Flacăra Iaşului, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 4120-4146)
1959-12-01 / nr. 4120
Pag. 2-a Consfătuirea comandanţilor brigăzilor utemiste de muncă patriotică din oraşul Iaşi . Duminică, in sala Filarmonicii de Stat „Moldova” a avut loc consfătuirea comandanţilor brigăzilor utemiste de muncă patriotică din oraş. La consfătuire au luat parte reprezentanţi ai comitetului orăşenesc de partid şi ai sfatului popular orăşenesc, secretari ai organizaţiilor UTM din întreprinderile şi instituţiile ieşene, tineri brigadieri. Participanţii la consfătuire au analizat activitatea dusă pînă în prezent şi măsurile ce trebuie luate pentru intensificarea muncii de folos obştesc. Continuind tradiţiile eroice de muncă voluntară ale tineretului făurite în iureşul luptelor pentru reconstrucţia ţârii pe şantierele de la Bumbeşti-Livezeni, Agnita-Botorca, Salva- Vişeu, tineretul din oraşul Iaşi, mobilizat de organizaţiile UTM, sub conducerea organizaţiilor de partid, participă cu mult entuziasm la munca voluntară, pe şantierele de construcţii de locuinţe, construcţii de şcoli, pe şantierul de hidroamelioraţii de la Leţcani, la construcţia casei de cultură a tineretului, etc. Ian cadrul acestor acţiuni, peste 12.000 tineri încadraţi in 437 brigăzi utemiste de muncă patriotică au efectuat numai in trimestrul III al anului în curs un număr de aproape 130.000 ore muncă patriotică, realizînd prin aceasta o economie de 400.000 lei. De la începutul anului, brigăzile utemiste de muncă patriotică din oraş au adus statului economii in valoare de peste 600.000 lei. Un aport deosebit l-au adus brigăzile conduse de tinerii Ştefan Pătulea şi Corduş Aglaia de la fabrica de antibiotice, Rusu Gheorghe şi Cotan Vasile de la Atelierele CFR de reparat material rulant „Ilie Pintilie’’, Carp Gh. şi Rotaru Adela de la fabrica „Ţesătura”. Rezultate frumoase în munca patriotică au obţinut şi brigăzile de la IRP, din instituţiile de învăţământ superior şi din şcoli. Aşa, spre exemplu, brigada nr. 326 de la IRP, condusă de tov. Dan Chiriac, a efectuat In cursul trimestrului III - 679 ore, brigada clasei a XI-a C. de la şcoala medie nr. 1 a efectuat 2283 ore, realizînd economii de aproape 5.000 lei, iar brigada de studenţi, condusă de Sorin Donea, student în anul III fizico-matematici, printr-o muncă bine organizată, a reuşit să obţină steagul de brigadă fruntaşă pe şantierul complexului de odihnă Ciric. O importantă contribuţie au adus-o tinerii brigadieri la îndeplinirea sarciniilor trasate de partid de a da cuptoarelor patriei noastre cantităţi cit mai mari de fier vechi, inţelegînd că aceasta este o acţiune patriotică de mare importanţă, de la începutul anului şi pînă în prezent tinerii au strins 708 tone fier vechi, depăşind astfel planul anual cu 108 tone. Luînd cuvîntul in cadrul consfătuirii, numeroşi tineri responsabili de brigăzi au arătat că, există posibilitatea de a munci mai bine, mai organizat, de a obţine economii şi mai importante. Intr-un entuziasm general, tinerii participanţi la consfătuire, răspunzînd chemării consfătuirii comandanţilor brigăzilor utemiste de muncă patriotică din oraşul Craiova, au hotărît ca în cinstea celei de a Xll-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române să-şi intensifice şi mai mult eforturile, să organizeze şi mai bine munca patriotică pentru a aduce statului noi şi importante economii. Dintre angajamentele luate de tinerii brigadieri cităm: prestarea a 30.000 ore muncă patriotică pe şantierele de construcţii de locuinţe şi pe şantierul casei de cultură a tineretului, colectarea a 200 tone fier vechi din întreprinderi şi 50 tone