Flacăra Iaşului, septembrie 1959 (Anul 15, nr. 4042-4067)

1959-09-01 / nr. 4042

S A. 3019 BSE VIAŢA DE PARTID Operativitate în organizarea cercurilor şi cursurilor /­Organizaţiile de bază din Ji­liaşul Iaşi au ajuns într-un sta­diu avansat al pregătirii des­chiderii noului an şcolar în Sistemul învăţămîntului de par­tid. Un număr însemnat de or­ganizaţii de bază au terminat recrutarea pentru viitoarele cercuri şi cursuri de învăţă­­mînt şi au trimis planurile de organizare comitetului orăşe­nesc de partid. La Atelierele CFR „Ilie Pin­­tiliei” au fost organizate 31 cercuri şi cursuri de învăţă­­mînt. Alături de propagandişti cu mai multă experienţă ca tovarăşii Ioniţă Vasile sau A­­sultanei Gheorghe din secţia mecanic-şef, organizaţiile de bază au selecţionat şi o serie de propagandişti noi, care pen­tru prima dată vor conduce cercuri de învăţămînt. Ciobanu C-tin de la montaj, Lina Teo­­fil de la cazangerie, Pavel Gri­­gore de la vagonat şi alţii au dovedit că au o bună pregătire politico-ideologică şi organiza­ţiile de bază le-au încredinţat munca de propagandist. Toţi cei circa 700 membri şi candi­daţi de partid de la Ateliere, vor studia anul acesta în for­mele organizate ale învăţămîn­tului de partid. De asemenea, alături de comunişti vor studia învăţătura marxist-leninistă 74 tovarăşi din activul fără de partid al organizaţiilor de bază. Comitetul de partid de la A­­telierele CFR „Ilie Pintilie” a acordat o deosebită atenţie studierii marxist-leninismului de către cadrele de conducere. Cei mai mulţi din tovarăşii cu munci de răspundere în­­ Ate­liere vor studia la Universitatea serală de marxism-leninism. Tovarăşul Manea Alex., secre­tarul comitetului de partid, va studia în cadrul Universităţii serale Istoria PMR, Alexandres­­cu Ion, directorul Atelierelor va studia economia politică, ing. Emil Jugureanu, şeful sec­ţiei mecanic-şef, va studia fi­lozofia. Organizaţiile de bază din o­iiiiiiMiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiHiiiimimiiiiiiiiiH­iiHiiiMM Pregătirea deschiderii noului an şcolar în învăţămîntul de partid Iaşul Iaşi au fost preocupate de a încredinţa munca de propa­gandist tovarăşilor cu experien­ţă in munca de partid şi cu o bună pregătire politico-ideolo­gică. Trebuie să remarcăm în primul rînd faptul că toţi in­structorii comitetului orăşenesc de partid vor conduce în noul an şcolar cercuri şi cursuri ale învăţămîntului de partid în or­ganizaţiile de bază. In unele locuri organizaţiile de bază au încredinţat sarcina de propa­gandist conducătorilor de între­prindere sau instituţie. Tova­răşul Calinov Grigore, directo­rul Antrepozitului frigorifer, propagandist de cîţiva ani, va conduce in noul an şcolar un curs seral; tov. Arsene Sava, preşedintele cooperativei „Soli­daritatea”, va conduce un cerc de studiere a istoriei PMR, a­­nul II; tov. S. Petraru, preşe­dintele cooperativei „Muncito­rul”, care a fost şi anul trecut propagandist, va conduce acum cercul de studiere a istoriei PMR anul I. Exemple din aces­tea sunt mai multe. Iată însă că directorul fabricii de con­fecţii, tov. Segal Iosif, după ce a absolvit Universitatea serală de marxism-leninism, s-a în­scris la un cerc de studiere in­ferior, organizat în fabrică, sus­­trăgîndu-se in felul acesta de la eforturile