Flacăra Iaşului, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 3813-3838)
1958-12-02 / nr. 3813
Nr. 3818 Să înlăturăm formalismul din munca de partid Comuniştii din satele comunei Frumuşica-Hîrlău şi au ales de curînd noul comitet de partid. Cu acest prilej ei au analizat. In spirit critic şi autocritic modul în care comitetul comunal de partid şi organizaţiile de bază au muncit pentru mobilizarea ţăranilor muncitori — colectivişti, întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală — la lupta pentru înfăptuirea politicii partidului. Cu un deosebit interes a fostdezbătută problema întăririi şi dezvoltării unităţilor agricole socialiste existente în comună. Gospodăria colectivă şi-a dovedit superioritatea Colectiviştii din Vlădeni-Vale au obţinut în acest an, în medie, la hectar aproape 1.500 kg. grîu, peste 3.000 kg. porumb, 1.600 kg. floarea-soarelui şi 15.000 kg. cartofi, depăşind cu mult prevederile planului mai ales la porumb şi floareasoarelui. Aceasta a dat posibilitatea colectiviştilor să vîndă în acest an statului însemnate cantităţi de cereale printre carp, 17.000 kg. grîu, 4.000 kg. orz, 10.000 kg. porumb, 3.000 kg. floarea soarelui etc., ei realizînd un venit de peste 50.000 Iei. Rezultate bune au fost obţinute şi în dezvoltarea sectorului zootehnic. Traducînd în viaţă sarcinile reieşite din Consfătuirea de la Constanţa, organizaţia de bază a ajutat consiliul de conducere al gospodăriei şi a orientat adunarea generală a colectiviştilor în direcţia dezvoltării continue a acestui sector — aducător de mari venituri. Astfel, colectiviştii şi-au mai cumpărat în acest an 7 vaci de lapte, 8 scrofiţe pentru prăsilă şi şi-au mărit ferma de oi cu încă 42 capete. In prezent, fondul de bază al gospodăriei a sporit la aproape 200.000 lei. Toate acestea au făcut ca şi nivelul de trai al colectiviştilor să crească mereu. Aşa se explică de ce oamenii se conving pe zi ce trece asupra superiorităţii gospodăriei colective şi cer să fie primiţi în marea familie. Tănase Ianovici, Catinca Gorea, Foca C-tin, sunt citeva din familiile tip ţărani muncitori care au cerut şi au fost primite recent în gospodăria colectivă. Adunarea generală a apreciat şi rezultatele bune obţinute de întovărăşirile agricole, mai ales în sporirea producţiei la hectar. întovărăşirea din Storest, de pildă, a dobîndit 1.500 kg. grîu şi 3.000 kg. porumb la hectar, iar cea din satul Şendreni a realizat 1.486 kg. grîu şi 3.000 kg. porumb la hectar. Cînc propriile hotărîri nu sînt îndeplinite Fără a minimaliza succesele obţinute în întărire, şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii, adunarea generală a comuniştilor a subliniat că faţă de posibilităţile existente în comună rezultatele dobîndite în această direcţie sunt încă nesatisfăcătoare. Deşi gospodăria colectivă şi întovărăşirile agricole şi-au dovedit pe deplin superioritatea faţă de sectorul individual (ţăranii muncitori cu gospodărie individuală au cules cu aproape 500 kg. grîu Alegerea comitetului comunal de partid Frumuşica şî 1.200 kg. porumb mai puţin la hectar), totuşi în acest an numărul celor ce au intrat în unităţile agricol şi socialiste este încă mic, ceea ce face ca procentul cooperativizării pe comună să fie abia de 15 la sută. Se pune întrebarea: Care este cauza ce a determinat o astfel de situaţie? Atît darea de seamă, cit şi discuţiile au scos în evidenţă faptul că principala