din afara întreprinderilor, muncind sub lozinca: „Fiecare brigadier să colecteze cel puţin 20 kilograme fier vechi”. In acţiunea de înfrumuseţare a oraşului, brigăzile de muncă patriotică vor ajuta la curăţirea parcurilor şi vor desţeleni terenul pentru plantarea de pomi la şantierul pădurii,parc Ţicău, efectuînd 8.000 ore de muncă voluntară. Prin acţiunile de înfrumuseţare a oraşului şî întreprinderilor, prin acţiunile de colectare a fierului vechi, tineretul va efectua 100.000 ore muncă patriotică, dînd patriei economii în valoare de încă 200.000 lei. Pînă la finele anului brigadierii şi-au propus ca 6.000 tineri să poarte insigna de brigadier al muncii patriotice prin prestarea a cel puţin 100 de ore fiecare, iar un număr de 700 tineri să realizeze, fiecare peste 200 ore de muncă patriotică pentru obţinerea titlului de brigadier fruntaş. A/ ALEXANDRU c t~^OQ0~H . Preocupări cultural** * în comună La căminele culturale din comuna „N. Bălcescu”, raionul Hîrlău s-au ţinut anul acesta pe lingă unele seri literare şi seri de basme, 129 conferinţe pe diferite teme de cultură generală, agrotehnice, pe tema are situaţiei internaţionale. In rîndul conferenţiarilor mai activi întîlnim pe Chelaru Dumitru, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, Simionescu Ion şi Simionescu Ecaterina, învăţători, Virlan Gh., preşedintele cooperativei, Caspar Trifan, tehnician agronom. A sporit mult in comună şi numărul cititorilor. Biblioteca a înregistat anul acesta 1014 cititori faţă de 372 cîţi au fost anul trecut. Numărul cărţilor citite se ridică la 3047 pînă la 1 noiembrie. □□coc La laşi se va deschide Expoziţia interregională de artă plastică La sfîrşitul acestei săptămîni se va deschide la Iaşi în sala contemporană a muzeului de artă plastică din Palatul Culturii la expoziţia interregională de artă plastică. Este un eveniment cultural pe cit de important, pe atît de aşteptat de publicul ieşean . De aceea artiştii plastici sunt ji în aceste cîteva zile care au mai rămas pînă la deschiderea expo- ziţiei preocupaţi de finisări, definitivări şi de o selecţi® cit mai exigentă a lucrărilor din ultima vreme. Mihai Cămăruţ, de pildă, s-a hotărît asupra cîtorva lucrări inspirate din realităţi ale zilelor noastre. Este vorba de aspecte de muncă de la GAS Broşteni, de la fabrica de cherestea Putna şi dintr-o livadă a unei gospodării agricole colective. Pictorul mai are de asemenea pregătite unele aspecte de muncă de la „Ţesătura” Iaşi. Tot din munca harnicului colectiv de la fabrica „Ţesătura” sînt inspirate şi unele lucrări ale pictorului Dan Hatmanu, care, pe lingă acestea, va prezenta o serie de portrete. Marile unităţi industriale din regiunea noastră au fost dealtfel centre puternice de atracţie pentru mulţi dintre plasticii ieşeni. Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, Atelierele CFR „Ilie Pintilie”, fabrica „Ţesătura”, fabrica chimică nr. 2, precum şi o seamă de şantiere de construcţii, cu forfota muncii şi cu oamenii lor înflăcajii raţi sunt prezente in tematica viitoarei expoziţii. Pictori ca P. Hîrtopeanu, D. Hatmanu, N. Popa, Mihăilescu Craiu, sculptori ca: V. Condurache, E. Bîrleanu, V. Florea şi ceilalţi, au descoperit în aceste întreprinderi aspecte de muncă şi de viaţă care l-au condus la realizări artistice interesante. La expoziţie au fost invitaţi să participe şi pictorii din regiunile Bacău şi Suceava. ȘT. M. Candidatul de partid Vasile Strat, turnător la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad este fruntaş in muncă. Iată-l, un clişeu, la locul de producţie. Foto: D. PAVALAŞCU. 