Flacăra Iaşului, ianuarie 1960 (Anul 16, nr. 4147-4171)

1960-01-03 / nr. 4147

r i ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XV, Nr.­­1147 DUMINICA 8 IANUARIE 1960 4 pag. 20 BANI SUMARUL — Ce ne veţi da în 1960? — Carnavalul pionierilor. — Vă felicităm, dragi tovarăşi (pag. 2-a) — Mesajul de Anul Nou adre­sat poporului sovietic de C.C. al P.O.U.S., Prezidiul Sovietului Su­prem şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. — Răspunsul lui N. V. Hruş­­ciov la scrisorile reprezentanţilor opiniei publice, ale unor agenţii şi ziare japoneze. — Opinia publică internaţională salută înţelegerea cu privire la fixarea datei conferinţei la nivel înalt. — Conferinţa de la Geneva a celor 3 puteri. (pag. 3-a) — Calendarul „Flacăra Iaşului“ pe anul 1960. (pag. 4-a) SPRE NOI SUCCESE IN CONSTRUIREA SOCIALISMULUI Am păşit în noul an 1960. începe acum o nouă perioadă de muncă­u­vîntată, entuziastă, pentru dezvoltarea pe o nouă treaptă, mai înaltă, a e­­conomiei socialiste. La încheierea bilanţului pe anul 1959 oamenii muncii din industrie, construcţii, transporturi, din agricul­tură, din comerţ şi cooperaţie, etc., au constatat cu legitimă satisfacţie şi patriotică mîndrie, că sub condu­cerea înţeleaptă a partidului, au fă­cut un nou şi important pas înainte pe drumul construirii socialismului în patria noastră. In noaptea revelio­nului, oamenii muncii au petrecut, fe­riciţi, bucurîndu-se de noile succese obţinute. Anul 1959 a fost o perioa­dă de luptă hotărîtă şi entuziastă pe care oamenii muncii au desfăşu­­­rat-o pentru Îndeplinirea sarcinilor im­portante trasate de plenarele G.C. al PMR din noiembrie 1958 şi iulie 1959. In anul 1959, s-a dezvoltat mult iniţiativa creatoare a maselor munci­toare, pentru mai buna gospodărire a avutului obştesc, pentru întărirea şi dezvoltarea economiei. Călăuziţi şi stimulaţi de organele şi organizaţiile de partid, muncito­rii, Inginerii, tehnicienii din industrie şi agricultură au descoperit şi valo­rificat însemnate rezerve interne pen­tru creşterea producţiei şi produc­tivităţii muncii, pentru reducerea pre­ţului de cost şi îmbunătăţirea cali­tăţii produselor. Planul producţiei in­dustriale a regiunii Iaşi a fost înde­plinit în proporţie de 102,9 la sută. Faţă de anul trecut, s-a realizat o producţie mai mare cu 12,3 la sută. O serie de întreprinderi, ca fabrica de rulmenţi din Bîrlad, Atelierele GFR Paşcani, fabrica de antibiotice, ,Ţesătura“, „Moldova“, „Textila Ro­şie", UIL Ciurea şi altele, au reali­zat înainte de termen planul anual. Unele secţii din întreprinderi şi-au asigurat chiar un avans considerabil de producţie pentru anul viitor. Sec­ţia bile-role de la fabrica de rul­menţi, de exemplu, lucrează acum în contul lunii martie 1960, iar secţia forjă a realizat o producţie suplimen­tară de 670.000 inele de rulmenţi ne­cesari planului de montaj pe anul vi­itor. Plenara din iulie a C.O. a­ PMR fi adoptat un întreg ansamblu de măsuri care au dus la o nouă creş­tere a nivelului de trai al poporului. Au fost sporite salariile muncitori­lor şi ale celorlalte categorii de sa­lariaţi, măsură însoţită de o redu­cere a preţurilor de vînzare cu amă­nuntul la peste 2600 sortimente de produse industriale şi alimentare. Hotărîţi să-şi arate recunoştinţa faţă de aceste măsuri, oamenii muncii din regiunea Iaşi, ca şi cei din întreaga ţară, s-au angajat să descopere şi să pună în valoare noi rezerve pro­ductive, să obţină însemnate econo­mii. Majoritatea unităţilor economice din regiunea Iaşi au realizat însem­nate economii, peste sarcina de re­ducere a preţului de cost. In anul 1959 colectivele întreprin­derilor industriale şi unităţile agrico­le, ale organizaţiilor economice, au dobîndit o bogată experienţă în stu­dierea, descoperirea şi valorificarea rezervelor importante existente pen­tru creşterea producţiei şi producti­vităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Plenara din decembrie a C.C. al PMR a trasat sarcini deosebit de im­portante fiecărui sector de activitate din economie. Producţia industrială a ţării urmează să crească în anul 1960 cu 14 la sută. Peste 