Flacăra Iaşului, ianuarie 1960 (Anul 16, nr. 4147-4171)

1960-01-03 / nr. 4147

tag. 2-» Ce ne veţi d­ in nou, gînduri noi înfloresc ca florile alese, planuri noi, măreţe, pe măsura veacului nostru, pe măsura înfăptuirilor noastre de pînă acum şi a perspectivelor luminoase care ne stau deschise în faţă. Ce vom avea nod în 1960 în domeniul literaturii şi artei ieşene ? Ca în fiecare an aşteptăm de la scriitori, de la artiştii plastici, de la com­pozitori, actori, etc., noi şi valoroase creaţii inspirate din mi­nca avîn­­tată a poporului, condus de partid, pentru construirea socialismului. CE NE VEŢI DA IN 1960 ? Au răspuns la această întrebare pro­zatorul ION ISTRATI, poetul NICOLAE TATOMIR, compozitorul ACHIM STOIA şi pictorul DAN HATMANU. Proiectele lor de creaţie nu sunt, bineînţeles, complete, deoarece în artă nu poţi stabili cu exactitate ce vei face în decurs de un an. Se poate vorbi într-adevăr de faptul că toţi artiştii şi-au propus să se în­drepte şi mai mult spre realităţi contemporane, spre viaţa de fiecare zi a muncitorilor şi colectiviştilor, deoarece aici vor găsi adevăratele subiecte pentru creaţii valoroase. Dar să vedem ce ne spun­ Ion Istrati ■Cititorii vor avea în 1960 volumul al doilea al cărţii mele „Din neagra ţărănie“, contractat cu Editura tine­retului­. Acţiunea, continuată din­­ pri­mul volum, este plasată între anii 1933—1941 şi are în centru viaţa u­­nui liceu de provincie, cu toate im­plicaţiile politice, sociale şi culturale ale oraşului, cu tratamentul aplicat învăţămîntul­ui de partidele politice ale vremii (liberal şi ţărănist). In al doilea rînd, voi avea gata un alt roman cu titlul provizoriu „In­tr-o iarnă". Va fi vorba despre via­ţa cultural-artistică şi ştiinţifică des­făşurată în timpul iernii într-un sat colectivizat. In centru­ stă ideea că ţăranii noştri muncitori sunt încercaţi creatori de valori culturale şi artis­tice. Un accent deosebit va cădea, de asemenea, pe ideea continuei creş­teri a pregătirii culturale a ţărăni­mii muncitoare odată cu creşterea bunei stări, a condiţiilor de viaţă, în gospodăria colectivă. In sfîrşit, mai este vorba de apa­riţia (poate chiar în primul trimes­tru al noului an) a cărţii intitulate ■„laşul tinereţilor noastre“, un poem­­reportaj despre laşul de ieri, de azi şi de mîine, din care am publicat pînă acum fragmente în „laşul lite­rar“ şi „Scînteia". Şi, cred, anul acesta voi face şi o surpriză... E vorba de teatru de astă dată. Nicolae Tatomir Multe planuri, multe proiecte. De mi-ar ajunge timpul ! In primul rînd am la Editura tineretului volumul­­„Vioara primă“ (poate că, pînă la urmă, se va chema „Un om pe pro­montoriu"). II aştept odată cu citi­torii. Volumul cuprinde poezii lirice scrise în perioada 1956—1959 şi in­spirate din actualitatea imediată (fi­guri de oameni noi, poeme închinate eliberării, luptătorilor pentru elitifera­­re, cuceririlor ştiinţei sovietice, etc.). :Voi aduna la un loc, de asemenea, poeziile mele satirice şi după finisări, le voi préda la ESPLA pentru un volum de satire. Pînă aici însă am vorbit de lu­crări terminate sau în stadiu de fini­sare. In 1960 centrul de greutate va cădea asupra centenarului Universi­tăţii. Am şi început un Imn al Uni­versităţii ieşene care va fi pus pe muzică de