10=30= ST •s& V»? DC FLACARA IAȘULUI Tatiana Samoilova și luno kenti smoktunovski, turnînd în taiga în noul film sovietic „Scrisoare neexpediată“ Sfim fiiei - eroii orisciii ;i Eonilor Mice sieoHi I InríIn mricurii« lnnt» ríanrnríIrv moca rc.fc.rrsfo nmnmmntn »»rîn Una din măsurile luate de către conducerea Institutului Politehnic din Iaşi a fost aceea a reorganizării cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Problema principală, pe lingă reorganizare a fost şi abordarea tematicii cit mai apropiată de cerinţele actuale ale tehnicii, aplicată, în special, în regiunea Iaşi. Importanţa de care se bucură în rîndul studenţilor aceste cercuri ştiinţifice este confirmată de numărul mare de înscrişi pînă acum, peste 500 de studenţi, din care fac parte şi cei ce lucrează în cercuri de referate şi simpozioane. De altfel, reorganizarea are ca scop o mai bună coordonare a activităţii cercurilor ştiinţifice din anii trecuţi, activitate care s-a soldat cu frumoase rezultate. Pot fi citate în acest sens cele şase referate prezentate la conferinţa pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, pe specialităţi, din care cinci au fost premiate. Tov. Ion Condrea din anul IV Mecanică, de pildă, a primit şi diploma de onoare a C.C. al UTM. Pe lingă această, o parte din membrii acestor cercuri au căutat să aplica in practică cunoştinţele căpătate. Printre aceştia sînt cei care au făcut practica la uzinele „Iosif Rangheţ” din Arad. Aici, pe baza indicaţiilor conducerii respective, ei au adaptat o electropompă la un strung, aducînd întreprinderii economii în valoare de peste 70.000 lei. Tocmai din analiza unor astfel de situaţii s-a ajuns la concluzia că tematica referatelor în noile cercuri ştiinţifice să fie cit mai apropiată de cerinţele tehnicii actuale. Pe această linie, se pot exemplifica temele alese de cercurile ştiinţifice ale Facultăţii de Construcţii, cum sunt: „Proiectarea unui bloc de locuinţe cu materiale din resurse locale”, „Agregate locale pentru betoane precomprimate”, „Stadiul comportării pavajelor de asfalt executate pe străzile oraşului Iaşi”, etc. La fel, o bună orientare în alegerea tematicii se observă şi la Facultatea de Chimie industrială prin referate ca: „Valorificarea soluţiilor reziduale la fabrica de sodă calcinată”, „Desulfurarea uscată a gazului metan romînesc”, etc.. Interesant este faptul că, pe lingă aceste cercuri ştiinţifice, se organizează, periodic, simpozioane cu teme legate de cele mai noi cuceriri ale tehnicii, cu tema de politică internă şi internaţională, precum şi probleme economice din Industria noastră. Pot fi citate cîteva din aceste referate, programate, printre care: „Realizările savanţilor sovietici în cucerirea spaţiului cosmic", „Materialismul şi idealismul de-a lungul anilor", „Politica URSS în domeniul dezarmării” ş.a. Tov. prorector al Institutului Politehnic, Tiberiu Golgoţiu, care răspunde direct de organizarea acestor cercuri, asistentul Mihai Nicola, din partea organizaţiei UTM şi asist. Mihai Gafiţeanu din partea Consiliului UASR pe Institut, au dat dovadă de mult interes şi deosebit simţ de răspundere faţă de reorganizarea cercurilor. De asemenea, la cercurile ştiinţifice studenţeşti de pe lingă catedra de ştiinţe sociale, se observă un deosebit interes pentru problemele de politică internă şi internaţională. Pentru o bună desfăşurare a muncii ştiinţifice s-au luat măsuri ca, periodic, comisia profesională pe Institut să analizeze activitatea acestor cercuri. De asemenea, munca de lămurire de la om la om, în mobilizarea, participarea şi pregătirea a cu mai mulţi studenţi, este o măsură care îndreptăţeşte speranţa obţinerii unor rezultate frumoase. La fel