Flacăra Iaşului, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 4120-4146)
1959-12-01 / nr. 4120
Nr. 4120 Contractul economic — o forţă în îndeplinirea planului După cum se ştie, planurile întreprinderilor şi organizaţiilor economice, fac parte din planul de stat. Fiecare întreprindere şi organizaţie economică, luptînd pentru realizarea planului propriu, contribuie astfel la îndeplinirea planului de stat pe întreaga economie a RPR. Pentru realizarea sarcinilor de plan, întreprinderile şi organizaţiile economice îşi asumă reciproc obligaţiuni, care sunt concretizate în contractele economice ce le încheie în baza sarcinilor de plan stabilite. Executarea în natură, cantitativ, calitativ şi la termen a contractelor, corespunde unei desfăşurări normale a procesului de producţie. Dar pentru ca sarcinile trasate prin plan să fie duse la îndeplinire în multe condiţiuni, sunt necesare şi o seamă de măsuri tehnico-organizatorice, printre care încheierea la timp a contractului economic dintre întreprinderi, încheind contractul la timp, cu respectarea termenelor prevăzute în hotărîrile Consiliului de Miniştri, organizaţiile economice îşi asigură pe de o parte aprovizionarea cu materii prime în bune condiţiuni, iar pe de altă parte, livrarea la timp a produselor contractate. Aceasta face ca procesul de producţie să se desfăşoare normal şi totodată rotaţia mijloacelor circulante să se facă conform normelor şi indicaţiilor stabilite d© organele de resort. Se ştie că nerespectarea clauzelor contractuale are drept urmare aplicarea de sancţiuni „amenzi şi penalităţi” de către organele arbitrai®, atunci cînd acestea sunt sezisate. Aplicarea de sancţiuni şi obligarea la plata daunelor, constituie un mijloc folosit de Arbitraj în apărarea proprietăţii socialiste. Este adevărat că neexecutarea în natură sau executarea necorespunzătoare a contractelor nu poate fi înlocuită prin plata unor sume de bani, deoarece nu este posibil ca astfel să se aducă planul de producţie în situaţia în care s-ar fi aflat, dacă contractul ar fi fost executat în natură prin livrarea la termene a produselor destinate cerinţelor îndeplinirii planului. Totuşi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege, constituie însă un mijloc eficace pentru apărarea proprietăţii socialiste. Este greşită concepţia unor conducători de întreprinderi şi îndeosebi a unor lucrători din cadrul serviciilor de aprovizionare care socotesc că aplicarea de amenzi de către Arbitrajele de Stat sau ministere, înseamnă „scoaterea din buzunar a unei sume de bani şi trecerea ei în alt buzunar”. Din acest punct de vedere putem cita ca exemple negative Direcţia regională silvică, ICRA, întreprinderile comerciale raionale Hîrlău şi Tg. Frumos etc. Asemenea concepţii trebuie combătute cu toată tăria, căci sînt dăunătoare realizării planului de stat. Cu cît o întreprindere va respecta mai bine contractul economic, în sensul de a livra și primi la timp mărfurile contractate, cu atît se vor realiza în mai bune condițiuni sarcinile de plan. Obligînd organizațiile socialiste care au livrat cu întîrziere sau care au livrat produsul calitativ necorespunzător, la plata de penalităţi. Arbitrajul stimulează executarea în natură şi în mod corespunzător a contractelor, determinînd unităţile debitoare să înlăture în viitor cauzele care ar putea duce la obligarea lor la plata de noi amenzi. Deşi org. socialiste în general luptă pentru respectarea disciplinei de plan şi contractuale, mai există unele încălcări datorate insuficientei înţelegeri a importanţei muncii de planificare şi a contractelor. Astfel, se mai întîmplă că organizaţiile socialiste să încheie contracte de furnizare pentru