compozitoru­l Achim Stoia. Tot acestui eveniment îi voi închina din ciclu de poeme, precum şi contura­rea unor figuri de oameni noi din mediul muncitoresc şi universitar. Paralel voi continua sâ lucrez la un volum de proză satirică, început mai demult, şi­ la piesa „Don Juan şi Faust“, o piesă ancorată în stric­tă contemporaneitate, în ciuda titlu­lui romantic. Pe lingă acestea, voi fi mulţumit dacă în timpul care-mi va răm­îne , îmi voi continua activita­tea de îndrumare a tinerilor conde­ieri. Achim Stoia­ ­n mi­zică , e mai greu să-ţi ex­­pui proiectele. Eu cel puţin nu pot vorbi, deocamdată, decît de ceea ce am proiectat pentru începutul anului. Este vorba în primul rînd de Imnul despre care pomenea mai sus tova­răşul Nicolae Tatomir, imn închinat Universităţii ieşene cu prilejul cente­narului. In al­ doilea rînd, mai pot vorbi de o suită pe care o voi incepe în curînd pentru orchestra simfonică. In deplasările mele prin sate, în mun­ca de îndrumare a formaţiilor ar­tistice de amatori, am cules de la Deieni-Hîrlău ceva material folcloric despre viaţa nouă a satului — care va sta la baza acestei suite simfo­nice. Deocamdată atît. Desigur, în 1960 voi lucra cu mun­t mai mult, străduindu-mă să oglindesc în crea­ţiile mele viaţa nouă dîn fabrici şi de pe ogoarele colectiviştilor. Dan Hatmanu In atelierul său de lucru, pictorul întindea nişte pînze. Alături, cu faţa la perete — schiţe, planuri, lucrări • ••««••« .---------­ -------------* abia începute, altele îrn stadiu de fi­nisare. - Proiecte pe ’60 ? Pe cele ime­diate le am şi schiţate. Iată, de­, pil­dă, o masă a colectiviştilor. Tabloul îh ulei şi în mărime naturală, va reda bogăţia şi viaţa fericită a co­lectiviştilor. Am încercat fel de fel de schiţe (şi le întoarce, cite un­s cu faţa la lumină). M-am­ op­it la ăsta. Dar lucrîn­d se vor mai schimba unele lucruri, nu esenţiale, fireşte. Tot pe linia oghilidării vieţii noi a ţărănimii muncitoare se situează şi lucrarea aceasta (deocamdată schiţa aceasta) care se va intitula poa­t „Mama“ poate „Ţărancă citind“ şi va fi, de asemenea, un ulei în mă­rime natural­­ă. „Rînd la o expoziţie de artă plastică“ voi intitula un a­­ tablou. Este vorba tot de ţărani muncitori vizitînd o expoziţie. Apoi mă întorc în mediul munci­toresc. Schiţele care le am aici sînt tot atîtea proiecte pe care mă voi strădui să le realizez în anul caree începe. Compoziţia aceasta se va intitula poate „Muncitori în biblioteca clubului“, portretul acesta este al li­nei muncitoare fruntaşe de la fabri­ca „Ţesătura“ şi, în sfîrşit, celelalte proiecte sînt abia idei. Deocamdată atît, dar anul e mare şi dorinţa de muncă asemenea. Iaşul mai are încă mulţi artişti, scriitori, compozitori şi actori. Fie­care dintre ei au­ proiecte penttru a­­nul 1960. Fiecare vrea să contribuie în cit mai mare măsură la dezvol­tarea culturii și artei noastre realism socialiste. Despre proiectele lor — în numerele viitoare ale ziarului. ST. O. MUGUR : — . —------­ f­ ACAPA IAȘULUI Darurile pentru (Urmare din pag. 1-a). ceferiştilor Anul Nou zor la ultimele schiţe in tuş cuprinzind detalii ale dispoziti­vului realizat. Ioan Dascălu re­vizuieşte ultimele calcule din care va rezulta creşterea pro­ductivităţii şi respectiv econo­miile prin folosirea