionarea de noi juniori şi mărirea loturilor. La CSMS I (antrenor Dumitru Strea­şină) a existat multă bunăvoinţă pentru lucrul cu juniorii. Aceasta ne-o dovedeşte media generală a lor care este de circa 16 ani. Putem re­marca pe talentaţii juniori Corneilu Ifrim, Vasile Carp, Corneilu Gavrilă, Constantin Tudor şi Corneliu Popes­­cu. Activitate intensă a depus şi CFR Paşcani pentru a avea un geJ bun de juniori. Antrenorul Gică Bărbu­­lescu şi fotbaliştii fruntaşi Atanasiu şi Stirina au căutat să formeze o bună tehnică individuală a jucători­ regional­e juniori­ lor Lolinschi, Cocuţa, Zmău, Horja şi alţii. La încheierea turului clasamentul arătă astfel : 1. CSMS I Iaşi 7 6 0 1 26:5 12 II. CFR Paşcani 7 6 0 1 40:8 12 III. Ţesătura Iaşi 7 4 12 13:14 9 IV. Unirea II Iaşi 7 4 0 3 15:18 8 V. Dinamo Bîrlad 7 2 14 19:21 5 VI. Voinţa Iaşi 7 2 0 5 13:27 4 VII. CSMS II Iaşi 7 115 10:26 3 VIII. Unirea I Iaşi 7 1 1 5 6:23 3 Paralel cu campionatul regional s-a desfăşurat şi cel orăşenesc. Cele 3 echipe participante au înţeles rolul pe care îl au şi de aceea au căutat să joace mai bine, iar loturile au fost corespunzătoare. După cele 4 etape clasamentul arată astfel: Şcoala profesională auto 2. Penicilina Iaşi 3. Dinamo Iaşi 4 3 0 1 22 : 3 6 4 3 0 1 9:8 6 4 0 0 4 0 : 20 0 Facem cîteva recomandări colecti­velor sportive şi comisiei regionale de fotbal. Să fie programate mai multe întîl­niri de pitici înaintea jocurilor divi­zionare, iar juniorilor să le fie ofe­rită posibilitatea de a viziona în co­lectiv jocurile bune., . P. CODREA CONST­­ENEA , corespondenţi ! d VOLEI cat. A1 Un rezultat normal: C.S.M.S.—Ştiința Cluj 1-3 (16-14; 11-15; 7-15; 9-15) Evoluţia slabă a echipei de volei CSMS de la începutul campionatului divizionar A şi pînă în prezent, a nemulţumit pe spectatorii ieşeni. Şi duminică dimineaţa, CSMS, vrind par­­că să nu-şi dezmintă.,, tradiţia, a pier­dut în faţa Ştiinţei Cluj. Ceea ce a deosebit jocul ieşenilor în această partidă, de celelalte de pînă acum, este puterea de luptă care a animat aproape întreaga­­ echipă. Dar asta, bineînţeles, nu este sufi­cient pentru obţinera unui rezultat bun Formaţiei din localitate i,a lip­­sit, ca întotdeauna, o concepţie clară de joc, iar unii dintre echipieri au comis greşeli elementare (în special pe linia II-a). De blocaj h fileu nici nu mai pomenim. Se vede treaba că localnicii au şi uitat să facă acest lucru. Primul set este cîştigat la mare luptă de CSMS, iar în continuare, formaţia oaspe — din rîndul căreia s-au detaşat net Fieraru, Bărbuţă şi Cherbeţiu — a cîştigat cu uşurinţă 3 seturi la rînd şi cu aceasta partida, Gh. Ioniţă (Bacău) a arbitrat ex­item de slab.

Next