Flacăra Iaşului, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 4120-4146)

1959-12-01 / nr. 4120

Nr. 4120 Contractul economic — o forţă în îndeplinirea planului După cum se ştie, planurile între­prinderilor şi organizaţiilor economi­ce, fac parte din planul de stat. Fie­care întreprindere şi organizaţie e­­conomică, luptînd pentru realizarea planului propriu, contribuie astfel la îndeplinirea planului de stat pe în­treaga economie a RPR. Pentru realizarea sarcinilor de plan, întreprinderile şi organizaţiile eco­nomice îşi asumă reciproc obligaţi­uni, care sunt concretizate în con­tractele economice ce le încheie în baza sarcinilor de plan stabilite. Executarea în natură, cantitativ, calitativ şi la termen a contractelor, corespunde unei desfăşurări normale a procesului de producţie. Dar pentru ca sarcinile trasate prin plan să fie duse la îndeplinire în multe condiţiuni, sunt necesare şi o seamă de măsuri tehnico-organiza­­torice, printre care încheierea la timp a contractului economic dintre în­treprinderi, încheind contractul la timp, cu respectarea termenelor prevăzute în hotărîrile Consiliului de Miniştri, or­­ganizaţiile economice îşi asigură pe de o parte aprovizionarea cu materii prime în bune condiţiuni, iar pe de altă parte, livrarea la timp a produselor contractate. Aceasta face ca procesul de pro­­ducţie să se desfăşoare normal şi totodată rotaţia mijloacelor circu­lante să se facă conform normelor şi indicaţiilor stabilite d© organele de resort. Se ştie că nerespectarea clauzelor contractuale are drept urmare apli­­carea de sancţiuni „amenzi şi pena­lităţi” de către organele arbitrai®, atunci cînd acestea sunt sezisate. Aplicarea de sancţiuni şi obligarea la plata daunelor, constituie un mijloc folosit de Arbitraj în apăra­rea proprietăţii socialiste. Este adevărat că neexecutarea în natură sau executarea necorespun­zătoare a contractelor nu poate fi înlocuită prin plata unor sume de bani, deoarece nu este posibil ca astfel să se aducă planul de pro­ducţie în situaţia în care s-ar fi a­­flat, dacă contractul ar fi fost exe­cutat în natură prin livrarea la ter­mene a produselor destinate cerin­ţelor îndeplinirii planului. Totuşi a­­plicarea sancţiunilor prevăzute de lege, constituie însă un mijloc e­­ficace pentru apărarea proprietăţii socialiste. Este greşită concepţia unor con­ducători de întreprinderi şi îndeo­sebi a unor lucrători din cadrul ser­viciilor de aprovizionare care soco­tesc că aplicarea de amenzi de către Arbitrajele de Stat sau ministere, înseamnă „scoaterea din buzunar a unei sume de bani şi trecerea ei în alt buzunar”. Din acest punct de vedere putem cita ca exemple negative Direcţia regională silvică, ICRA, întreprinde­rile comerciale raionale Hîrlău şi Tg. Frumos etc. Asemenea concepţii trebuie com­bătute cu toată tăria, căci sînt dăunătoare realizării planului de stat. Cu cît o întreprindere va res­pecta mai bine contractul econo­mic, în sensul de a livra și primi la timp mărfurile contractate, cu atît se vor realiza în mai bune condițiuni sarcinile de plan. Obligînd organizațiile socialiste care au livrat cu întîrziere sau care au livrat produsul calitativ necores­punzător, la plata de penalităţi. Ar­bitrajul stimulează executarea în na­tură şi în mod corespunzător a con­tractelor, determinînd unităţile debi­toare să înlăture în viitor cauzele care ar putea duce la obligarea lor la plata de noi amenzi. Deşi org. socialiste în general lup­tă pentru respectarea disciplinei de plan şi contractuale, mai există u­­nele încălcări datorate insuficientei înţelegeri a importanţei muncii de planificare şi a contractelor. Astfel, se mai întîmplă că orga­nizaţiile socialiste să încheie con­tracte de furnizare pentru produse ce