cauză care a determinat existenţa unei astfel de situaţii este slab,, muncă politică desfăşurată de comitetul comunal de partid şi organizaţiile de bază. — In activitatea comitetului comunal de partid — au spus în cuvîntul lor tov. Gh. Bălăşescu şi Dumitru Burcă — s.a manifestat mult formalism. E drept că în şedinţele de comitet au fost analizate principalele probleme privind munca pentru întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii şi tot de atîtea ori au fost adoptate şi hotăriri. Dar despre felul în care ele sunt traduse în viaţă, nu se mai ocupa nimeni. Comitetul comunal de partid a manifestat formalism şi nu îndrumarea activităţii organizaţiilor de bază. Şi că aşa stau lucrurile ne-o dovedeşte următorul exemplu: întovărăşirea agricolă din satul Storeşti n-a ţinut în acest an nici o adunare generală; aici s-au manifestat serioase neajunsuri în respectarea statutului model. Dar organizaţia de bază n-a luat nici o măsură pentru îndrumarea comitetului de conducere a întovărăşirii, n-a încredinţat sarcini concrete fiecărui membru de partid, privind dezvoltarea ei multilaterală. Este oare de mirare faptul că fondul de bază al întovărăşirii este încă mic? Că nici în prezent nu se efectuează toate lucrările agricole în comun? Comitetul comunal de partid s-a mulţumit doar să constate starea de fapt dar nu a luat nici o măsură pentru a ajuta concret organizaţia de bază respectivă. — E drept că tovarăşii din comitetul de partid au venit pe la noi la întovărăşire — a spus în cuvîntul său tov. Spiridon Dumitru. Dar aşa cum au venit, aşa au plecat. Situaţia, nu-i deloc mai bună nici la întovărăşirile agricole din satele: Şendreni, Rădeni şi Unsa, ultimele două neavînd nici pină în prezent fond de bază. Pe bună dreptate s-a arătat în adunare că comitetul de partid n-a militat pentru popularizarea experienţei pozitive şi a rezultatelor bune obţinute de colectivişti, că n-a ajutat organizaţiile de bază in antrenarea tuturor membrilor de partid la rezolvarea sarcinilor economice şi politice ale întovărăşirilor. Lipsurile manifestate în munca pentru întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii — s-a arătat în adunare — sunt o urmare a faptului că nici comitetul raional de partid n-a ajutat în suficientă măsură activitatea organizaţiei comunale de partid. Tov. Radovici loan, fost secretar al comitetului raional de partid, venea des la Frumuşica. Dar niciodată nu s-a ocupat temeinic de îndrumarea concretă a activităţii comitetului comunal de partid. In hotărîrea adoptată la sfîrşitul adunării au fost prevăzute o seamă de sarcini concrete privind întărirea economico-organizatorică a unităţilor agricole socialiste, în lumina Consfătuirii de la Constanţa, întărirea rolului de conducător politic al organizaţiilor de bază, mobilizarea colectiviştilor şi intovărăşiţilor la lupta pentru creşterea producţiei agricole la hectar, sporirea avutului obştesc, atragerea de noi familii pe fagaşul agriculturii socialiste. G LAURENTIU Îmbunătăţirea principiilor de premiere -stimulent pentru realizarea planului în fiecare secţie Recent hotărirea, care a adus o serie de îmbunătăţiri principiilor de premiere a personalului tehnic-administrativ din unităţile economice, constituie un nou imbold în activitatea întreprinderii noastre. O pîrghie puternică pentru cointeresarea largă a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor din întreprinderi, la