Flacăra Iaşului, ianuarie 1960 (Anul 16, nr. 4147-4171)
1960-01-03 / nr. 4147
r i ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XV, Nr.1147 DUMINICA 8 IANUARIE 1960 4 pag. 20 BANI SUMARUL — Ce ne veţi da în 1960? — Carnavalul pionierilor. — Vă felicităm, dragi tovarăşi (pag. 2-a) — Mesajul de Anul Nou adresat poporului sovietic de C.C. al P.O.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. — Răspunsul lui N. V. Hruşciov la scrisorile reprezentanţilor opiniei publice, ale unor agenţii şi ziare japoneze. — Opinia publică internaţională salută înţelegerea cu privire la fixarea datei conferinţei la nivel înalt. — Conferinţa de la Geneva a celor 3 puteri. (pag. 3-a) — Calendarul „Flacăra Iaşului“ pe anul 1960. (pag. 4-a) SPRE NOI SUCCESE IN CONSTRUIREA SOCIALISMULUI Am păşit în noul an 1960. începe acum o nouă perioadă de muncăuvîntată, entuziastă, pentru dezvoltarea pe o nouă treaptă, mai înaltă, a economiei socialiste. La încheierea bilanţului pe anul 1959 oamenii muncii din industrie, construcţii, transporturi, din agricultură, din comerţ şi cooperaţie, etc., au constatat cu legitimă satisfacţie şi patriotică mîndrie, că sub conducerea înţeleaptă a partidului, au făcut un nou şi important pas înainte pe drumul construirii socialismului în patria noastră. In noaptea revelionului, oamenii muncii au petrecut, fericiţi, bucurîndu-se de noile succese obţinute. Anul 1959 a fost o perioadă de luptă hotărîtă şi entuziastă pe care oamenii muncii au desfăşurat-o pentru Îndeplinirea sarcinilor importante trasate de plenarele G.C. al PMR din noiembrie 1958 şi iulie 1959. In anul 1959, s-a dezvoltat mult iniţiativa creatoare a maselor muncitoare, pentru mai buna gospodărire a avutului obştesc, pentru întărirea şi dezvoltarea economiei. Călăuziţi şi stimulaţi de organele şi organizaţiile de partid, muncitorii, Inginerii, tehnicienii din industrie şi agricultură au descoperit şi valorificat însemnate rezerve interne pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Planul producţiei industriale a regiunii Iaşi a fost îndeplinit în proporţie de 102,9 la sută. Faţă de anul trecut, s-a realizat o producţie mai mare cu 12,3 la sută. O serie de întreprinderi, ca fabrica de rulmenţi din Bîrlad, Atelierele GFR Paşcani, fabrica de antibiotice, ,Ţesătura“, „Moldova“, „Textila Roşie", UIL Ciurea şi altele, au realizat înainte de termen planul anual. Unele secţii din întreprinderi şi-au asigurat chiar un avans considerabil de producţie pentru anul viitor. Secţia bile-role de la fabrica de rulmenţi, de exemplu, lucrează acum în contul lunii martie 1960, iar secţia forjă a realizat o producţie suplimentară de 670.000 inele de rulmenţi necesari planului de montaj pe anul viitor. Plenara din iulie a C.O. a PMR fi adoptat un întreg ansamblu de măsuri care au dus la o nouă creştere a nivelului de trai al poporului. Au fost sporite salariile muncitorilor şi ale celorlalte categorii de salariaţi, măsură însoţită de o reducere a preţurilor de vînzare cu amănuntul la peste 2600 sortimente de produse industriale şi alimentare. Hotărîţi să-şi arate recunoştinţa faţă de aceste măsuri, oamenii muncii din regiunea Iaşi, ca şi cei din întreaga ţară, s-au angajat să descopere şi să pună în valoare noi rezerve productive, să obţină însemnate economii. Majoritatea unităţilor economice din regiunea Iaşi au realizat însemnate economii, peste sarcina de reducere a preţului de cost. In anul 1959 colectivele întreprinderilor industriale şi unităţile agricole, ale organizaţiilor economice, au dobîndit o bogată experienţă în studierea, descoperirea şi valorificarea rezervelor importante existente pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Plenara din decembrie a C.C. al PMR a trasat sarcini deosebit de importante fiecărui sector de activitate din economie. Producţia industrială a ţării urmează să crească în anul 1960 cu 14 la sută. Peste 80 la sută din creşterea producţiei trebuie să se realizeze pe calea ridicării productivităţii