Flacăra Iaşului, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 4120-4146)

1959-12-01 / nr. 4120

Pag. 2-a Consfătuirea comandanţilor brigăzilor utemiste de muncă patriotică din oraşul Iaşi .­ Duminică, in sala Filarmonicii de Stat „Moldova” a avut loc consfă­tuirea comandanţilor brigăzilor ute­­miste de muncă patriotică din oraş. La consfătuire au luat parte repre­zentanţi ai comitetului orăşenesc de partid şi ai sfatului popular orăşe­nesc, secretari ai organizaţiilor UTM din întreprinderile şi instituţiile ie­şene, tineri brigadieri. Participanţii la consfătuire au a­­nalizat activitatea dusă pînă în pre­zent şi măsurile ce trebuie luate pen­­tru­ intensificarea muncii de folos obştesc. Continuind tradiţiile eroice de mun­că voluntară ale tineretului făurite în iureşul luptelor pentru reconstruc­ţia ţârii pe şantierele de la Bum­­beşti-Livezeni, Agnita-Botorca, Salva- Vişeu, tineretul din oraşul Iaşi, mo­bilizat de organizaţiile UTM, sub conducerea organizaţiilor de partid, participă cu mult entuziasm la mun­ca voluntară, pe şantierele de con­strucţii de locuinţe, construcţii de şcoli, pe şantierul de hidroameliora­ţii de la Leţcani, la construcţia ca­sei de cultură a tineretului, etc. Ian cadrul acestor acţiuni, peste 12.000 tineri încadraţi in 437 brigăzi utemis­­te de muncă patriotică au efectuat numai in trimestrul III al anului în curs un număr de aproape 130.000 ore muncă patriotică, realizînd prin aceasta o economie de 400.000 lei. De la începutul anului, brigăzile u­­temiste de muncă patriotică din oraş au adus statului economii in valoa­re de peste 600.000 lei. Un aport deosebit l-au adus brigăzile conduse de tinerii Ştefan Pătulea şi Corduş Aglaia de la fabrica de antibiotice, Rusu Gheorghe şi Cotan Vasile de la Atelierele CFR de reparat mate­rial rulant „Ilie Pintilie’’, Carp Gh. şi Rotaru Adela de la fabrica „Ţe­sătura”. Rezultate frumoase în mun­ca patriotică au obţinut şi brigăzile de la IRP, din instituţiile de învăţă­­mânt superior şi din şcoli. Aşa, spre exemplu, brigada nr. 326 de la IRP, condusă de tov. Dan Chiriac, a e­­fectuat In cursul trimestrului III - 679 ore, brigada clasei a XI-a C. de la şcoala medie nr. 1 a efectuat 2283 ore, realizînd economii de a­­proape 5.000 lei, iar brigada de studenţi, condusă de Sorin Donea, student în anul III fizico-matematici, printr-o muncă bine organizată, a reuşit să obţină steagul de brigadă fruntaşă pe şantierul complexului de odihnă Ciric. O importantă contribuţie au adus-o tinerii brigadieri la îndeplinirea sar­ciniilor trasate de partid de a da cuptoarelor patriei noastre cantităţi cit mai mari de fier vechi, inţele­­gînd că aceasta este o acţiune pa­triotică de mare importanţă, de la începutul anului şi pînă în prezent tinerii au strins 708 tone fier vechi, depăşind astfel planul anual cu 108 tone. Luînd cuvîntul in cadrul consfă­tuirii, numeroşi tineri responsabili de brigăzi au arătat că, există posibi­litatea de a munci mai bine, mai organizat, de a obţine economii şi mai importante. Intr-un entuziasm general, tinerii participanţi la con­sfătuire, răspunzînd chemării consfă­tuirii comandanţilor brigăzilor ute­­miste de muncă patriotică din ora­şul Craiova, au hotărît ca în cinstea celei de a Xll-a aniversări a pro­clamării Republicii Populare Româ­ne să-şi intensifice şi mai mult efor­turile, să organizeze şi mai bine munca patriotică pentru a aduce sta­tului noi şi importante economii. Din­tre angajamentele luate de tinerii brigadieri cităm: prestarea a 30.000 ore muncă patriotică pe şantierele de construcţii de locuinţe şi pe şan­tierul casei de cultură a tineretului, colectarea a 200 tone fier vechi din întreprinderi şi 50 tone din afara