aparatului pentru ridicarea cutiei superi­oare la falca de osii. Şi, urmărind de data aceasta drumul locomotivelor reparate în ateliere, care sosesc in de­­pouri, unde sunt luate în pri­mire de mecanici şi fochişti, ne oprim şi noi la Depoul CFR Iaşi Aici, în renumita brigadă a i­­novatorilor, îl găsim şi pe elec­tricianul Vasile Paşalîc, intîl­­nit şi în răvaşul nostru. Toc­mai dădea indicaţiile de lucru la tabloul instalaţiei automate pentru comandă de, la distan­ţă a pompelor de apă. In 1960, calculele arată că numai prin aplicarea acestei inovaţii se vor obţine In depoul Iaşi peste 19.000 lei economii. Dar inova­torul Vasile Paşalic a mai rea­lizat în cursul anului 1959 încă 4 inovaţii. In pragul Anului Nou in minte , se contura sîm­­burele unei noi propuneri ce o va face chiar In primele zile ale lui 1960. Economii importante Dar cea care se impune prin valoarea economiilor in răva­şul Anului Nou este raţionali­zarea propusă de Paul Vişan. Cu 6 luni în urmă, alături de un larg colectiv, a început o activitate febrilă. Studii, Schiţe, planuri au precedat experirhe şi ţările. In cele din urmă s-a a­­juns la o soluţie strălucită. Ea îşi găseşte expresia in „concen­trarea transporturilor de cole­­tărie la predare” din­ naştere la economii care in acest an vor atinge o valoare de aproa­pe 12 milioane lei. Astfel Paul Vişan — şeful magaziei de măr­furi Iaşi — a găsit cea mai bună soluţie pentru ca in pro­cesul de circulaţie a mărfurilor pe calea ferată să se realizeze o legătură cu­ mai bună intre producători şi consumatori. Ra­ţionalizarea propusă, permite creşterea considerabilă a volu­mului de transport al mărfuri­lor, sporeşte viteza comercială a mărfurilor transportate, creş­te viteza de circulaţie a vago­nului, micşorină în acelaşi timp rulajul vagoanelor utili­zate în acest scop. Multe au fost experimentările făcute. In urma acestora, comparativ cu 1958, în 1959 media vagoanelor cu tonaj sporit corespunde u­­nui număr de 21,2 vagoane lu­nar economisite. Prin concen­trarea mărfurilor de coletărie la capacitatea vagonului In 12 luni ale anului s-au folosit 254 vagoane mai puţin. Frumoase sunt darurile cefe­riştilor pentru noul an. Fie in­să au fost pregătite cu grijă şi din vreme, pentru ca la mijlo­cul nopţii in prima oră din Noul An, răvaşul ceferiştilor să poată exprima bucuria muncii constructive şi a vieţii noi. TATIANA ECONOMU Spre noi succese în construirea socialismului (Urmare din pag. I au­prafeţelor de producţie, dar aceste măsuri nu trebuie să ducă la conclu­zia că acţiunea este terminată. O interesantă iniţiativă a fost por­nită, sub îndrumarea comitetului de partid, de către ceferiştii din Direcţia regională Iaşi, încărcări concentrate pe direcţii dirijate. In acest fel, nu­mai în luna noiembrie a anului trecut au fost formate 464 trenuri marşruri din care 288 trenuri suplimentare cu o încărcătură de peste 181.060 tone. Aceasta a dus la reducerea manevrei în staţii cu peste 450 ore, la o creş­tere a vitezei de circulaţie, etc. A­­ceastă iniţiativă trebuie însă larg dez­voltată. In anul 1 1959 s-a înregistrat o mai bună folosire a parcului de lo­comotive şi vagoane. Rulajul vago­nului a fost mai mic faţă de sarcina planificată, economisindu-se zilnic 56 de vagoane. Organizaţiile