80 la sută din creşterea producţiei trebuie să se realizeze pe calea ridicării producti­vităţii muncii. Prin reducerea pre­ţului de cost şi a cheltuielilor de cir­culaţie în toate ramurile economiei, se prevede realizarea unui volum de economii de circa 5,2 miliarde lei, de 3 ori mai mare decît în anul 1958. Sînt sarcini de mare însemnătate şi înfăptuirea lor va asigura o nouă dezvoltare şi mai puternică a eco­nomiei noastre socialiste. In ultimele zile ale anului 1959, In întreprinderi au avut loc consfătuiri, în cadrul cărora au fost lansate şi prelucrate sarcinile de plan pe anul 1960. întreprinderile din regiunea Iaşi urmează să realizeze în acest an sarcini sporite. In organizaţiile de partid şi apoi în adunări pe secţii, ateliere sau pe întreprindere, or­ganizate cu toţi muncitorii, Inginerii şi tehnicienii, au fost dezbătute pe larg sarcinile anului 1960. Numeroase propuneri făcute vor asigura noi po­sibilităţi de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de reducere a preţului de cost Comuniştii au fost primii care au dat exemple de Ini­ţiativă, de preocupare pentru mai buna organizare a proceselor tehno­logice, pentru gospodărirea exempla­ră a resurselor materiale şi băneşti. La fabrica „Ţesătura", de exemplu, comunistul P. Munteanu, a propus ca fiecare muncitor să aibă contul său personal de economii. In în­treaga fabrică s-au făcut multe pro­puneri, unele dintre ele foarte intere­sante, legate direct de practica de producţie. In felul acesta s-a asigu­rat o bază materială concretă pentru îndeplinirea sarcinilor sporite ce re­vin întreprinderii în anul viitor. In cursul anului 1959 constructorii noştri şi-au îmbunătăţit mult acti­vitatea şi au îndeplinit, în bună mă­sură, sarcinile trasate de partid în domeniul construcţiei de locuinţe. A­­partamentele construite în acest an n-au depăşit 40.000 lei pe aparta­ment. Datorită însă felului defectuos în care au lucrat, mai ales, proiec­tanţii, dar şi constructorii, unele dintre noile apartamente construite în 1959 nu satisfac pe deplin cerin­ţele de confort. Orientarea către so­luţiile tehnice noi, dar şi economice, care să satisfacă pe deplin cerinţele de confort ale locatarilor este prin­cipalul obiectiv pentru anul 1960 al constructorilor şi proiectanţilor noş­tri. O mare atenţie trebuie acordată fondurilor alocate pentru investiţii. Acestea trebuie folosite cu eficacitate maximă, potrivit­ destinaţiei lor. Aşa cum s-a arătat în Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, făcută la plenara din decembrie a CG al PMR este necesar să se acorde o mare atenţie folosirii raţionale a su­prafeţelor de producţie, utilizării mai bune a capacităţilor de producţie, creşterii indicilor de utilizare a maşi­nilor şi utilajelor. Rezultatele obţinu­te în acest an într-o serie de între­prinderi cum ar fi “„Ţesătura”, UIL Ciurea, Atelierele CFR Paşcani, etc. sunt bune, dar ele pot şi, trebuie sâ fie dezvoltate.­­Sînt încă întreprinderi ca Centrul mecanic Iaşi, IRTA, între­prinderile economice raionale Iaşi, Hîr­lău, Paşcani, etc. precum şi unele cooperative meşteşugăreşti în care su­prafeţele de producţie, maşinile şi uti­lajele nu sunt folosite raţional. De rezerve însemnate pentru creşterea producţiei, pe seama folosirii mai bu­ne , a capacităţilor existente, dispun şi întreprinderi ca fabrica de rulmenţi, „Ţesătura”, fabrica de tricotaje „Mol­dova”, etc. Unele măsuri luate încă la sfîrşitul anului 1959 vor asigura o mai bună utilizare a maşinilor, a sa­ (Continuare In pag. 2-6). Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Ion Gheorghe Mau­rer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române a rostit în noaptea de 31 de­cembrie 1959 la posturile noastre de radio şi televiziuni», următoarea cuvîntare: Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Populare Române ! Ne aflăm la sfîrşitul unui an de muncă rodnică, de realizări remarcabile în dezvoltarea economică şi social­­culturală a patriei noastre, in acest an, pe întinsul ţării cu Intrat în funcţiune noi Întreprinderi, s-au deschis noi şantiere, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuţia naţională, prin creşterea însemnată a producţiei Industriale şi agricole. Noi creaţii îmbogăţesc patrimo­niul culturii noastre socialiste. Poporul muncitor a trecut In revistă cu prilejul celei de a 15-a aniversări a elibe­rării patriei, bogatele sale înfăptuiri, exprimate In avîn­­tul economiei şi culturii, în mersul ascendent al ţării noastre pe calea socialismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid şi guvern a crescut nivelul de trai al populaţiei. Toate acestea sunt rezultatul muncii entu­ziaste şi pline de eroism desfăşurate de clasa munci­toare, de ţărănimea muncitoare şi intelectualitate, rodul politicii promovate de Partidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate temeiurile să se mîndrească cu realizările sale, să păşească în noul an cu încre­dere în forţele sale creatoare, cu hotărîrea de a dezvolta succesele obţinute. Perspectivele anului 1960 însufleţesc la noi înfăptuiri. Prin hărnicia şi iniţiativa creatoare a maselor muncitoare se vor realiza noi progrese pe tă­­rtm economic, social şi cultural. Oamenii muncii trec pragul noului an strîns uniţi In jurul forţei lor conducă­toare, încercatul nostru Partid Muncitoresc Romin, Întărind necontenit alianţa muncitorească ţărănească Şi frăţia între poporul român şi minorităţile naţionale. Anul de care ne despărţim a fost bogat în victorii Însemnate ale sistemului socialist mondial. Tot mai pu­ternică a devenit unitatea lagărului socialist, s-a dezvol­tat colaborarea frăţească şi într-ajutorarea tovărăşească între popoarele ţărilor socialiste. Uniunea Sovietică, pă­şind în etapa construcţiei desfăşurate a comunismului, înfăptuieşte în ritm rapid măreţul plan septenal de dez­voltare a ţârii. Succesele istorice ale Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste pun şi mai mult în evi­denţă superioritatea socialismului faţă de capitalism. In front unit, ţările socialiste păşesc înainte spre noi vic­torii , în folosul popoarelor lor şi al progresului mon­dial. In 1959, ideile păcii şi colaborării Intre popoare s-au impus tot mai mult pe arena Internaţională. In relaţiile internaţionale se observă un Început bun de destindere a încordării. Propunerea guvernului sovietic de a se înfăptui dezarmarea generală şi totală a ciştigat adeziu­nea largă a popoarelor. Nu peste mult timp va avea loc un eveniment de mare Însemnătate — Intilnirea conducătorilor Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Ame­­ricii, Angliei şi Franţei, de la care popoarele aşteaptă noi rezultate pozitive In dezvoltarea colaborării Interna­ţionale şi consolidării păcii. Exprimăm speranţa că prin eforturile tuturor forţelor iubitoare de pace, procesul destinderii va continua, problemele internaţionale liti­gioase vor căpăta o rezolvare paşnică, năzuinţele de pace ale omenirii vor fi îndeplinite. Alături de celelalte ţări socialiste, Republica Populară Romînă va milita şi în viitor pentru triumful păcii şi colaborării între toate ţările lumii, indiferent de orînduirea lor socială. In numele Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Romín, al guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, felicit călduros muncitorii, ţăranii muncitori, intelectualii, femeile şi tine­retul ţârii noastre, pe toţi cei ce muncesc şi le urez noi succese în construirea socialismului, fericire şi sănătate în familie, spor la muncă în toate domeniile de activi-­ tate, spre înflorirea scumpei noastre patrii. La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni! l& C.U. „M. EM1NESCU“ .