Flacăra Iaşului, mai 1959 (Anul 15, nr. 3940-3964)

1959-05-03 / nr. 3940

Hr. 3940 rEACARS ISStTjCfl Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. 1-a)­­a cărui conducere ei îşi făuresc o Viaţă tot mai bună. Ei sunt mîndri că Bucureştiul lor, Capitala ţârii, a devenit în anii construcţiei socialiste cel mai important­ centru economic al patriei. Industria Capitalei a dat anul trecut peste 21 la sută din pro­ducţia globală a întregii ţări. Pe graficele purtate de demonstranţi sînt înscrise succesele obţinute în urma aplicării hotărîrilor plenarei C.C. al PMR din noiembrie 1­958, prin des­coperirea de noi şi noi rezerve in­terne prin valorificarea lor tot mai eficace, prin realizarea de economii şi reducerea preţului de cost. Râspunzînd chemării patriotice a celor 8 întreprinderi din Capitală, întreprinderile bucureştene raportează că au realizat în primul trimestru al anului, peste plan economii de 30.352.000 lei. Cunoscuţii metalurgişti de la uzine­le ,,23 August" înfăţişează pe un car alegoric machetele cîtorva din produsele de înaltă tehnicitate rea­lizate în ultimul timp: trenul automo­tor Diesel - electric, pus în circu­laţie, vagoane cisterne şi de marfă de mare capacitate­­Prin aceste pro­duse- prin motoarele pentru indus­tria petroliferă, utilajele de siderur­gie, utilajele pentru industria noastră chimică, liniile de ciment etc- ei contribuie la înzestrarea tehnică a industriei noastre în plină dezvoltare- Un grafic purtat în coloană com­pară realizările din trimestrul întîi 1959 cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Producţia globală a crescut în acest timp cu peste 20 la sută, iar productivitatea muncii cu 14,3 la sută. Din rîndul manifestaţilor răsună cu putere lozincile ,.Salut frăţesc eroicu­lui popor sovietic, constructor al co­­munismuluil". Slavă gloriosului Par­tid Comunist al Uniunii Sovietice, detaşamentul de frunte al mişcării comuniste internaţionalei". ..Trăiască în veci prietenia şi colaborarea fră­ţească între poporul român şi popoa­rele Uniunii Sovietice" ! Aceste cu­vinte exprimă dragostea neţărmurită şi recunoştinţa tuturor oamenilor muncii din ţara noastră faţă de ma­rele popor sovietic, care ne dă un a­­jutor frăţesc, deosebit de preţios în mersul nostru înainte spre victoria socialismului, întărirea prieteniei­­­ alianţei cu URSS, cu toate ţările so­cialiste surori, este o cauză scumpă oamenilor muncii din ţara noastră. Un car alegoric înfăţişează sugestiv unitatea de nezdruncinat dintre ţări­le puternicului lagăr socialist. Cuvin­tele înscrise pe două pancarte mari: ,,In anul 1965 ţările lagărului socia­list vor produce mai mult de 50 la sută din producţia industrială mon­diala", umplu de mindrle inimile de­monstranţilor. Constructorii de combine de la u­­zinele „Semănătoarea" duc cu ei stea­gul roşu de întreprindere fruntaşă pe ţară, distincţie ce le-a fost acordată ca răsplată pentru contribuţia adusă la înzestrarea agriculturii cu maşini şi utilaje moderne. In această zi ei raportează că au depăşit toate an­gajamentele luate în cinstea măreţei sărbători, dînd peste plan 50 de combine de recoltat cereale şi reali­zez economii în valoare de 650.000 lei. Realizări deosebite vestesc şi cei­lalţi constructori de maşini agricole din Bucureşti, de la uzinele ,,Vasile Roaită" Icar etc. In fruntea coloanei oamenilor mun­cii din raionul Lenin sunt metalurgiştii de la uzinele Mao Tze­dun, repre­zentanţi