de partid şi sindicate din Direcţia regională CFR Iaşi au obligaţia să îndrume şi să mobilizeze pe toţi ceferiştii să lupte pentru a realiza un volum de trans­porturi mai mare cu cheltuieli mai mici. însemnate rezerve nefolosite în anul 1959 trebuie valorificate în anul care a început. Pentru creşterea producţiei bunuri­lor de consum din rol însemnat revine unităţilor industriei locale şi coope­raţiei meşteşugăreşti. In acest sector trebuie luate măsuri concrete pentru ca în economia locală să se realizeze produse care să satisfacă mai bine cerinţele consumatorilor; să se elimine din producţia acestor unităţi unele sortimente insuficient solicitate sau pe care industria republicană le reali­zează la un nivel cu m­ult superior. Aceasta este doar o cale prin care in­dustria locală şi cooperaţia meşteşu­gărească vor putea să contribuie la satisfacerea mai bună a unor cerin­ţe de consum, la realizarea unei ren­tabilităţi depline, în toate unităţile. Cunoaşterea din vreme a obiective­lor planului pe a­nul 1960 a asigurat întreprinderilor noastre posibilitatea să-şi analizeze forţele, resursele, posi­bilităţile de care dispun pentru în­deplinirea şi depăşirea sarcinilor tra­sate de plenara din decembrie a CC al PMR. Dezbaterea largă a sarcini­lor de plan, trebuie continuată prin­­tr-o analiză permanentă asupra posi­bilităţilor noi ce se ivesc la fiecare loc de muncă. Propunerile bune fă­cute de muncitori, ingineri și tehni­­cieni trebuie închise în­­planurile de măsuri. Este absolut necesar ca aces­te măsuri să aibă un caracter concret, arătîndu-se precis ce se va obține în urma aplicării lor efective, care va fi eficacitatea lor. Organizaţiile de partid din întreprinderi sunt datoare să asigure ca în jurul acestor obiec­tive să se organizeze şi să se desfă­şoare întrecerea socialistă, învăţă­­mîntul de partid, întreaga muncă po­litică, consfătuirile de producţie. Succesele obţinute în 1959 au de­monstrat forţa uriaşă creatoare a poporului nostru, hărnicia şi entuzias­mul oamenilor muncii de a da viaţă sarcinilor trasate de partid. In faţa noilor sarcini trasate de partid pentru anul 1960 de către plenara C.C. al PMR din decembrie a.c., organele şi organizaţiile de partid trebuie să în­drume organizaţiile sindicale, UTM şi conducerile tehnico-administrative pen­tru­ ca acestea să desfăşoare o largă muncă de mobilizare şi organizatorică a tuturor celor ce muncesc, pentru a obţine noi succese în producţie, o con­tinuă dezvoltare a economiei noastre socialiste, o creştere neîncetată a ni­velului de trai al poporului. Avem largi posibilităţi de a îndeplini şi depăşi chiar sarcinile trasate de partid pentru anul 1960. Să studiem temeinic şi să folosim concret şi crea­tor aceste posibilităţi în fiecare în­treprindere, în fiecare secţie şi atelier, la fiecare loc de producţie. Sîntem la începutul unui nou an de muncă. Cu încredere deplină în viitor, în partidul care ne călăuzeşte pa­şii spre o viaţă din ce în ce mai bu­ltă, să muncim entuziast, să nu ne cruţăm eforturile pentru a obţi­ne noi şi mari realizări în lupta pen­tru dezvoltarea industriei şi agricul­turii pentru înflorirea patriei, pentru construcţia socialismului. Mult succes şi spor la muzica în noul an 1960 ! Carnavalul pionierilor ».