produse ce se repartizează centralizat, deşi nu s-au primit ordine derepartiţii corespunzătoare. In atare situaţie, întreprinderea care a primit asemenea produse împiedică realizarea sarcinilor de plan a Întreprinderilor cărora le sunt necesare produsele în cauză şi care deşi posedă repartiţii nu şi I© poate procura, datorită faptului că ele au fost primite de către o întreprindere ce nu era îndreptăţită la aceasta. Un exemplu îl constituie contractele de furnizare încheiate de ICRTI- Iaşi, DCA şi ICR-Haşi privitor la unel© cantităţi de bumbac. Pentru a se evita asemenea situaţii este necesar ca atunci cînd se ncheie contractele economice, acestea să fie puse în concordanţă cu sarcinile ce au fost trasate prin planul de stat. Pentru aceasta însă este absolut necesar ca conducerile întreprinderilor, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, să educe pe toţi cei ce au sarcini privind disciplina de plan, să respecte cu stricteţe legile statului nostru democrat-popular. In cuprinsul regiunii noastre spre deosebire de anii precedenţi Arbitrajul d© Stat al regiunii Iaşi, nu a fost sezisat cu acţiuni prin care întreprinderi şi organizaţii economice din cuprinsul regiunii noastre să fi refuzat încheierea la timp a contractului economic, decit în cîteva cazuri. Acest lucru este un fapt îmbucurător. Totuşi au fost şi cîteva aspecte negative. Unele întreprinderi ca: ORAD laşi, întreprinderea de construcţii nr. 1 laşi din cadrul TRC, Direcţia regională drumuri şi poduri Iaşi, au refuzat încheierea la timp a contractelor sub motive nejustificate şi care contravin legalităţii. Ori legalitatea ca principiu, se defineşte prin respectarea strictă a legilor cît şi a cotelor emanate de la organele supreme, ale puterii de stat, ori ale administraţiei de stat. Esenţa legalităţii populare, constă în aceea că exprimă voinţa, interesele, cuceririle şi ţelurile oamenilor muncii din RPR. De aceea partidul şi guvernul cer respectarea riguroasă în toate domeniile vieţii de stat, a legalităţii populare. Revine ca o sarcină lucrătorilor din economie, de a respecta cu stricteţe legile şi actele normative emise pe baza lor, aplicîndu-le întocmai. Pentru aceasta înşişi tovarăşii jurisconsulţi din întreprinderi trebuie să fie ei mai intîi pătrunşi de simţul răspunderii şi să ajute pe lucrătorii din întreprinderea respectivă în cunoaşterea actelor normative mai importante, prin prelucrarea lor cu masa de salariaţi. Să se arate de către aceştia în mod concret, pagubele aduse întreprinderii prin nerespectarea contractelor. După cum de asemenea conducerea întreprinderii trebuie să-i sprijine pe aceștia în realizarea sarcinilor ce le sînt trasate. Aceste măsuri sunt cu atît mai necesare acum cînd ne apropiem de sfîrșitul anului și odată cu începerea noului an de plan, problema încheierii la timp a contractelor economice poate şi trebuie să constituie o forţă în îndeplinirea planului de stat. Legătura strînsă ce există între organizaţiile socialiste în executarea sarcinilor ce le revin şi interesul comun de a contribui la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale, contribuie la întărirea proprietăţii socialiste, la propăşirea economiei naţionale acirlei noastre. E. SCHULIMSOHN Arbitru de stat şef Arbitrajul regional Iaşi —pop— la G.A.C. Turzii 5.10 m de m) lei din cultura sfeclei de zahăr şi florii soarelui (Urmare din pag. 1-a) depăşirea producţiei planificate, membrii echipei sunt retribuiţi suplimentar. Mărirea interesului colectiviştilor în muncă a dat rezultate bune. Aşa a reuşit echipa condusă de Ion Buluga să obţină o producţia de 30.000 kg. sfeclă de zahăr la ha. sau cea a lui Ion Sonea să scoată 1600 