se repartizează centralizat, deşi nu s-au primit ordine de­­repartiţii corespunzătoare. In atare situaţie, întreprinderea care a primit asemenea produse îm­piedică realizarea sarcinilor de plan a Întreprinderilor cărora le sunt ne­­cesare produsele în cauză şi care deşi posedă repartiţii nu şi I© poate procura, datorită faptului că ele au fost primite de către o întreprindere ce nu era îndreptăţită la aceasta. Un exemplu îl constituie contrac­tele de furnizare încheiate de ICRTI- Iaşi, DCA şi ICR-Haşi privitor la u­­nel© cantităţi de bumbac. Pentru a se evita asemenea si­tuaţii este necesar ca atunci cînd se ncheie contractele economice, aces­tea să fie puse în concordanţă cu sarcinile ce au fost trasate prin pla­nul de stat. Pentru aceasta însă este absolut necesar ca conducerile întreprinde­rilor, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, să educe pe toţi cei ce au sarcini privind disciplina de plan, să respecte cu stricteţe legile statului nostru democrat-popular. In cuprinsul regiunii noastre spre deosebire de anii precedenţi Arbi­trajul d© Stat al regiunii Iaşi, nu a fost sezisat cu acţiuni prin care în­treprinderi şi organizaţii econo­mice din cuprinsul regiunii noastre să fi refuzat încheierea la timp a contractului economic, decit în cîte­­va cazuri. Acest lucru este un fapt îmbucu­rător. Totuşi au fost şi cîteva as­pecte negative.­ Unele întreprinderi ca: ORAD laşi, întreprinderea de construcţii nr. 1 laşi din cadrul TRC, Direcţia regională drumuri şi po­duri Iaşi, au refuzat încheierea la timp a contractelor sub motive ne­justificate şi care contravin legali­tăţii. Ori legalitatea ca principiu, se defineşte prin respectarea strictă a legilor cît şi a cotelor emanate de la organele supreme, ale puterii de stat, ori ale administraţiei de stat. Esenţa legalităţii populare, constă în aceea că exprimă voinţa, intere­sele, cuceririle şi ţelurile oamenilor muncii din RPR. De aceea partidul şi guvernul cer respectarea riguroasă în toate do­meniile vieţii de stat, a legalităţii populare. Revine ca o sarcină lucrătorilor din economie, de a respecta cu stric­teţe legile şi actele normative emi­se pe baza lor, aplicîndu-le în­tocmai. Pentru aceasta înşişi tovarăşii ju­risconsulţi din întreprinderi trebuie să fie ei mai intîi pătrunşi de sim­ţul răspunderii şi să ajute pe lu­crătorii din întreprinderea respectivă în cunoaşterea actelor normative mai importante, prin prelucrarea lor cu masa de salariaţi. Să se arate de către aceştia în mod concret, pagubele aduse între­prinderii prin nerespectarea contrac­telor. După cum de asemenea con­ducerea întreprinderii trebuie să-i sprijine pe aceștia în realizarea sar­cinilor ce le sînt trasate. Aceste măsuri sunt cu atît mai ne­cesare acum cînd ne apropiem de sfîrșitul anului și odată cu începe­rea noului an de plan, problema încheierii la timp a contractelor e­­conomice poate şi trebuie să consti­tuie o forţă în îndeplinirea planului de stat. Legătura strînsă ce există între or­ganizaţiile socialiste în executarea sarcinilor ce le revin şi interesul co­mun de a contribui la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a e­­conomiei naţionale, contribuie la în­tărirea proprietăţii socialiste, la pro­păşirea economiei naţionale a­­ci­­­rlei noastre. E. SCHULIMSOHN Arbitru de stat şef Arbitrajul regional Iaşi —pop— la G.A.C. Turzii 5.10 m de m) lei din cultura sfeclei de zahăr şi florii soarelui (Urmare din pag. 1-a) depăşirea producţiei planificate, mem­brii echipei sunt retribuiţi suplimen­tar. Mărirea interesului colectiviştilor în muncă a dat rezultate bune. Aşa a reuşit echipa condusă de Ion Bu­­luga să obţină o producţia de 30.000 kg. sfeclă de zahăr la ha. sau cea a lui Ion Sonea să scoată 1600 