în­treprinderilor, muncind sub lozinca: „Fiecare brigadier să colecteze cel puţin 20 kilograme fier vechi”. In acţiunea de înfrumuseţare a o­­raşului, brigăzile de muncă patrio­tică vor ajuta la curăţirea parcuri­lor şi vor desţeleni terenul pentru plantarea de pomi la şantierul pă­duri­i,parc Ţicău, efectuînd 8.000 ore de muncă voluntară. Prin acţiunile de înfrumuseţare a oraşului şî întreprinderilor, prin ac­ţiunile de colectare a fierului vechi, tineretul va efectua 100.000 ore muncă patriotică, dînd patriei eco­nomii în valoare de încă 200.000 lei. Pînă la finele anului brigadierii şi-au propus ca 6.000 tineri să poar­te insigna de brigadier al muncii patriotice prin prestarea a cel pu­ţin 100 de ore fiecare, iar un nu­măr de 700 tineri să realizeze, fie­care peste 200 ore de muncă pa­triotică pentru obţinerea titlului de brigadier fruntaş. A/ ALEXANDRU c t~^OQ0~H . Preocupări cultural** * în comună La căminele culturale din comuna „N. Bălcescu”, raionul Hîrlău s-au ţinut anul acesta pe lingă unele seri literare şi seri de basme, 129 conferinţe pe diferite teme de cul­tură generală, agrotehnice, pe te­ma are situaţiei internaţionale. In rîndul conferenţiarilor mai activi în­­tîlnim pe Chelar­u Dumitru, preşedin­tele comitetului executiv al sfatului popular comunal, Simionescu Ion şi Simionescu Ecaterina, învăţători, Vir­­lan Gh., preşedintele cooperativei, Caspar Trifan, tehnician agronom. A sporit mult in comună şi numă­rul cititorilor. Biblioteca a înregist­at anul acesta 1014 cititori faţă de 372 cîţi au fost anul trecut. Numă­rul cărţilor citite se ridică la­ 3047 pînă la 1 noiembrie. □□coc La laşi se va deschide Expoziţia interregională de artă plastică La sfîrşitul acestei săptămîni se­­ va deschide la Iaşi­­ în sala­­ contemporană a muzeului de artă plastică din Palatul Culturii la ex­poziţia interregională de artă plastică. Este un eveniment cul­tural pe cit de important, pe atît de aşteptat de publicul ieşean­ . De aceea artiştii plastici sunt­­ ji în aceste cîteva zile care au mai­­ rămas pînă la deschiderea expo-­­ ziţiei­­ preocupaţi de finisări, de­finitivări şi de o selecţi® cit mai exigentă a lucrărilor din ultima vreme. Mihai Cămăruţ, de pildă, s-a hotărît asupra cîtorva lucrări in­spirate din realităţi ale zilelor noastre. Este vorba de aspecte de muncă de la GAS Broşteni, de la fabrica de cherestea Putna şi dintr-o livadă a unei gospodării agricole colective. Pictorul mai are de asemenea pregătite unele aspecte de muncă de la „Ţesă­tura” Iaşi. Tot din munca harni­cului colectiv de la fabrica „Ţe­sătura” sînt inspirate şi unele lucrări ale pictorului Dan Hatma­­nu, care, pe lingă acestea, va prezenta o serie de portrete. Marile unităţi industriale din regiunea noastră au fost dealt­fel centre puternice de atracţie pentru mulţi dintre plasticii ieşeni. Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, Atelierele CFR „Ilie Pintilie”, fa­brica „Ţesătura”, fabrica chimi­că nr. 2, precum şi o seamă de şantiere de construcţii, cu forfota muncii şi cu oamenii lor înflăca­­jii raţi sunt prezente in tematica vii­toarei expoziţii. Pictori ca P. Hîr­­topeanu, D. Hatmanu, N. Popa, Mihăilescu Craiu, sculptori ca:­­ V. Condurache, E. Bîrleanu, V.­­ Florea şi ceilalţi, au descoperit în aceste întreprinderi aspecte de muncă şi de viaţă care l-au con­dus la realizări artistice intere­sante. La expoziţie au fost invitaţi să participe şi pictorii din regiunile Bacău şi Suceava. ȘT. M. ­ Candidatul de par­tid Vasile Strat, turnător la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad este fruntaş in muncă. Iată-l, un clişeu, la locul de produc­ţie. Foto: D. PAVALAŞCU. 