continue cerute u­­nui comunist pentru a apro­funda învăţătura marxist-leni­nistă. A trece la o formă in­ferioară de Invăţămînt după ce ai absolvit o formă superioară.» înseamnă de fapt a nu mai studia. Cum de a permis biroul organizaţiei de bază acest lu­cru ? Nu cumva Invăţămîntul de partid a fost privit oarecum în mod superficial ? Noi credem că da. Este bine ca organizaţia de bază (secretar S. Solomon) să-l ajute pe tovarăşul Segal Iosif să se încadreze la o formă de invăţămînt corespunzătoare pregătirii sale. O altă problemă asupra, căreia vrem să atragem atenţia unor organizaţii de bază se referă la ritmul pregătirilor pentru deschiderea noului an şcolar. Deşi termenul dat de co­mitetul orăşenesc de partid pen­tru terminarea recrutării cursanţilor a trecut, comitetele de partid de la „Ţesătura”, ICET, organizaţia de bază de la sfatul popular orăşenesc şi altele continuă să lucreze cu încetineală la organizarea cer­curilor şi cursurilor de învă­­ţământ. Este de datoria organizaţi­ilor de bază, care au rămas în urmă, să ia exemplu de la acelea care au lucrat mai o­­perativ şi să încheie în timpul cel mai scurt recrutarea cursanţilor V. GH. Colţul viticultorului Făinarea viţei de vie (uncinula necator) şi combaterea ei Făinarea este una din bolile cele mai păgubitoare la viţa de vie.­­ Se situieză pe locul al doilea după mană, însă în unii ani cînd are con­diţii favorabile de dezvoltare produ­ce pagube cu mult mai mari decit mono. Bacla atacă toate organele aeri­ene ale viţei de vie: lăstarii, frun­­zele, cîrceii şi strugurii. Pe organele atacate apare o pis­­­ă subţire, iar pe aceasta o pulbe­re fină d­e­ cenuşie, care se poate îndepărta cu uşurinţă. Dacă atacul este puternic, petele pot acoperi în­treaga suprafaţă a frunzelor. Boala pe frunze apare atît pe partea supe­rioară, cît şi pe cea inferioară. Frun­zele atacate se răsucesc puţin spre faţa superioară şi rămîn prinse P® ramură şi s® usucă mai greu decit cele mânate. Peţiolii frunzelor dea­semeni pot fi atacaţi. Pe lăstarii atacaţi se observă ace­eaşi pulbere fină d­e­ cemisie, sub care ţesuturile se brunifică. Lăsta­rii sînt atacaţi numai în stadiul er­­baceu. Boabele sînt atacate în toate fa­zele de dezvoltare. Acestea sînt a­­coperite de o pîslă albicioasă ce­nuşie, dindu-ie un aspect făinat. Sub această pîslă cenuşie, pieliţa este de culoare brună datorită alterării ţesutului, pierde elasticitatea şi Pu­terea de creştere, se crapă sub pre­siunea pulpei care continuă să crească, mustul se scurge, iar sim­burii devin aparenţi. Strugurii ata­caţi sînt acri, iar vinul provenit est® slab şi fără aromă. Anul acesta condiţiile climatice de la sfîrşitul lunii iulie şi din cursul lunii august, au favorizat dezvolta­rea făinării la viţa de vie şi în podgoria Iaşi. Astfel, pe data de 25 august a.c., la GAS Copou sec­­ţia Şorogari, s-a semnalat un atac de făinare la cîteva soiuri de p­iţă (Riesling Italian, Fetească, etc.). Boa­la s-a manifestat mai mult pe­­re­­colta secundară, frunze şi lăstari. S-au făcut tatonări în acest sens şi la GAS Bucium, găsindu-se spo­rădic la secţia Vişani, cîteva peta de făinare la soiul Fetească. De asemenea la Staţiunea Experi­mentală Horii-Viticolă Iaşi, s-au gă­sit sporadic semnele bolii. Avînd în vedere că şi la GAS Copou, secţia Şorogari, au apărut simptomele bolii, s-au recomandat imediat următoarele tratamente: Să se aplice un tratament cu sulf murabil (humulus) 400 gr. la 100 litri cpa. In lipsa acestuia, să se facă s­ă­­fuiri cu floare de sulf (30-40 în 31 la ha.). Din experienţele efectuate la Sta­ţiunea Experimentală Viticolă Dra­­găşani în anul 1958, s-a constatat că cele mai bune rezultate le-a dat produsul humulus (sulf coloidal, sulf murabil) în concentraţia mai sus in­dicată.