kg. floa­­rea-soarelui la hectar. Toate echipele lucrînd astfel, producţia medie pe gospodărie a ajuns la peste 20 tone sfeclă de zahăr la hectar. Aceasta, cu toate că aproape o treime din suprafaţa cultivată cu sfeclă a su­ferit de pe urma inundaţiilor. O pro­ducţie bună — 1.300 kg. in medie la hectar - a fost obţinută şi de pe cele 120 hectare floarea soarelui. Au fost anul acesta avantajoase aceste culturi? Dacă la cele aproape 400.000 lei rezultaţi de la sfecla de zahăr adăugăm şi cei 270.000 lei de pe urma celor 100 tone floarea-soarelui contractate cu statul, vedem că mai bine de un sfert din venitul bănesc total al gospodăriei vine din aceste culturi. Aceasta fără a mai socoti că mai avem dreptul gratuit la 12.000 kg. zahăr şi 33 vagoane borhot şi la 6.000 litri ulei pe care-l putem cumpăra la preţ de stat. In prezent suntem în plină desfăşu­rare a arăturilor adîncî de toamnă. Pentru a ne asigura producţii fru­moase şi In anul viitor tot gunoiul de grajd din gospodărie a fost trans­portat pe cîmp. Ajutaţi de brigada permanentă a SMT-ului Huși folosim toate atelajele la executarea arături­lor adinei de toamnă. Vrem ca anul viitor recoltele să fie și mai mari. conac 3DCE □□ane zic Viitorul concert al Filarmonicii Vineri 4 şi simbată 5 de­cembrie a.c. vor avea loc la sala Filarmonicii de Stat „Mol­dova“ din Iași două concerte cu concursul violoncelistului ro­mân Vladimir Orlov. Dirijor va fi Achim Stoia. In program figurează, printre altele, Concertul pentru violon­cel de Saint - Saens. FLACARA IASOIOI Un spectacol fotbalistic excepţional ! C.S.M.S. Iaşi a obţinut o victorie de prestigiu, învineţind „Moldova“ Chişinău cu 2-0 (0-0) La sfirşitul acestui sezon, care a pricinuit atîtea şi atîtea emoţii populaţiei stadioanelor, le-a fost oferit ieşenilor un adevărat spectacol fot­balistic de gală. Pe stadionul „23 August”, ale cărui tribune au fost mai pline ca oricînd­, a avut loc duminică după-amiază întîlnirea in­ternaţională de fotbal dintre „Mol­­dova’*’-Chişinău echipă din cadrul categoriei A a campionatului de fot­bal al Uniunii Sovietice şi CSMS­ Iaşi, liderul seriei l-a din categoria B a campionatului de fotbal al RPR. La fluierul arbitrului Al. Filiorea­­nu, pe teren au apărut formaţiile: MOLDOVA-Chişinău: Vostroilov — Zeleneaiev, Larin-Mîrgorski -i Ţiga­­nov, Esin - Ţinkler, Samsonov, Ko­rotkov, Siduikov, Korolkov. CSMS-Iaşi: Ursache - Scarlat, Buimistriuc (Ciolan) Păun — Polo­­gea, Don - Dram, Bărbosu, Voica (Teodosiu), Avasilichioaie, Demien (Coruntu). Intrarea pe teren a fotbaliştilor sovietici şi români a fost îndelung aplaudată de miile de spectatori. Au fost intonate imnurile de stat ale RPR şi URSS. Jucătorii au schimbat fanioane şi frumoase buchete de flori, s-au foto­grafiat împreună. Jocul începe într-o alură foarte vie. Ieşenii - decişi să se revanşeze pentru înfrîngerea înregistrată cu cîteva săptămîni în urmă la Chişi­nău - atacă vijelios încă de la în­ceput, punînd stăpînire pe joc. In min. 5 Volca execută o splendidă foarfecă peste bară, pentru ca după alte trei minute tot el să rateze din apropiere. Jucătorii din Chişinău e­­chilibrează întrecerea. Acţiunile se desfăşoară cu o mare viteză în faţa ambelor porţi, remarcîndu-se valoa­rea ridicată a jucătorilor celor două formaţii. In min. 41 Voica reia splen­did cu capul o centrare dificilă la mică înălţime şi unul dintre apără­torii oaspeţi opreşte mingea cu mî­­na, evitînd astfel un gol gata făcut. Lovitura de la 11 metri este însă ratată de Avasilichioaie care trage pe lîngă bară. Oaspeţii contraatacă, au o bună ocazie, dar ratînd-o, sco­rul reprizei rămîne alb. La reluare ieșenii leagă foarte bi­ne jocul, atacînd cu insistenţă. In min. 50 are loc un splendid schimb de mingi între