creşterea continuă a producţiei o constituie sistemul de salarizare la baza căreia stă principiul socialist al retribuţiei după muncă. In cursul anului trecut, pe baza prevederilor plenarei CC al PMR din decembrie 1956 au fost exprimentate în toate ramurile economiei naţionale măsuri de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii. Această acţiune a fost precedată de o largă consultare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, iar propunerile făcute au contribuit la ridicarea nivelului de organizare a muncii şi la creşterea producţiei. Odată cu sporirea producţiei şi productivităţii muncii, cu îmbunătăţirea calităţii producţiei şi reducerea preţului de cost, a crescut şi cîştigul muncitorilor. In întreprinderea noastră, unde s-au obţinut importante succese în producţie, în urma aplicării sistemului îmbunătăţit de salarizare cîştigul mediu al muncitorilor a cunoscut o creştere de peste 17 la sută. Muncitorii întreprinderii noastre — care în mare majoritate lucrează în acord — pe lîngă salariul tarifar şi cîştigul realizat pentru depăşiri de normă, primesc premii pentru realizarea de economii sau produse de calitate superioară. Alături de muncitori, o contribuţie importantă la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan o aduce personalul tehnic administrativ. Sistemul premiat privind personalul tehnic şi administrativ introdus în 1952, deşi a contribuit într-o măsură importantă la obţinerea succeselor în producţie, a avut şi o serie de lipsuri. O principală lipsă a vechiului sistem de premiere constă — aşa după cum se arată şi în noua hotărîre — în faptul că regulamentul de premiere nu condiţiona îndeplinirea planului pe o perioadă de mai lungă durată — trimestru şi an. De aceea la unele întreprinderi s-a recurs la defalcarea neproporţională a planului pe luni, stabilindu-se pentru două luni ale unui trimestru o sarcină minimă — uşor realizabilă — lucru ce a făcut ca planul pe trimestru să nu fie realizat. Asemenea practici au făcut ca sistemul de premiere să piardă în mare măsură din rolul său stimulator şi ca sistemul premiat să fie considerat drept un adaos la salariul personalului tehnico-administrativ. Noua reglementare a sistemului de premiere a personalului tehnic şi administrativ prevede acordarea de premii în funcţie de îndeplinirea sarcinilor de pian pe o perioadă mai lungă, de reducerea într-o măsură cît mai însemnată a preţului de cost, condiţie hotăritoare pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Hotărîrea recent emisă, prin care se îmbunătăţesc principiile de premiere a personalului tehnic administrativ va duce la o cointeresare şi mai mare a tehnicienilor pentru valorificarea largă a rezervelor de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de reducere a preţului de cost şi de creştere a rentabilităţii întreprinderilor Colectivul sectorului ţesătorie al unităţii A a fabricii „Ţesătura“, unde lucrez, însufleţit de prevederile noii hotărîri cu privire la îmbunătăţirea principiilor de premiere, a dat un nou avînt întrecerii socialiste. In luna octombrie de pildă, maiştrii au luat astfel de măsuri pentru organizarea muncii încît fiecare secţie a sectorului şi-a depăşit sarcinile de producţie. In perioada 1—25 noiembrie am obţinut de asemenea realizări frumoase. Am produs peste sarcinile de plan prevăzute pentru perioada respectivă 26.307 m.p. ţesături. Ne vom strădui să muncim şi mai bine astfel să contribuim la obţinerea de produse multe, bune şi cît mai ieftine. ROBERT SFAITZER m maistru principal „Ţesătura“ ___ FLACARA TASULUI ttrrrerrr*.