­­ Pentru viitor, este necesar ca în parcelele unde s-a constatat e foc de făinare, să se aplice şi trata­mente de iarnă cu „Zeamă sulfo­­calcică” în concentraţie de 20-25 la sută. In cazurile cînd în următorii ani primele semne ale bolii vor apare timpuriu spre începutul perioadei de vegetaţie, se va aplica un trata­ment înainte de înflorit, un altul du­pă înflorit şi încă unul cînd boa­bele au mărimea bobului de ma­zăre. Intrucît sulful muiabil este com­patibil cu zeama bordeleză, trata­mentele I şi II, se vor aplica odată şi pentru mană şi pentru făinare (concentraţia zemei bordeleze, va fi aceea recomandată de Staţia de a­­vertizare a manei). In lipsă de sulf muiabil, se vor aplica mai întîi tratamentele pentru combaterea manei şi apoi se vor prăfui viile cu floare de sulf, pentru combaterea făinării. In lipsa sulfului muiabil și a Boa­rii de sulf, se pot aplica tratamen­te și cu zeamă sulfo-calcică in con­centrație de 2 la sută, însă rezulta­­tele sunt nesatisfăcătoare. Ing. ALEX. GALUSINSCH! ——■ ■ —. «««•••• Aportul mecanizatorilor la realizarea miliardului (Urmare din pag. 1-a) un tractor să cadă în brazdă, in­tervin neîntîrziat mecanicii atelierului mobil pentru a-i remedia defecţiunea şi a-l reda producţiei. Cît mai mulţi hantri — cît mai puţine deplasări* în gol. Aceasta a fost intenţia condu­­ducerii cînd a hotă­rit permanentiza­­rea celor 4 brigăzi mai îndepărtate de staţiune. Fiecare măsură luată urmărea în ultima analiză să îmbu­­nâtâţscsscâ orgolnîsursa muncii în vfi­­derea reducerii preţului de cost al lucrărilor. Pînă acum s-au făcut lucruri bune şi adunările prilejuite de dezbaterea Documentelor Plenarei CC al PMR din 13—14 iulie a.c. au arătat că hotărîrea oamenilor este de a lupta şi mai mult pentru economii. A vorbit fiecare mecanizator, fie el şef de brigadă, mecanic sau tractorist. Şi fie c­rs şi-a arătat aceeaşi dorinţă. Inmăr­unchind angajamentele fiecărui om şi fiecărei brigăzi, angajamente bazate pe posibilităţi reale, pe ex­perienţa de pînă acum, s-a ajuns la concluzia că sfîrşitul anului poate aduce o economie de peste 800.000 lei. Staţiunea va executa 2600 hec­tare arătură normală peste plan (1840 hantri din aceştia au şi fost realizaţi pînă la 1 august), cheltu­ind cu 800.000 lei mai puţin faţă de ceea ce s-a prevăzut după normele planificate. —oOo—» Ne scriu feroviarii Fruntaşă pe regională ' L* yJCt Staţia CFR Vatra - Paşcani a re­alizat planul producţiei globale pe trimestrul II cu următoarele procente: trenuri echivalente 107,7 la sută, uti­lizarea trenurilor marfă _ 107,3 la sută, staţionarea vagoanelor de mar­fă - 106,3 la sută şi productivitatea muncii - 102 la sută. Staţia Vatra - Paşcani a fost cla­sată fruntaşă pe regionala CFR. N. BOBOC - coresp­ ectivitate rodnică Deosebit de însemnate