Şi sala îşi primi musafirii. Trompetele au pornit să sune. Glasurile purtătorilor cravate­lor purpurii şi-au semnalat pre­zenţa. „Carnaval, carnaval — car­navalul a început”. In sala mare de festivităţi, frumos împodobită, a şcolii me­dii nr. 3 „Costache Negruzzi” din oraşul nostru, în jurul bra­dului scînteietor, ce împreună cu tablourile inspirate din po­veştile cu Feţi Frumoşi şi Ilene Cosinzene care acopereau pe­reţii te purta parcă prin lu­mea basmelor, cîntau pionierii fruntaşi de la şcolile din oraş. Un iepuraş c-un greier, un fluture c-o veveriţă, un pi­tic c-o broscuţă, un Făt- Frumos c-o zină, săltau uşor paşii în ritmul muzicii. Oricit te-ai fi străduit n-ai fi putut recunoaşte pe nimeni din sală, peste tot numai măşti, care mai de care mai o­­riginale. Aici, in sală, In această at­mosferă de basm, in strigăte de bucurie a poposit Anul Nou. Amil Nou purtat de 5 iepu-­ raşi albi a urat tuturor viaţă lungă, îmbelşugata, fericită şi­ multa note bune. Dar Moş Gerilă, mult aştep-­ tatul Moş Gerilă, cu cită bucu­­rie a fost primit! Şi cite bună-­, tăţi şi cite vorbe de laudă a adus el fruntaşilor pionieri. Fin cartea mare ce-o ţima în mină a citit cele ce le insert, naşe intr-un an de zile. Cu el au poposit la carnaval Vasilache şi Michiduţă. Nean­suimpăraţi ca întotdeauna, gili meţi şi gata pricină de ro­re Clipele solemne au trecut. Toti au pornit pe dans, ferme­caţi de-atîta veselie. Vasilache şi Michiduţă, vă­­zînd că toată lumea e fericită şi crezînd că aceasta se dato­­reşte lor săreau şi mai mult într-un picior. In cele din urmă, şi-au făcuti­ apariţia şi surprizele. Gogoa­­şele cu răvaşe ale bucătarului au aprins nerăbdarea fiecăruia. Pionierii costumaţi in uni­forme milităreşti ce reprezen­tau miliţia carnavalului nu lă­sau pe nimeni să stea pe lă­turi, nici să fie posomoriţi. Căci altfel judecătorul era ne­voit să deschidă „cartea legii”. Din cină în cină, doar poş­taşul carnavalului mai între­rupea jocul plin de viaţă al pionierilor citind cite o tele­gramă de felicitare şi atunci: „Mulţi ani trăiască, Mulţi ani trăiască, La mulţi ani... răsu­na in toată sala. Trompetele au pornit să sune şi glasurile purtătorilor crava­telor purpurii ce la început a­­nunţaseră începutul carnava­lului, acum rosteau: „La mulţi ani fericiţi“, se îmbrăţişau şi îşi urma succese în noul an se sfirşise. c­r P. AQACtil IU CLIŞEU, cttva din­ costumeU carnavalului Foto! I. GHETIq Ani mulţi şi pace!“ (Urmare din pag. 1-a), plecat de mult de la fabrica de tri­cotaje „Am­oldova“, de la Penicilină şi de la „Ţesătura“. Televizoarele şi aparatele de ra­dio au răspîndit cuvîntul de urare a­ partidului şi guvernului, adresat oamenilor muncii. Noul an începuse să-şî trăiască primele ore. Sub colonadele înalte ale Palatului Culturii s-au încins „periniţe" şi au răsunat cântecele şi cupletele artiştilor de la Teatru şi de la Operă. S-a toastat pentru prietenie şi pentru succese în noul an. Orchestra,,, muncitorilor ceferişti a îndemnat îmr-una la joc pe cei a­­dunaţi în marea sală a Atelierelor. Studenţii, întruniţi în sălile de la „Justin Georgescu“, „Mihail Emi­­nescu“, „Politehnică“ au închinat şi ei pentru Universitatea, ajunsă a­­cu­m la al o sutălea an de existenţă. Zorii noului an au găsit oraşul în sănătoasă bucurie. Peste zidurile lui albe trăia urarea plină de în­credere. „Ani mulţi şi pace, tovarăşi !