10=30= ST •s& V»? DC FL­AC­AR­A IAȘULUI Tatiana Samoilova și luno kenti smoktunovski, turnînd în taiga în noul film sovietic „Scrisoare neexpediată“ Sfim fiiei - eroii orisciii ;­i Eonilor Mice sieoHi I InríIn mricurii« lnnt» rían­rn­­ríIrv m­oc­a rc.fc.rrsfo nmnmmntn »­»rîn Una din măsurile luate de că­tre conducerea Institutului Politeh­nic din Iaşi a fost aceea a reorga­nizării cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Problema principală, pe lingă re­organizare a fost şi abordarea tema­ticii cit mai apropiată de cerinţele actuale ale tehnicii, aplicată, în spe­cial, în regiunea Iaşi. Importanţa de care se bucură în rîndul studenţilor aceste cercuri ştiinţifice este confirmată de numă­rul mare de înscrişi pînă acum, peste 500 de studenţi, din care fac parte şi cei ce lucrează în cercuri de referate şi simpozioane. De altfel, reorganizarea are ca scop­ o mai bună coordonare a activităţii cercurilor ştiinţifice din anii trecuţi, activitate care s-a soldat cu frumoa­se rezultate. Pot fi citate în acest sens cele şase referate prezentate la conferinţa pe ţară a cercurilor şti­inţifice studenţeşti, pe specialităţi, din care cinci au fost premiate. Tov. Ion Condrea din anul IV Mecanică, de pildă, a primit şi diploma de onoare a C.C. al UTM. Pe lingă această, o parte din mem­brii acestor cercuri au căutat să aplica in practică cunoştinţele că­pătate. Printre aceştia sînt cei care au făcut practica la uzinele „Iosif Rangheţ” din Arad. Aici, pe baza indicaţiilor conducerii respective, ei au adaptat o electropompă la un strung, aducînd întreprinderii econo­mii în valoare de peste 70.000 lei. Tocmai din analiza unor astfel de situaţii s-a ajuns la concluzia că tematica referatelor în noile cercuri ştiinţifice să fie cit mai apropiată de cerinţele tehnicii actuale. Pe această linie, se pot exempli­fica temele alese de cercurile ştiin­ţifice ale Facultăţii de Construcţii, cum sunt: „Proiectarea unui bloc de locuinţe cu materiale din resurse lo­cale”, „Agregate locale pentru be­toane precomprimate”, „Stadiul com­portării pavajelor de asfalt execu­tate pe străzile oraşului Iaşi”, etc. La fel, o bună orientare în alegerea tematicii se observă şi la Faculta­tea de Chimie industrială prin re­ferate ca: „Valorificarea soluţiilor reziduale la fabrica de sodă calci­nată”, „Desulfurarea uscată a ga­zului metan romînesc”, etc.. Interesant este faptul că, pe lin­gă aceste cercuri ştiinţifice, se orga­nizează, periodic, simpozioane cu teme legate de cele mai noi cu­ceriri ale tehnicii, cu tema de poli­tică internă şi internaţională, pre­cum şi probleme economice din In­dustria noastră. Pot fi citate cîteva din aceste referate, programate, prin­tre care: „Realizările savanţilor so­vietici în cucerirea spaţiului cosmic", „Materialismul şi idealismul de-a lun­gul anilor", „Politica URSS în do­meniul dezarmării” ş.a. Tov. prorector al Institutului Poli­tehnic, Tiberiu Golgoţiu, care răs­punde direct de organizarea acestor cercuri, asistentul Mihai Nicola, din partea organizaţiei UTM şi asist. Mi­hai Gafiţeanu din partea Consiliu­lui UASR pe Institut, au dat dovadă de mult interes şi deosebit simţ de răspundere faţă de reorganizarea cercurilor. De asemenea, la cercurile ştiinţifice studenţeşti de pe lingă ca­tedra de ştiinţe sociale, se observă un deosebit interes pentru probleme­le de politică internă şi internaţio­nală. Pentru o bună desfăşurare a mun­cii ştiinţifice s-au luat măsuri ca, periodic, comisia profesională pe In­stitut să analizeze activitatea aces­tor cercuri. De asemenea, munca de lămurire de la om la om, în mobili­zarea, participarea şi pregătirea a cu­ mai mulţi studenţi, este o mă­sură care îndreptăţeşte speranţa obţinerii unor rezultate frumoase. La