Voica şi Avasilichioaiei care, pătrunzînd pe partea dreaptă atrag întreaga apărare. Ultimul pa­sează însă lui Căruntu iar acesta scăpat cîteva secunde de marcajul sever al lui Zeleneaiev, şutează pu­ternic cu stîngul, mingea trece p® sub Vostroilov care plonjase şi se opreşte îl* plasă, încurajaţi de gol ieşenii joacă mai relaxat şi în min. 76 la un atac fulgerător are loc un schimb Voica - Căruntu - Dram, a­­cesta din urmă intrînd în poartă cu tot cu minge, este 2-0. Dar din acest minut echipa ie­șeană se resimte de pe urma efor­­turilor depuse iar oaspeţii, cu­­o pre­gătire fizică foarte bună, pun cu to­tul stăpînire pe joc, masîndu-se în careul echipei gazdă. Jucătorii din Chişinău creează faze foarte fru­moase, dar ratează rînd pe rînd situaţii favorabile de a reduce sco­rul (în min. 85, de exemplu, Korot­kov trage peste bară de la numai 3 m.). Jocul se termină astfel cu scorul de 2-0 îr­ favoarea echipei ieşene, care a muncit mult pentru această victorie şi a dobîndit-o pe merit. întrecerea s-a desfăşurat la un înalt nivel calitativ şi într-o notă de perfectă sportivitate. La dobîndirea victoriei a contri­buit întreaga echipă ieşeană, dar vrem să evidenţiem îndeosebi cîţiva jucători: Pologea a jucat ireproşa­bil, fiind foarte util în apărare şi în atac. Ciolan şi Scarlat au avut in­tervenţii salvatoare, fiind cel mai decişi din apărare. Voica a fost e­­nergic şi creator. Căruntu s-a inte­grat perfect în jocul echipei, punîn­­du-şi în valoare realele calităţi. Din echipa „Moldova” - Chişinău s-au evidenţiat îndeosebi excelenţii mijlocaşi de margine Esin şi Jiganov car© au acoperit întreg terenul a­ un suflu inepuizabil. De asemenea, Tinkler şi Korotkov s-au remarcat prin impetuozitatea acţiunilor ofen­sive. Majoritatea jucătorilor sovietici sunt buni tehnicieni şi întreaga echi­pă are o extraordinară condiţie fi­zică care-i permite să susţină un ritm viu din primul şi pînă în ul­timul minut de joc. La sfîrşitul întrecerii internaţiona­le de fotbal dintre CSMS Iaşi şi Moldova Chişinău miile de specta­tori i-au aplaudat cu entuziasm pe fotbalişti, răsplătind in felul acesta jocul foarte bun practicat de ambele echipe, S. F. Dram suseasă din apropierea, porţii, ridlcind scorul la 2-0. Foto: AURIAN □ □□c DOC neşti, membrii întovărăşirii agricole nu numai că făceau majoritatea lu­crărilor în comun şi îşi organizau munca pe brigăzi, dar după un timp au început sa introducă Şi sistemul de retribuire atît după muncă, cit Şi după suprafeţele de teren aduse de întovărăşiţi. După cum se vede, înto­vărăşirea trecea printr-un proces con­tinuu de dezvoltare, de apropiere tot mai ifecit de forma superioară de co­operare în producţia agricola. Dar iniţiativa întovărăşiţilor constituia nu­mai un început. Pentru ca ea să s 3 dezvolte pînă acolo îneît curentul pen­tru transformarea întovărăşirii în gos­podărie colectivă să cuprindă­­pe toţi întovărăşiţi! mai era de străbătut un drum lung, se cereau un ajutor puter­­nic, o muncă politică susţinută. In această întovărăşire insă nu exista nici un membru sau candidat de partid, fapt care nu oferea posibilităţi prea mari pentru îmbunătăţirea mun­cii politice. In faţa acestei situaţii, comitetul raional de partid a trimis la Căzăneşti un activist de partid cu experienţă, care, împreună cu Comite­tul de partid din comuna Negreşti - de care aparţine satul Căzăneşti - s-a ocupat temeinic de atragerea în rîndul candidaţilor de partid a întovă­­răşiţilor care au militat cu ardoere pentru organizarea muncii pe brigăzi şi echipe, executarea lucrărilor în co­mun, pentru introducerea de­­ forme superioare de retribuire.. In urma muncii desfăşurate, 5 dintre cei mai buni întovărăşiţi au devenit candidaţi de partid, iar în luna februarie