ai industriei noastre de uti­laj petrolifer - ramură industrială creată în anii puterii populare. Pe carul alegoric al raionului este expusă noua instalaţie de sudură automată, construită în întregime de metalurgiştii uzinelor Mao Tze dun, în cinstea marii sărbători. Muncitorii acestor uzine, care poar­tă numele preşedintelui CC al Partidu­lui Comunist Chinez, împreună cu toţi oamenii muncii, adresează în ziua de 1 Mai im salut frăţesc gloriosului popor chinez. Ei manifestează puter­nic pentru întărirea prieteniei şi cola­borării frăţeşti dintre poporul român şi popoarele marii familii a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovie­tică­ Ca şi in alţi ani în fruntea coloa­nelor raionului Griviţa Roşie păşesc muncitorii ceferişti de la complexul CFR Griviţa Roşie, purtători ai unor glorioase tradiţii de luptă revoluţio­nară, Drapelul Consiliului de Miniş­tri şi al Consiliului Central al Sindica­telor de întreprindere fruntaşă pe ţară este purtat în primele rînduri, în care s-au încolonat fruntaşii în producţie, ceferişti distinşi cu ordine şi medalii, participanţii la luptele din 1933. In această zi de sărbătoa­re ei îşi exprimă bucuria pentru viaţa nouă pe care o trăiesc, mîndria că idealurile pentru care muncitorii Gri­­viţei au luptat în februarie 1933 au devenit astăzi realităţi. Glasurile demonstranţilor care trec prin faţa tribunelor se înmă­nunchează făcînd să răsune puternic chemarea la unitate a clasei munci­toare internaţionale în lupta pentru pace, prietenie şi colaborare între popoare, pentru încetarea imediată şi definitivă a tuturor felurilor de experienţe cu armele nucleare, pen­tru a se pune capăt politicii „răz­boiului rece". Miile de participanţi la sărbători­rea zilei de 1 Mai fac totodată din măreaţa demonstraţie o puternică manifestare a internaţionalismului pro­letar, a solidarităţii poporului român cu oamenii muncii din ţările capita­liste şi coloniale, care sărbătoresc a­­ceastă zi în condiţii de aprigă luptă împotriva exploatării şi asupririi, a mizeriei şi şomajului, pentru pîine, pace şi libertăţi democratice Metalurgiştii de la o altă mare întreprindere din Capitală, uzinele „Timpuri Noi", expun pe carul ale­goric al întreprinderii lor din raio­nul Tudor Vladimirescu cîteva dintre cele mai importante realizări ale lor. Coloanele de demonstranţi din u­­zinele metalurgice şi constructoare de maşini alternează cu cele ale mun­citorilor din industria bunurilor de consum, lată in grupuri masive pe muncitorii fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", ciştigători pentru a 14-a oară consecutiv, a Steagului roşu de întreprindere fruntaşă pe ra­­mură. La marea demonstraţie se află şi textiliştii de la „Flamura Roşie", „Ţe­­sătoriile Unite", „Mătasea Popu­lară" şi , l.’ie Pintilie". In nesfîrşitul fluviu de oameni care pătrunde în Piaţa Stalin sunt munci­torii de la „Industria Bumbacului", „Ana Ipătescu", de la „Kirov", „Fla­căra Roşie", „Carmen" şi alte în­­­ret­rinderi din industria uşoară, ale căror grafice, panouri şi care ale­gorice prezintă sugestiv succesele în reducerea preţului de cost prin des­coperirea de noi rezerve interne, în îmbunătăţirea calităţii produselor. Re­prezentanţii oamenilor muncii din in­dustria uşoară raportează la marea sărbătoare că au dat peste plan, printre altele, 15 tone de fire de bumbac, 200.000 m.p. de ţesături de bumbac, peste 10.000 de perechi de încălţăminte de piele. In