Flacăra Iaşului, iunie 1960 (Anul 16, nr. 4274-4299)
1960-06-01 / nr. 4274
BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU" IAȘI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL IANUL XVI Nr. 4274 . MIERCURI ! 1 IUNIE 1960 4 PAGINI I 20 BANI I In întîmpinarea Congresului partidului Dezbaterea proiectului de Directive in întreprinderi — îndemn spre noi şi mari succese în întrecerea socialistă Oamenii muncii din întreprinderile din regiunea noastră au început, sub conducerea organizaţiilor de partid, dezbaterea proiectului de Directive ale Congresului al IlI-lea al PMR pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960—1965 şi pentru programul economic de perspectivă. La adunările de dezbatere a proiectului de Directive muncitorii, inginerii şi tehnicienii dau o înaltă apreciere programului elaborat de partid, pentru înflorirea patriei, şi se angajează să îndeplinească Directivele Congresului partidului. De asemenea, participanţii la adunări fac propuneri şi observaţii pentru îmbunătăţirea muncii în întreprinderile, secţiile şi atelierele unde ei îşi desfăşoară activitatea Organizaţiile de partid trebuie să acorde acestei laturi a dezbaterii proiectului de Directive o mare atenţie, să îndrume discuţiile pe făgaşul analizei temeinice a realizărilor obţinute şi a combaterii lipsurilor care mai frînează, în unele locuri munca productivă, să stimuleze interesul participanţilor la dezbateri pentru propuneri concrete, în vederea folosirii cît mai complete a rezervelor interne. Proiectul de Directive acordă o mare însemnătate creşterii producţiei şi productivităţii muncii, introducerii tehnicii noi, moderne, reducerii preţului de cost, sporirii economiilor de materii prime şi materiale. In întreprinderile din regiunea noastră sunt mari posibilităţi pentru ca pe baza descoperirii şi folosirii rezervelor interne, să fie îndeplinite şi depăşite sarcinile prevăzute în proiectul de Directive, întrecerea socialistă în cinstea Congresului partidului a dovedit din plin capacitatea colectivelor de producţie de a-şi mobiliza forţele pentru îndeplinirea angajamentelor luate. Dezbaterea proiectului de Directive la Atelierele CFR Paşcani, de pildă, a avut drept urmare, pe lingă evidenţierea succeselor şi combaterea unor lipsuri existente în procesul de producţie, şi sporirea angajamentului luat în cinstea Congresului partidului cu 200.000 lei economii la preţul de cost.De la 800.000 lei la 1.000.000 lei economii peste plan pînă la sfîrşitul anului). Exemple asemănătoare au fost întîlnite şi la Direcţia regională CFR şi la alte unităţi. Propunerile pentru îmbunătăţirea muncii dovedesc răspunderea cu care oamenii muncii îşi privesc propria lor activitate, ataşamentul lor faţă de partid ale cărui hotărîri sînt un far călăuzitor pe drumul construcţiei socialiste. Viitorul luminos, înfloritor, zugrăvit în proiectul de Directive, trebuie să constituie un imbold spre o analiză cît mai profundă a realităţilor existente în fiecare întreprindere. La fabrica „Textila Roșie", de pildă, au fost semnalate lipsuri serioase în reducerea deșeurilor. Aceasta obligă întregul colectiv să folosească dezbaterea proiectului de Directive pentru o analiză atentă a lipsurilor care s-au manifestat pînă acum, să facă noi propuneri pentru reducerea deşeurilor, pentru folosirea în procesul de producţie a deşeurilor recuperabile. La fabrica de rulmenţi — Bîrlad, unde s-au obţinut succese importante în creşterea productivităţii muncii, mai sunt încă rezerve nefolosite în această direcţie. Dezbaterea proiectului de Directive trebuie să