muncii. Prin reducerea preţului de cost şi a cheltuielilor de circulaţie în toate ramurile economiei, se prevede realizarea unui volum de economii de circa 5,2 miliarde lei, de 3 ori mai mare decît în anul 1958. Sînt sarcini de mare însemnătate şi înfăptuirea lor va asigura o nouă dezvoltare şi mai puternică a economiei noastre socialiste. In ultimele zile ale anului 1959, In întreprinderi au avut loc consfătuiri, în cadrul cărora au fost lansate şi prelucrate sarcinile de plan pe anul 1960. întreprinderile din regiunea Iaşi urmează să realizeze în acest an sarcini sporite. In organizaţiile de partid şi apoi în adunări pe secţii, ateliere sau pe întreprindere, organizate cu toţi muncitorii, Inginerii şi tehnicienii, au fost dezbătute pe larg sarcinile anului 1960. Numeroase propuneri făcute vor asigura noi posibilităţi de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de reducere a preţului de cost Comuniştii au fost primii care au dat exemple de Iniţiativă, de preocupare pentru mai buna organizare a proceselor tehnologice, pentru gospodărirea exemplară a resurselor materiale şi băneşti. La fabrica „Ţesătura", de exemplu, comunistul P. Munteanu, a propus ca fiecare muncitor să aibă contul său personal de economii. In întreaga fabrică s-au făcut multe propuneri, unele dintre ele foarte interesante, legate direct de practica de producţie. In felul acesta s-a asigurat o bază materială concretă pentru îndeplinirea sarcinilor sporite ce revin întreprinderii în anul viitor. In cursul anului 1959 constructorii noştri şi-au îmbunătăţit mult activitatea şi au îndeplinit, în bună măsură, sarcinile trasate de partid în domeniul construcţiei de locuinţe. Apartamentele construite în acest an n-au depăşit 40.000 lei pe apartament. Datorită însă felului defectuos în care au lucrat, mai ales, proiectanţii, dar şi constructorii, unele dintre noile apartamente construite în 1959 nu satisfac pe deplin cerinţele de confort. Orientarea către soluţiile tehnice noi, dar şi economice, care să satisfacă pe deplin cerinţele de confort ale locatarilor este principalul obiectiv pentru anul 1960 al constructorilor şi proiectanţilor noştri. O mare atenţie trebuie acordată fondurilor alocate pentru investiţii. Acestea trebuie folosite cu eficacitate maximă, potrivit destinaţiei lor. Aşa cum s-a arătat în Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, făcută la plenara din decembrie a CG al PMR este necesar să se acorde o mare atenţie folosirii raţionale a suprafeţelor de producţie, utilizării mai bune a capacităţilor de producţie, creşterii indicilor de utilizare a maşinilor şi utilajelor. Rezultatele obţinute în acest an într-o serie de întreprinderi cum ar fi “„Ţesătura”, UIL Ciurea, Atelierele CFR Paşcani, etc. sunt bune, dar ele pot şi, trebuie sâ fie dezvoltate.Sînt încă întreprinderi ca Centrul mecanic Iaşi, IRTA, întreprinderile economice raionale Iaşi, Hîrlău, Paşcani, etc. precum şi unele cooperative meşteşugăreşti în care suprafeţele de producţie, maşinile şi utilajele nu sunt folosite raţional. De rezerve însemnate pentru creşterea producţiei, pe seama folosirii mai bune , a capacităţilor existente, dispun şi întreprinderi ca fabrica de rulmenţi, „Ţesătura”, fabrica de tricotaje „Moldova”, etc. Unele măsuri luate încă la sfîrşitul anului 1959 vor asigura o mai bună utilizare a maşinilor, a sa (Continuare In pag. 2-6). Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române a rostit în noaptea de 31 decembrie 1959 la posturile noastre de radio şi televiziuni», următoarea cuvîntare: Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Populare Române ! Ne aflăm la sfîrşitul unui an de muncă rodnică, de realizări remarcabile în dezvoltarea economică şi socialculturală a patriei noastre, in acest an, pe întinsul ţării cu Intrat în funcţiune noi Întreprinderi, s-au deschis noi şantiere, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuţia naţională, prin creşterea însemnată a producţiei Industriale şi agricole. Noi