mulţimea de oameni care ma­nifestează în marea piaţă bucureş­­teană sunt şi grupuri compacte de lucrători din comerţul socialist. Apariţia constructorilor de pe şan­tierele Capitalei stîrneşte în tribute ropote de aplauze. Bucureştiul, oraş transformat într-un vast şantier de construcţii, se îmbogăţeşte an de an cu noi blocuri de locuit, confortabile, cu noi edificii social-culturale. De la începutul anului constructorii au dat în folosi­nţă oamenilor muncii din Bucureşti circa 900 de apartamente faţă de 760 planificate, inscripţia de pe carul lor alegoric vesteşte că în anul 1959 constructorii clădesc în Capita­lă 6400 de apartamente. Demonstrează de asemenea mii şi mii de cetăţeni care, mobilizaţi de deputaţii sfaturilor populare, partici­pă cu entuziasm la gospodărirea şi înfrumuseţarea Capitalei. In preajma zilei de 1 Mai peste 435.000 de ce­tăţeni au contribuit prin muncă vo­luntară ln pavarea a numeroase străzi, amenajarea de parcuri şi spaţii verzi. Trec prin faţa tribune­lor numeroase grupuri de tineri bro­­cadieri încadraţi în brigăzi utemiste de muncă patriotică. Atmosfera de sărbătoare, de nestă­vilită bucurie a demonstraţiei este sporită de echipele artistice ale în­treprinderilor şi Instituţiilor din Ca­pitală, d­in cîntece şi jocuri vesele, expu­­nînd bucuria vieţii noi pe care o trăiesc, păşesc în Piaţa Stalin gru­puri de muncitori fruntaşi din Gos­podăriile Agricole de Stat din jurul Capitalei. Apariţia lor stîrneşte aplau­ze în tribu­ne. Soseşte în Piaţa Stalin coloana oa­menilor de ştiinţă, avînd în frunte carul alegoric al Academiei R. P. Române. Carul alegoric exprimă preo­cupările şi hotărîrea celor peste 2000 de cercetători ştiinţifici de la Insti­tutul de fizică atomică, de la cele­lalte institute, secţii, laboratoare, sta­ţiuni experimentale ale Academiei de a-şi episocra şi de acum înainte in­­treaga lor capacitate creatoare dez­voltării ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră, rezolvării problemelor prac­tice şi teoretice ale dezvoltării eco­nomiei noastre socialiste. Prin faţa tribunelor trec de aseme­nea scriitori, muzicieni, oameni de teatru, artişti plastici. La marea demonstraţie a oameni­lor muncii sunt prezenţi şi mii de studenţi, viitori ingineri şi medici, e­­conomişti şi agronomi, profesori şi geologi, care astăzi se pregătesc în institutele de învăţămînt superior din Capitală. In rîndurile studenţilor care mani­festează se află numeroşi tineri care nu de mult erau muncitori în fabrici şi uzine. Printre aceştia se numără şi Ion Vîrcolacu, fost oţelar la uzi­nele Mao Tze-dun, azi student la fa­cultatea de metalurgie a institutului politehnic din Bucureşti, Gheorghe Moldovanu şi Victor Răilescu, foşti muncitori, în prezent studenţi ai fa­cultăţilor de mecanică şi electroener­­getică de la acelaşi institut. Ei re­prezintă noua generaţie de intelec­tuali ale cărei rînduri sporesc cu tot mai mulţi ingineri, profesori, cerce­tători ştiinţifici, oameni de artă, pro­veniţi din rîndurile muncitorilor şi ţăranilor muncitori, nemijlocit legaţi de producţie, cărora recenta hotă­­rîre a partidului şi guvernului pri­vind îmbunătăţirea învăţămîntului se­ral şi fără frecvenţă de cultură ge­nerală şi superior le deschide noi şi largi perspective de învăţătură, înfrăţiţi cu studenţii romîni, mani­festează studenţii sovietici, chinezi, algerieni, coreeni, vietnamezi, ira­kie­ni, albanezi, din Africa Ecuato­rială etc., care