sunt reali­zările ceferiştilor de la staţia Iaşi. Ei au realizat planul de producţie cu 108,4 la sută, depăşindu-şi angaja­mentul luat, economisind totodată 10.514 vagoane­ ore peste planul ce-i revine acestei unităţi. Hotărîrea Ple­narei C.C al P.M.R. din iulie 1959 a găsit astfel un larg ecou în rîndurile muncitorilor de la staţia CFR laşi. GRAGANESCU GH. corespondent încă o uzină electrică La data de 20 august a.c. harnicul colectiv de muncă al sectorului elec­tric CFR Iaşi în care muncesc şi co­­muniştii Rieru Franţ şi Nica Alexan­dru, a dat în funcţiune uzina de e­­nergie electrică din staţia Grajduri, cu 3 zile inainte de planul stabilit iniţial, MUNTEANU CONSTANTIN technician Depăşesc planul de producţie Ceferiştii staţiei Cucuteni - Iaşi obţin frumoase succese. Ei au depă­şit planul de producţie la tone nete expediate cu 95 la sută, la osii în­cărcate cu 10 la sută şi la osii des­cărcate cu 54 la sută. La acest succes o deosebită contribuţie a a­­dus impiegatul de mişcare T. la­­novici, MINGIUC GR coresp. Oamenii muncit la odihnă Zile însorite la Herculagie FLAC­ARA LAȘULUI OOOO OOOO FOTBAL cat. B Unirea Iaşi — Victoria Suceava 2 -0 (0-0) In primul meci­­din actuala e­diţie a campionat­uilui categoriei B de fot­bal, „Unirea” a ob­ţinut şi primul suc­ces: duminică du­pă amiază, forma­ţia ieşeană a în­vins pe termen pro­priu „Victoria’’ Su­ceava cu s­corul de 2—0 (0—0), la ca­pătul unei întreceri disputate, în care oaspeţii au între­cut de multe ori li­mitele sportivităţii. Jocul, în genere, a purtat pecetea me­diocrităţii. Şi acea­sta din două moti­ve: a)­ „Victoria” Suceava a căutat să suplinească lip­surile tehnice şi tactice printr-un joc dur, cu nume­roase mingi trimi­se afară din teren; b) Ieşen­ii — evi­dent superiori din toate punctele de vedere — n-au se­­zisat de la început lacunele oaspeţilor şi s-au incîlcit în fel de fel d­e com­binaţii inutile, (în special în repriza I-a) In care toate mingile erau trimi­se pe sus, întîrzi­­înd astfel acţiuni­le de atac. In repriza a H-a, care a aparţinut în întregime localnici­­lor, echipierii „u­­nirii” au schimbat întrucîtva tactica de joc, utilizind mai mult extreme­le. In general Ori­entarea s-a dovedit bună. Rînd pe rînd insă, Ciurugă, Măriuţă şi Cojoca­­ru au ratat ocazii deosebit de favora­bile. Pe teren se afla parcă o sin­gură echipă şi a­­ceasta a fost „U­­nirea”. In repriza secundă, oaspeţii n-au întreprins de­cit două acţiuni de atac. Iată însă că în min. 70, un a­­părător sucevean comite lent în ca­reu, dar Măriuţă şutează slab şi Si­­dac, portarul „Vic­toriei”, reuşeşte să reţină. Peste 6 mi­nute, ieşenii benefi­ciază de un nou 11 m De data aceasta Hess transformă: 1—0. In min. 80, după o combinaţie Mure­­şan — Cojocaru — Măriuţă, ultimul înscrie, ridicînd sco­rul: 2—0. De fapt, în ultimele 15 mi­nute, ieşenii au a­vut cîteva ocazii bune de a marca, dar Sioac, în for­mă excelentă , a­­pără goluri gata f­ă­cute. Victoria ieşenilor de duminică este fără îndoială, re­zultatul unei supe­riorităţi clare, dar pentru viitor, echi­pierii „Unirii” ar trebui să-şi­ orien­teze mai bine tac­tica jocului, în funcţie de adver­sar- Este un lucru absolut necesar. Ne-au plăcut de la Unirea: Fonea, Căruntu şi Mure­­şan, iar de la Vic­toria: Sidac şi