a.c. s-a constituit în întovărăşirea din satul Căzăneşti o grupă de candidaţi de partid. Cu ajutorul grupei de candiaţi de partid, comitetul de partid de comu­nă a putut organiza mai bine munca politică pentru întărirea economică­­organizatorică a întovărăşirii. Aşa s-a reuşit ca, treptat-treptat, marea ma­joritate a intovarăşirilor să ceară ca întovărăşirea să se transforme în gos­podărie colectivă. Această experienţă a convins prac­­tic, pe viu, Comitetul raional de par­tid Negreşti că pentru a putea spri­jini mai bine iniţiativele intovărăşiţilor de a-şi organiza munca în comun, de a-şi alcătui un fond de bază şi de a trece la forme superioar© de repar­­tiţie, este necesar să se alcătuiască în toate aceste unităţi nude© de partid. Experienţa de la Căzăneşti a fost dezbătută pe larg într-o adunare­a a activului comitetului raional de par­tid, în urma căreia s-au stabilit mă­suri precise pentru răspîndirea ei. Or­ganizez mai bine munca politică pentru atragerea celor mai buni co­lectivişti şi întovărăşiţi în partid. Co­mitetul raional de partid Negreşti a obţinut în această direcţie succese în­semnate, care se exprimă în urmă­toarea comparaţie: în timp ce în de­­cembri© 1958 existau 41 de întovără­şiri agricole şi gospodării colective care nu aveau nuclee de partid, în prezent doar în 4 întovărăşiri nu există încă organizaţii de partid. Intr-o şedinţă organizată de comi­tetul regional cu metivul de partid, primul secretar al Comitetului raional de partid Negreşti a înfăţişat meto­dele folosite pentru crearea de nu­clee de partid în unităţile agricole socialiste. Popularizarea acestei expe­rienţe a avut ca rezultat că în peste 100 de unităţi socialist-cooperatiste au fost create noi nuclee de partid. Aceste aspecte pozitive din activita­tea organizaţiilor de partid nu ne pot însă face să trecem cu vederea că mai există şi cazuri cînd nu numai că nu se creează condiţii pentru naş­terea unor iniţiative, dar nici măcar cele cere se ivesc singure nu sunt sprijinite să dea roadel© cuvenite. Uneori iniţiative, propuneri venite din partea unor muncitori sunt respinse pe motiv că aparţin de domeniul fante­ziei, deşi ele s-au dovedit pe deplin realizabile, respingerea lor fiind ur­­marea unei atitudini comode din Partea unor cadre îmbîcsite de rutină şi con­servatorism; citeori aplicarea propu­nerilor se tărăgănează fără nici un motiv serios. Un exemplu in această privinţă îl constituie conducerea tehnică a secţiei de turnătorie de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie” din Iaşi, care tergiver­sează aplicarea propunerii făcute de muncitori cu privir© la prem­cfilzirea aerului ce se suflă la cubilouri în vede­rea activării arderii. Aplicarea acestei propuneri ar aduce importante econo­mii de cocs ?■ ar scurta timpul de topire a metalului. Dar, cu toate că proiectul instalaţiei este gata, con­­ducerea atelierului nu s-a învrednicit să ia măsurile necesare pentru termi­narea instalaţiei. iată, aşadar, cum o propunere justă, în loc să fie ajutată să prindă viaţă, a fost lăsată la ju­mătatea drumului... Acelaşi lucru se poate spune şi des­pre unele comitete raionale şi orăşe­neşti de partid care la început fac multă zarvă în jurul unei iniţiative, pentru ca apoi totul să fie dat uită­rii. Printre organele de partid care ma­nifestă, uneori, o asemenea atitudine se află Comitetele raional© de partid Vaslui şi Bîrlad, care, atunci cînd au aflat despre experienţa bună obţinu­tă în raionul Negreşti cu privire la crearea nucleelor de partid în unită­ţile socialist-cooperatiste ale agricul­turii, au lăudat-o, s-au entuziasmat foarte mult, şi-au luat şi angajamen­te, dar apoi au lăsat ca în raioanele lor lucrurile să rămînă ca şi înainte. Comitetul regional de