fel şi schimburile de experienţă pro­puse cu facultăţile din cadrul cen­trului universitar Iaşi î­n ceea ce priveşte modul de organizare, pre­cum şi cu facultăţile din celelalte institute din ţară privind tematica aleasă şi desfăşurarea activităţii cercurilor, sunt proiecte judicios ela­borate şi cu posibilităţi de succese. CORNELU HUŢANU Nr. 4120 Oameni gospodari In jurul satului Drăguşeni, raionul Negreşti, există multe dealuri aco­perite doar cu mărăcini, nefolosite. Organizaţia de partid din comună şi sfatul popular comunal Drăguşeni, sprijiniţi de comitetul raional de par­tid şi sfatul popular raional, au luat iniţiativa de a se planta pe unul din aceste dealuri, o livadă cu pomi fructiferi şi o vie cu viţă nobilă, întovărăşiţi­ din satul Drăguşeni au îmbrăţişat cu entuziasm această pro­punere şi au şi pornit la treabă. Ei au luat hotărîrea ca pînă la sfîrşitul acestui an să execute săpăturile ne­cesare pe o suprafaţă de 12 hectare. Lucrul este în toi. Printre cei care s-au evidenţiat în această muncă se numără întovărăşiţi! Vasile Gr. But­­naru, Neculai Şt. Cojocaru ş.a. cu gestiune la gospodăria de stat Todireşti şi din comunele Vultureşti şi Bozieni, revine în prezent cite un libret de economii la 14 locuitori în loc de 18 locuitori cit a fos la in­putul anului în curs. CONST. COJOCEA Un post sanitar fruntaş In cursul lunii noiembrie s-a desfăşurat concursul posturilor sanitare din întreprinderi. Mem­brii postului sanitar de la ICET s-au dovedit a fi bine pregătiţi atît la proba prac­tică cit şi la cea teoretică. După concurs, juriul a feliei-’ tat pe toţi membrii postului sanitar pentru răspunsurile date, apreciind postul de la ICET ca fiind unul dintre cele mai bine pregătite. VALENTINA BALANICA O nouă şcoală In împrejurimile Staţiei CFR Iaşi nu exista o şcoală ele­mentară. In prezent, pe Şo­seaua Naţională se construieşte clădirea unei şcoli elementare de 4 ani. Lucrările sunt con­duse de Daniel Agapie - şeful şantierului. In toamna anului viitor, copiii cetăţenilor din cartierele învecinate staţiei vor putea frecventa cursurile clase­i lor I—IV în noua şcoală. MIHAI PUŞCAŞU I. CHIPER O frumoasă iniţiativă Cu cîteva zile in urmă la Hîrlău a avut loc o adunare la care au participat cetăţenii din centrul de raion. In a­­ceastă adunare s-a propus să se construiască o baie comu­nală. Cheltuielile necesare con­strucţiei băii vor fi acoperite Prin contribuţia voluntară a cetăţenilor, întreaga adunare s-a declarat de acord cu a­­ceastă propunere şi a hotărît construirea băii comunale în Hîrlău în curs­ul anului viitor. S. HABLER Creşte numărul depunătorilor la C. E. C. Oamenii muncii din raionul Ne­greşti se conving pe zi ce trece de avantajela ce le prezintă depunerile la CEC. Numărul lor a crescut în a­­cest an de la 4544 la 5520. A cres­cut de asemenea şi soldul depune­rilor cu 257.300 lei. Prin înfiinţarea unei agenţii CEC în comuna Băceşti ca şi prin constituirea unor ghişee SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „V. Alecsan­­dri”: marţi 1 XI­ ora 19,30 „Moartea unui comis-voiajor”; joi 3 XII ora 19,30 „Căruţa cu paiaţe”; vineri 4 XII ora 19,30 „Moartea unui comis­­voiajor” şi duminică 6 XII ora 19,30 „Partea leului”. OPERA DE STAT: miercuri 2 XII, ora 19,30 „Rigoletto”; sîmbătă 5 XII, ora 19,30 „Boema”: duminică 6 XII, ora 15 „Fîntîna din Bacclsa­­rai”. TEATRUL DE STAT „V. I. POPA” joi 3 XII ora 20 „Viaţă nouă” : sîmbătă 5 XII ora 20 „Toboşara”: du­minică 6 XII ora 20 „Ediţie specială”. TEATRUL EVREIESC DE STAT „A­vram Goldfaden”: sîmbătă 5 XII, ora 20 (sala clubul Panificaţiei): Un bu­chet de melodii populare; duminică 6 XII, ora 17 (sala clubul Panifica­ţiei) „La pomul verde” - spectacol