* * * m«« u’ * *********** «« ****** * *********** ****************** ************ | FOTBAL cat. B 1 Unirea Iaşi a cîştigat întîlnirea cu Rapid 2 Bucureşti Cei aproape 10.000 de spectatori care în tot cursul întâlnirii dintre Unirea Iaşi şi Rapid 2 Bucureşti au înetajat frenetic echipa locală, au avut prilejul, după consumarea celor 90 de minute de joc, să aplaude victoria categorică şi deplin meritată a formafiei ieşene Aplauzele nu i-au râs plătit pe jucătorii de la Unirea numai pentru comportarea lor excelenţa din întîlnirea cu liderul seriei, ci pentru întreaga evoluţie din cea de a doua parte a turului cînd, îmbunătăţindu şi necontenit pregătirea, jucatorii ieșeni au reuşit să cîştige in serie atît acasă cît şi în deplasare, atit în compania echipelor care luptă cu disperare pentru evitarea retrogradării cît şi a celor de pe primele locuri ale clasamentului . Duminică, Unica a învins fără drept de apel în urma unui joc în care coechipierii săi au dominat teritorial majoritatea tirapului şi au bombardat continuu poartă adversă. Chiar din primele minute al jocului Cojocaru şi Cărinţii trag puternic la poartă, iar în ruin , portarul bucureştean Stroe este nevoit să respingă cu mare greutate în corner o lovitură de la 16 m., execuţia de Creangă. Urmează alte ocazii favorabile, dar Căruntu, Cojocaru, Ciurugă, nu reuşesc să concretizeze. In ultimele 15 minute ale primei reprize, bucureştenii, avantajaţi de un vînt puternic, au o oarecare dominare teritorială, dar nu şi faze favorabile la poarta ieşeană. La reluare coechiperii Unirii atacă dezlănţuit, şutind mult la poartă şi obţinînd cîteva lovituri din marginea careului advers. Golul pluteşte în aer Şi el survine în mod firesc în min 64, în următoarele împrejurări: după o combinaţie a întregii înaintări, Măriuţă pasează printr-o foarfecă splendidă şi Cornntu şutează cu mult calm şi Precizie dintr-un unghi dificil, înscriind primul punct. Rapidiştii depun eforturi pentru a remonta şi au o bună legătură în câmp, combină frumos, dar acţiunile pe care le încheagă se opresc în marginea careului de 16 m., unde apărătorii ieșeni intervin cu promptitudine. In ultimul sfert de oră jucătorii de la Unirea pun din nou stăpînire pe joc, atacă dezlănţuit şi minute în şir se creează faze care produc mare panică în careul advers. La una din aceste faze Cojocaru înscrie în min 85, pecetluind scorul final, 2—0. Victoria echipei locale este meritată atît prin prizma jocului de ansamblu cît, mai ales, prin raportul de ocazii create la cele două porţi. Jocul a fost excelent condus de arbitrul bucureştean P. Rapaport, care a dat dovadă de autoritate şi deplină competenţă Arbitrajul său foarte bun a fost aplaudat minute în şir. UNIREA IAŞI: Fierea — Dumitraşciuc, Cernea, Hess — Bedivan, Ionescu — Măriuţă, Căruntu, Cojocaru, Creangă, Ciurugă. RAPID 2 BUCUREŞTI: Stroe — Alexa, Cristescu, Rădulescu — Popescu, Arieşeanu — Călin, Mihai, Leahevici, Mafteuţă, Lazăr. S.a remarcat întreaga echipă ieşeană, meritînd a fi în special evidenţiaţi Bedivan, Căruntu, Creangă şi Dumitraşciuc. De la Rapid 2 Bucureşti au muncit foarte mult mijlocaşii de margine Popescu Şi Arieşeanu In urma victoriei de duminică, Unirea Iaşi încheie turul campionatului republican