Po­tolea. Au jucat forma­ţiile: Unirea: Po­pa — Hess, Cernea, Dum­itraşchinc — Fonea, Idanovici — Căruntu, Măriuţă, Cojocaru, Ciurugă, Mudreş­an. Victoria Suceava: Sidac — Burlocu, V. Ştefan, Arhire — Tarleţki, Matei — Moldoveanu, Stănescu, Potolea, Dascălu, Asimioaiei. Foarte bun arbi­trajul lui M. Cru­­tescu (Buc.). ŞT. GR Aşa a înscris Măriuţă , cel de al doilea gol. Foto : G. PAUL „Victoria“ Buzău—C.S.M.S. Iaşi 1 -2 (0-0) (De la trimisul nostru) Jucătorii echipei CSMS Iaşi au în­vins duminică în deplasare o echipă dornică de afirmare, proaspăt pro­movată în categoria B., „Victoria” Buzău, cu 2—1 (0­-0). Intîlnirea, urmărită de peste 2000 de spectatori care au susţinut cu pa­siune echipa gazdă, nu s-a ridicat la un nivel tehnic deosebit. Meciul începe într-o alură vie, în­curajaţi frenetic de spectatori, jucă­­torii” Victoriei” reuşesc să închege cîteva atacuri care sunt însă oprite de apărarea echipei ieşene. Minutele se scurg unul după altul şi oaspeţii, deşi superiori în jocul de cîmp, nu reuşesc să pună în pericol poarta a­­părată de Cristorian. Abia în minutul 14 Cruţiu are o ocazie mai clară de a marca, însă este deposedat de balon în ultimă instanţă. O altă o­­cazie bună este ratată de acelaşi Cruţiu în minutul 32. Dealtfel, în cea de a doua jum­ătete a primei re­prize, după ce făcuse un joc mo­dest, întreaga echipă ieşeană îşi re­vine şi presează copios fără a reuşi însă să concretizeze. In partea a doua a întîlnirii, jocul păstrează acelaşi tempo viu. După ce Dram (min. 72) pierde ocazia de a deschide scorul, fiind jenat în ca­reu, în minutul 76, Unguroiu, int­­percentînd o deschidere de pe ex­­tremă, îşi potriveşte balonul şi în­scrie primul punct pent­ru echipa sa. Cu 10 minute înainte de sfîrşitul par­tidei, Diaconescu se accidentează şi părăseşte terenul. Rămaşi în zece oa­meni,­ fotbaliştii de la Victoria” Practică un joc defensiv, lipsit de orizont. Trec doar 9 minute de la înscrierea primului gol şi Unguroiu (min. 85) adică scorul la 2-0 . Cruţiu, o luptă cu doi apărători adverşi, îi trimite uşor înapoi şi Un­guroiu, calm, înscrie. Mulţumiţi de rezultat, oaspeţii nu mai insistă şi dau posibilitatea localnicilor să ini­ţieze cîteva atacuri periculoase. In urma unei învălmăşeli în faţa porţii echipei din Iaşi (min. 87), Mîngiu în­scrie unicul gol pentru „Victoria . Acesta şutează pe jos şi Ursache“ complet mascat, nu mai poate să intervină. Intîlnirea a fost corect condusă de Şt. Geac (Buc.) ajutat la tuşă de A. Bentu (Buc.) şi Gh. Ionescu (Ga­laţi). Au jucat formaţiile : CSMS Iaşi : Ursache, — Dascălu, Ciolan, Păun — Buimistriuc, Don - Dram, Alexandrescu, Cruţiu, Ungu­roiu, Demien. „Victoria” Buzău : Cristorian Doiciu, Zaharescu, Fodor — Floruţ, Condruţ - Diaconescu, Ernest, Stan­­ciu, Petică, Mingiu. Raport de cornere : 5-2 pentru CSMS. M. GRIGORIU pag. 3-a. 80000000 00090000 Va­t--A Handbaliştii ieşeni la egalitate cu campionii ţârii încă din prima etapă, cam­pionatul categoriei A de hand­bal înregistrează una dintre ma­rile surprize. Dinamoviştii bu­­cureşteni, campioni ai ţării, par­ticipanţi la numeroase întîlniri internaţionale, mulţi dintre ei componenţi de bază ai lotului republican, au terminat dumi­nică la egalitate (9—9) cu CSMS Iaşi. Numeroşii spectatori de pe stadionul „23 