kg. floarea-soarelui la hectar. Toate echipele lucrînd astfel, producţia medie pe gospodărie a ajuns la peste 20 tone sfeclă de zahăr la hectar. Aceasta, cu toate că aproape o treime din suprafaţa cultivată cu sfeclă a suferit de pe urma inundaţiilor. O producţie bună — 1.300 kg. in medie la hectar - a fost obţinută şi de pe cele 120 hectare floarea soarelui. Au fost anul acesta avantajoase aceste culturi? Dacă la cele aproape 400.000 lei rezultaţi de la sfecla de zahăr adăugăm şi cei 270.000 lei de pe urma celor 100 tone floarea-soarelui contractate cu statul, vedem că mai bine de un sfert din venitul bănesc total al gospodăriei vine din aceste culturi. Aceasta fără a mai socoti că mai avem dreptul gratuit la 12.000 kg. zahăr şi 33 vagoane borhot şi la 6.000 litri ulei pe care-l putem cumpăra la preţ de stat. In prezent suntem în plină desfăşurare a arăturilor adîncî de toamnă. Pentru a ne asigura producţii frumoase şi In anul viitor tot gunoiul de grajd din gospodărie a fost transportat pe cîmp. Ajutaţi de brigada permanentă a SMT-ului Huși folosim toate atelajele la executarea arăturilor adinei de toamnă. Vrem ca anul viitor recoltele să fie și mai mari. conac 3DCE □□ane zic Viitorul concert al Filarmonicii Vineri 4 şi simbată 5 decembrie a.c. vor avea loc la sala Filarmonicii de Stat „Moldova“ din Iași două concerte cu concursul violoncelistului român Vladimir Orlov. Dirijor va fi Achim Stoia. In program figurează, printre altele, Concertul pentru violoncel de Saint - Saens. FLACARA IASOIOI Un spectacol fotbalistic excepţional ! C.S.M.S. Iaşi a obţinut o victorie de prestigiu, învineţind „Moldova“ Chişinău cu 2-0 (0-0) La sfirşitul acestui sezon, care a pricinuit atîtea şi atîtea emoţii populaţiei stadioanelor, le-a fost oferit ieşenilor un adevărat spectacol fotbalistic de gală. Pe stadionul „23 August”, ale cărui tribune au fost mai pline ca oricînd, a avut loc duminică după-amiază întîlnirea internaţională de fotbal dintre „Moldova’*’-Chişinău echipă din cadrul categoriei A a campionatului de fotbal al Uniunii Sovietice şi CSMS Iaşi, liderul seriei l-a din categoria B a campionatului de fotbal al RPR. La fluierul arbitrului Al. Filioreanu, pe teren au apărut formaţiile: MOLDOVA-Chişinău: Vostroilov — Zeleneaiev, Larin-Mîrgorski -i Ţiganov, Esin - Ţinkler, Samsonov, Korotkov, Siduikov, Korolkov. CSMS-Iaşi: Ursache - Scarlat, Buimistriuc (Ciolan) Păun — Pologea, Don - Dram, Bărbosu, Voica (Teodosiu), Avasilichioaie, Demien (Coruntu). Intrarea pe teren a fotbaliştilor sovietici şi români a fost îndelung aplaudată de miile de spectatori. Au fost intonate imnurile de stat ale RPR şi URSS. Jucătorii au schimbat fanioane şi frumoase buchete de flori, s-au fotografiat împreună. Jocul începe într-o alură foarte vie. Ieşenii - decişi să se revanşeze pentru înfrîngerea înregistrată cu cîteva săptămîni în urmă la Chişinău - atacă vijelios încă de la început, punînd stăpînire pe joc. In min. 5 Volca execută o splendidă foarfecă peste bară, pentru ca după alte trei minute tot el să rateze din apropiere. Jucătorii din Chişinău echilibrează întrecerea. Acţiunile se desfăşoară cu o mare viteză în faţa ambelor porţi, remarcîndu-se valoarea ridicată a jucătorilor celor două formaţii. In min. 41 Voica reia splendid cu capul o centrare dificilă la mică înălţime şi unul dintre apărătorii oaspeţi opreşte mingea cu mîna, evitînd astfel un gol gata făcut. Lovitura de la 11 metri este însă ratată de Avasilichioaie care trage pe lîngă bară. Oaspeţii contraatacă, au o bună ocazie, dar ratînd-o, scorul reprizei rămîne alb. La reluare ieșenii leagă foarte bine jocul, atacînd cu insistenţă. In min. 50 are loc un splendid schimb de mingi