constituie un bun prilej de a analiza problemele existente şi de a le găsi modalităţi imediate de rezolvare. Din proiectul de Directive reies importante sarcini pentru muncitorii constructori. Volumul total al construcţiilor va creşte în 1965 de circa 2 ori faţă de anul 1959. In proiectul de Directive se mai arată că In construcţia de locuinţe, un bloc de 40—60 de apartamente să se realizeze în circa 4—5 luni. Deasemeni sunt prevăzute si alte sarcini deosebit de importante. Cum vom putea îndeplini aceste sarcini? S-a făcut totul pe şantierele noastre pentru grăbirea ritmului construcţiilor, pentru realizarea de economii, pentru executarea unor lucrări de calitate superioară? Iată cîteva întrebări la care trebuie să răspundă constructorii cînd vor dezbate proiectul de Directive. Practica de pînă acum pe şantierele din regiunea Iaşi a dovedit că mai sunt încă multe de făcut, că trebuie mobilizate în întregime toate forţele pentru a se îndeplini importantele sarcini pe care partidul le pune în faţa constructorilor. Este de datoria comuniştilor din întreprinderile de construcţii, a tuturor oamenilor muncii de pe şantiere, de a scoate în evidenţă, cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive, căile care duc la economisirea materialelor, la organizarea mai bună a muncii, la scăderea cheltuielilor, la scurtarea termenelor de dare în folosinţă a obiectivelor construite. Dezbaterea proiectului de Directive constituie un minunat prilej de mobilizare largă a oamenilor muncii în lupta pentru dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea propriului lor nivel de trai. Organizaţiile de partid trebuie să se îngrijească îndeaproape ca dezbaterea proiectului de Directive , pe care oamenii muncii l-au primit pretutindeni cu deosebită bucurie şi mîndrie patriotică, să ducă la îmbunătăţirea muncii în toate domeniile, la înlăturarea operativă a lipsurilor existente, astfel ca toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii să participe cu avînt sporit la îndeplinirea măreţului program de înflorire a patriei. Colectivul de muncitoare de la fabrica de confecţii din Bîrlad, a obţinut în primele decade ale lunii mai, importante succese. Astfel, pe luna mai s-au realizat 80.000 lei economii. Peste sarcinile de plan au fost date 1441 bucăţi confecţii pentru bărbaţi şi copii. IN CLIŞEU, vă prezentăm pe cîteva muncitoare fruntaşe ale fabricii. Be la stingă la dreapta: Safta Nicoară, Tudoriţa Dima, Arela Alcaz, Sanda Chicoş şi Geta Apostol. Foto: I. GHEŢIU O inovaţie care aduce însemnate economii de metal Colectivul constituit din fierarii M. Manole, N. Stratulat şi Gh. Vasiliu — maistru CTC, de la Atelierele de reparat material rulant CFR. „Ilie Pintilie“, a pus recent în aplicare, în cinstea Congresului partidului, o inovaţie deosebit de valoroasă. Inovaţia „Matriţă în formă, de cleşte pentru forjarea rotundă a tijei cîrtigului de tracţiune“ rezolvă o serie de probleme importante. In primul rînd, înlătură forjarea liberă, manuală, (cu ciocanul pe nicovală), aducînd tija la dimensiuni, foarte apropiate de acea finită. Durata operaţiei amintite scade: la forjat cu 7 min. şi la strunjit cu 5 min. pentru fiecare piesă in parte. Operaţia de forjare manuală dă tijei o formă pătrată, pe cînd cea actuală — una rotundă, consumul de materie primă scade simţitor, economisindu-se cîte 1,300 kg. oțel pe cîrlig. Inovația colectivului M. Manoale, N. Stratulat și Gh. Vasiliu se bucură de o înaltă apreciere din partea fierarilor și strungarilor întreprinderii. Graficul de faţă reprezintădezvoltarea construcţiei de