Flacăra Iaşului, iunie 1960 (Anul 16, nr. 4274-4299)

1960-06-01 / nr. 4274

BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU" IAȘI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL I­ANUL XVI Nr. 4274 . MIERCURI ! 1 IUNIE 1960 4 PAGINI I 20 BANI I In întîmpinarea Congresului partidului Dezbaterea proiectului de Directive in întreprinderi — îndemn spre noi şi mari succese în întrecerea socialistă Oamenii muncii din întreprinderile din regiunea noastră au început, sub conducerea organizaţiilor de partid, dezbaterea proiectului de Directive ale Congresului al IlI-lea al PMR pentru planul de dezvoltare a economiei na­ţionale pe anii 1960—1965 şi pentru programul economic de perspectivă. La adunările de dezbatere a proiec­tului de Directive muncitorii, inginerii şi tehnicienii dau o înaltă apreciere programului elaborat de partid, pen­tru înflorirea patriei, şi se angajea­ză să îndeplinească Directivele Con­gresului partidului. De asemenea, par­ticipanţii la adunări fac propuneri şi observaţii pentru îmbunătăţirea muncii în întreprinderile, secţiile şi ateliere­le unde ei îşi desfăşoară activitatea Organizaţiile de partid trebuie să acorde acestei laturi a dezbaterii pro­iectului de Directive o mare atenţie, să îndrume discuţiile pe făgaşul ana­lizei temeinice a realizărilor obţinu­te şi a combaterii lipsurilor care mai frînează, în unele locuri munca pro­ductivă, să stimuleze interesul parti­cipanţilor la dezbateri pentru propu­neri concrete, în vederea folosirii cît mai complete a rezervelor interne. Proiectul de Directive acordă o mare însemnătate creşterii producţiei şi pro­ductivităţii muncii, introducerii tehni­cii noi, moderne, reducerii preţului de cost, sporirii economiilor de ma­terii prime şi materiale. In întreprin­derile din regiunea noastră sunt mari posibilităţi pentru ca pe baza desco­peririi şi folosirii rezervelor interne, să fie îndeplinite şi depăşite sarcini­le prevăzute în proiectul de Directive, întrecerea socialistă în cinstea Con­gresului partidului a dovedit din plin capacitatea colectivelor de producţie de a-şi mobiliza forţele pentru înde­plinirea angajamentelor luate. Dezbaterea proiectului de Directive la Atelierele CFR Paşcani, de pildă, a avut drept urmare, pe lingă eviden­ţierea succeselor şi combaterea unor lipsuri existente în procesul de pro­ducţie, şi sporirea angajamentului luat în cinstea Congresului partidului cu 200.000 lei economii la preţul de cost.­­De la 800.000 lei la 1.000.000 lei economii peste plan pînă la sfîrşitul anului). Exemple asemănătoare au fost întîlnite şi la Direcţia regională CFR şi la alte unităţi. Propunerile pentru îmbunătăţirea muncii dovedesc răspunderea cu care oamenii muncii îşi privesc propria lor activitate, ataşamentul lor faţă de partid ale cărui hotărîri sînt un far călăuzitor pe drumul construcţiei socialiste. Viitorul luminos, înfloritor, zugrăvit în proiectul de Directive, tre­buie să constituie un imbold spre o analiză cît mai profundă a realităţi­lor existente în fiecare întreprin­dere. La fabrica „Textila Roșie", de pildă, au fost semnalate lipsuri serioase în reducerea deșeurilor. Aceasta obligă întregul colectiv să folosească dezba­terea proiectului de Directive pentru o analiză atentă a lipsurilor care s-au manifestat pînă acum, să facă noi propuneri pentru reducerea deşeurilor, pentru folosirea în procesul de pro­ducţie a deşeurilor recuperabile. La fabrica de rulmenţi — Bîrlad, unde s-au obţinut succese importante în creşterea productivităţii muncii, mai sunt încă rezerve nefolosite în această direcţie. Dezbaterea proiectului de Di­rective trebuie să