şi schimburile de experienţă propuse cu facultăţile din cadrul centrului universitar Iaşi în ceea ce priveşte modul de organizare, precum şi cu facultăţile din celelalte institute din ţară privind tematica aleasă şi desfăşurarea activităţii cercurilor, sunt proiecte judicios elaborate şi cu posibilităţi de succese. CORNELU HUŢANU Nr. 4120 Oameni gospodari In jurul satului Drăguşeni, raionul Negreşti, există multe dealuri acoperite doar cu mărăcini, nefolosite. Organizaţia de partid din comună şi sfatul popular comunal Drăguşeni, sprijiniţi de comitetul raional de partid şi sfatul popular raional, au luat iniţiativa de a se planta pe unul din aceste dealuri, o livadă cu pomi fructiferi şi o vie cu viţă nobilă, întovărăşiţi din satul Drăguşeni au îmbrăţişat cu entuziasm această propunere şi au şi pornit la treabă. Ei au luat hotărîrea ca pînă la sfîrşitul acestui an să execute săpăturile necesare pe o suprafaţă de 12 hectare. Lucrul este în toi. Printre cei care s-au evidenţiat în această muncă se numără întovărăşiţi! Vasile Gr. Butnaru, Neculai Şt. Cojocaru ş.a. cu gestiune la gospodăria de stat Todireşti şi din comunele Vultureşti şi Bozieni, revine în prezent cite un libret de economii la 14 locuitori în loc de 18 locuitori cit a fos la inputul anului în curs. CONST. COJOCEA Un post sanitar fruntaş In cursul lunii noiembrie s-a desfăşurat concursul posturilor sanitare din întreprinderi. Membrii postului sanitar de la ICET s-au dovedit a fi bine pregătiţi atît la proba practică cit şi la cea teoretică. După concurs, juriul a feliei-’ tat pe toţi membrii postului sanitar pentru răspunsurile date, apreciind postul de la ICET ca fiind unul dintre cele mai bine pregătite. VALENTINA BALANICA O nouă şcoală In împrejurimile Staţiei CFR Iaşi nu exista o şcoală elementară. In prezent, pe Şoseaua Naţională se construieşte clădirea unei şcoli elementare de 4 ani. Lucrările sunt conduse de Daniel Agapie - şeful şantierului. In toamna anului viitor, copiii cetăţenilor din cartierele învecinate staţiei vor putea frecventa cursurile clasei lor I—IV în noua şcoală. MIHAI PUŞCAŞU I. CHIPER O frumoasă iniţiativă Cu cîteva zile in urmă la Hîrlău a avut loc o adunare la care au participat cetăţenii din centrul de raion. In această adunare s-a propus să se construiască o baie comunală. Cheltuielile necesare construcţiei băii vor fi acoperite Prin contribuţia voluntară a cetăţenilor, întreaga adunare s-a declarat de acord cu această propunere şi a hotărît construirea băii comunale în Hîrlău în cursul anului viitor. S. HABLER Creşte numărul depunătorilor la C. E. C. Oamenii muncii din raionul Negreşti se conving pe zi ce trece de avantajela ce le prezintă depunerile la CEC. Numărul lor a crescut în acest an de la 4544 la 5520. A crescut de asemenea şi soldul depunerilor cu 257.300 lei. Prin înfiinţarea unei agenţii CEC în comuna Băceşti ca şi prin constituirea unor ghişee SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „V. Alecsandri”: marţi 1 XI ora 19,30 „Moartea unui comis-voiajor”; joi 3 XII ora 19,30 „Căruţa cu paiaţe”; vineri 4 XII ora 19,30 „Moartea unui comisvoiajor” şi duminică 6 XII ora 19,30 „Partea leului”. OPERA DE STAT: miercuri 2 XII, ora 19,30 „Rigoletto”; sîmbătă 5 XII, ora 19,30 „Boema”: duminică 6 XII, ora 15 „Fîntîna din Bacclsarai”. TEATRUL DE STAT „V. I. POPA” joi 3 XII ora 20 „Viaţă nouă” : sîmbătă 5 XII ora 20 „Toboşara”: duminică 6 XII ora 20 „Ediţie specială”. TEATRUL EVREIESC DE STAT „Avram Goldfaden”: sîmbătă 5 XII, ora 20 (sala clubul Panificaţiei): Un buchet de melodii populare; duminică 6 XII, ora 17 (sala clubul Panificaţiei) „La pomul verde” - spectacol