locuinţe in următorii 6 ani d in oraşe şi centre, muncitoreşti. (După proiectul de Directive ale Congresului partidului) _________SUMARUL — Copii şi flori — Sport — Ceas de seară (versuri) (pag. 3-a) — Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la Kremlin — Viaţa culturală ^ 1.g) se bucură de aprobarea caldă a oamenilor sovietici Proiectul de Directive ale celui de al IlI-lea Congres - Declaraţia Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii al P.M.R. în dezbaterea oamenilor muncii _ Rezerve importante pentru sporirea capacităţii de din Japonia Se intensifică opoziţia împotriva poliproducţie ticii guvernului Kisi — Perspective largi In munca de cercetare ştiinţifică — Intre sectorul vegetal şi zootehnic — o colaborare Situația din Turcia mai strînsă, mai rodnică (pag. 4-a) întrecerea textiliştilor Ţesături şi fire peste plan Muncind cu avînt sporit, ţesătoarele şi filatoarele de la „Ţesătura“ au obţinut, în 30 de zile ale lunii mai, importante depăşiri de plan. Astfel, în perioada amintită au realizat peste sarcinile prevăzute 20.000 m.p. ţesături şi circa 3.700 kg. fire. In întrecerea desfăşurată pentru obţinerea succeselor amintite s-au evidenţiat: secţia 9-a B. (meşter loan Iordache), secţia 15-a A. (meşter Constantin Zămosteanu), secţia 15-a B. (meşter Ion Cornea) ş.a. S-a îmbunătăţit calitatea produselor La secţia încleiat a fabricii „Ţesătura“ s-a adoptat de curînd un dispozitiv care are drept rezultat îmbunătăţirea structurii producţiei ce se realizează aici. Este vorba de nişte valţuri alimentatoare care fac să scadă alungirea firelor la încleiat, îmbunătăţind astfel urzelile. Prin îmbunătăţirea structurii urze- fiTer se realizează o micşorare de circa 10 la sută a numărului de ruperi de fire în sectorul ţesătorie. In felul acesta s-a îmbunătăţit şi calitatea produselor finite. Economii prin reducerea deşeurilor Secţia laminoare — fragere a filaturii de la „Ţesătura“ este fruntaşă pe întreprindere în ce priveşte lupta pentru cît mai multe acumulări socialiste peste plan. Astfel comunistele Angela Cristea, Olga Ifrimov, Florica Parfenie, Catinca Tencu şi altele au dovedit mult interes pentru respectarea parametrilor tehnologici, contribuind în felul acesta la reducerea, în secţie, a procentului de deşeuri. In 30 de zile ale lunii acestea, de pildă, secţia laminoare — flagere a economisit peste 503 kg. bumbac bobine şi bumbac semitort prin reducerea deşeurilor. Producţie sporită de cărămizi Muncitorii de la fabrica de cărămizi — Ciurea au repurtat în întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea Congresului partidului succese de seamă în primele două decade ale lunii mai. Astfel, 30 la sută din producţia de cărămizi realizată conform planului, a fost dată la ardere, iar sarcina de presare a cărămizilor subţiri a fost depăşită cu 10 la sută. Un merit deosebit îl au în această direcţie presatorii Al. Luca şi Al. Mia care şi-au depăşit curgult norma zilnică de presare. Succese asemănătoare au obţinut în aceeaşi perioadă şi presatorii de la teracotă V. Popa şi Mihai Morăraşu. De subliniat faptul că, deşi a fost introdus în producţie la începutul lunii un nou sortiment — cărămizi cu goluri —, sarcina planificată pe două decade a fost depăşită cu 10 procente. O nouă staţie de preparare a betoanelor In zilele următoare va intra în funcţiune o nouă staţie de preparare a betoanelor — cea de-a 2 staţie de acest gen la Iaşi. Această staţie de preparare a betoanelor, situată în apropierea rampei din staţia Nicolina, va folosi agregate (piatră concasată) din cariera de la Repedea. Noua