partid com­bate cu tărie asemenea practici, so­­cotindu-se ca o influenţă a formalis­mului, care n-are c© căuta în munca de partid. Deosebit de utile pentru generali­zarea experienţei înaintate s-au do­vedit a fi consfătuirile organizate pe anumite ramuri de activitate. La ast­fel de consfături se prezintă, de re­­gulă, referate despre experienţa mun­cii politice şi organizatorice, precum şi despre rezultatele obţinute. O asemenea consfătuire a fost or­ganizată din iniţiativa comitetului re­gional de partid cu preşedinţii gos­podăriilor colective din regiune. La această consfătuire au mai participat şi secretari ai corr­îtelelor raionale de partid, vicepreşedinţii şi şefii secţiilor agricole ale sfaturilor populare, con­tabili ai gospodăriilor agricole colec­tive, cadre didactice de la Institutul Agronomic din Iaşi ş.a. Preşedinţii gos­­podăriilor colective din Tîrzii-Huşi, Oseşti-Negreşti, Cîrja-Murgeni au re­latat felul cum este organizată la ei munca pe brigăzi complexe, sistemul de retribuţie după numărul zilelor­ muncă efectuate şi după recoltele ob­ţinute ş.a.m­ d., făcindu-se astfel un preţios schimb de experienţă. La indicaţia comitetului regional de partid, materialele consfătuirii au fost prelucrate in adunările deschise ale organizaţiilor de partid din gospodă­riile colective, iar birourile organiza­ţiilor de bază au fost îndrumate să acorde un ajutor mai concret consi­liilor de conducere în întreaga lor ac­tivitate. Ca urmare în întreaga regiu­ne a crescut nivelul muncii politice de masă pentru întărirea gospodăriilor­­colective şi întovărăşirilor agricole din punct de vedere economic şi or­ganizatoric. Comitetul raional de par­tid şi Sfatul popular raional Murgeni, de pildă, au organizat vizite ale ţă­ranilor întovărăşiţi în gospodăriile co­lective fruntaşe din Periani, Cîrja şi altele, unde au putut vedea în mod practic în ce constă superioritatea muncii în gospodăria colectivă. Apreciind ca deosebit de valoroase metodele folosite în raionul Murgeni, birou! Comitetului regional de partid Iaşi a invitat la una din şedinţele sale cadre conducătoare ale comitetelor raionale de partid şi sfaturilor popu­lar© raionale, unde a popularizat această experienţă şi a dat indicaţii de a se aplica cit mai larg metodele muncii politice şi organizatorice din raionul Murgeni. intr-un număr spe­cial al „Cornetului agitatorului”,, membri ai comitetului raional de par­tid, secretari ai organizaţiilor de bază şi preşedinţi ai gospodăriilor colectiv© şi într­păşirilor agricole au scris despre pretodele de muncă folosite de Comitet raional de partid Murgeni în cons­olidarea economică-organiza­­torică I­ unităţilor agricole socialiste. Comitetele raionale s-au îngrijit ca se­cretarii­ organizaţiilor de bază să in­struiască pe agitatori cu materialei© apărute în „Carnetul agitatorului''’. Re­zultatul a fost că anul acesta s-au mai înscris în unităţile agricole socia­liste circa 50.000 de familii. Comitetul regional de partid a în­­­drumat organele şi organizaţiile de partid să studieze, să sprijine şi să generalizeze, în primul rînd, experien­ţa pozitivă din raza lor de activitate, din cadrul regiunii Iaşi. Ocupindu-ne însă de această problemă, nu ne pu­tem limita numai la experienţa acu­mulată în regiunea noastră. Zilnic apar in presa centrală şi locală in­formaţii despre iniţiative valoroase ale colectivelor de muncitori din fabrici şi uni­ţe, ale ţăranilor colectivişti, întovă­roşiţi sau cu gospodării individuale, ale diferitelor organizaţii de partid sau de masă din alte regiuni ale ţâ­rii. Organele şi organizaţiile de partid din regiunea noastră studiază presa centrală şi locală, se opresc asupra metodelor înaintate de muncă şi ana­lizează posibilităţile pentru