«iti­ti LA _ 1_____ Uj $rpi9S5 Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Darurile ceferiştilor pentru Anul Nou La ora 1, în noaptea de re­velion, tânărul an 1960, din desa­­ga­t încărcată cu tot felul de daruri a scos la un moment dat şi un mic sul, un răvaş, pe care imprimat cu litere aurite s-a putut citi: „Darul ceferiş­tilor pentru noul an”. A fost pregătit cu grijă şi din vreme chiar, am putea spune. Conţinutul răvaşului se rezu­mă la o înşiruire de nume şi cifre. Şi totuşi cit de mult ară­­iau ele. De căutat totuşi să le pătrunzi mai adine înţelesul, trebuia să alergi din staţie in staţie, din unitate In unitate, pe şantiere de la unul la altul, in gări, pe linii şi direcţii dife­rite, nenumărate inovaţii, raţio­nalizări sau mici mecanizări fie terminate şi aplicate in ul­timele zile ale lui 1959, fie in curs de experimentare fie chiar în lucru pentru ca in primele ore ale noului an să poată fi propuse cabinetului tehnic. iată despre ce­ se vorbea In ră­vaş. Şi rezultatele finale totali­zau milioane de lei economii. O inovaţie interesantă Cu adevărat un frumos dar pentru noul an. Dar cine-s cei care-l fac? La Inttmplare, cazangiul Do­rin Juravlea, este unul dintre cei trecuţi In răvaşul cu daruri pentru Anul Nou. E încă foarte tânăr. Numai de 2 ani lucrează la Atelierele de reparat mate­rial rulant CFR „Ilie Pintilie”. Faptul că a terminat de curv­ă şcoala profesională, şi că ideile pentru îmbunătăţirea procesu­lui de producţie 11 frămintau încă de pe bărcile şcolii, l-a ajutat ca să vină cu o bună propunere pe care a prezen­tat-o comisiei de inovaţii. In­tre timp, până la aprobare a experimentat-o, a cerut spriji­nul celor mai virstnici, şi a­­cum, maşina mecanică pentru tăiat oblic ţevile se aplică cu succes în secţie. Ea se alătură celorlalte inovaţii care vor face ca prin îmbunătăţirile tehnice ce le vor aduce, în 1960 durata de imobilizare a cazanelor pentru locomotive să fie mult micşorată. Doi tineri în întrecere. Mai departe tot tineri. De­ data aceasta doi şefi de briga­dă şi chiar din aceeaşi sec­ţie. De la locomotive. Se vedea de la distanţă că brigăzile lor­ sunt în întrecere. Conducătorii­ de brigadă au pornit odată la­ lucru. Pasionaţi, entuziaşti ei realizează inovaţiile la care lu­­­crează, tot ca pe nişte darurii oferite pentru 1960. Montatorul C-tin Olaru, care a executat dispozitivul pentru polizat piu­lițe pentru locomotive. in timpul său liber lucrează de (continuare în pag. 2-a) TELEGRAME Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, prim secretar al Comitetului Centra al Partidului Muncitoresc Romin Tovarăşului CHIVU STOICA, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne DrtK* tovarăşi I • • •• . .......rit Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, Consiliul de Miniştri al Uniunii So­vietice şi întregul popor sovietic vă felicită cordial pe Dvs., şi prin Dvs. în­tregul popor român cu prilejul Anului Nou care vine. Anul 1959 a fost marcat prin întărirea continuă a puternicului lago, socialist, prin slăbirea încordării internaţionale, prin noi succese în lupta pentru pace în întreaga lume. Remarcabilele victorii obţinute în anul care a trecut, de harnicul popor român, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român în construirea socialismului, umplu de bucurie sinceră inimile oa­menilor sovietici. Sîntem ferm convinşi că prietenia indisolubilă şi colaborarea rodniei dintre popoarele ţărilor noastre frăţeşti se vor dezvolta şi în viitor în in­teresul Întăririi continue a familiei unice a popoarelor lagărului socialist Urăm din toată inima, dragi tovarăşi, poporului-frate român succese şi mai mari în construirea Romîniei socialiste, în lupta pentru triumful pl­oii în întreaga lume. NIKITA HRUŞGIOV KLIMENT VOROŞ1LOV Moscova, Kremlin, 31 decembrie 1959 Tovarăşului NIKITA SERGHEEVICI HRUŞCIOV, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice Tovarăşului KLIMENT EFREMOVICI VOROŞILOV, preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice Dragi tovarăşi, Moscova cu prilejul Anului Nou, Comite­tul Central a! Partidului Muncitoresc Romín, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romíne, Prezidiul Ma­rii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne şi întregul nostru po­por, vă trimit Dvs., şi prin Dvs. gloriosului popor sovietic cele mai calde şi sincere felicitări. Uriaşele realizări în construirea comunismului, obţinute prin munca plină de abnegaţie a poporului-frate sovietic, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, succesele epocale ale ştiinţei şi tehnicii sovietice care dau viaţă celor mai îndrăzneţe visuri ale omenirii însufleţesc