de fotbal pe locul II al seriei a 2-a a Categoriei B, la numai două puncte de Rapid 2 Bucureşti. Asupra evoluţiei echipei Unirea — ca şi a celorlalte echipe din regiunea noastră, — vom reveni în viitoarele noastre rubrici sportive Ţinem însă să arătăm cu acest prilej că aşteptăm de la jucătorii acestei echipe — îndrăgită de către publicul ieşean — aceeaşi atitudine plină de modestie şi aceeaşi conştiinciozitate în pregătire — factori care vor crea preptizele unor noi succese. Ciurugă sutind periculos spre poarta echipei oaspe. Foto G. PAUL Poriam bucureştean Strop respinge cu dificultate in corner o lovitură de la 16 m, executată de Creangă. După o dominare categorică, Dinamo Bîrlad a obţinut o victorie meritată Victoria dinamoviştilor bîrlădeni obţinută în faţa echipei ieşene, CSMS este pe deplin meritată, deoarece tot timpul jocul a fost la discreţia gazdelor. De fapt scorul putea fi mult mai sever, dacă Dinamo nu ar fi ratat situaţii clare de gol. Avantajaţi de vînt în prima repriză, dinamoviştii se instalează pur şi simplu în careul echipei CSAIS şi supun apărarea ieşeană la un efort deosebit. Rînd pe rînd, Păun, Buimistriuc, Don şi în ultimă instanţă Ursache, salvează situaţii dificile. In min. 15 Pantici şutează fulgerător în bară, iar în minutele 20, 21, 30, 32, 40 — înaintaşii bîrlădeni ratează ocazii clare de gol. In această repriză, „teribila" înaintare ieşeană n-a reuşit decît o singură acţiune (In min. 38 Baban trage primul şut... peste poartă). Se părea că scorul reprizei îrtîia va rămîne alb. lată însă că în min. 44 Buimistriuc comite un henţ involuntar în careu şi arbitrul acordă 11 m. Lovitura este transformată de Moţoc şi scorul devine 1—0 pentru Dinamo. In cea de-a doua parte a jocului înaintaşii ieşeni nu reuşesc decît de două ori sa pună în pericol poarta apărată de Turcu. In schimb, Dinamo, printr-un joc cu pase pe jos, are ocazii mai clare, însă Chirilă şi Slunschi ratează. Echipa CSMS n-a arătat nimic în acest joc, mai ales înaintarea care a jucat fără nici un pic de elan, fiind lipsită de orice concepţie. Sub valoarea lor obişnuită au jucat extremele Dram şi Vasilescu. Dintre jucătorii ieşeni au corespuns doar Păun şi Demien, iar de la gazde cel mai bun a fost Pantici. Victoria dinamoviştilor este meritat, şi ea putea fi la un scor mai catgoric. In schimb, dezaprobăm gesturile nesportive comise de Tilvescu, jocul periculos prestat de Constantinescu. Au jucat formaţiile: Dinamo Bîrlad, Turcu, Berbeci, Moţoc, Istrate, Pitenchi, Constantinescu, Jurcă, Tilvescu, Chirilă, Slunschi, Pantici. CSMS Iaşi: Ursache, Păun, Bulmistriuc, Don — Demien, Pologea — Dram, Cruțiu, Bărbosu, Baban, Vasilescu.. .. ARHIP RlIGBl Constructorul Bîrlad a promovat în categoria A Echipa Constructorul a promovat în prima categorie a ţării. Duminică echipa locală a învins în camp. cat. B cu îl—0 (8—0) pe Zimbrul Tecuci. Intr-adevăr, formaţia, bîrlădeană a prestat şi în acest meci un joc frumos plin de fantezie, cîştigînd pe merit. Ne-a plăcut la echipa din Bîrlad concepţia modernă de joc, vitalitatea în acţiuni şi mai ales tendinţa sănătoasă, de a practica un joc deschis, cu acţiuni pe linia de trei sferturi. In prima parte a acestei întîlniri Constructorul şi-a dominat net adversarul, acţionînd în viteză, cu pase în clopot şi fente înşelătoare, cu deschideri de pe o aripă pe alta, dovedindu-se o echipă matură, demnă de categoria A. Se cuvine a