creaţii îmbogăţesc patrimoniul culturii noastre socialiste. Poporul muncitor a trecut In revistă cu prilejul celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei, bogatele sale înfăptuiri, exprimate In avîntul economiei şi culturii, în mersul ascendent al ţării noastre pe calea socialismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid şi guvern a crescut nivelul de trai al populaţiei. Toate acestea sunt rezultatul muncii entuziaste şi pline de eroism desfăşurate de clasa muncitoare, de ţărănimea muncitoare şi intelectualitate, rodul politicii promovate de Partidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate temeiurile să se mîndrească cu realizările sale, să păşească în noul an cu încredere în forţele sale creatoare, cu hotărîrea de a dezvolta succesele obţinute. Perspectivele anului 1960 însufleţesc la noi înfăptuiri. Prin hărnicia şi iniţiativa creatoare a maselor muncitoare se vor realiza noi progrese pe tărtm economic, social şi cultural. Oamenii muncii trec pragul noului an strîns uniţi In jurul forţei lor conducătoare, încercatul nostru Partid Muncitoresc Romin, Întărind necontenit alianţa muncitorească ţărănească Şi frăţia între poporul român şi minorităţile naţionale. Anul de care ne despărţim a fost bogat în victorii Însemnate ale sistemului socialist mondial. Tot mai puternică a devenit unitatea lagărului socialist, s-a dezvoltat colaborarea frăţească şi într-ajutorarea tovărăşească între popoarele ţărilor socialiste. Uniunea Sovietică, păşind în etapa construcţiei desfăşurate a comunismului, înfăptuieşte în ritm rapid măreţul plan septenal de dezvoltare a ţârii. Succesele istorice ale Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste pun şi mai mult în evidenţă superioritatea socialismului faţă de capitalism. In front unit, ţările socialiste păşesc înainte spre noi victorii , în folosul popoarelor lor şi al progresului mondial. In 1959, ideile păcii şi colaborării Intre popoare s-au impus tot mai mult pe arena Internaţională. In relaţiile internaţionale se observă un Început bun de destindere a încordării. Propunerea guvernului sovietic de a se înfăptui dezarmarea generală şi totală a ciştigat adeziunea largă a popoarelor. Nu peste mult timp va avea loc un eveniment de mare Însemnătate — Intilnirea conducătorilor Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii, Angliei şi Franţei, de la care popoarele aşteaptă noi rezultate pozitive In dezvoltarea colaborării Internaţionale şi consolidării păcii. Exprimăm speranţa că prin eforturile tuturor forţelor iubitoare de pace, procesul destinderii va continua, problemele internaţionale litigioase vor căpăta o rezolvare paşnică, năzuinţele de pace ale omenirii vor fi îndeplinite. Alături de celelalte ţări socialiste, Republica Populară Romînă va milita şi în viitor pentru triumful păcii şi colaborării între toate ţările lumii, indiferent de orînduirea lor socială. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, felicit călduros muncitorii, ţăranii muncitori, intelectualii, femeile şi tineretul ţârii noastre, pe toţi cei ce muncesc şi le urez noi succese în construirea socialismului, fericire şi sănătate în familie, spor la muncă în toate domeniile de activi- tate, spre înflorirea scumpei noastre patrii. La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni! l& C.U. „M. EM1NESCU“ .«ititi LA _ 1_____ Uj $rpi9S5 Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Darurile ceferiştilor pentru Anul Nou La ora 1, în noaptea de revelion, tânărul an 1960, din desagat încărcată cu tot felul de daruri a scos la un moment dat şi un mic sul, un răvaş, pe care imprimat cu litere aurite s-a putut citi: „Darul ceferiştilor pentru noul an”. A fost pregătit cu grijă şi din vreme chiar, am putea spune. Conţinutul răvaşului se rezumă la o înşiruire de nume şi cifre. Şi totuşi cit de mult arăiau ele. De căutat totuşi să le pătrunzi mai adine înţelesul, trebuia să alergi din staţie in staţie, din unitate In unitate, pe şantiere de la