staţie de preparare a betoanelor are o capacitate de producţie de aproximativ 100 m.c. pe zi. Prin darea în funcţie a staţiei se asigură o bună aprovizionare cu beton şi mortar a şantierelor de construcţie din partea de sud a Iaşului. Prin muncă patriotică Ieri s-au început lucrările de turnare a fundaţiei unui nou bloc de 40 apartamente, ce va fi ridicat în cartierul 23 August prin muncă voluntară de către salariaţii întreprinderilor constructoare tutelate de către secţiunea e de gospodărie comunală a sfatului popular orăşenesc. Acesta este cel de al doilea bloc din a-cest cartier ce se construieşte prin muncă □ patriotică. Lucrările la primul bloc sunt avansate, ieri turnîndu-se planşeul pentru etajul I. Expoziţie de artă plastică Şcoala populară de artă din Iaşi a organizat o expoziţie de lucrări de pictură, grafică, sculptură ale elevilor , şcolii, lucrări de sfîrşit de an. Expoziţia, amenajată în holul Palatului Culturii, se va deschide astăzi după amiez’ la ora 18:00. Şcoli noi Zilele acestea în satele Lupăria şi Arjman din comuna Cotnari, raionul Hîr-lău, au fost începute f lucrările de construc- [ ţie a două şcoli noi f prin contribuţie vo- [ luntară. L La căratul apei, L pietrei şi a celorlalte r materiale necesare executării construcţi [ ilor participă volun- [ tar numeroşi cetăţeni, L, printre care :3. Aton mulesei, Mihai Ungureanu, Jenică Ungureanu, M. Mihai, deputatul (3. Ursu, P. I. Şuleru, V. Ştefănoaie^ « Gh. Poponea şi alţii. ’ GH. OVAS , corespondent [ it . Gospodarii de mîine Foto: G. PAUL Au cuvîntul făuritorii rulmenţilor Cetatea rulmenţilor... sute de ochi aţintiţi asupra bilelor strălucitoare, învelite parcă în staniol. Zeci de aparate pe cadranul cărora, acele, dansează urmărind micron cu micron. Miini harnice, miini , de aur, mîngîie oţelul. ..In aceste miini amvăzut zilele trecute, broşuri cu coperte roşii, în care este publicat proiectul de Directive ale Congresului partidului nostru. Ochii oamenilor alergau pe linguri, sorbeau cu nesaţ fiecare vorbă, scrisă acolo. Am privit mai atent în ochii acestor oameni, pe feţele lor. Cită bucurie, cit entuziasm! Apoi i-am auzit vorbind. Cită însufleţire, cită maturitate in gindire, cite idei, cite propuneri valoroase! Cum să redai tot ce-şi propun făuritorii rulmenţilor ? Ar trebui atîta spaţiu... Şi totuşi să-i ascultăm pe ciţiva dintre ei. Ţelul: zero rebut! Secţia strungărie. Comuniştii Ioan Bucur şi Ion Bangu sînt cei mai aprigi duşmani ai rebuturilor. Sfaturile lor şi îndrumările lor date strungarilor, frezorilor, de a reduce cît mai mult procentul de rebuturi n-au fost zădarnice. Iată ce ne-au spus cei doi: — In 1958, lucram cu 4—5 la sută rebuturi. Procentul acesta a început să scadă de atunci continuu. Anul trecut lucram cu 1,82 la sută rebut, iar în prezent am ajuns să reducem procentul la 0,9 la sută față de 1,25 la sută, procent de rebut admis. Cum am ajuns la 0,9 la sută ? In primul rînd, prin organizarea de brigăzi de producţie, răspunderea pentru calitate fiind colectivă. La cursurile de, minim, tehnic au urmat peste 300 de muncitori. Fruntaşii au fost şi sunt întotdeauna stimulaţi. Ce ne propunem? Lună de lună vrem ca procentul de rebut să scadă. In 1961, vrem să ajungem la 0,5 la sută rebut. Ţelul nostru este însă să ajungem la zero rebut. Automatizarea sistemului de încălzire prin curenţi de înaltă tensiune Forrorii au cu ce se lăuda, şi pe drept cuvint. Iată ce spune comunistul Mihai Asultanei: — Ne gîndim zi de zi să reducem mereu consumul specific fără a fi in dauna calităţii. Fină acum, în 4 luni, avem obţinute 