fi evidenţiată pentru jocul frumos Întreaga echipă a Constructorului şi în special Mănescu, Puiu, Melinte şi Călin. Arbitrul Fulea (București), satisfăcător. I A. —oOo— Clasamentul seriei a II-a 1. Rapid II Buc. 13 10 1 2 41:15 21 2. Unirea Iaşi 13 9 1 3 25:17 19 3. Metalul Titanic 13 8 2 3 31:18 18 4. Flacăra Moreni 13 6 4 3 27:18 16 5. CSMS Iaşi 13 5 4 4 15:14 14 6. Poiana Cîmpina 13 5 3 5 22:20 13 7. Gloria Bistriţa 13 5 2 6 19:26 12 8. Din. Bîrlad 13 5 2 6 21:36 12 9. Unirea Focşani 13 4 3 6 24:30 11 10. Foresta Fălticeni 13 3 5 5 10:18 11 11. Dinamo Obor 13 4 2 7 20:19 10 12. Dinamo Galaţi 13 4 2 7 16:21 10 13. Progr. Suceava 13 3 3 7 17:11 9 14. Prahova 1 Mai P1 13 1 4 8 18:33 6 oOo. S-a încheiat campionatul orăşenesc Zilele trecute a avut loc finala de şah a oraşului Iaşi. După discutarea tuturor rundelor, locul I şi titlul de campion a revenit tînărului Volodea Vaisman, student în anul IV la facultatea de filologie, care a totalizat 9 puncte din 10 posibile. Victoria lui este meritată. Pe locul II şi III s-au clasat la egalitate de puncte (8) Ozias Vaisman şi ing. constantin Ciochină. Locurile următoare au fost ocupate de: I. Ludaşel, 62 puncte. Dumitru Giurcanu (6 puncte), pe locurile VI, VII — Gheorghe Filipescu şi B. Tovştiuc. C. PETRE corespondent S. F pag. 3-a Spartachiada de iarnă a tineretului Ieri a început în întreaga ţară cea de a XV-a ediţie a Spartachiadei de iarnă a tineretului. Ca şi în trecutele ediţii rolul important în mobilizarea tinerilor îl au organizaţiile UTM, consiliile colectivelor sportive, ajutate de consiliile raionale UCFS. Spartachiadele sunt mijloace eficace pentru atragerea tineretului în practicarea continuă a sportului In faza pe colectiv (de masă) se depistează şi selecţionează acele elemente dotate care au perspective de dezvoltare şi care apoi sînt ridicate şi îndreptate spre sportul de performanţă. Cu ocazia fazei pe colectiv, prin munca pe care o desfăşoară comisia raională sau orăşenească a Spartachiadei şi consiliile raionale UCFS, se întăreşte din punct de vedere organizatoric colectivul sportiv, se popularizează diferite discipline sportive, tinerii sînt antrenaţi să se înscrie în UCFS şi prin aceasta să practice regulat sportul. In colectivele sportive se creează noi secţii pe ramuri de sport şi sînt întărite cele existente, se ridică baza materială a colectivului prin diferite construcţii ce se execută în mod voluntar de către tineri. In felul acesta sportul în perioada de iarnă în satele regiunii noastre devine un bun mijloc de recreere, un prieten al tineretului. Actuala ediţie a Spartachiadei de iarnă cuprinde următoarele discipline sportive: schi — băieţi şi fete —, şah — băieţi şi fete; tenis de masă — băieţi şi fete, patinaj — băieţi şi fete, gimnastică — băieţi şi fete — haltere şi trîntă — băieţi. Concursurile vor fi organizate in următoarele etape. Pe colectiv: 1 decembrie 1958 — 15 februarie 1959, pe raion şi regiune 15 februarie — 15 martie 1959, finala: 20—30 martie 1959. Se clasifică de la o etapă la alta primii clasaţi. La concursurile din cadrul Spar, tachiadei pot lua parte toţi tinerii de la 14 ani admişi de controlul medical. Un concurent nu poate participa la mai mult de două probe. Pentru reuşita acestei ediţii s-au creat comisii de organizare a Spartachiadei. Nu trebuie să existe nici un membru UCFS în afara concursurilor din cadrul Spartachiadei. Tineri muncitori, ţărani