unul la altul, in gări, pe linii şi direcţii diferite, nenumărate inovaţii, raţionalizări sau mici mecanizări fie terminate şi aplicate in ultimele zile ale lui 1959, fie in curs de experimentare fie chiar în lucru pentru ca in primele ore ale noului an să poată fi propuse cabinetului tehnic. iată despre ce se vorbea In răvaş. Şi rezultatele finale totalizau milioane de lei economii. O inovaţie interesantă Cu adevărat un frumos dar pentru noul an. Dar cine-s cei care-l fac? La Inttmplare, cazangiul Dorin Juravlea, este unul dintre cei trecuţi In răvaşul cu daruri pentru Anul Nou. E încă foarte tânăr. Numai de 2 ani lucrează la Atelierele de reparat material rulant CFR „Ilie Pintilie”. Faptul că a terminat de curvă şcoala profesională, şi că ideile pentru îmbunătăţirea procesului de producţie 11 frămintau încă de pe bărcile şcolii, l-a ajutat ca să vină cu o bună propunere pe care a prezentat-o comisiei de inovaţii. Intre timp, până la aprobare a experimentat-o, a cerut sprijinul celor mai virstnici, şi acum, maşina mecanică pentru tăiat oblic ţevile se aplică cu succes în secţie. Ea se alătură celorlalte inovaţii care vor face ca prin îmbunătăţirile tehnice ce le vor aduce, în 1960 durata de imobilizare a cazanelor pentru locomotive să fie mult micşorată. Doi tineri în întrecere. Mai departe tot tineri. De data aceasta doi şefi de brigadă şi chiar din aceeaşi secţie. De la locomotive. Se vedea de la distanţă că brigăzile lor sunt în întrecere. Conducătorii de brigadă au pornit odată la lucru. Pasionaţi, entuziaşti ei realizează inovaţiile la care lucrează, tot ca pe nişte darurii oferite pentru 1960. Montatorul C-tin Olaru, care a executat dispozitivul pentru polizat piulițe pentru locomotive. in timpul său liber lucrează de (continuare în pag. 2-a) TELEGRAME Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, prim secretar al Comitetului Centra al Partidului Muncitoresc Romin Tovarăşului CHIVU STOICA, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne DrtK* tovarăşi I • • •• . .......rit Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, Consiliul de Miniştri al Uniunii Sovietice şi întregul popor sovietic vă felicită cordial pe Dvs., şi prin Dvs. întregul popor român cu prilejul Anului Nou care vine. Anul 1959 a fost marcat prin întărirea continuă a puternicului lago, socialist, prin slăbirea încordării internaţionale, prin noi succese în lupta pentru pace în întreaga lume. Remarcabilele victorii obţinute în anul care a trecut, de harnicul popor român, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român în construirea socialismului, umplu de bucurie sinceră inimile oamenilor sovietici. Sîntem ferm convinşi că prietenia indisolubilă şi colaborarea rodniei dintre popoarele ţărilor noastre frăţeşti se vor dezvolta şi în viitor în interesul Întăririi continue a familiei unice a popoarelor lagărului socialist Urăm din toată inima, dragi tovarăşi, poporului-frate român succese şi mai mari în construirea Romîniei socialiste, în lupta pentru triumful ploii în întreaga lume. NIKITA HRUŞGIOV KLIMENT VOROŞ1LOV Moscova, Kremlin, 31 decembrie 1959 Tovarăşului NIKITA SERGHEEVICI HRUŞCIOV, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice Tovarăşului KLIMENT EFREMOVICI VOROŞILOV, preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice Dragi tovarăşi, Moscova cu prilejul Anului Nou, Comitetul Central a! Partidului Muncitoresc Romín, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romíne, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne şi întregul nostru popor, vă trimit Dvs., şi prin Dvs. gloriosului popor sovietic cele mai calde şi sincere felicitări. Uriaşele realizări în construirea comunismului, obţinute prin munca plină de abnegaţie a poporului-frate sovietic, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, succesele epocale ale ştiinţei şi tehnicii sovietice care dau viaţă celor mai îndrăzneţe visuri ale omenirii însufleţesc poporul nostru, ca şi popoarele tuturor ţărilor