aplicarea lor la condiţiile concrete locale. De pildă, organizaţia de partid de la secţia locomotive de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie”, luînd cunoştinţă din presă de iniţiativa tov. N. Militaru din Bucureşti de a prelua conducerea unei brigăzi rămase in urmă, a îndru­mat pe comunistul Dascălu Ioan, frun­taş in producţie, să preia conducerea partidei de legare din secţia montaj, partidă care rămînea în urmă cu rea­lizarea planului de producţie, dădea lucrări de slabă calitate, lucra în „asalt” şi efectua un număr mare de ore suplimentare. Ajutat de organi­zaţia de partid, tov. I. Dascălu a reuşit să imprime în activitatea munci­torilor de la această partida un mai mare spirit de răspundere faţă de ca­­litatea lucrărilor şi ritmicitatea pro­ducţiei. Intr-un timp relativ scurt, par­tida s-a ridicat la nivelul mediu al partidelor fruntaşe. Rezultate asemă­­nâtoare a obţinut şi fierarul comunist Grigore Motrea, care a preluat con­­ducerea unei partide codaşe de la secţia fierărie. De asemenea, organizaţia de partiod de la fabrica „Ţesătura”-Iaşi s-a ocupat în mod temeinic de aplicarea iniţiativei muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la „Industria bum­­bacului B”-Bucureşti cu privire la mă­rirea randamentului războaielor. Apli­­cînd această, iniţiativă, muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii de la „Ţesătura” au reuşit să mărească randamentul războaielor la 8.206 bătăi de război oră în medie pe întreprindere, iar la secţia a lll-a ţesâtorie, unitatea „A”, războaiele dau un randament de 9.000 bătăi de război/oră. Trebuie să arătăm însă că, în a­­ceasta privinţă, la comitetele raionale n-a devenit încă o practică curentă ca ori de cite ori apar în presă re­­latări despre iniţiative interesante atît in regiunea noastră cît şi în alte re­giuni să se ia măsuri pentru a ie studia şi a le extinde. In ultima vreme, comitetul regional de partid a folosit în mod organizat ziarul regional „Flacăra Iaşului” pen­tru popularizarea şi extinderea expe­­rienţei înaintate în munca de partid. La rubricile „Viaţa de partid”, „Din experienţa organizaţiilor de bază din gospodăriile agricole de stat”, „Din experienţa organizaţiilor de bază din gospodăriile agricole colective”, ziarul publică cu mai multă regularitate material© despre probleme ale vieţii interne de partid, conducerea de către partid a economiei, a organizaţiilor de masă ş­i altele. Pozitiv este faptul că majoritatea acestor articole sunt scrise de inşişi secretarii sau alţi membri ai birourilor organizaţiilor de bază din întreprinderi, gospodării co­lective etc. Mult mai rar scriu însă cadrele de conducere şi tovarăşii din aparatul regional, ci comitetelor ra­ionale şi orăşeneşti de partid. Or, şi aceste cadre pot în mare măsură să împărtăşească prin presă experienţa organizaţiilor de partid fruntaşe. Organele şi organizaţiile din partid din regiunea Iaşi au obţinut succese importante în dezvoltarea iniţiativei in munca de partid, în răspîndirea expe­rienţei pozitive în muncă. Lichidarea lipsurilor p© care le avem, îmbunat­tăţirea continuă a activităţii organi­zaţiilor de partid In această privinţă vor da un avint şi mai mare partici­pării maselor la opera de construcție socialistă. sír Fag. 3-0 in cupa R.P.R. c.F.R. Paşcani s-a comportat remarcabil în meciul cu Petrolul Stadionul „23 August” din Bacău a găzduit duminică meciul de fotbal dintre formaţiile Petrolul Ploeşti, camn­pioana ţării, şi CFR Paşcani, din can­drul şaisprezecimilor de finală ale Cu­i­pei R.P.R. Lovitura de începere a jocului o au petroliştii. In primele 10 minute de joc păşcănenii se menţin în atac însă ratează ocazii favorabile de a des-* chide scorul în minutele 2, 6 şi 10. Ju­­cătorii de