“ ■*­* *­ Nr. 'll 47 Vă felicităm, dragi tovarăşi! Sfîrşitul anului marchează­­şi mo­mentul în care corespondenţii volun­tari ai ziarului „Flacăra Iaşului“ fac bilanţul realizărilor şi succeselor. Fie că mîinile lor harnice mînuiesc cu îndemînare maşini şi aparate, fie că se străduiesc necontenit să zmulgă păm­întului roade cît mai bogate, a­­lături de ceilalţi oameni ai muzicii corespondenţii voluntari raportează şi el îndeplinirea sarcinilor de pian. Montatorul Orăşanu Matei de la Ate­lierele de reparat material rulant CFR „I­lie Pintilie“, de pildă, ţesătoarea Enache Cezarina de la „Ţesătura“ A, Fieraru Eugen, economist la Direcţia regională CFR, Stan Ştefan, mecanic de pompe la Depoul CFR Iaşi, for­jorul Asultanei Ioan şi controlorul Eliade Solomon de la Fabrica de rulmenţi — Bîrlad, comunista Feli­cia Codrescu şi operatoarea Maria Michili de la fabrica de antibiotice sau la romenco Agripina de la fabri­ca de confecţii din Bîrlad, se mîn­­dresc cu depăşirile zilnice ale nor­melor de producţie şi cu îndeplini­rea planului anual înainte de termen revenit întreprinderilor în care lucrea­ză. La fel şi colectiviştii Ioan Bo­lea din Bogdăniţa — Bîrlad, Ion D. Luchian din Păuşeşti — Tg. Fru­mos sau Năstase Scarlat din Mur­­geni care a adus o contribuţie va­loroasă la întărirea economică şi or­ganizatorică a gospodăriilor lor co­lective. Demnă de laudă este şi ac­tivitatea corespondenţilor raionali Io­­niţă Gheorghe şi Rugină Vasile din Murgeni, Roşu loan din Paşcani, Lupu Bacholtz din Bîrlad, Emil A­­gape din Negreşti, Vasiliu Victor din Vaslui precum şi a învăţătorilor Tra­­ian loan din Piscul Rusului, raionul Negreşti, Popuţoaia Emna din Miros­­lăveşti — Paşcani, Maria Căpitanu din comuna Ştefan cel Mare, raionul Vaslui, sau a studentului Ursu Ioan de la Institutul pedagogic din Bîrlad. Iată numai cîteva din numele su­telor de corespondenţi voluntari ale căror scrisori sosesc aproape zilnic la redacţia ziarului nostru. Ei au desfăşurat o vie activitate pentru ca succesele şi realizările obţinute de oamenii muncii în mijlocul cărora lucrează, să fie cunoscute pe întreg cuprinsul regiunii noastre. Corespon­­denţii voluntari ai ziarului „Flacăra Iaşului" şi-au îndeplinit cu succes sarcina de vrednici comandanţi ai opiniei publice contribuind cu toate forţele lor la informarea danielii lor muncii, la semnalarea unor stări de lucruri nesatisfăcătoare, ce se făceau siriţite pe alocuri. Ei au ştiut de nenumărate ori să se situieze la înăl­ţimea sarcinilor, popularizînd meto­dele avansate în procesul de producţie. La început de an nou folosim ca­lea slovei tipărite pentru a adresa corespondenţilor voluntari ai ziarului „Flacăra Iaşului" tradiţionala urare: La mulţi ani! Cu acest prilej vă fe­licităm, dragi tovarăşi, şi vă dorim spor în munca dumneavoastră de zi cu zi şi noi succese în activitatea de harnici corespondenţi voluntari. ECAT. LAVRIU — învăţătoare corn. Hîrşova-Vaslui ALEX. CARPINSCHI Atelierele C.F.R. — te­hnician Paşcaşi MARIA ANDRIEŞ muncitoare fabrica „Ţesătura“ VLAD ARMEANU — colect­vist Puşcaşi-Vaslui COCOOOOO­O OOOOOOOOOOOI) 3 IANUARIE Wrt PROGRAMUL I • 8.00 Din folclorul popoarelor ; 8.26 