între Voica şi Avasilichioaiei care, pătrunzînd pe partea dreaptă atrag întreaga apărare. Ultimul pasează însă lui Căruntu iar acesta scăpat cîteva secunde de marcajul sever al lui Zeleneaiev, şutează puternic cu stîngul, mingea trece p® sub Vostroilov care plonjase şi se opreşte îl* plasă, încurajaţi de gol ieşenii joacă mai relaxat şi în min. 76 la un atac fulgerător are loc un schimb Voica - Căruntu - Dram, acesta din urmă intrînd în poartă cu tot cu minge, este 2-0. Dar din acest minut echipa ieșeană se resimte de pe urma eforturilor depuse iar oaspeţii, cuo pregătire fizică foarte bună, pun cu totul stăpînire pe joc, masîndu-se în careul echipei gazdă. Jucătorii din Chişinău creează faze foarte frumoase, dar ratează rînd pe rînd situaţii favorabile de a reduce scorul (în min. 85, de exemplu, Korotkov trage peste bară de la numai 3 m.). Jocul se termină astfel cu scorul de 2-0 îr favoarea echipei ieşene, care a muncit mult pentru această victorie şi a dobîndit-o pe merit. întrecerea s-a desfăşurat la un înalt nivel calitativ şi într-o notă de perfectă sportivitate. La dobîndirea victoriei a contribuit întreaga echipă ieşeană, dar vrem să evidenţiem îndeosebi cîţiva jucători: Pologea a jucat ireproşabil, fiind foarte util în apărare şi în atac. Ciolan şi Scarlat au avut intervenţii salvatoare, fiind cel mai decişi din apărare. Voica a fost energic şi creator. Căruntu s-a integrat perfect în jocul echipei, punîndu-şi în valoare realele calităţi. Din echipa „Moldova” - Chişinău s-au evidenţiat îndeosebi excelenţii mijlocaşi de margine Esin şi Jiganov car© au acoperit întreg terenul a un suflu inepuizabil. De asemenea, Tinkler şi Korotkov s-au remarcat prin impetuozitatea acţiunilor ofensive. Majoritatea jucătorilor sovietici sunt buni tehnicieni şi întreaga echipă are o extraordinară condiţie fizică care-i permite să susţină un ritm viu din primul şi pînă în ultimul minut de joc. La sfîrşitul întrecerii internaţionale de fotbal dintre CSMS Iaşi şi Moldova Chişinău miile de spectatori i-au aplaudat cu entuziasm pe fotbalişti, răsplătind in felul acesta jocul foarte bun practicat de ambele echipe, S. F. Dram suseasă din apropierea, porţii, ridlcind scorul la 2-0. Foto: AURIAN □ □□c DOC neşti, membrii întovărăşirii agricole nu numai că făceau majoritatea lucrărilor în comun şi îşi organizau munca pe brigăzi, dar după un timp au început sa introducă Şi sistemul de retribuire atît după muncă, cit Şi după suprafeţele de teren aduse de întovărăşiţi. După cum se vede, întovărăşirea trecea printr-un proces continuu de dezvoltare, de apropiere tot mai ifecit de forma superioară de cooperare în producţia agricola. Dar iniţiativa întovărăşiţilor constituia numai un început. Pentru ca ea să s 3 dezvolte pînă acolo îneît curentul pentru transformarea întovărăşirii în gospodărie colectivă să cuprindăpe toţi întovărăşiţi! mai era de străbătut un drum lung, se cereau un ajutor puternic, o muncă politică susţinută. In această întovărăşire insă nu exista nici un membru sau candidat de partid, fapt care nu oferea posibilităţi prea mari pentru îmbunătăţirea muncii politice. In faţa acestei situaţii, comitetul raional de partid a trimis la Căzăneşti un activist de partid cu experienţă, care, împreună cu Comitetul de partid din comuna Negreşti - de care aparţine satul Căzăneşti - s-a ocupat temeinic de atragerea în rîndul candidaţilor de partid a întovărăşiţilor care au militat cu ardoere pentru organizarea muncii pe brigăzi şi echipe, executarea lucrărilor în comun, pentru introducerea de forme superioare de retribuire.. In urma muncii desfăşurate, 5 dintre cei mai buni întovărăşiţi au devenit candidaţi de partid, iar în luna