de estradă; ora 20 Un buchet de melodii populare. CINEMATOGRAFE „Maxim Gorkii” - Virsta dragostei; „Ilie Pintilie” - Micuţa; „Puşkin” - Umbrela sfîntului Petru; „Tineretului” - Nevasta mea cîntă; Căminul Cultural „Ion Creangă” - 30 XI—2 XI Steaguri pe turnuri; 3—6 XII Trapez; căminul cultural „Ilie Pintilie” - 30 XI-3 XII Şcoala părinţilor; 4-6 XII Oleko Dundici; Timpul probabil pentru ziua de 1 decembrie 1959 Vreme schimbătoare cu cel slab pînă la potrivit din soclul noros pînă la acoperit, totul sud. Dimineaţa şi seara ceaţă. Vînt Temperatura staţionară 30. DC Prin contribuţie voluntară Ţăranii muncitori din comuna Fioreşti, raionul Bîrlad, şi-au ridicat, prin contribuţie voluntară, un cămin cultural încăpător, modern, care este dotat şi cu un aparat de proiecţie precum şi o şcoală in Dealul Secării. Intr-o adunare populară, la care au participat peste 200 de ţărani muncitori din comună, s-a hotărît ca, tot prin contribuţie voluntară, în anul viitor să se electrifice satul Floreşti şi să se lărgească şcolile elementare din satele Floreşti şi Fundul Văii prin construirea unor noi anexe. STERIAN BEJENARU Pe scurt * In satul Fistici din raionul Vaslui s-a deschis zilele trecute o expoziţie care oglindeşte evoluţia omului. Afluenţa mare de vizitatori dovedeşte interesul locuitorilor din Fistici ca şi din satele înconjurătoare, de a cunoaşte originea frimului, BUSUIOC IOAN, lucrător URCC# * Corespondenţa expediată din Iaşi locuitorilor din satul Slobozia- Deleni, raionul Hîrlău ajunge la destinaţie cu multă întîrziere. O carte poştală plecată din Iaşi la data de 11 noiembrie a.c. a ajuns în sa- tul amintit pe ziua de 23 noiembrie. De ce această întîrziere? R. TRAIAN - funcționar" =ar=ocx=Dr=] Munca organizaţiilor de partid pentru răspîndirea experienţei înaintate ** Studierea temeinică, sintetizarea şi generalizarea experienţei maselor, a organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti, înlăturarea a tot ce este perimat, retrograd, a tot ce frînează mersul nostru înainte, promovarea noului, răspândirea fenomenelor pozitive, valoroase în toate domeniile de activitate constituie o sarcină din cele mai importante ale tuturor organelor de partid. Comitetul regional de partid Iaşi dă o mare atenţie studierii şi generalizării experienţei înaintate, socotind aceasta ca o latură însemnată a conducerii de partid, unul din aspectele importante ale activităţii organizatorice şi politice pe care o desfăşoară în rindurile maselor. In faţa oamenilor muncii din regiunea noastră stau în acest an sarcini mari, complexe cu privire la îndeplinirea planurilor de producţie industrială, creşterea producţiei agricole, transformarea socialistă a satelor şi altele. Muncind cu însufleţire, sub conducerea organizaţiilor de partid, oamenii muncii din regiune obţin succese în lupta pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne ale întreprinderilor, economisirea de materii prime şi materiale, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor. Pe primele 9 luni ale acestui an, planul producţiei industriala a fost realizat în proporţie de 103,5 la sută la producţia globală, iar productivitatea muncii s-a realizat în proporţie de 103.6o0 reprezentând o creştere de 10,2 la sută faţă de realizările de anul trecut, realizîndu-se totodată economii nete peste plan de 30.000.000 de lei. De a*) Reprodus din „Munca de partid” Anul III nr. 11 noiembrie 1959. P. BERICĂ care au primit sarcina să studieze semenea, gospodăriile agricole da secretar, al Comitetului regional stat au dat peste de partid Iași temeinic această plan 2.700 tone de ------— problemă. Conducereale. Pma