de estradă; ora 20 Un buchet de melodii populare. CINEMATOGRAFE „Maxim Gorkii” - Virsta dragos­tei; „Ilie Pintilie” - Micuţa; „Puş­­kin” - Umbrela sfîntului Petru; „Ti­neretului” - Nevasta mea cîntă; Căminul Cultural „Ion Creangă” - 30 XI—2 XI­­­ Steaguri pe turnuri; 3—6 XII Trapez; căminul cultural „Ilie Pintilie” - 30 XI-3 XII Şcoala părinţilor; 4-6 XII Oleko Dundici; Timpul probabil pentru ziua de 1 decembrie 1959 Vreme schimbătoare cu cel slab pînă la potrivit din soc­­lul noros pînă la acoperit, totul sud. Dimineaţa şi seara ceaţă. Vînt Temperatura staţionară 30. ­DC Prin contribuţie voluntară Ţăranii muncitori din comuna Fio­­reşti, raionul Bîrlad, şi-au ridicat, prin contribuţie voluntară, un cămin cultural încăpător, modern, care este dotat şi cu un aparat de proiecţie precum şi o şcoală in Dealul Secă­rii. Intr-o adunare populară, la care au participat peste 200 de ţărani muncitori din comună, s-a hotărît ca, tot prin contribuţie voluntară, în anul viitor să se electrifice satul Floreşti şi să se lărgească şcolile elementare din satele Floreşti şi Fundul Văii prin construirea unor noi anexe. STERIAN BEJENARU Pe scurt * In satul Fistici din raionul Vas­lui s-a deschis zilele trecute o ex­poziţie care oglindeşte evoluţia o­mului. Afluenţa mare de vizitatori dovedeşte interesul locuitorilor din Fistici ca şi din satele înconjură­toare, de a cunoaşte originea fri­­mului, BUSUIOC IOAN, lucrător URCC# * Corespondenţa expediată din Iaşi locuitorilor din satul Slobozia-­ Deleni, raionul Hîrlău ajunge la destinaţie cu multă întîrziere. O car­te poştală plecată din Iaşi la data de 11 noiembrie a.c. a ajuns în sa-­ tul amintit pe ziua de 23 noiembrie. De ce această întîrziere? R. TRAIAN - funcționar" =ar=ocx=Dr=] Munca organizaţiilor de partid pentru răspîndirea experienţei înaintate ** Studierea temeinică, sintetizarea şi generalizarea experienţei maselor, a organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti, înlăturarea a tot ce este perimat, retrograd, a tot ce frînează mersul nostru înainte, promovarea noului, răspândirea fenomenelor pozi­tive, valoroase în toate domeniile de activitate constituie o sarcină din cele mai importante ale tuturor orga­nelor de partid. Comitetul regional de partid Iaşi dă o mare atenţie studierii şi generaliză­rii experienţei înaintate, socotind a­­ceasta ca o latură însemnată a con­ducerii de partid, unul din aspectele importante ale activităţii organizatori­­ce şi politice pe care o desfăşoară în rindurile maselor. In faţa oamenilor muncii din regiu­nea noastră stau în acest an sarcini mari, complexe cu privire la îndeplini­rea planurilor de producţie industria­lă, creşterea producţiei agricole, trans­formarea socialistă a satelor şi altele. Muncind cu însufleţire, sub conduce­rea organizaţiilor de partid, oamenii muncii din regiune obţin succese în lupta pentru descoperirea şi valorifi­carea rezervelor interne ale între­prinderilor, economisirea de materii prime şi materiale, creşterea produc­tivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor. Pe primele 9 luni ale acestui an, planul produc­ţiei industriala a fost realizat în pro­porţie de 103,5 la sută la producţia globală, iar productivitatea muncii s-a realizat în proporţie de 103.6o­0 reprezentând o creştere de 10,2 la sută faţă de realizările de anul trecut, realizîndu-se totodată economii nete peste plan de 30.000.000 de lei. De a­*) Reprodus din „Munca de partid” Anul III nr. 11­­ noiembrie 1959. P. BERICĂ care au primit sar­cina să studieze semenea, gospodă­riile agricole da secretar, al Comitetului regional stat au dat peste de partid Iași temeinic această plan 2.700 tone de ------— problemă. Condu­cereale. Pma