februarie a.c. s-a constituit în întovărăşirea din satul Căzăneşti o grupă de candidaţi de partid. Cu ajutorul grupei de candiaţi de partid, comitetul de partid de comună a putut organiza mai bine munca politică pentru întărirea economicăorganizatorică a întovărăşirii. Aşa s-a reuşit ca, treptat-treptat, marea majoritate a intovarăşirilor să ceară ca întovărăşirea să se transforme în gospodărie colectivă. Această experienţă a convins practic, pe viu, Comitetul raional de partid Negreşti că pentru a putea sprijini mai bine iniţiativele intovărăşiţilor de a-şi organiza munca în comun, de a-şi alcătui un fond de bază şi de a trece la forme superioar© de repartiţie, este necesar să se alcătuiască în toate aceste unităţi nude© de partid. Experienţa de la Căzăneşti a fost dezbătută pe larg într-o adunarea a activului comitetului raional de partid, în urma căreia s-au stabilit măsuri precise pentru răspîndirea ei. Organizez mai bine munca politică pentru atragerea celor mai buni colectivişti şi întovărăşiţi în partid. Comitetul raional de partid Negreşti a obţinut în această direcţie succese însemnate, care se exprimă în următoarea comparaţie: în timp ce în decembri© 1958 existau 41 de întovărăşiri agricole şi gospodării colective care nu aveau nuclee de partid, în prezent doar în 4 întovărăşiri nu există încă organizaţii de partid. Intr-o şedinţă organizată de comitetul regional cu metivul de partid, primul secretar al Comitetului raional de partid Negreşti a înfăţişat metodele folosite pentru crearea de nuclee de partid în unităţile agricole socialiste. Popularizarea acestei experienţe a avut ca rezultat că în peste 100 de unităţi socialist-cooperatiste au fost create noi nuclee de partid. Aceste aspecte pozitive din activitatea organizaţiilor de partid nu ne pot însă face să trecem cu vederea că mai există şi cazuri cînd nu numai că nu se creează condiţii pentru naşterea unor iniţiative, dar nici măcar cele cere se ivesc singure nu sunt sprijinite să dea roadel© cuvenite. Uneori iniţiative, propuneri venite din partea unor muncitori sunt respinse pe motiv că aparţin de domeniul fanteziei, deşi ele s-au dovedit pe deplin realizabile, respingerea lor fiind urmarea unei atitudini comode din Partea unor cadre îmbîcsite de rutină şi conservatorism; citeori aplicarea propunerilor se tărăgănează fără nici un motiv serios. Un exemplu in această privinţă îl constituie conducerea tehnică a secţiei de turnătorie de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie” din Iaşi, care tergiversează aplicarea propunerii făcute de muncitori cu privir© la premcfilzirea aerului ce se suflă la cubilouri în vederea activării arderii. Aplicarea acestei propuneri ar aduce importante economii de cocs ?■ ar scurta timpul de topire a metalului. Dar, cu toate că proiectul instalaţiei este gata, conducerea atelierului nu s-a învrednicit să ia măsurile necesare pentru terminarea instalaţiei. iată, aşadar, cum o propunere justă, în loc să fie ajutată să prindă viaţă, a fost lăsată la jumătatea drumului... Acelaşi lucru se poate spune şi despre unele comitete raionale şi orăşeneşti de partid care la început fac multă zarvă în jurul unei iniţiative, pentru ca apoi totul să fie dat uitării. Printre organele de partid care manifestă, uneori, o asemenea atitudine se află Comitetele raional© de partid Vaslui şi Bîrlad, care, atunci cînd au aflat despre experienţa bună obţinută în raionul Negreşti cu privire la crearea nucleelor de partid în unităţile socialist-cooperatiste ale agriculturii, au lăudat-o, s-au entuziasmat foarte mult, şi-au luat şi angajamente, dar apoi au lăsat ca în raioanele lor lucrurile să rămînă ca şi înainte. Comitetul regional