constituie un bun prilej de a analiza problemele existen­te şi de a le găsi modalităţi imediate de rezolvare. Din proiectul de Directive reies importante sarcini pentru muncitorii constructori. Volumul total al cons­trucţiilor va creşte în 1965 de circa 2 ori faţă de anul 1959. In proiec­tul de Directive se mai arată că In construcţia de locuinţe, un bloc de 40—60 de apartamente să se realizeze în circa 4—5 luni. Deasemeni sunt pre­văzute si alte sarcini deosebit de im­portante. Cum vom putea îndeplini aceste sarcini? S-a făcut totul pe şantierele noastre pentru grăbirea rit­mului construcţiilor, pentru realizarea de economii, pentru executarea unor lucrări de calitate superioară? Iată cîteva întrebări la care trebuie să răspundă constructorii cînd vor dez­bate proiectul de Directive. Practica de pînă acum pe şantierele din re­giunea Iaşi a dovedit că mai sunt încă multe de făcut, că trebuie mo­bilizate în întregime toate forţele pen­tru a se îndeplini importantele sarcini pe care partidul le pune în faţa cons­tructorilor. Este de datoria comuniştilor din întreprinderile de construcţii, a tuturor oamenilor muncii de pe şan­tiere, de a scoate în evidenţă, cu pri­lejul dezbaterii proiectului de Direc­tive, căile care duc la economisirea materialelor, la organizarea mai bună a muncii, la scăderea cheltuielilor, la scurtarea termenelor de dare în folo­sinţă a obiectivelor construite. Dezbaterea proiectului de Directive constituie un minunat prilej de mobili­zare largă a oamenilor muncii în lup­ta pentru dezvoltarea economiei na­ţionale şi ridicarea propriului lor ni­vel de trai. Organizaţiile de partid trebuie să se îngrijească îndeaproa­pe ca dezbaterea proiectului de Di­rective , pe care oamenii muncii l-au primit pretutindeni cu deosebită bucu­rie şi mîndrie patriotică, să ducă la îmbunătăţirea muncii în toate dome­niile, la înlăturarea operativă a lip­surilor existente, astfel ca toţi mun­citorii, inginerii şi tehnicienii să par­ticipe cu avînt sporit la îndeplinirea măreţului program de înflorire a pa­triei. Colectivul de muncitoare de la fabrica de confecţii din Bîrlad, a obţinut în primele decade ale lunii mai, im­portante succese. Astfel, pe lu­na mai s-au realizat 80.000 lei economii. Peste sarcinile de plan au fost date 1441 bucăţi confecţii pentru bărbaţi şi copii. IN CLIŞEU, vă prezentăm pe cîteva muncitoare frunta­şe ale fabricii. Be la stingă la dreapta: Safta Nicoară, Tudoriţa Dima, Arela Alcaz, Sanda Chicoş şi Geta Apos­tol. Foto: I. GHEŢIU O inovaţie care aduce însemnate economii de metal Colectivul constituit din fierarii M. Manole, N. Stratulat şi Gh. Vasiliu — maistru CTC, de la Atelierele de reparat material rulant CFR. „Ilie Pintilie“, a pus recent în aplicare, în cinstea Congresului partidului, o ino­vaţie deosebit de valoroasă. Inovaţia „Matriţă în formă, de cleşte pentru forjarea rotundă a tijei cîrtigului de tracţiune“ rezolvă o serie de probleme importante. In primul rînd, înlătură forjarea liberă, manuală, (cu ciocanul pe ni­covală), aducînd tija la dimensiuni, foarte apropiate de acea finită. Dura­ta operaţiei amintite scade: la for­jat cu 7 min. şi la strunjit cu 5 min. pentru fiecare piesă in parte. Operaţia de forjare manuală dă ti­jei o formă pătrată, pe cînd cea ac­tuală — una rotundă, consumul de materie primă scade simţitor, econo­mi­­sindu-se cîte 1,300 kg. oțel pe cîrlig. Inovația colectivului M. Manoale, N. Stratulat și Gh. Vasiliu se bucură de o înaltă apreciere din partea­ fiera­rilor și strungarilor întreprinderii. Graficul de faţă reprezintă­­dezvoltarea construcţiei de locuinţe in următorii 6 ani d