Muzică simfonică ; 9.00 Teatru la micro­fon pentru copii ; 10.00 Muzică ; 10.20 Curs de iniţiere muzicală. Ghid muzical (V). Folclorul în creaţia compozitorilor cehi ; 10.50 Muzică din operete ; 11.30 Constructori şi construcţii ; 11.45 „Viaţa nouă a satului" program de cîntece şi jocuri ; 12.15 Primele poezii ale anului 1960 ; 12.30 „Album de melodii“, pro­gram de muzică uşoară; 13.00 Radiojurnal; 13.10 De toate pentru toţi ; 14.00 Muzică populară romînească din Moldova ; 14.30 Muzică vocală interpretată de basul Boris Cristoff ; 14.55 Concert de prînz ; 15.35 Jocuri populare romîneşti ; 16.05 Cîntă­torul de copii ai Radioteleviziunii ; 16.30 Suita pentru pian şi orchestră „Nopţi în grădinile Spaniei“ de De Falia ; 17.40 Canţonete interpretate de Valentin Teo­­dorian ; 18.00 Drumeţii veseli ; 18.45 Mu­zică ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Mu­zică uşoară şi de dans de compozitori ro­­mâni ; 19.30 Teatru la microfon „Cale lungă“ - comedie de A. Arbuzov ; 21.15 Muzică de dans ; 22.00 Radiojurnal, bu­letin meteorologic şi sport ; 22.30 Muzică de dans ; 23.52-23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II : 8.00 Muzică distractivă sovietică ; 8.30 Clubul voioşiei ; 8.36 Cîntece de dragoste şi jocuri populare romîneşti ; 9.30 Cîntecul săptămînii ; „Cîntec despre patrie“ de Vasile Popovici, versuri de Eugen Frunză ; 9.45 Concert de estradă ; 10.30 Contribuţii romîneşti la dezvoltarea ştiinţei ; 10.50 Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, dirijor Mircea Cristescu. 14.00 Radiojurnal ; 14.30 La microfon sa­tira şi umorul ; 13.10 Muzică ; 15.30 In­terpreţi romîni de operă ; 16.00 Vorbeşte Moscova ! ; 17.15 Lectură din volumul II al romanului „Pămînt desţelenit" de Mi­hail Şolohov ; 17.30 Jocuri populare ro­mîneşti interpretate la acordeon şi la vi­oară ; 17.47 Fragmente din Suita a II-a de Ceaikovski ; 18.20 Program pentru iu­bitorii muzicii uşoare ; 18.50 Carnet de reporter : In vacanţă la Palatul Pionieri­lor ; 19.00 Solişti şi orchestre de muzică populară din diferite oraşe ale ţării ; 19.30 Muzică uşoară şi de dans imprimată pe discuri „Efectrecord“­; 20.00 Buletin de ştiri ; 20.05 Program de romanţe ; 20.35 Muzică de dans ; 21.15 Pagini alese : Ar­tistul poporului George Calboreanu citeşte balade populare ; 21.30 Muzică de dans ; 22.30 Melodii populare romîneşti ; 23.00 Buletin de ştiri ; 23.10 Muzică de dans ; 23.30 - 24.00 Sonata opus m­ia do minor pentru pian de Beethoven. TELEVIZIUNE 9.00 Emisiune pentru tineret : filmul artistic „In căutarea comorii“ ; 10.30 E­­misiunea pentru sate ; 18.30 Informaţiile după amiezii ; 18.35 Recitalul baritonului Dan Iordăchescu ; 19.00 Filmul docu­mentar : „Munţii Elbei“ ; 19.15 Muzică distractivă ; 19.50 Transmisie de la Tea­trul muncitoresc CFR a piesei „Nevestele vesele din Windows de Willian Shakes­peare ; în pauze : Jurnalul televiziunii şi Ultimele ştiri. 