poporul nostru, ca şi popoarele tuturor ţărilor socialiste, la do­bîndirea de noi victorii în construcţia socialistă, stirnesc respectul şi an­­miraţia întregii lumi. Lupta perseverentă a Uniunii Sovietice şi alături de ea a celorlalte ţări socialiste, pentru coexistenţă paşnici între toate statele, valoroasele iniţiative ale guvernului sovietic în vederea destinderii internaţionale, des­chid perspectiva unor noi victorii ale cauzai păcii şi prieteniei între popoare. Poporul român îşi va aduce şi pe viitor întreaga sa contribuţie la în­tărirea prieteniei de nezdruncinat dintre poporul român şi popoarele Uniu­nii Sovietice, la Întărirea forţelor păcii şi a unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Urăm din toată inima marelui popor sovietic noi victorii în construirea comunismului, în lupta pentru pace în întreaga lume. La mulţi ani, dragi tovarăşi ! GH. GHEORGHIU-DEJ, GHIVU STOICA, I. GH. MAURER, prim secretar preşedinte al Consiliului preşedinte al Prezidiului al Comitetului Central de M al RPg Marii Adunări Naţionale al Partidului Muncitoresc a Republicii Populare Romín Romina „Ani mulţi şi pace“! Cînd seara pr­inse în trena ei cele şapte dealuri, marele oraş se lumină. Era ultima seara a vechiului an. Oa­menii umpluseră străzile. Unii du­ceau spre casă ultimele podoabe pen­tru brad, alţii se îndreptau în gru­puri spre sălile albe ale carnavalu­rilor, mulţi veniseră pe străzi doar pentru a vedea oraşul în pragul no­ului an, căruia i se auzeau limpede paşii dincolo de poarta oraşului. Lu­minile mîngîiau faţa noilor blocuri şi îmbrăcau în purpură celelalte proaspete ziduri străjuite de braţe lungi de macara. In mersul lor pe lîngă frumoasele construcţii, în faţa marilor vitrine, în maşini şi tram­vaie oamenii erau veseli şi-şi strîn­­geau mîinile. „Ani mulţi şi pace !“ Urarea avea ecou peste bătrîna Nicolina şi peste halele de la Ţesă­tura, în dealul Universităţii, la Co­­pou şi peste noile blocuri din Păcu­rari, către fabrica de antibiotice, de­asupra turnului cu apă de la Prut şi peste pilonii staţiei de transfor­mare, din preajma gării. In orice colţişor al întineritului oraş urarea avea loc adine în inimă. In ea oa­menii găseau îndemnul spre noi îm­pliniri în viitorii ani. De devreme un grup de tineri de la Ateliere au pornit să ducă ura­rea la ferestrele muncitorilor frun­taşi. Au făcut pluguşor bogat, cu pa­tru boi, frumos împodobiţi şi au ză­bovit cu urarea lor la turnătorul Va­sile Popa, montatorul Ion Dascălu şi strungarul Vasile Luchian. Au u­­rat din inimă. „Ani mulţi şi pace, tovarăşi!“ La teatru se lăsase ultima cortină. Un grup de tineri actori au venit de-acolo cu măiestrit pluguşor, la carnavalul din Palatul Culturii să ureze fericire şi noi succese rănci­­torilor, studenţilor şi şcolarilor , do­naţi să întîmpine noul an în zvonul paharelor pline şi în viitoarea jocu­lui. La orăşelul copiilor, sub traista lui Moş Gerilă, stătea un alt moşneag, pu­rtînd stradă ard'1~n cas­ă, p’i'3 de fluiere. Venise de peste munte, din Hodacul Reghinului să împartă copiilor fluiere din cele, cu care al lui, din sat, ieşiseră laureaţi la con­cursuri. Moşul împărţea fluiere şi urare. • „Ani mulţi şi pace!“ Spre miezul nopţii cei şase trom­­­petişti s-au ridicat din nou pe po­diumul înalt din sala Palatului Cul­turii şi au anunţat ultimii oaspeţi. Noul an batea la poarta oraşului. Muncitorii de la Ateliere, tineretul de la Palatul Culturii, studenţii din Copou l-au primit cu vin din pod­goriile vestite ale Iaşilor. Montatorul Alexandru Dumitraşcu şi inginerul Mircea Ştef de la Atelie­rele „Ilie Pintilie“ au ciocnit şi el cu noul musafir, dar i-au promis... că-l vor mai scurta din zile. Noul an nu s-a supărat, aşa cum, de treaba • --rH, *Nu re supărase nici cel vechi. VAL. GORIAN (Continuare in peg. 2-a). Un aspect de la sărbătorirea revelionului de către ceienştii de la Atelierele Studenţii au închinat pentru viaţa lor noua, pentru succesele obţinute Vestita „Periniţă" n-a fost uitată de tinerii ce au sărbătorit sosirea „Ilie Fintilie“ . - " Pentru cele viitoare, Anului Nou la Palatul Culturii

Next