240.000 lei economii. O mare parte din această sumă se datoreşte reducerii consumului specific. Iată un exemplu. La poansoane am reuşit să reducem consumul specific cu 4 kg. oţel. La 1000 de poansoane lucrate în aproape două luni am obţinut economii de 4000 kg. oţel. Cel care ne vorbea a fost întrerupt de un alt comunist, Vasile Socola. — Lasă laudele, tovarăşe Asultanei, spuse, zîmbind Vasile Socola. Important este in momentul de faţă să vedem ce e de făcut, cu ce propuneri venim. Uite noi ne gîndim la introducerea unui nou sistem de polizare a inelelor de rulmenţi. In prezent, înlăturarea bavurelor la inele se face pe fiecare bucată în parte. Noul dispozitiv special la care lucrăm va permite debavurarea la mai multe inele deodată. — Și nu numai atit — a intervenit Mihai Asultanei, ne gîndim şi la altceva, să înlocuim actualul sistem de încălzire la cuptoare pentru materialul de rulment prin automatizarea încălzirii folosind curenţi de înaltă tensiune. Aceasta va duce la creşterea productivităţii muncii, la micşorarea consumului specific şi la eliminarea pierderilor prin arderi. Fără îndoială că se va îmbunătăţi şi calitatea produselor. Cum se poate îmbunătăţi calitatea reparaţiilor la maşini ? O discuţie aprinsă a avut loc între trei comunişti de la secţia reparaţii mecanice: ştefan Mureşanu, Dumitru Butuc şi Manolache Burică. Pînă in prezent la această secţie s-au făcut progrese remarcabile în ce priveşte îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor. Şi aceasta datorită ridicării calificării oamenilor prin cursurile de minim tehnic şi prin organizarea ajutorului tovărăşesc la locul de muncă. Aşa s-a reuşit ca maşina A. 148 să fie terminată de brigada lui Dumitru Butuc cu 5 zile mai devreme sau maşina 3487 să iasă din reparaţii cu 7 zile mai devreme (brigada lui Vasile Solomon). Cei trei oameni se consultau însă pentru a vedea ce se mai poate face ca reparaţiile să fie şi mai bune. — In prezent, a spus ing. Bunică Manolache, la reparaţiile mijlocii se lucrează greu. Pe ziua de 9 mai, am primit 5 maşini. Ultima maşină a ieşit de la proiectare după 9 zile. Ea a mai stat încă două zile la pregă- tire şi 8 zile la uzinaj. Cu alte cuvinte maşina a intrat la reparaţii abia la 25 ale lunii iar brigăzile s-au grăbit... ca să îndeplinească planul. — In prezent. — a spus Dumitru Butuc uneori se mai întimplă să luăm maşinile in reparaţii „la tocmeală“. E nevoie de o săptămină înainte pentru a se face pregătirile necesare. — Da ? Şi în acest timp maşina să stea ? — a intervenit ştefan Mureşanu, secretarul organizaţiei de partid pe secţie. Nu! Nu-i bine aşa. Vina este a noastră ! De ce nu facem noi din timp pregătirea ? In cadrul controalelor planificate şi a reparaţiilor curente să se stabilească piesele care au uzură şi să se treacă la proiectarea lor imediată, incit la data intrării in reparaţie noi să avem piesele pregătite pe baza constatărilor din controalele planificate. N-am dreptate ? ştefan Mureşanu are intr-adevăr dreptate. Să prelungim durata de funcţionare a maşinilor între două reparaţii! Să trecem şi pe la secţia sculărie. Comuniştii Victor Zviliniuc şi Ion Anghele au să ne spună ceva. — La noi in fabrică, a spus Victor Zviliniuc, s-a pornit iniţiativa prelungirii duratei de funcţionare a maşinilor între două reparaţii. De ce ? Am avut destule cazuri cînd maşinile erau aduse la reparaţii la termenul stabilit in grafic. Ce făceam noi atunci ? Pentru că maşina era încă bună, o demontam, o spălam şi o montam la loc. Bani cheltuiţi de pomană. Acum în TRAIAN CRAESCU! » (Continuare în pag. 8 a) .