in­ oraşe şi centre, muncit­or­eşti. (După proiectul de Directive ale Congresului partidului) _________SUMARUL — Copii şi flori — Sport — Ceas de seară (versuri) (pag. 3-a) — Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la Kremlin — V­iaţa culturală ^ 1.g) se bucură de aprobarea caldă a oamenilor sovietici Proiectul de Directive ale celui de al IlI-lea Congres - Declaraţia Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii al P.M.R. în dezbaterea oamenilor muncii _ Rezerve importante pentru sporirea capacităţii de d­in Japonia Se intensifică opoziţia împotriva poli­producţie ticii guvernului Kisi — Perspective largi In munca de cercetare ştiinţifică — Intre sectorul vegetal şi zootehnic — o colaborare Situația din Turcia mai strînsă, mai rodnică (pag. 4-a) întrecerea textiliştilor Ţesături şi fire peste plan Muncind cu avînt sporit, ţesătoa­rele şi filatoarele de la „Ţesătura“ au obţinut, în 30 de zile ale lunii mai, importante depăşiri de plan. Astfel, în perioada amintită au realizat pes­te sarcinile prevăzute 20.000 m.p. ţe­sături şi circa 3.700 kg. fire. In întrecerea desfăşurată pentru ob­ţinerea succeselor amintite s-au evi­denţiat: secţia 9-a B. (meşter loan Iordache), secţia 15-a A. (meşter Constantin Zămosteanu), secţia 15-a B. (meşter Ion Cornea) ş.a. S-a îmbunătăţit calitatea produselor La secţia încleiat a fabricii „Ţe­sătura“ s-a adoptat de curînd un dis­pozitiv care are drept rezultat îmbu­nătăţirea structurii producţiei ce se realizează aici. Este vorba de nişte valţuri alimentatoare care fac să sca­dă alungirea firelor la încleiat, îm­bunătăţind astfel urzelile. Prin îmbunătăţirea structurii urze- fiTer se realizează o micşorare de circa 10 la sută a numărului de ruperi de fire în sectorul ţesătorie. In felul acesta s-a îmbunătăţit şi calitatea produselor finite. Economii prin reducerea deşeurilor Secţia laminoare — fragere a fila­turii de la „Ţesătura“ este frunta­şă pe întreprindere în ce priveşte lupta­ pentru cît mai multe acumulări socialiste peste plan. Astfel comunistele Angela Cristea, Olga Ifrimov, Florica Parfenie, Ca­­tinca Tencu şi altele au dovedit mult interes pentru respectarea parametri­lor tehnologici, contribuind în felul acesta la reducerea, în secţie, a pro­centului de deşeuri. In 30 de zile ale lunii acestea, de pildă, secţia lami­noare — flagere a economisit peste 503 kg. bumbac bobine şi bumbac semitort prin reducerea deşeurilor. Producţie sporită de cărămizi Muncitorii de la fabrica de că­rămizi — Ciurea au repurtat în în­trecerea socialistă desfăşurată în cins­tea Congresului partidului succese de seamă în primele două decade ale lunii mai. Astfel, 30 la sută din producţia de cărămizi realizată conform planului, a fost­ dată la ardere, iar sarcina de presare a cărămizilor subţiri­ a fost depăşită cu 10 la sută. Un merit deo­sebit îl au în această direcţie presa­­torii Al. Luca şi Al. Mia care şi-au depăşit cu­rgult norma zilnică de pre­sare. Succese asemănătoare au obţi­nut în aceeaşi perioadă şi presatorii de la teracotă V. Popa şi Mihai Mo­­răraşu. De subliniat­ faptul că, deşi a fost introdus în producţie la începutul lunii un nou sortiment — cărămizi cu go­luri —, sarcina planificată pe două decade a fost depăşită cu 10 procente. O nouă staţie de preparare a betoanelor In zilele următoare va intra în funcţiune o nouă staţie de pre­parare a betoanelor — cea de-a 2 staţie de acest gen la Iaşi. Această staţie de preparare a betoanelor, situată în apropie­rea rampei din staţia­­ Nicolina, va folosi agregate (piatră con­­casată) din cariera de la Repedea. Noua staţie de preparare a betoanelor