la 1 august a.c. la trustul regional gestat s-au realizat economii nete la cheltuielile de Producţia în sectorul vegetal care se ridică la 870.000 de lei. La obţinerea acestor rezultate a contribuit în foarte mare măsură faptul că pe zi ce trece comitetul regional, comitetele raionale şi organizaţiile de partid conduc cu mai multă competenţă activitatea economică, se ocupă mai temeinic de răspîndirea experienţei înaintate, sprijină mai concret iniţiativele valoroase ce se nasc în diferite locuri de muncă. O experienţă bună în această privinţă a obţinut, de pildă, comitetul de partid de la Fabrica de rulmenţi- Bîrlad, care a pus în centrul întregii sale activităţi lupta pentru rezolvarea problemelor legate de producţia unor rulmenţi de calitate superioară şi la un preţ de cost cit mai scăzut, iată un exemplu. Intr-o vreme exista în uzină o situaţie când procentul admis de rebuturi şi normele de consum de metal nu erau suficient de mobilizatoare. Comitetul de partid n-a privit în mod pasiv această situaţie. HI şi-a propus să orienteze atenţia colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni spre găsirea unor soluţii în vederea reducerii rebuturilor sub procentul admis şi a reducerii consumului de materiale sub indicele planificat, bineînţeles fără ca acestea să afecteze calitatea rulmenţilor. La propunerea comitetului de partid, conducerea fabricii şi comitetul de întreprindere au format un colectiv din cei mai buni ingineri, tehnicieni şi muncitori fruntaşi în producţie, membri şi nemembri de partid. Ziile colectivului au fost puse în discuţia adunărilor generale deschise ale organizaţiilor de partid pe sectoare. Dezbaterile au scos în evidenţă că există încă rezerve interne importante ce pot fi folosite in realizarea obiectivelor propuse. Pentru aceasta însă era nevoie de o mai bună organizare a procesului de producţie, extinderea metodelor înaintate de muncă, introducerea mai promptă a inovaţiilor şi raţionalizărilor acceptate. Participanţii la adunări au făcut o serie de propuneri valoroase privind forjarea inelelor de rulmenţi, îmbunătăţirea cooperării între secţii, aprovizionarea ritmică şi din timp a locurilor de muncă cu materii prime şi materiale, recuperarea capetelor de bară ş.a.m.d. Pe baza concluziilor colectivului care a întreprins studiul în sectoare şi a propunerilor just© făcute în adunările de partid, s-a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice. Comitatul de partid a repartizat membrii săi pe organizaţii de bază pentru a le ajuta să muncească mai bine în vederea aplicării măsurilor luate. La instruirea agitatorilor, secretarii organizaţiilor de bază au atras cele mai bune cadre tehnice; agitatorii au fost ajutaţi să organizeze convorbiri pe locul de producţie pentru a explica tuturor muncitorilor însemnătatea reducerii rebuturilor şi a consumului specific de metale. In acelaşi timp, s-a dat o mai mare atenţie îmbunătăţirii agitaţiei politice de masă. Munca de la om la om desfăşurată de agitatori s-a înviorat, articolele la gazetele de perete, fotografiile de la panourile de onoare, exponatele de la vitrinele cu rebuturi, graficele au început să fie schimbate cu regularitate, ceea ce a avut un efect pozitiv în râdurile muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Munca politică desfășurată a avut ca rezultat faptul că în primul semestru al acestui an au luat parte la întrecerea socialistă peste 2.000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni, faţă de aproximativ 1.000 cîţi au luat parte in perioada corespunzătoare a anului trecut. In primul semestru al acestui an rebuturile au scăzut cu peste 3 la