se pregătesc în in­stitutele de învăţămînt superior din ţara noastră, împreună cu studenţii defilează numeroase cadre didactice care, sub îndrumarea partidului, muncesc cu perseverenţă pentru edu­carea comunistă a tinerilor, pentru formarea lor ca constructori de nă­dejde ai socialismului. In rîndul manifestanţilor pot fi vă­zuţi, in grupuri compacte, medici şi cadre sanitare auxiliare, care, îm­preună cu colegii lor din întreaga ţară, au obţinut importante succese în aplicarea măsurilor luate de par­tid şi guvern pentru îngrijirea sănă­tăţii oamenilor muncii. Printre demonstranţi se află nume­roşi oameni ai muncii din rîndurile minorităţilor naţionale, cărora regimul democrat-popular, pe baza politicii naţionale leniniste a partidului, le-a asigurat egalitatea deplină în drep­turi cu poporul român. Ei sărbătoresc această zi manifestîndu-şi hotărîrea de a contribui înfrăţiţi cu toţi oa­menii muncii, la înflorirea patriei lor comune - Republica Populară Ro­mînă. Exprimînd unitatea de neclintit a întregului nostru popor în jurul par­tidului, într-o atmosferă de nestăvi­lit entuziasm şi voie bună, sutele de mii de oameni ,ai muncii salută cu căldură pe conducătorii partidului şi guvernului. Peste întreaga piaţă ră­sună puternice urale pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru guvernul ţării, pentru harnicul şi talentatul po­por, pentru noi succese în opera de construire a socialismului. Nu con­tenesc ovaţiile în cinstea gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, detaşamentul de frunte al mişcării comuniste internaţionale şi a po­porului sovietic care trecînd la con­struirea­­desfăşurată a comunismului, a deschis omenirii drumul larg spre înfăptuirea celei mai drepte orin­­duiri din Istorie - societatea comu­nistă. Răsună nesfîrşite aclamaţii dentul nostru­, pentru unitatea lagărului socialist, chezăşie a independenţei naţionale şi dezvoltării rapide a fiecăreia din­tre ţările socialiste. Pretutindeni se aud repetate chemări pentru unirea tuturor oamenilor cinstiţi din lume în lupta pentru apărarea păcii. Ele ex­primă sprijinul neprecupeţit al po­porului faţă de politica externă de pace şi colaborare internaţională a statului nostru democrat-popular. După ultimele coloane ale oameni­lor muncii sunetele trompetelor ves­tesc acum începutul trandiţionalei defilări a sportivilor din Capitală in cinstea zilei de 1 Mai. Zeci de tineri îmbrăcaţi în tricouri albe şi roşii inundă piaţa. La un semnal al to­belor ei se opresc şi înscriu cu trupurile lor „1 Mai". Parada sportivilor, exprimînd forţă, vioiciune, dîrzenie, este încheiată de membrii clubului şcolar. Coloana lor începe cu o piramidă deasupra că­reia flutură un steag albastru pe ca­re e înscris „Pace". Un grup de e­­leve execută cu steguleţe exerciţii ritmice de gimnastică în timp ce în văzduh îşi iau zborul sute de po­rumbei, simbol al păcii şi înfrăţirii intre popoare. Demonstraţia din ziua de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală ia sfîrşit. In piaţă, unde de-a lungul a ore în şir a fremutat entuziasmul mulţimii, răsu­nă acum solemn acor­­durile Internaţionalei, imnul de luptă al clasei muncitoare din întreaga lu­me, al frăţiei şi solidarităţii interna­ţionale a tuturor celor ce muncesc. (AGERPRES) Cuvîntarea tov. Gheorghe Apostol (Urmare din pag. 1­ a­­ceste ţări îşi manifestă cu tot mai multă putere hotărîrea de şi mari biruinţe ale nemuritor- a acţiona