la 1 august a.c. la trus­tul regional gestat s-au realizat eco­nomii nete la cheltuielile de Producţia în sectorul vegetal care se ridică la 870.000 de lei. La obţinerea acestor rezultate a contribuit în foarte mare măsură fap­tul că pe zi ce trece comitetul regio­nal, comitetele raionale şi organiza­ţiile de partid conduc cu mai multă competenţă activitatea economică, se ocupă mai temeinic de răspîndirea experienţei înaintate, sprijină mai con­cret iniţiativele valoroase ce se nasc în diferite locuri de muncă. O experienţă bună în această pri­vinţă a obţinut, de pildă, comitetul de partid de la Fabrica de rulmenţi- Bîrlad, care a pus în centrul întregii sale activităţi lupta pentru rezolvarea problemelor legate de producţia unor rulmenţi de calitate superioară şi la un preţ de cost cit mai scăzut, iată un exemplu. Intr-o vreme exista în uzină o si­tuaţie când procentul admis de rebu­turi şi normele de consum de metal nu erau suficient de mobilizatoare. Comitetul de partid n-a privit în mod pasiv această situaţie. HI şi-a propus să orienteze atenţia colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni spre găsirea unor soluţii în vederea redu­cerii rebuturilor sub procentul admis şi a reducerii consumului de materiale sub indicele planificat, bineînţeles fără ca acestea să afecteze calitatea rul­menţilor. La propunerea comitetului de partid, conducerea fabricii şi co­mitetul de întreprindere au format un colectiv din cei mai buni ingineri, teh­nicieni şi muncitori fruntaşi în pro­ducţie, membri şi nemembri de partid. Ziile colectivului au fost puse în dis­cuţia adunărilor generale deschise ale organizaţiilor de partid pe sectoare. Dezbaterile au scos în evidenţă că există încă rezerve interne importante ce pot fi folosite in realizarea obiec­tivelor propuse. Pentru aceasta însă era nevoie de o mai bună organizare a procesului de producţie, extinderea metodelor înaintate de muncă, intro­ducerea mai promptă a inovaţiilor şi raţionalizărilor acceptate. Participanţii la adunări au făcut o serie de propu­neri valoroase privind forjarea inele­lor de rulmenţi, îmbunătăţirea coope­rării între secţii, aprovizionarea rit­mică şi din timp a locurilor de muncă cu materii prime şi materiale, recupe­rarea capetelor de bară ş.a.m.d. Pe baza concluziilor colectivului ca­re a întreprins studiul în sectoare şi a propunerilor just© făcute în adunările de partid, s-a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice. Comita­tul de partid a repartizat membrii săi pe organizaţii de bază pentru a le ajuta să muncească mai bine în ve­derea aplicării măsurilor luate. La instruirea agitatorilor, secretarii orga­nizaţiilor de bază au atras cele mai bune cadre tehnice; agitatorii au fost ajutaţi să organizeze convorbiri pe locul de producţie pentru a explica tuturor muncitorilor însemnătatea re­ducerii rebuturilor şi a consumului specific de metale. In acelaşi timp, s-a dat o mai mare atenţie îmbună­tăţirii agitaţiei politice de masă. Munca de la om la om desfăşurată de agitatori s-a înviorat, articolele la gazetele de perete, fotografiile de la panourile de onoare, exponatele de la vitrinele cu rebuturi, graficele au început să fie schimbate cu regulari­tate, ceea ce a avut un efect pozitiv în râdurile muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Munca politică desfășurată a avut ca rezultat faptul că în primul se­mestru al acestui an au luat parte la întrecerea socialistă peste 2.000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni, faţă de aproximativ 1.000 cîţi au luat parte in perioada corespunzătoare a anului trecut. In primul semestru al acestui an rebuturile au scăzut cu peste 3 la sută faţă de procentul