4 IANUARIE 1960 PROGRAMUL I : 7.00 Radiojurnal ; 7.30 Muzică uşoară din ţări prietene ; 8.00 Muzică populară romînească ; 8.30 Salut voios de pionier ; 8.45 Concert simfonic ; 10.00 Cîntă or­chestra populară „Flacăra Prahovei“ din Ploeşti ; 10.20 Muzică din operele lui Puc­cini ; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.05 Mu­zică uşoară ; 12.00 Cîntecul şi jocul popu­lar în creaţia compozitorilor noştri ; 12.40 Sonata pentru vioară şi pian de Ravel ; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.05 „Patria, izvor de cintec“ ; 13.20 Suita „Rossiniana“ de Respighi ; 14.00 Cintece populare romî­neşti ; 14.20 Lieduri 14.40 Cintece de pace şi prietenie ; 15.00 Buletin de ştiri; 15.10 Fragmente din opereta „Dubarry“ de Milleker; 15.45 Emisiune literară ; 16.00 Concert simfonic ; 16.43 Program muzical dedicat fruntaşilor în producţie din in­dustrie şi agricultură ; 17.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 18.15 Reportaj : P­iat­nii condeiului ; 18.30 Orchestre de muzică uşoară ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19-05 Anul 1905 : Mazurei de Chopin ; 19-15 Teatru la microfon „Volpons“ come­die de Ben Johnson ; 20.49 Muzică uşoară; 21.00 Muzică populară romînească ; 2M9 Simfonia a Vl-a „Pastorala“ de Beetho­ven ; 22.00 Radiojurnal, buletin meteoro­logic şi sport ; 22.30 Concert de estrada ; 23.52-23.55 Buletin de ştiri ; PROGRAMUL II : 14.00 Buletin de ştiri ; 14.07 Din ci­o­­tecele de luptă pentru libertate ale po­poarelor ; 14.30 Muzică uşoară ; 15.00 „Pa­gini eroice din trecutul de luptă al po­porului nostru în creaţia muzicală“ ; 15.36 Muzică populară romînească din Ardeal ; 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 16.30 Vorbeşte Moscova­­ ; 17.00 Muzică uşoară romînească ; 17.25 Sfatul medicului: Sfaturi pentru bolnavii de diabet ; 17.30 Suita de balet de Gluck—Mottl ; 17.50 Cronica ideilor : Filozofie şi politică de Petre Beraru ; 18.00 Buletin de ştiri ; 18.05 Din cîntecele ţărănimii noastre munci­toare ; 18.20 Curs de iniţiere muzicală : „Ghid muzical“ (IV) - Cîntecul popular în creaţia compozitorilor maghiari (reluare); 19.00 Din muzica popoarelor ; 20.00 „Flu­tură cravatele roşii“ - cîntece pentru pio­nieri; 20.20 „Noapte bună, copii“, „Po­vestea anilor buni“ de Mihai Stoian ; 20.30 Vechi melodii populare romîneşti ; 21.00 Radiojurnal, sport şi buletin meteo­rologic ; 21.15 Cîntece lirice ; 22.00 Mu­zica de-a lungul veacurilor ; 23.00 Radio­jurnal ; 23.15-24.00 Concert de noapte. Spicuiri din programul de : SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL „VASILE ALECSANDRI”: duminică 3 I ora 19,30; Căruţa cu paiaţe OPERA DE STAT: duminică 3 I ora 15; Lakme FILARMONICA DE STAT „MOL­DOVA”: duminică 3 I ora 20; Con­cert simfonic TEATRUL EVREIESC DE STAT „A. GOLDFADEN” - sala Clubului Panificaţiei str. Dr. C. I. Parhon: duminică 3 I ora 17: La Pomul Ver­de; duminică 3 I ora 20: La Pomul Verde TEATRUL DE PĂPUȘI: duminică 3 I ora 15: Dănilă Prepeleac; dumi­nică 3 I, ora 17: Necazurile lui Siru­­hel CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI: Torentul; ILIE PINTILIE: Mama vitregă; PUȘKIN: Vîrsta dragostei; TINERETULUI: Amnarul fermecat: ION CREANGA: Voluntarii; CĂMINUL CULTURAL ILIE PINTILIE: Romanţa periferiei; ATELIERELE CFR ILIE PINTILIE: Umbrela lui Sf. Petru Timpul probabil din 3 ianuarie 1963 Vremea se menţine închisă cu ce­rul mai mult acoperit. Pe alocuri va ploua şi burniţa slab. Vînt slab la potrivit din sectorul sud­vest. Temperatura uşor variabilă: va fi cuprinsă noaptea între minus 2 grade şi plus ~l grade, iar ziua în­tre 0 grade la 4 grade. "

Next