August” au asis­tat, mai ales în prima repriză, la un joc deosebit de însufleţit, disputat — spre surprinderea tuturor — sub semnul unei con­stante egalităţi. Ba, mai mult, cei care au avut iniţiativa au fost ieşenii, care au condus la 1—2 puncte diferenţă şi au ter­minat repriza în avantaj — 7-6. In cea de a doua parte a în­trecerii dinamoviştii pun stăpî­­nire pe joc, egalează şi iau con­ducerea pe care o menţin pînă în ultimele secunde, cînd inepui­zabilul Tipu reuşeşte să egaleze printr-un splendid efort. In a­­ceastă repriză campionii ţării au fost net superiori, mai ales la înaintare, unde au dat dova­dă de multa fantezie in combinaţii. Ei ar fi cîştigat întrece­rea dacă în loc să se mulţumească cu mi­nimul avantaj de un­­punct şi să „tragă de timp“, ar fi continu­at în acelaşi ritm viu. Echipa ieșeană s-a comportat slab in re­priza secundă. In spe­cial înaintarea s-a bazat excesiv de mult pe efortul lui Tipu — foarte sever mar­cat — mulţi dintre componenţii liniei de atac mulţumindu-se cu situaţia de simpli figuranţi. Aşa se face că, timp de 29 de mi­nute ieşenii n-au în­scris decât un singur punct, ceea ce în handbal este foarte puţin pentru o echipă de categ.­ A, îmbună­tăţirea jocului între­gii înaintări, acţiuni curajoase din partea tuturor componenţi­lor ei—iată problema cheie a viitoarei evoluţii a hand­­baliştilor ieşeni. Intîlnirea de duminică ne o­­feră suficiente premize care nu îndreptăţesc a spera într-o e­­voluţie ascendentă a CSMS, mai ales dacă şi echipa de handbal se va afla în atenţia conducerii clubului — nu numai în ceea ce priveşte organizarea întrecerilor ci şi pregătirea formaţiei. Cele 18 puncte ale întrecerii de duminică au fost realizate de Tipu (6), Mirza (2), Emil Huru­­beanu, pentru ieşeni, şi Costa­­che II (3), Popescu (2), Ivănes­­cu (2), I­lnat (2), pentru bucu­­reşteni. Arbitrul Const. Căpăţînă (Bu­zău) a condus foarte autoritar următoarele formaţii: CSMS : Labă, Honert, Schaas, Ştefăni­­că, Smith, Cohut, Apostolache, Mirza (Cerbu), Emil Hurubea­­nu, Kaunert, Ţipu. Dinamo Buc. : Redl, Costache II, Ristoiu, Marinescu, Covaci, Rădulescu, Iliescu, Popescu, I­­vănescu, Hnat, Zikeli (Nimesch), Hurubeanu E. șutează la poartă. S. F. Foto : AURIAN C. F. R. Paşcani a debutat cu succes (Prin telefon). Feroviarii păşcăneni au debu­tat duminică în categ. B, cu o victorie în dauna formaţiei U­­nirea din Focşani cu 2—1 (0—0). In prima repriză oaspeţii şi-au bazat acţiunile pe contraatacuri rapide şi periculoase, stăvilite însă de apărarea echipei gaz­de. In această parte a meciului şi jucătorii de la CFR Paşcani au cîteva ocazii de gol, dar îna­intaşii le ratează. Du­pă pauză au jucat mai fru­mos, au creat faze spectaculoa­se şi palpitante. In plină dominare a echipei gazde, focşănenii deschid totuşi scorul, mingea este degajată lung de un apărător şi ajunge la Pasan, care şutează sec şi în­scrie (min. 57). De abia acum feroviarii se trezesc parcă din amorţeală, forţează alura jocului, atacă tot mai insistent şi reuşesc să ega­leze ( min. 58, prin Andrieş care transformă o lovitură de la 11 metri. Din acest moment jocul capătă un plus de specta­culozitate. Se acţionează mai rapid, cu faze în adîncime şi pe extreme şi se mutează mai mult la poartă. Dintr-o astfel de situaţie, fe­roviarii