uniţi împotriva poli­celor idei ale comunismului, care luminează calea spre pro­gres a întregii omeniri, cale pe care păşesc cu fermitate şi însufleţire toate ţările lagăru­lui socialist, în frunte cu Uni­unea Sovietică. Poporul sovietic întîmpină ziua de 1 Mai prin noi şi stră­lucite succese în toate dome­niile de activitate, printr-un mare avint în lupta pentru rea­lizarea grandiosului plan septe­­nal. In anii apropiaţi Uniunea Sovietică va deţine primul loc din lume atît în ce priveşte volumul producţiei industriale, cit şi în ce priveşte bunăstarea poporului. Ţările lagărului so­cialist, Întărind continuu unita­tea lor Indestructibilă, relaţiile lor de colaborare şi întrajuto­rare frăţească, se dezvoltă în­tr-un ritm nemaicunoscut în istorie. In anul 1965 ţările lagăru­lui socialist vor produce mai mult de jumătate din întreaga pro­ducţie mondială şi vor asigu­ra oamenilor muncii o viaţă tot mai îmbelşugată şi mai fe­ricită, demonstrînd în modul cel mai convingător superiori­tatea sistemului socialist faţă de cel capitalist şi inevitabili­tatea victoriei depline a socia­lismului în întrecerea paşnică cu capitalismul. Ne bucurăm din toată inima de marile realizări ale glorio­sului popor sovietic, ale poporu­lui chinez şi ale tuturor celor­lalte popoare din familia ţări­lor socialiste, dorindu-le noi succese în lupta pentru con­struirea socialismului şi comu­nismului, pentru pace şi cola­borare între popoare. Tovarăşi, Ziua de 1 Mai este întâmpi­­nată de oamenii muncii din ţă­rile capitaliste, coloniale şi de­pendente în plină luptă împo­triva exploatării şi asupririi, pentru drepturi sociale, econo­mice şi libertăţi democratice, pr­­­ru­ independenţa naţională şi pace. Oamenii muncii din a­ticii cercurilor reacţionare, care aruncă pe umerii maselor largi populare toate consecinţele cri­zei economice, precum şi uria­şa povară a cheltuielilor mili­tare. Oamenii muncii din ţări­le capitaliste îşi dau tot mai bine seama că numai in con­diţiile socialismului, care des­fiinţează exploatarea omului de către om, poate să fie asigurat dreptul la muncă şi odihnă, nu­­mai în socialism pot fi lichidate mizeria, şomajul şi celelalte plăgi de nevindecat ale capitalismu­lui. Ne exprimăm solidaritatea noastră internaţională cu clasa muncitoare şi ceilalţi oamnei ai muncii din ţările capitaliste, care în frunte cu partidele co­muniste şi muncitoreşti luptă pentru o viaţă mai bună, pen­tru pace, democraţie şi socia­lism. Trimitem­ salutul nostru fră­ţesc oamenilor muncii din ţările coloniale, dependente cit şi din cele de curind eliberate,­care luptă cu abnegaţie pentru liber­tate şi independenţă naţională. Tovarăşi, Ziua de 1 Mai o sărbătorim anul acesta în condiţiile avîn­­tului forţelor păcii şi progresu­lui, care acţionează­ cu hotărîre împotriva politicii „războiului rece“ promovată de cercurile imperialiste internaţionale. Politica externă a Uniunii So­vietice şi a celorlalte ţări ale lagărului socialist, îndreptată spre apărarea păcii şi promo­varea coexistenţei paşnice între popoare, se bucură de spriji­nul şi aprobarea celor mai largi cercuri ale opiniei publi­ce din întreaga lume. Rezolvarea prin tratative a tuturor problemelor internaţio­nale litigioase, relaţii de prie­tenie şi colaborare între state — aceasta este voinţa clasei muncitoare, dorinţa arzătoare a tuturor popoarelor iubitoare de pace. Forţele păcii şi progresului de pretutindeni cer ca apropia­ta