socialiste, la dobîndirea de noi victorii în construcţia socialistă, stirnesc respectul şi anmiraţia întregii lumi. Lupta perseverentă a Uniunii Sovietice şi alături de ea a celorlalte ţări socialiste, pentru coexistenţă paşnici între toate statele, valoroasele iniţiative ale guvernului sovietic în vederea destinderii internaţionale, deschid perspectiva unor noi victorii ale cauzai păcii şi prieteniei între popoare. Poporul român îşi va aduce şi pe viitor întreaga sa contribuţie la întărirea prieteniei de nezdruncinat dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, la Întărirea forţelor păcii şi a unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Urăm din toată inima marelui popor sovietic noi victorii în construirea comunismului, în lupta pentru pace în întreaga lume. La mulţi ani, dragi tovarăşi ! GH. GHEORGHIU-DEJ, GHIVU STOICA, I. GH. MAURER, prim secretar preşedinte al Consiliului preşedinte al Prezidiului al Comitetului Central de M al RPg Marii Adunări Naţionale al Partidului Muncitoresc a Republicii Populare Romín Romina „Ani mulţi şi pace“! Cînd seara prinse în trena ei cele şapte dealuri, marele oraş se lumină. Era ultima seara a vechiului an. Oamenii umpluseră străzile. Unii duceau spre casă ultimele podoabe pentru brad, alţii se îndreptau în grupuri spre sălile albe ale carnavalurilor, mulţi veniseră pe străzi doar pentru a vedea oraşul în pragul noului an, căruia i se auzeau limpede paşii dincolo de poarta oraşului. Luminile mîngîiau faţa noilor blocuri şi îmbrăcau în purpură celelalte proaspete ziduri străjuite de braţe lungi de macara. In mersul lor pe lîngă frumoasele construcţii, în faţa marilor vitrine, în maşini şi tramvaie oamenii erau veseli şi-şi strîngeau mîinile. „Ani mulţi şi pace !“ Urarea avea ecou peste bătrîna Nicolina şi peste halele de la Ţesătura, în dealul Universităţii, la Copou şi peste noile blocuri din Păcurari, către fabrica de antibiotice, deasupra turnului cu apă de la Prut şi peste pilonii staţiei de transformare, din preajma gării. In orice colţişor al întineritului oraş urarea avea loc adine în inimă. In ea oamenii găseau îndemnul spre noi împliniri în viitorii ani. De devreme un grup de tineri de la Ateliere au pornit să ducă urarea la ferestrele muncitorilor fruntaşi. Au făcut pluguşor bogat, cu patru boi, frumos împodobiţi şi au zăbovit cu urarea lor la turnătorul Vasile Popa, montatorul Ion Dascălu şi strungarul Vasile Luchian. Au urat din inimă. „Ani mulţi şi pace, tovarăşi!“ La teatru se lăsase ultima cortină. Un grup de tineri actori au venit de-acolo cu măiestrit pluguşor, la carnavalul din Palatul Culturii să ureze fericire şi noi succese răncitorilor, studenţilor şi şcolarilor , donaţi să întîmpine noul an în zvonul paharelor pline şi în viitoarea jocului. La orăşelul copiilor, sub traista lui Moş Gerilă, stătea un alt moşneag, purtînd stradă ard'1~n casă, p’i'3 de fluiere. Venise de peste munte, din Hodacul Reghinului să împartă copiilor fluiere din cele, cu care al lui, din sat, ieşiseră laureaţi la concursuri. Moşul împărţea fluiere şi urare. • „Ani mulţi şi pace!“ Spre miezul nopţii cei şase trompetişti s-au ridicat din nou pe podiumul înalt din sala Palatului Culturii şi au anunţat ultimii oaspeţi. Noul an batea la poarta oraşului. Muncitorii de la Ateliere, tineretul de la Palatul Culturii, studenţii din Copou l-au primit cu vin din podgoriile vestite ale Iaşilor. Montatorul Alexandru Dumitraşcu şi inginerul Mircea Ştef de la Atelierele „Ilie Pintilie“ au ciocnit şi el cu noul musafir, dar i-au promis... că-l vor mai scurta din zile. Noul an nu s-a supărat, aşa cum, de treaba • --rH, *Nu re supărase nici cel vechi. VAL. GORIAN (Continuare in peg. 2-a). Un aspect de la sărbătorirea revelionului de către ceienştii de la Atelierele Studenţii au închinat pentru viaţa lor noua, pentru succesele obţinute Vestita „Periniţă" n-a fost uitată de tinerii ce au sărbătorit sosirea „Ilie Fintilie“ . - " Pentru cele viitoare, Anului Nou la Palatul Culturii