înscriu golul victoriei prin Panaite Petru (minutul 75). In continuare, jucătorii de la CFR mai au numeroase oca­zii de a majora scorul, însă rînd pe rînd Atanasiu în min. 77, 89, Popa în min. 81, Andrieș min. 85, ratează. In general jocul a fost dispu­tat, iar echipele au avut pe­rioade egale de dominare. Vic­toria pășcănenilor este pe de­plin meritată. Arbitrul Ulano­­vici Broneslav (Bacău) a con­dus bine formaţiile : CFR Paş­cani : Cristescu-Panaite Nico­­lae, Brchanschi, Stumbea-Boboc, Panaite Petru, Popa, Simina, A­­tanasiu, Rozolea şi Andrieş. U­­nirea Focşani: Şerbuleac-Blîn­­du, Colceriu, Dumitrescu-Stoe­­nescu, Cociş-Albunescu, Ciungu, Dobrotă, Pasan si Tănase. C. ERVIAN —uOo— C.S.M. Rădăuţi— 1 -0 (Prin telefon de la trimisul nostru) Duminică pe stadionul „1 Mai” din Rădăuţi, tînăra formaţie locală CSM, proaspăt promovată în divizia B, a inaugurat începutul campiona­tului republican de fotbal 1959-1960 cu o victore meritată asupra echipei „Rulmentul” Bîrlad. Care a fost factorul care a deter­minat înfrîngerea metalurgiştilor bîr­­lădeni ? Trebuie menţionat, în primul rînd, faptul că „Rulmentul” s-a pre­zentat la Rădăuţi cu o formaţie im­provizată­­ (trei titulari au lipsit), înaintarea a jucat slab, Apărarea de asemenea. S-au remarcat doar sto­perul Moţoc şi portarul* Leaţă. lată acum cîteva momente impor­tante din timpul partidei. In minutul 9, Moţoc salvează o situaţie dificilă, trimiţînd în corner. Şase minute mai tîrziu, Chirilă primeşte mingea de la Dascălu şi şutează puternic puţin peste poarta apărată de Cristache. In minutul 26 se produce o învălmășeală la poarta bîrlădenilor și Resciuc, pro­fită și înscrie nestingherit : 1 - 0. Pur să­mite 3 minute, Chirilă, servit Rulmentul Bîrlad (1-0) excelent de Dascălu ratează egala­­rea. La reluare, cei care domină sunt tot jucătorii echipei gazde, care ra­tează iar ocazii clare în minutele 49, 59 şi 70. Din min. 75 bîrlădenii profitind de lipsa a­ o condiţie fizică a celor de la Rădăuţi, se regăsesc, organizează cîteva atacuri periculoase dar lipsite de eficacitate. Aşa că par­tida ia sfîrşit cu scorul de 1-0, în evoarea rădăuțenilor. 1. OPRIŞAN P© scurt * In etapa II-a a campiona­tului categoriei B la fotbal au loc două derbiuri între echipele din regiunea noastră: CSMS—­ CFR Pașcani și Rulmentul Bir­, Iad—Unirea Iași. * Duminică are loc la Iași me­ciul de handbal CSMS—Rapid București, în cadrul categoriei A la handbal. * In turneul de paraj la vo­lei, desfășurat la Bucureşti, e­­chipa CSMS Iaşi s-a comportat sub orice critică, a pierdut toa­te cele 3 meciuri şi a retrogra­dat în categoria B. PRONOSPORT Așa arată un buletin cu toate re­zultatele exacte la concursul Pronos­port nr. 35 din 30 august 1959. I. R.P. Polonă (A)-R.P. Romînă (A) 2 II. R.P. Romînă (B)—R.P. Polonă (B) 1 III. R P. Polonă (tineret) - R.P. Ro­mina (tineret) X IV. R.P. Romînă (juniori)-R.P. Po­lonă (juniori) 1 V. Lyon—Nieu 2 VI. Sochaux—-St. Etienne amj’at VII. Sedan—Bordeaux 2 VIII. Monaco—Strasbourg 1 IX. Lens—Nimes 1 X. Angers-Racing Paris X XI. Limoges-Reims X XII. Le Havre—Valenciennes 1 Intrucit meciul VI (Sochaux-St Eti­enne) s-a disputat simbäta, conform regulamentului se anuleaza și se a­­cordă pronostic exact la acest mod tuturor variantelor deputate

Next