ad­mis. Totodată s-au economisit peste 300 tone de metale feroase şi nefe­roase, 13 tone de abrazive industriale - 72 de karate, a căror valoare se ridică la circa 6.733.000 de lei. Comitetul regional de partid a stu­diat experienţa bună de la Fabrica de rulmenţi-Bîrlad şi a luat măsuri ca ea să fie cunoscută şi însuşită şi de către celelalte organizaţii de bază din întreprinderile din regiune. Acti­­viştii comisiei economice a comitetu­lui regional de partid au fost repar­tizaţi, împreună cu membri ai comi­tetelor raionale şi orăşene­­ţi de par­tid, în cele mai importante întreprin­deri, unde au ajutat organizaţiile de bază, un timp mai îndelungat- i să-şi însuşească şi să aplice metodolor tehni­­cii politice folosite la Fabrica de rul­menţi, Bârlad şi să mobilizeze pe­ toţi muncitorii, inginerii şi tehnicien­i la lupta pentru realizarea de economii, prin reducerea consumului de mate­riale şi a rebuturilor chiar sub procen­tul admis. Aplicarea experienţei de la fabri­ca de rulmenţi-Bîrlad, cit şi a expe­rienţei lor proprii, a contribuit în mare măsură ca în multe întreprinderi să se obţină succese însem­nate. De pildă, colectivul Fabricii de antibioti­­ce-Iaşi a realizat eeconomii în valoare­­ de 11.089.003 de lei, parte din aces­tea obţinîndu-se pe seama reducerii rebuturilor la penicilină de la 4 la sută la 0,5 la sută şi la streptomicină de la lOO/o la 7,8 la sută. De asemenea Atelierele CFR Paşcani au realizat e­­conomii în valoare de 846.000 de Iei, Fabrica „Ţesătura”-Iaşi, în valoare de 1.505.000 de lei etc. Exemple asemănătoare din care re­iese cît de important este ca organe­le şi organizaţiile de partid să dea cea mai mare atenţie studierii expe­rienţei înaintate, a metodelor bune de lucru, a iniţiativelor, răspîndirii aces­tora în cît mai largă măsură peste tot unde îşi găsesc aplicarea se pot da şi din alte domenii de activitate. Or­ganizaţia de partid de la SMT-Huşi a cîştigat o experienţă pozitivă in orga­nizarea muncii politice pentru îndepli­nirea şi depăşirea planului. Anul trecut, de pildă, mecanizatorii au depăşit planul anual de hantri şi au redus preţul de cost pe hectar cu 10 lei faţă de cel planificat. La înce­putul acestui an, mai mulţi mecani­zatori, comunişti fruntaşi în producţie, pe baza experienţei brigăzii lor, au pornit o acţiune pentru organizarea mai bună a muncii, a aprovizionării cu combustibil şi lubrifianţi, repararea operativă a maşinilor, intensificarea întrecerii socialiste între brigăzi şi între tractorişti, organizarea a două schimburi pe fiecare tractor, respecta­­rea cu stricteţe a graficului de îngri­jire tehnică a utilajelor, reducerea la maxim a deplasărilor în gol etc. Ac­ţiunea iniţiată de aceştia a stîrnit un mare entuziasm în rindurile mecaniza­torilor; tractoriştii au propus să fie chemaţi la întrecerea socialistă toţi mecanizatorii din regiune. Aşa s-a născut chemarea la întrecere a me­canizatorilor de la SMT-Huşi către toate staţiunile de maşini şi tractoa­re din regiunea Iaşi. Comtetul regional de partid a luat imediat măsuri pentru ca iniţiativa mecanizatorilor de la SMT­H­.­şi să fie popularizată şi urmată de toate sta­ţiunile de maşini şi tractoare şi gos­podăriile agricole de stat din regiune. Comitetele raionale de partid au fost îndrumate să ajute îndeaproape orga­nizaţiile de bază din toate staţiunile de maşini şi tractoare şi din gospo­dăriile agricole de stat din regiune. Comitatele raionale de partid au fost îndrumate să ajute îndeaproape or­ganizaţiile de bază din staţiunile de maşini şi tractoare şi din gospo­dăriile de stat pentru a elabora, îm­preună cu conducerile administrative şi comitetele sindicale, măsuri con­­crete în vederea aplicării