conferinţă a miniştrilor A­­facerilor Externe şi conferinţa şefilor de guverne ale statelor din Est şi Vest să aducă o con­tribuţie reală la consolidarea păcii între popoare. Poporul nostru muncitor spri­jină cu toată hotărîrea politi­ca Partidului Muncitoresc Ro­mân şi a guvernului Republicii Populal­e Bortiîne, care militea­ză pentru rezolvarea tuturor problemelor internaţionale în spiritul principiilor coexisten­ţei paşnice, se pronunţă pen­tru oprirea imediată, generală şi pentru totdeauna a experien­ţelor cu arme nucleare, pentru încheierea tratatului de pace cu Germania şi lichidarea regi­mului de ocupaţie în Berlinul occidental, pentru pacea şi secu­ritatea popoarelor din Europa şi din întreaga lume. Tovarăşi, Anul acesta de 1 Mai, Înflă­cărate chemare „Proletari din toate ţările, uniţi-văi“ răsună deosebit de puternic în inimile oamenilor muncii de pretutin­deni, însufleţiţi de succesele ţărilor lagărului socialist. Ra­zele strălucitoare ale comunis­­mului pătrund din ce în ce mai puternic in toate colţurile pămîntului. Nu­ţile nu poate stăvili lumina lui, aşa cum soa­rele nu poate fi împiedicat să răsară. Sub steagul nemuritoarelor idei ale marxism-leninismului, sub conducerea partidului, îna­inte spre victoria deplină a socialismului In scumpa noas­tră patrie, Republica Populară Romînă! Trăiască 1 Mai, ziua solida­rităţii internaţionale a celor ce muncesc în lupta pentru pace, democraţie şi socialism! Trăiască lagărul socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, bastionul de neînvins al păcii şi socialismului. Trăiască pacea între popoare! Sărbătorirea zilei de 1 Mai în regiune In cetatea rulmenţilor Bîrladul a îmbrăcat haină de sărbătoare. De la fabrica de rulmenţi, şi pînă la impună­toarea construcţie a Complexu­lui şcolar, de la fabrica de că­rămizi şi pînă în apropierea Staţiunii experimentale Perieni, steagurile şi placardele, florile şi lozincile­ purtate de demon­stranţi vorbesc despre dragos­tea oamenilor muncii faţă de măreaţa lor sărbătoare. Demonstranţii trec în revis­tă realizările ultimilor ani care au făcut din oraşul Bîrlad un şantier al muncii clocotitoare, al vieţii şi frumuseţii vremuri­lor noastre noi. Prin grija par­tidului şi guvernului s-au rea­lizat în anii de democraţie popu­lară măreţe edificii aie socialis­mului. Sub ochii bîrlădenilor au crescut şi se dezvoltă fa­­brica de rulmenţi, una din pu­ternicele pîrghii ale economiei noastre naţionale, fabrica de confecţii, marele complex şco­lar în care elevii — fii ai mun­citorilor şi ţăranilor muncitori — învaţă în săli de clasă con­fortabile, au la dispoziţie, săli de sport, ateliere, laboratoare şi biblioteci moderne. Birlădenii se mîndresc azi cu frumoa­sele clădiri ale Teatrului de Stat, cu blocurile muncitoreşti, cinematograful „23 August”, Muzeul de istorie şi ştiinţele naturii „Vasile Pârvan”, blocul tineretului de la FRB şi cel de la Complexul şcolar care au fost terminate în cinstea zilei de 1 Mai, stadionul tineretului, Spitalul veterinar, sanatoriul TBC, şcoala de ucenici FRB, parcul de cultură şi odihnă, noile unităţi ale întreprinderii locale „Drumul socialismului”, noi magazine de confecţii şi a­­limentare, moderna piaţă din centrul oraşului, extinderea şi modernizarea reţelei electrice şi a transportului în comun, baia comunală, impunătoarea construcţie a noului cinemato­graf care se ridică în centrul oraşului, noi blocuri de locuin­ţe ce