de partid combate cu tărie asemenea practici, socotindu-se ca o influenţă a formalismului, care n-are c© căuta în munca de partid. Deosebit de utile pentru generalizarea experienţei înaintate s-au dovedit a fi consfătuirile organizate pe anumite ramuri de activitate. La astfel de consfături se prezintă, de regulă, referate despre experienţa muncii politice şi organizatorice, precum şi despre rezultatele obţinute. O asemenea consfătuire a fost organizată din iniţiativa comitetului regional de partid cu preşedinţii gospodăriilor colective din regiune. La această consfătuire au mai participat şi secretari ai corrîtelelor raionale de partid, vicepreşedinţii şi şefii secţiilor agricole ale sfaturilor populare, contabili ai gospodăriilor agricole colective, cadre didactice de la Institutul Agronomic din Iaşi ş.a. Preşedinţii gospodăriilor colective din Tîrzii-Huşi, Oseşti-Negreşti, Cîrja-Murgeni au relatat felul cum este organizată la ei munca pe brigăzi complexe, sistemul de retribuţie după numărul zilelor muncă efectuate şi după recoltele obţinute ş.a.m d., făcindu-se astfel un preţios schimb de experienţă. La indicaţia comitetului regional de partid, materialele consfătuirii au fost prelucrate in adunările deschise ale organizaţiilor de partid din gospodăriile colective, iar birourile organizaţiilor de bază au fost îndrumate să acorde un ajutor mai concret consiliilor de conducere în întreaga lor activitate. Ca urmare în întreaga regiune a crescut nivelul muncii politice de masă pentru întărirea gospodăriilorcolective şi întovărăşirilor agricole din punct de vedere economic şi organizatoric. Comitetul raional de partid şi Sfatul popular raional Murgeni, de pildă, au organizat vizite ale ţăranilor întovărăşiţi în gospodăriile colective fruntaşe din Periani, Cîrja şi altele, unde au putut vedea în mod practic în ce constă superioritatea muncii în gospodăria colectivă. Apreciind ca deosebit de valoroase metodele folosite în raionul Murgeni, birou! Comitetului regional de partid Iaşi a invitat la una din şedinţele sale cadre conducătoare ale comitetelor raionale de partid şi sfaturilor popular© raionale, unde a popularizat această experienţă şi a dat indicaţii de a se aplica cit mai larg metodele muncii politice şi organizatorice din raionul Murgeni. intr-un număr special al „Cornetului agitatorului”,, membri ai comitetului raional de partid, secretari ai organizaţiilor de bază şi preşedinţi ai gospodăriilor colectiv© şi întrpăşirilor agricole au scris despre pretodele de muncă folosite de Comitet raional de partid Murgeni în consolidarea economică-organizatorică I unităţilor agricole socialiste. Comitetele raionale s-au îngrijit ca secretarii organizaţiilor de bază să instruiască pe agitatori cu materialei© apărute în „Carnetul agitatorului''’. Rezultatul a fost că anul acesta s-au mai înscris în unităţile agricole socialiste circa 50.000 de familii. Comitetul regional de partid a îndrumat organele şi organizaţiile de partid să studieze, să sprijine şi să generalizeze, în primul rînd, experienţa pozitivă din raza lor de activitate, din cadrul regiunii Iaşi. Ocupindu-ne însă de această problemă, nu ne putem limita numai la experienţa acumulată în regiunea noastră. Zilnic apar in presa centrală şi locală informaţii despre iniţiative valoroase ale colectivelor de muncitori din fabrici şi uniţe, ale ţăranilor colectivişti, întovăroşiţi sau cu gospodării individuale, ale diferitelor organizaţii de partid sau de masă din alte regiuni ale ţârii. Organele şi organizaţiile de partid din regiunea noastră studiază presa centrală şi locală, se opresc asupra metodelor înaintate de muncă şi analizează posibilităţile pentru