sută faţă de procentul admis. Totodată s-au economisit peste 300 tone de metale feroase şi neferoase, 13 tone de abrazive industriale - 72 de karate, a căror valoare se ridică la circa 6.733.000 de lei. Comitetul regional de partid a studiat experienţa bună de la Fabrica de rulmenţi-Bîrlad şi a luat măsuri ca ea să fie cunoscută şi însuşită şi de către celelalte organizaţii de bază din întreprinderile din regiune. Activiştii comisiei economice a comitetului regional de partid au fost repartizaţi, împreună cu membri ai comitetelor raionale şi orăşeneţi de partid, în cele mai importante întreprinderi, unde au ajutat organizaţiile de bază, un timp mai îndelungat- i să-şi însuşească şi să aplice metodolor tehnicii politice folosite la Fabrica de rulmenţi, Bârlad şi să mobilizeze pe toţi muncitorii, inginerii şi tehnicieni la lupta pentru realizarea de economii, prin reducerea consumului de materiale şi a rebuturilor chiar sub procentul admis. Aplicarea experienţei de la fabrica de rulmenţi-Bîrlad, cit şi a experienţei lor proprii, a contribuit în mare măsură ca în multe întreprinderi să se obţină succese însemnate. De pildă, colectivul Fabricii de antibiotice-Iaşi a realizat eeconomii în valoare de 11.089.003 de lei, parte din acestea obţinîndu-se pe seama reducerii rebuturilor la penicilină de la 4 la sută la 0,5 la sută şi la streptomicină de la lOO/o la 7,8 la sută. De asemenea Atelierele CFR Paşcani au realizat economii în valoare de 846.000 de Iei, Fabrica „Ţesătura”-Iaşi, în valoare de 1.505.000 de lei etc. Exemple asemănătoare din care reiese cît de important este ca organele şi organizaţiile de partid să dea cea mai mare atenţie studierii experienţei înaintate, a metodelor bune de lucru, a iniţiativelor, răspîndirii acestora în cît mai largă măsură peste tot unde îşi găsesc aplicarea se pot da şi din alte domenii de activitate. Organizaţia de partid de la SMT-Huşi a cîştigat o experienţă pozitivă in organizarea muncii politice pentru îndeplinirea şi depăşirea planului. Anul trecut, de pildă, mecanizatorii au depăşit planul anual de hantri şi au redus preţul de cost pe hectar cu 10 lei faţă de cel planificat. La începutul acestui an, mai mulţi mecanizatori, comunişti fruntaşi în producţie, pe baza experienţei brigăzii lor, au pornit o acţiune pentru organizarea mai bună a muncii, a aprovizionării cu combustibil şi lubrifianţi, repararea operativă a maşinilor, intensificarea întrecerii socialiste între brigăzi şi între tractorişti, organizarea a două schimburi pe fiecare tractor, respectarea cu stricteţe a graficului de îngrijire tehnică a utilajelor, reducerea la maxim a deplasărilor în gol etc. Acţiunea iniţiată de aceştia a stîrnit un mare entuziasm în rindurile mecanizatorilor; tractoriştii au propus să fie chemaţi la întrecerea socialistă toţi mecanizatorii din regiune. Aşa s-a născut chemarea la întrecere a mecanizatorilor de la SMT-Huşi către toate staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea Iaşi. Comtetul regional de partid a luat imediat măsuri pentru ca iniţiativa mecanizatorilor de la SMTH.şi să fie popularizată şi urmată de toate staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat din regiune. Comitetele raionale de partid au fost îndrumate să ajute îndeaproape organizaţiile de bază din toate staţiunile de maşini şi tractoare şi din gospodăriile agricole de stat din regiune. Comitatele raionale de partid au fost îndrumate să ajute îndeaproape organizaţiile de bază din staţiunile de maşini şi tractoare şi din gospodăriile de stat pentru a elabora, împreună cu conducerile administrative şi comitetele sindicale, măsuri concrete în