vor fi zidite în anul aces­ta, zecile de străzi pavate, as­faltate sau construite din nou. E ora 9,45. La tribună ,îşi fac apariţia membri ai comitetului raional de partid. Tov- Nicolae Chir­ea, preşedinte al Consiliu­lui sindical raional des­chide mitingul oamenilor muncii din oraşul şi raionul Bîrlad, orga­nizat cu prilejul sărbătoririi zi­lei de 1 Mai. Despre însemnă­tatea acestei măreţe zile a vor­bit tov. Radu Musichi, prim secretar al Comitetului orăşe­nesc de partid, începe demonstraţia oameni­lor muncii din oraşul şi raionul Bîrlad. Prin faţa tribunei defi­lează în primele rînduri, gărzi­le muncitoreşti înarmate. Sînt oameni de la strunguri şi rabo­­teze, de la forje şi staţiile ter­mice, d® la rigla de calcul şi controlul calităţii rulmenţilor Ei exprimă forţa de neînvins a clasei noastre muncitoare. Ca un fluviu se revarsă spre tribună purtătorii cravatelor ro­şii, pionierii îi primăvara pa­triei. Cu mari tablouri ale lui Marx- Engels-Lenin, portretele mem­brilor Biroului politic al CC al PMR, cu steaguri roşii şi trico­lore, cu panouri şi grafice în­­făţişînd realizările întreprinde­rilor, păşesc prin faţa tribunei muncitorii din oraşul Bîrlad. Constructorii de rulmenţi au­ întîmpinat ziua de 1 Mai cu succese deosebite în producţie. In primele 4 luni ale anului s-au realizat economii, prin re­ducerea preţului de cost, în va­loare de aproximativ 1.200 000 lei. In această perioadă s-au e­­conomisit 88 tone din oţeluri, 1700 kg. pietre abrazive, etc. De la 23 aprilie fabrica de rul­menţi lucrează în contul lunii mai. In aceşti 6 ani au crescut aici sute de muncitori iscusiţi, meşteri cu o bogată experien­ţă, ingineri talentaţi. Numele forjorilor Teodor Macarie şi Cozma Chiriac, distinşi cu or­dine şi medalii, ale rectificato­rilor C-tin Gheorghe şi Elena Jercan, maiştrii Ion Secăreanu şi Gh. Druţu, strungarul Mihai Novac, lăcătuşul Iorgu Cotora­­nu, ori electricianul Victor A­­lexiuc sínt bine cunoscute. In rîndurile demonstranţilor păşeşte acum noua generaţie de metalurgişti. Sínt elevii şco­lii profesionale metalurgice. Vi­itorii strungari, forjori, recti­­ficatori sau lăcătuşi din condiţii minunate de învăţătură- Recen­ta Hotărîre a partidului şi gu­vernului cu privire la îmbună­tăţirea învăţămîntului de cultu­ră generală şi superior le-a deschis căi largi spr© învăţă­tură- Pînă acum la FRB alţi peste 240 de muncitori s-au an­gajat să-şi completeze studiile de cultură generală sau supe­­rioare fără a pleca din produc­ţie. Un bogat bilanţ de realizări l-au prezentat la demonstraţia Intîiului de mai şi muncitorii ceferişti, cei de la fabrica de confecţii, din comerţul de stat şi cooperatist, lucrătorii din industria locală, din învăţămînt şi cultură, ca şi cei de pe ogoa­rele raionului. Muncitori de la SMT Zorleni sau Griveşti, de la GAS Zorleni sau Tutova, colec­tiviştii de la Griviţa sau Dra­­galina. Rînduri, rînduri s-au revărsat în faţa tribunei coloanele de de­monstranţi din oraşul şi raionul Bîrlad care au manifestat en­tuziast pentru socialism ?­ pace. Coloana muncitorilor de la F.R.B. La Paşcani­ ­Prin telefon de la corespon­Paşcani, oraşul ceferiştilor, a îmbrăcat şi el haină de sărbă­toare. Ziua de 1 Mai, marea sărbătoare a oamenilor mui­cii de pretutindeni, a fost întîmpi­­nată cu bucurie, încă de la 9:30 dimineaţa, coloane de manifes­tanţi, avînd în frunte fanfara Atelierelor CFR Paşcani, au de­filat pe strada principală a o­­raşului, indreptîndu-se spre Parcul Muncitoresc. Aici, la ora 10, a avut loc mitingul oame­nilor muncii din Paşcani. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tov. Dumitru Aioanei, prim secretar al Comi­tetului raional de partid Paş­cani. Vorbitorul a subliniat în cuvîntul său succesele oameni­lor muncii din Paşcani obţinu­te în cinstea măreţei sărbători. El a arătat că, în frunte cu co­muniştii, colectivul de munci­tori al Atelierelor CFR Paşcani, de exemplu, a obţinut succese importante în producţie în tri­mestrul I 1959, perioadă în ca­re productivitatea muncii a crescut cu 0,6 la sută. Realizări deosebite au obţinut şi munci­torii Depoului CFR, care au e­­conomisit sute de tone combus­tibil convenţional în valoare de aproape 200.000 lei. De asemenea, oamenii muncii din agricultura raionului Paş­cani, luptînd pentru obţinerea unei recoltei bogate, au reuşit să termine însăminţările de primăvară cu 5 zile înainte de termenul stabilit. Expunerea tov. Dumitru Aioa­nei a fost deseori Întreruptă de aplauzele­ furtunoase şi Îndelun­gate ale oamenilor muncii care au scandat lozinci în cinstea prieteniei româno-sovietice, a partidului şi guvernului nostru, pentru pace între popoare. In încheierea mitingului, tov. Andrei Balint, secretar al Comi­tetului raional de partid Paş­cani, a dat citire unei telegra­me adresată Comitetului Cen­tral al PMR din partea oame­nilor muncii din oraşul şi ra­ionul Paşcani. După-amiază, pe scena fru­mos pavoazată din Parcul Mun­citoresc, formaţiile artistice fruntaşe din oraşul şi raionul Paşcani au prezentat bogate programe artistice. Pe stadionul sportiv din localitate s-au des­fășurat numeroase competiții sportive, dotate cu cupa „1 Mai“. •y« î TW*--—­ . «WTI Zilele acestea­­s-a deschis in sala mare de la parter a Pala­tului Culturii expoziţia „URSS în plin avint al construirii co­munismului“, expoziţie care a fost organizată de Consiliul general ARLUS, în 7­ oraşe din ţară, printre care Bucureşti, Or. Stalin, Timişoara, Bacău şi apele. La deschidere au luat parte tovarăşii: Dumitru Gheorghiu, prim secretar al Comitetului regional de partid Iaşi, Simion Timofte, secretar al Comitetului regional de partid, Emil­­Mazi­lu, prim secretar al Comitetulu orăşenesc de partid Iaşi, Th. caluşer, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, prof. univ. Ion Creangă, rectorul Univer­sităţii „Al.I. Cuza”, Ion Niculi, preşedinte al Consiliului regi­onal ARLUS şi alţi numeroşi invitaţi. Rostind cuvîntul de deschi­dere, tov. prof. univ. Cristofor Sim­ionescu a subliniat marea însemnătate pe care o are cu­noaşterea de către, oamenii muncii din oraşul Iaşi a reali­­zărîlori de seamă, ale marelui popor,­­sovietic. După cuvîntul de deschidere, participanţii au vizitat expo­ziţia, care cuprinde panouri cu ilustraţii foto şi grafice, pre­cum şi machetele celor 3 sate­liţi artificiali ai pămîntului în mărime naturală. Expoziţia este completată de filme documentare privind lan­sarea în cosmos de către Uni­unea Sovietică a celor 3 sate­liţi şi a rachetei cosmice. în­treaga expoziţie stîrneşte inte­resul deosebit al maselor, fapt dovedit prin aceea că, în chiar prima zi a deschiderii, ea a fost vizitată de aproape 4003, de oameni ai muncii din oraşul, şi regiunea Iaşi. In prima xs wm ■ Aproape 4000 de oameni ai muncii au vizitat expoziţia „URSS în plin avînt al construirii comunismului” '»**«* »•»«•*** Aspect din expoziție. tzumn::::

Next