iniţia­­tivei tractoriştilor de la SMT-Huşi. La indicaţia biroului comitetului re­gional de partid, ziarul „Fla­căra Iaşului” a publicat sistematic articole cu privire la această chem­e­re, răspunsurile celorlalte unităţi, a popularizat pe larg rezultatele obţi­nute. Muncind cu ent­uziasm, colecb­ele tuturor staţiunilor de maşini şi trac­­toare din regiune şi-au îndeplinit în­că la începutul lunii octombrie prim­ul anual, realizînd economii în valoare de peste 4.500.000 de foi. Viaţa însăşi ne dovedeşte ci­­erta de important ca organele şi organi­­zaţiile de partid să studieze experien­­ţa din regiunea, raionul, p­aşul în care îşi desfăşoară activ,traiaa. Expe­rienţa bună însă, iniţiativele p­eţ­orsa nu se răspîndesc de la sine. Pentru aceasta este nevoie ca organizaţiile de partid să creeze condiţiile nece­sare, im climat favorabil naşter­i şi dezvoltării a ceea ce este nou şi care poate duce la rexultate bune în producţie. In această privinţă merită relivat felul cum munceşte comitetul de par­tid de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie” din Iaşi. Comitatul de partid de aici a constatat că în stabilirea normelor de producţie se manifestă o serie de deficienţe. Pentru remedierea acestei situaţii, comitetul de partid a indicat organizaţiilor de bază să studieze temerife, la fieca e loc de muncă, posibilitatea aşeză­ii normelor da producţie pa baze tehnice. Această problemă a fost pusă în discuţia co­­muniţiilor şi a tovarăşilor din activul fără de partid de la partida confecţii­­trasat din secţia cazangerie. Totodată în cadrul cercurilor de învăţâmînt po­litic, în cercurile de economie con­cretă, propagandiştii au pus în dis­cuţia cursanţilor problema legăturii între stabilirea normelor tehnice şi creşterea productivităţii muncii, soli­­citîndu-i să dea exemple chiar de­­ locul lor de producţie. Agitatorii au fost îndrumaţi să explice pe ba­z unor calcule concrete însemnă als­a stabilirii normelor tehnice de produ­c­­ţie, iar comitetul sindical să organi­zeze consfătuiri de producţie şi să se dezbată această problemă. In fe­lul acesta, muncitorii înşişi au ajuns la concluzia că, printr-o mai ju­­­i organizare a loturilor de murse timpul de lucru la un cazan R.K, poa­te fi redus la 211 ore, ceea ce ar a­­duce o economie de 1.000 de lei şi fiecare cazan. In urma activităţii po­litice desfăşurate, numeroşi muncitori au luat iniţiativa de a cere reduce­rea timpului de luc­r la diferite age­r­­ţii. Astfel, muncitorii de la par­is la ci*, lige de trecţiune au propus să -i reducă timpul de lucru, la tijă de­­1 1,10 ore la mai puţin da o oră, joi la clinig, de la 2,33 la 2,17 ore. La secţia turnătorie, comuniştii Fastica Iulian şi Grigore Bunduchi au propus îmbunătăţirea normei prin reducerea cu 10 la sută a timpului de lucru în turnarea cilindrilor de locomotiva, iar tovarăşul Ştefan Burduza, propagan­dist, a cerut reducerea cu 20 la sută a timpului de lucru la turnarea de saboţi. Iniţiativa acestor muncitori a fost însuşită de către cei de la sec­ţia montaj locor­oî­ve, de la prelucra­rea cilindrilor de locomotive ş.a. Nu este însă de ajuns să crezi condiţiile pentru naşterea unor in­i­ţiative. Este nevoie ca iniţiativa, chicr dacă la prima vedere nu pare prea importantă, să fie tratată cu atenţia şi, dacă prezintă totuşi interes, să fie ajutată să capete amploare, să sa dezvolta- Căci, după cum se ştie, de cele mai multe ori,­­ oul este la început plăpînd, şi pentru a deveni mai repede puternic, viguros are ne­voie de ajutor. Despre însemnătatea acestui lucru ne vorbeşte exemplul ur­mător. In raionul Negreşti există un număr de sate cooperativizate. Intr.unul din aceste sate, și anume la satul Căzu- K v

Next