muncitori, elevi , studenţi! Inscrieţi-vă şi participaţi la probele Spartachiadei. Campionatul Pasionata competiţie destinată tinerilor — campionatul regional ,de juniori — s-a încheiat de curînd. In cele 7 etape, au început să se remarce elemente de valoare pentru fotbalul nostru din regiune. Jocurile au mulţumit în bună parte. De multe ori nu s-au corectat însă greşelile tehnice care le făceau juniorii, iar latura disciplinară a lăsat mult de dorit. In general nu s-au ţinut şedinţe de analiză după jocuri. Comisia regională de fotbal a greşit atunci cînd n-a programat juniorii în deschidere, dar mai ales nu le-a dat posibilitatea să vadă şi ei jocuri divizionare, programîndu-i pe alt teren la aceeaşi oră. Echipele divizionare din Iaşi au neglijat mult selecţionarea de noi juniori şi mărirea loturilor. La CSMS I (antrenor Dumitru Streaşină) a existat multă bunăvoinţă pentru lucrul cu juniorii. Aceasta ne-o dovedeşte media generală a lor care este de circa 16 ani. Putem remarca pe talentaţii juniori Corneilu Ifrim, Vasile Carp, Corneilu Gavrilă, Constantin Tudor şi Corneliu Popescu. Activitate intensă a depus şi CFR Paşcani pentru a avea un geJ bun de juniori. Antrenorul Gică Bărbulescu şi fotbaliştii fruntaşi Atanasiu şi Stirina au căutat să formeze o bună tehnică individuală a jucători regionale juniori lor Lolinschi, Cocuţa, Zmău, Horja şi alţii. La încheierea turului clasamentul arătă astfel : 1. CSMS I Iaşi 7 6 0 1 26:5 12 II. CFR Paşcani 7 6 0 1 40:8 12 III. Ţesătura Iaşi 7 4 12 13:14 9 IV. Unirea II Iaşi 7 4 0 3 15:18 8 V. Dinamo Bîrlad 7 2 14 19:21 5 VI. Voinţa Iaşi 7 2 0 5 13:27 4 VII. CSMS II Iaşi 7 115 10:26 3 VIII. Unirea I Iaşi 7 1 1 5 6:23 3 Paralel cu campionatul regional s-a desfăşurat şi cel orăşenesc. Cele 3 echipe participante au înţeles rolul pe care îl au şi de aceea au căutat să joace mai bine, iar loturile au fost corespunzătoare. După cele 4 etape clasamentul arată astfel: Şcoala profesională auto 2. Penicilina Iaşi 3. Dinamo Iaşi 4 3 0 1 22 : 3 6 4 3 0 1 9:8 6 4 0 0 4 0 : 20 0 Facem cîteva recomandări colectivelor sportive şi comisiei regionale de fotbal. Să fie programate mai multe întîlniri de pitici înaintea jocurilor divizionare, iar juniorilor să le fie oferită posibilitatea de a viziona în colectiv jocurile bune., . P. CODREA CONSTENEA , corespondenţi ! d VOLEI cat. A1 Un rezultat normal: C.S.M.S.—Ştiința Cluj 1-3 (16-14; 11-15; 7-15; 9-15) Evoluţia slabă a echipei de volei CSMS de la începutul campionatului divizionar A şi pînă în prezent, a nemulţumit pe spectatorii ieşeni. Şi duminică dimineaţa, CSMS, vrind parcă să nu-şi dezmintă.,, tradiţia, a pierdut în faţa Ştiinţei Cluj. Ceea ce a deosebit jocul ieşenilor în această partidă, de celelalte de pînă acum, este puterea de luptă care a animat aproape întreaga echipă. Dar asta, bineînţeles, nu este suficient pentru obţinera unui rezultat bun Formaţiei din localitate i,a lipsit, ca întotdeauna, o concepţie clară de joc, iar unii dintre echipieri au comis greşeli elementare (în special pe linia II-a). De blocaj h fileu nici nu mai pomenim. Se vede treaba că localnicii au şi uitat să facă acest lucru. Primul set este cîştigat la mare luptă de CSMS, iar în continuare, formaţia oaspe — din rîndul căreia s-au detaşat net Fieraru, Bărbuţă şi Cherbeţiu — a cîştigat cu uşurinţă 3 seturi la rînd şi cu aceasta partida, Gh. Ioniţă (Bacău) a arbitrat exitem de slab.