aplicarea lor la condiţiile concrete locale. De pildă, organizaţia de partid de la secţia locomotive de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie”, luînd cunoştinţă din presă de iniţiativa tov. N. Militaru din Bucureşti de a prelua conducerea unei brigăzi rămase in urmă, a îndrumat pe comunistul Dascălu Ioan, fruntaş in producţie, să preia conducerea partidei de legare din secţia montaj, partidă care rămînea în urmă cu realizarea planului de producţie, dădea lucrări de slabă calitate, lucra în „asalt” şi efectua un număr mare de ore suplimentare. Ajutat de organizaţia de partid, tov. I. Dascălu a reuşit să imprime în activitatea muncitorilor de la această partida un mai mare spirit de răspundere faţă de calitatea lucrărilor şi ritmicitatea producţiei. Intr-un timp relativ scurt, partida s-a ridicat la nivelul mediu al partidelor fruntaşe. Rezultate asemănâtoare a obţinut şi fierarul comunist Grigore Motrea, care a preluat conducerea unei partide codaşe de la secţia fierărie. De asemenea, organizaţia de partiod de la fabrica „Ţesătura”-Iaşi s-a ocupat în mod temeinic de aplicarea iniţiativei muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la „Industria bumbacului B”-Bucureşti cu privire la mărirea randamentului războaielor. Aplicînd această, iniţiativă, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la „Ţesătura” au reuşit să mărească randamentul războaielor la 8.206 bătăi de război oră în medie pe întreprindere, iar la secţia a lll-a ţesâtorie, unitatea „A”, războaiele dau un randament de 9.000 bătăi de război/oră. Trebuie să arătăm însă că, în aceasta privinţă, la comitetele raionale n-a devenit încă o practică curentă ca ori de cite ori apar în presă relatări despre iniţiative interesante atît in regiunea noastră cît şi în alte regiuni să se ia măsuri pentru a ie studia şi a le extinde. In ultima vreme, comitetul regional de partid a folosit în mod organizat ziarul regional „Flacăra Iaşului” pentru popularizarea şi extinderea experienţei înaintate în munca de partid. La rubricile „Viaţa de partid”, „Din experienţa organizaţiilor de bază din gospodăriile agricole de stat”, „Din experienţa organizaţiilor de bază din gospodăriile agricole colective”, ziarul publică cu mai multă regularitate material© despre probleme ale vieţii interne de partid, conducerea de către partid a economiei, a organizaţiilor de masă şi altele. Pozitiv este faptul că majoritatea acestor articole sunt scrise de inşişi secretarii sau alţi membri ai birourilor organizaţiilor de bază din întreprinderi, gospodării colective etc. Mult mai rar scriu însă cadrele de conducere şi tovarăşii din aparatul regional, ci comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid. Or, şi aceste cadre pot în mare măsură să împărtăşească prin presă experienţa organizaţiilor de partid fruntaşe. Organele şi organizaţiile din partid din regiunea Iaşi au obţinut succese importante în dezvoltarea iniţiativei in munca de partid, în răspîndirea experienţei pozitive în muncă. Lichidarea lipsurilor p© care le avem, îmbunattăţirea continuă a activităţii organizaţiilor de partid In această privinţă vor da un avint şi mai mare participării maselor la opera de construcție socialistă. sír Fag. 3-0 in cupa R.P.R. c.F.R. Paşcani s-a comportat remarcabil în meciul cu Petrolul Stadionul „23 August” din Bacău a găzduit duminică meciul de fotbal dintre formaţiile Petrolul Ploeşti, camnpioana ţării, şi CFR Paşcani, din candrul şaisprezecimilor de finală ale Cuipei R.P.R. Lovitura de începere a jocului o au petroliştii. In primele 10 minute de joc păşcănenii se menţin în atac însă ratează ocazii favorabile de a des-* chide scorul în minutele 2, 6 