la Petrolul răspund cu con­traatacuri rapide, surprinzînd deseori apărarea CFR mult înainte şi produc­ panică la poarta lui Cristescu. In min. 14, după o combinaţia a tripletei Dra­dea-Babone-A. Munteanu, ultimul in­­scrie de careul de 6 m, printr-un şut sec. După acest gol, feroviarii atacă dezlănţuit iar şuturile periculoase ala lui Rozolea, fie că nimerse bara (min. 23), fie că în ultimă instanţă sunt den­viate în coren de portarul petrolist (min. 17 şi 34). In min. 38 la un nou contraatac, cînd nimeni nu se aştepta, jucătorul A. Munteanu îl deschide adn­mirabil pe Dridea care dintr-un unghi dificil, urcă scorul la 2-0. In repriza a doua, jucătorii de la CFR s-au apărat mai organizat. O ocazie mare de a reduce din han din cap o are Vornicu (min. 85) cînd ţîşn­­eşte singur în careul de 16 m, însă se grăbeşte şi şutează alături de poar­­tă. S-au evidenţiat : Marinescu, Fro­­nea, Tabarcea, A. Munteanu şi Dridea de la Petrolul Ploeşti şi, Cristescu, Pa­naite II, Buzatu, Rozolea şi Popa de la CFR Paşcani. Raport de cornere : 8-5 pentru CFR Percet' ' C.­ENEA corespondent BASCHET culeg. A Volfica îl CÎŞtigat întîlnirea cu Progresul Bucureşti 68-56 631(19) Fază si’i panoul oaspeţilor. Foto: G. PAUL Ortes- core­cizia jucătorilor Voinţei în aruncările la coş. Este ilustrativ faptul in acest sens că, pînă în min. 3, nici una din­tre echipe n-a reuşit să înscrie vreun coş, toate încercării© de pînă atunci fiind ratate. Şi iată că, din ace­st minut primii care înscriu sunt cei de la Progresul care conduc la un moment dat cu 4-0 şi 6-4. Ieşenii însă ega­lează şi apoi iau conducerea, măr­­î­­du-şi treptat, treptat avantajul. In repriza a I-a Voinţa are chiar un a­­vans de 22 puncte. Dar spre sfîrşitul meciului, oaspeţii manifestă o uşoară revenire şi datorită lui Em. Micules­­cu şi Simion, reuşesc să reducă di­n handicap. Dacă repriza l­a a fost anostă, ca spectacol, la reglare, jocul a devenit ceva mai viu, cînd dealtfel Voinţa a evoluat aproape de valoarea normală. Un lucru care trebuie remarcat şi care oferă de astădată concluzii pozi­tive : în meciul de duminică, Voinţa a practicat circa 8-10 minute un joc în viteză, cu pătrunderi spectaculoase, alternînd angajarea pivoţilor cu folo­sirea contraatacurilor. Păcat însă, că, spre a întregi spectacolul sportiv n-a avut şi concursul oaspeţilor. Punctele în meciul de duminică di­mineaţă au fost realizate de Voronea­­nu (23), Vişoianu (14), Chioreanu (11)­­Păun (6), Holimberg (6), Todirescu (4), Bercovici I. (2), Kligher şi Mihăi­­lescu pentru Voinţa şi de Florea (14), Em. Miculescu (10), Karabelaian (8), Simion (8), Iacob (7), Brinzei (5), Cîrstev (2) şi­ Voicu (2), pentru Pro­gresul Bucureşti. S-au remarcat Vişoianu, Todiraşcu, Voroneanu (şi în apărare) şi Bercovici­ de la Voinţa şi Florea şi Em. Micu­lescu de la oaspeţi, ST­ GR. Duminică dimineaţa formaţia ieşeană a cişn­tigat destul de uşor în­tîlnirea cu Progresul Bucureşti la o diferenţă de 12 puncte Şi Acest lucru atestă, desigur, diferenţa de valoare dintre cele două echipe Cei prezenţi la meci au putut să-şi dea sean­ma şi mai bine de su­­perioritatea Voinţei, dar au avut posibilita­­tea să constate, în a­­celaşi timp, un lucru departe de a fi îmbu­curător: procentajul scâ­zut al încercărilor la coş de la semidistanţă şi de sub panou a­ jun­cătorilor echipei ieşer­ne. Fără a diminua din valoarea victoriei obţi­nute de Voinţa trebuie să precizăm însă că formaţia oaspe s-a pre­zentat la un nivel scă­zut. In general, meciul de duminică dimineaţa nu a oferit , pe tot parcursul­­ spectatori­lor, acea luptă strîn­să, dinamică, cu care erau obişnuiţi în întîlnirile anterioare din cadrul primei categorii de baschet a ţării. Spuneam la început despre impre. VORONEANU

Next