are o capacitate de producţie de aproximativ 100 m.c. pe zi. Prin darea în func­ţie a staţiei se asigură o bună aprovizionare cu beton şi mor­tar a şantierelor de construcţie din partea de sud a Iaşului. Prin muncă patriotică Ieri s-au început lucrările de turnare a fundaţiei unui nou bloc de 40 aparta­mente, ce va fi ri­dicat în cartierul 23 August prin muncă voluntară de către salariaţii întreprinde­­rilor constructoare tu­telate de către secţi­unea e de gospodărie comunală a sfatului popular orăşenesc. Acesta este cel de al doilea bloc din a-­­­cest cartier ce se con­­­­­struieşte prin muncă □ patriotică. Lucrările­­ la primul bloc sunt­­ avansate, ieri turnîn­­du-se planşeul pentru etajul I. Expoziţie de artă plastică Şcoala populară de artă din Iaşi a orga­nizat o expoziţie d­e lucrări de pictură, grafică, sculptură ale elevilor , şcolii, lucrări de sfîrşit de an. Ex­poziţia, amenajată în holul Palatului Cul­turii, se va deschide astăzi după amiez’ la ora 18:00. Şcoli noi Zilele acestea în satele Lupăria şi Ar­j­man din comuna­­ Cotnari, raionul Hîr-­­­lău, au fost începute f lucrările de construc- [ ţie a două şcoli noi f prin contribuţie vo- [ luntară. L La căratul apei, L pietrei şi a celorlalte r materiale necesare­­ executării construcţi­ [ ilor participă volun- [ tar numeroşi cetăţeni, L, printre care :3. Ato­­n mulesei, Mihai Un­­gureanu, Jenică Un­­gureanu, M. Mihai,­­ deputatul (3. Ursu, P. I. Şuleru, V. Ştefănoaie^ « Gh. Poponea şi alţii. ’ GH. OVAS , corespondent [ it . Gospodarii de mîine Foto: G. PAUL Au cuvîntul făuritorii rulmenţilor Cetatea rulmenţilor... sute de ochi aţintiţi asupra bilelor stră­lucitoare, învelite parcă în sta­niol. Zeci de aparate pe cadra­nul cărora, acele, dansează ur­mărind micron cu micron. Miini harnice, miini , de aur, mîngîie oţelul. ..In aceste miini am­­văzut zilele trecute, broşuri cu coperte roşii, în care este pu­blicat proiectul de Directive ale Congresului partidului nostru. Ochii oamenilor alergau pe lin­­guri, sorbeau cu nesaţ fiecare vorbă, scrisă acolo. Am privit mai atent în ochii acestor oa­meni, pe feţele lor. Cită bucu­rie, cit entuziasm! Apoi i-am auzit vorbind. Cită însufleţire, cită maturitate in gindire, cite idei, cite propuneri valoroase! Cum să redai tot ce-şi propun făuritorii rulmenţilor ? Ar tre­bui atîta spaţiu... Şi totuşi să-i ascultăm pe ciţiva dintre ei. Ţelul: zero rebut! Secţia strungărie. Comuniştii Ioan Bucur şi Ion Bangu sînt cei mai aprigi duşmani ai rebu­turilor. Sfaturile lor şi îndru­mările lor date strungarilor, frezorilor, de a reduce cît mai mult procentul de rebuturi n-au fost zădarnice. Iată ce ne-au spus cei doi: — In 1958, lucram cu 4—5 la sută rebuturi. Procentul acesta a început să scadă de atunci continuu. Anul trecut lucram cu 1,82 la sută rebut, iar în prezent am ajuns să reducem procentul la 0,9 la sută față de 1,25 la sută, procent de rebut admis. Cum am ajuns la 0,9 la sută ? In primul rînd, prin organizarea de brigăzi de producţie, răspun­derea pentru calitate fiind co­lectivă. La cursurile de, minim, tehnic au urmat peste 300 de muncitori. Fruntaşii au fost şi sunt întotdeauna stimulaţi. Ce ne propunem? Lună de lună vrem ca procentul de rebut să scadă. In 1961, vrem să ajun­gem la 0,5 la sută rebut. Ţelul nostru este însă să ajungem la zero rebut. Automatizarea sistemului de încălzire prin curenţi de înaltă tensiune Forrorii au cu ce se lăuda, şi pe drept cuvint. Iată ce spune comunistul Mihai Asultanei: — Ne gîndim zi de zi să redu­cem mereu consumul specific fără a fi in dauna calităţii. Fi­nă acum, în 4 luni, avem obţi­nute 240.000 