şi 10. Jucătorii de la Petrolul răspund cu contraatacuri rapide, surprinzînd deseori apărarea CFR mult înainte şi produc panică la poarta lui Cristescu. In min. 14, după o combinaţia a tripletei Dradea-Babone-A. Munteanu, ultimul inscrie de careul de 6 m, printr-un şut sec. După acest gol, feroviarii atacă dezlănţuit iar şuturile periculoase ala lui Rozolea, fie că nimerse bara (min. 23), fie că în ultimă instanţă sunt denviate în coren de portarul petrolist (min. 17 şi 34). In min. 38 la un nou contraatac, cînd nimeni nu se aştepta, jucătorul A. Munteanu îl deschide adnmirabil pe Dridea care dintr-un unghi dificil, urcă scorul la 2-0. In repriza a doua, jucătorii de la CFR s-au apărat mai organizat. O ocazie mare de a reduce din han din cap o are Vornicu (min. 85) cînd ţîşneşte singur în careul de 16 m, însă se grăbeşte şi şutează alături de poartă. S-au evidenţiat : Marinescu, Fronea, Tabarcea, A. Munteanu şi Dridea de la Petrolul Ploeşti şi, Cristescu, Panaite II, Buzatu, Rozolea şi Popa de la CFR Paşcani. Raport de cornere : 8-5 pentru CFR Percet' ' C.ENEA corespondent BASCHET culeg. A Volfica îl CÎŞtigat întîlnirea cu Progresul Bucureşti 68-56 631(19) Fază si’i panoul oaspeţilor. Foto: G. PAUL Ortes- corecizia jucătorilor Voinţei în aruncările la coş. Este ilustrativ faptul in acest sens că, pînă în min. 3, nici una dintre echipe n-a reuşit să înscrie vreun coş, toate încercării© de pînă atunci fiind ratate. Şi iată că, din acest minut primii care înscriu sunt cei de la Progresul care conduc la un moment dat cu 4-0 şi 6-4. Ieşenii însă egalează şi apoi iau conducerea, mărîdu-şi treptat, treptat avantajul. In repriza a I-a Voinţa are chiar un avans de 22 puncte. Dar spre sfîrşitul meciului, oaspeţii manifestă o uşoară revenire şi datorită lui Em. Miculescu şi Simion, reuşesc să reducă din handicap. Dacă repriza la a fost anostă, ca spectacol, la reglare, jocul a devenit ceva mai viu, cînd dealtfel Voinţa a evoluat aproape de valoarea normală. Un lucru care trebuie remarcat şi care oferă de astădată concluzii pozitive : în meciul de duminică, Voinţa a practicat circa 8-10 minute un joc în viteză, cu pătrunderi spectaculoase, alternînd angajarea pivoţilor cu folosirea contraatacurilor. Păcat însă, că, spre a întregi spectacolul sportiv n-a avut şi concursul oaspeţilor. Punctele în meciul de duminică dimineaţă au fost realizate de Voroneanu (23), Vişoianu (14), Chioreanu (11)Păun (6), Holimberg (6), Todirescu (4), Bercovici I. (2), Kligher şi Mihăilescu pentru Voinţa şi de Florea (14), Em. Miculescu (10), Karabelaian (8), Simion (8), Iacob (7), Brinzei (5), Cîrstev (2) şi Voicu (2), pentru Progresul Bucureşti. S-au remarcat Vişoianu, Todiraşcu, Voroneanu (şi în apărare) şi Bercovici de la Voinţa şi Florea şi Em. Miculescu de la oaspeţi, ST GR. Duminică dimineaţa formaţia ieşeană a cişntigat destul de uşor întîlnirea cu Progresul Bucureşti la o diferenţă de 12 puncte Şi Acest lucru atestă, desigur, diferenţa de valoare dintre cele două echipe Cei prezenţi la meci au putut să-şi dea seanma şi mai bine de superioritatea Voinţei, dar au avut posibilitatea să constate, în acelaşi timp, un lucru departe de a fi îmbucurător: procentajul scâzut al încercărilor la coş de la semidistanţă şi de sub panou a juncătorilor echipei ieşerne. Fără a diminua din valoarea victoriei obţinute de Voinţa trebuie să precizăm însă că formaţia oaspe s-a prezentat la un nivel scăzut. In general, meciul de duminică dimineaţa nu a oferit , pe tot parcursul spectatorilor, acea luptă strînsă, dinamică, cu care erau obişnuiţi în întîlnirile anterioare din cadrul primei categorii de baschet a ţării. Spuneam la început despre impre. VORONEANU