vederea aplicării iniţiativei tractoriştilor de la SMT-Huşi. La indicaţia biroului comitetului regional de partid, ziarul „Flacăra Iaşului” a publicat sistematic articole cu privire la această chemere, răspunsurile celorlalte unităţi, a popularizat pe larg rezultatele obţinute. Muncind cu entuziasm, colecbele tuturor staţiunilor de maşini şi tractoare din regiune şi-au îndeplinit încă la începutul lunii octombrie primul anual, realizînd economii în valoare de peste 4.500.000 de foi. Viaţa însăşi ne dovedeşte cierta de important ca organele şi organizaţiile de partid să studieze experienţa din regiunea, raionul, paşul în care îşi desfăşoară activ,traiaa. Experienţa bună însă, iniţiativele peţorsa nu se răspîndesc de la sine. Pentru aceasta este nevoie ca organizaţiile de partid să creeze condiţiile necesare, im climat favorabil naşteri şi dezvoltării a ceea ce este nou şi care poate duce la rexultate bune în producţie. In această privinţă merită relivat felul cum munceşte comitetul de partid de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie” din Iaşi. Comitatul de partid de aici a constatat că în stabilirea normelor de producţie se manifestă o serie de deficienţe. Pentru remedierea acestei situaţii, comitetul de partid a indicat organizaţiilor de bază să studieze temerife, la fieca e loc de muncă, posibilitatea aşezăii normelor da producţie pa baze tehnice. Această problemă a fost pusă în discuţia comuniţiilor şi a tovarăşilor din activul fără de partid de la partida confecţiitrasat din secţia cazangerie. Totodată în cadrul cercurilor de învăţâmînt politic, în cercurile de economie concretă, propagandiştii au pus în discuţia cursanţilor problema legăturii între stabilirea normelor tehnice şi creşterea productivităţii muncii, solicitîndu-i să dea exemple chiar de locul lor de producţie. Agitatorii au fost îndrumaţi să explice pe baz unor calcule concrete însemnă alsa stabilirii normelor tehnice de producţie, iar comitetul sindical să organizeze consfătuiri de producţie şi să se dezbată această problemă. In felul acesta, muncitorii înşişi au ajuns la concluzia că, printr-o mai jui organizare a loturilor de murse timpul de lucru la un cazan R.K, poate fi redus la 211 ore, ceea ce ar aduce o economie de 1.000 de lei şi fiecare cazan. In urma activităţii politice desfăşurate, numeroşi muncitori au luat iniţiativa de a cere reducerea timpului de lucr la diferite agerţii. Astfel, muncitorii de la paris la ci*, lige de trecţiune au propus să -i reducă timpul de lucru, la tijă de1 1,10 ore la mai puţin da o oră, joi la clinig, de la 2,33 la 2,17 ore. La secţia turnătorie, comuniştii Fastica Iulian şi Grigore Bunduchi au propus îmbunătăţirea normei prin reducerea cu 10 la sută a timpului de lucru în turnarea cilindrilor de locomotiva, iar tovarăşul Ştefan Burduza, propagandist, a cerut reducerea cu 20 la sută a timpului de lucru la turnarea de saboţi. Iniţiativa acestor muncitori a fost însuşită de către cei de la secţia montaj locoroîve, de la prelucrarea cilindrilor de locomotive ş.a. Nu este însă de ajuns să crezi condiţiile pentru naşterea unor iniţiative. Este nevoie ca iniţiativa, chicr dacă la prima vedere nu pare prea importantă, să fie tratată cu atenţia şi, dacă prezintă totuşi interes, să fie ajutată să capete amploare, să sa dezvolta- Căci, după cum se ştie, de cele mai multe ori, oul este la început plăpînd, şi pentru a deveni mai repede puternic, viguros are nevoie de ajutor. Despre însemnătatea acestui lucru ne vorbeşte exemplul următor. In raionul Negreşti există un număr de sate cooperativizate. Intr.unul din aceste sate, și anume la satul Căzu- K v