lei economii. O ma­re parte din această sumă se datoreşte reducerii consumului specific. Iată un exemplu. La poansoane am reuşit să redu­cem consumul specific cu 4 kg. oţel. La 1000 de poansoane lu­crate în aproape două luni am obţinut economii de 4000 kg. oţel. Cel care ne vorbea a fost în­trerupt de un alt comunist, Va­sile Socola. — Lasă laudele, tovarăşe A­­sultanei, spuse, zîmbind Vasile Socola. Important este in mo­mentul de faţă să vedem ce e de făcut, cu ce propuneri ve­nim. Uite noi ne gîndim la in­troducerea unui nou sistem de polizare a inelelor de rulmenţi. In prezent, înlăturarea bavure­­lor la inele se face pe fiecare bucată în parte. Noul dispozitiv special la care lucrăm va per­mite debavurarea la mai multe inele deodată. — Și nu numai atit — a inter­venit Mihai Asultanei, ne gîn­dim şi la altceva, să înlocuim ac­tualul sistem de încălzire la cuptoare pentru materialul de rulment prin automatizarea în­călzirii folosind curenţi de înal­tă tensiune. Aceasta va duce la creşterea productivităţii muncii, la micşorarea consumului spe­cific şi la eliminarea pierderilor prin arderi. Fără îndoială că se va îmbunătăţi şi calitatea pro­duselor. Cum se poate îmbunătăţi calitatea reparaţiilor la maşini ? O discuţie aprinsă a avut loc între trei comunişti de la secţia reparaţii mecanice: ştefan Mu­­reşanu, Dumitru Butuc şi Mano­­lache Burică. Pînă in prezent la această secţie s-au făcut pro­grese remarcabile în ce priveş­te îmbunătăţirea calităţii repa­raţiilor. Şi aceasta datorită ri­dicării calificării oamenilor prin cursurile de minim tehnic şi prin organizarea ajutorului tovărăşesc la locul de muncă. Aşa s-a reuşit ca maşina A. 148 să fie terminată de brigada lui Dumitru Butuc cu 5 zile mai devreme sau maşina 3487 să iasă din reparaţii cu 7 zile mai devreme (brigada lui Vasile So­lomon). Cei trei oameni se consultau însă pentru a vedea ce se mai poate face ca reparaţiile să fie şi mai bune. — In prezent, a spus ing. Buni­că Manolache, la reparaţiile mijlocii se lucrează greu. Pe ziua de 9 mai, am primit 5 ma­şini. Ultima maşină a ieşit de la­ proiectare după 9 zile. Ea a m­ai stat încă două zile la pregă-­ tire şi 8 zile la uzinaj. Cu alte cuvinte maşina a intrat la re­paraţii abia la 25 ale lunii iar brigăzile s-au grăbit... ca să îndeplinească planul. — In prezent. — a spus Dumi­tru Butuc uneori se mai întim­­plă să luăm maşinile in repa­raţii „la tocmeală“. E nevoie de o săptămină înainte pentru a se face pregătirile necesare. — Da ? Şi în acest timp maşi­na să stea ? — a intervenit şte­fan Mureşanu, secretarul orga­nizaţiei de partid pe secţie. Nu! Nu-i bine aşa. Vina este a noas­tră ! De ce nu facem noi din timp pregătirea ? In cadrul controalelor planificate şi a re­paraţiilor curente să se stabi­lească piesele care au uzură şi să se treacă la proiectarea lor ime­diată, incit la data intrării in reparaţie noi să avem piesele pregătite pe baza constatărilor din controalele planificate. N-am dreptate ? ştefan Mureşanu are intr-a­devăr dreptate. Să prelungim durata de funcţionare a maşini­lor între două reparaţii! Să trecem şi pe la secţia scu­­lărie. Comuniştii Victor Zviliniuc şi Ion Anghele au să ne spună ceva. — La noi in fabrică, a spus Victor Zviliniuc, s-a pornit ini­ţiativa prelungirii duratei de funcţionare a maşinilor între două reparaţii. De ce ? Am avut destule cazuri cînd maşinile e­­rau aduse la reparaţii la terme­­­nul stabilit in grafic. Ce făceam noi atunci ? Pentru că maşina era încă bună, o demontam, o spălam şi o montam la loc. Bani cheltuiţi de pomană. Acum în­ TRAIAN CRAESCU! » (Continuare în pag. 8­ a) .

Next