Flacăra Iaşului, iunie 1960 (Anul 16, nr. 4274-4299)

1960-06-01 / nr. 4274

fa pag. 2-3 Ziua internaţională a copilului ~~COPII Şl FLORI Trec copii spre grădină. Grupa mare, doi cîte doi, ţinîndu-se de mină, urcă dealul, către grădina cea mare a oraşului, sub soare. Şirul lung se mlădie pe asfaltul albastru ca o undă de grîu neîmplinit încă. Razele soarelui poleiesc pletele blonde şi se joacă alb, pe şorţuleţele scrobite proaspăt. Trec cu toţii, cîrd legănat de bo­boci, pe sub teii ce fac coroane verzi. Au ajuns. Cîţiva dau să rupă rîndul. Au vă­zut fluturi zburînd peste straturile cu flori. Nu. Nu încă. Educatoarea îi con­duce sub teiul cel vechi şi le vorbeşte despre grădina aceasta vestită. Numai ochi şi urechi. Apoi rîndul se des­tramă în zeci de alţi fluturi. Dau tîrcoale florilor roşii din strat, gîngăniilor ce bîzie argintii în iarba dintre alei. Unul a şi strivit sub san­dale, preţ de patru paşi, firele de iar­bă. Nu. Nu-i frumos. — Băieţele, nu e voie să calci pe iarbă ! Pleacă ochii şi se întoarce pe ur­mele lăsate în verdeaţă, spre alee. Mai întîi merge sfios, apoi o rupe de fugă tropăind pe prundiş către jocul celorlalţi, lingă stropii de apă ai havuzului. — Vrem și noi flori de astea, tova­răşă educatoare. *** A doua zi treceam pe la căminul lor — căminul de copii al fabricii „Ţesătura“. In încăperile alb-verde e linişte şi curăţenie. E încă dimineaţă. Grupa mică mai are program de interior. Pînă una alta face un „marş“ pe culoar. — Mergem ca pionierii ! explică primul. Urcăm la etajul următor, la grupa mare, acolo unde e și „contravenien­tul“ din grădina Gopou, cel ce-a vrut să rupă floarea roșie din strat. Se h­îrjonesc acum în jurul meselor. Din­spre fereastră ne întîmpină tovarășa educatoare. Se scuză că i-am găsit în dezordine. Ne închipuim că s-a întîmplat ceva extraordinar. — A fost grădinarul și ne-a insta­lat o glastră la fereastră. Am adus copiilor flori roșii, proaspete. Vai, ce dezordine! rîdem noi unui gînd. *#* începe ora de_ desen. Apare mai în­tîi pe tabla neagră o floare roșie, mare, desenată de tovarășa educatoa­re. Copiii o urmăresc cu atenţie şi o desenează şi ei pe caietele lor... Dar nu chiar aşa de repede... li lăsăm deci absorbiţi de „subiect“ şi ne în­dreptăm spre cancelarie. &OOO-H Tovarăşa Maria Trif, directoarea căminului, ne vorbeşte despre viaţa copiilor , fiii ţesătorilor din Iaşi, despre minunatele condiţii create de partid şi guvern celei mai tinere ge­neraţii. Programul unei zile în cămin este foarte atractiv. Copiii nu au cînd să se plictisească. Ii aşteaptă jocurile, sumedenia de păpuşi şi jucării, lecţiile de citit, de socotit, de desen, de lu­cru manual... Sînt zile cînd pleacă la însemnări spectacolele Teatrului de păpuşi, sau spre grădinile oraşului. Dar nimic nu egalează un film cu poveşti sau o seară cu feţi frumoşi şi zîne dalbe. In seri­e acestea vin în mijlocul copiilor foştii căminişti, acum şcolari în toată firea. Gina Hristu, care s-a jucat Şi ea cu păpuşile acestui cămin, după ce şi-a făcut lecţiile, vine în mijlocul celor mici şi le spune poveşti. Se a­­şează lingă sora ei mai mică, Geta, într-una din băncuţe şi încet-încet poartă gîndurile celor mici pe undele covorului fermecat sau pe drumurile lui Harap Alb. In aceste zile Tatiana Lăcătuşu, Silvia Pricop, Titel Rusu, Dan Covaci, fiii ţesătoarelor din fa­brică au pregătit o serbare pentru 1 Iunie. Căminul fabricii Ţesătura este doar unul din cele multe, răsărite ca fiori­­le în grădina ţării. Dincolo de ferestrele lui se simte mersul fluierelor şi războaielor de ţe­sut, unde stau aplecate peste rîul de fire mamele acestor copii fericiţi. Totul pare firesc la prima vedere. Este însă un mare salt al vieţii. Cîteva cifre doar: în regimul trecut mureau anual 200.000 de copii pînă la 2 ani şi 80.000 de mame, în timpul naşterii. .In anii aceştia s-au clădit 1630 de case de naştere, 7.000 de grădiniţe, un nu­­măr de 64.600 de femei au fost deco­rate cu ordine şi medalii. Cit am vorbit despre copii soarele s-a urcat sus de tot. In fabrică e ora schimbului. Pe sălile căminului larma sporeşte. Peste puţin timp mamele îşi vor revedea copiii. Este poate cea mai fru­moasă clipă din zi. In îmbrăţişarea caldă a mamei e şi duioşie, e şi ne­spusă seninătate, dar este­­, mai pre­sus de orice, încrederea într-o viaţă a­­şezată pe temeiuri noi. Copiii fug în­­tr-un suflet, ţinîndu-se de balustradă, jos, unde-i aşteaptă cea mai dragă fi­inţă. Coboară şi ultimul. Vine cu mîi­­nile la spate. Parcă-l recunosc. A, e „contravenientul“ din grădina cea ma­re a oraşului. Ajuns jos, fuge tropăind către o femeie tînără, cu basma al­bastră pe cap. Desface mînuţele de la spate şi-i în­tinde o floare roşie, mare... Mama o ia, se apleacă către buclele blonde şi le sărută îndelung. Apoi se încruntă puţin. — Ai rupt iar flori din grădină ? — Nu, a adus-o nenea grădinaru... E desigur .O floare din noua glastră pusă în fereastră de grădinar. Ştiţi cînd, dimineaţă, cînd am găsit „dez­ordine“ la grupa mare... VAL GORIAN Expoziţie­ ­ Astăzi, dimineaţă, în holul Pa­latului Culturii se va deschide expoziţia „Realizări în domeniul ocrotirii copilului în oraşul şi regiunea Iaşi“. Expoziţia cuprin­de numeroase grafice, fotomon­taje, aparatură medicală, ma­chete, lucrări executate de co­pii, etc. Sunt prezentate reali­zările obţinute în domeniul a­­sistenţei medicale, învăţămîn­­tului şi culturii, politehnizării învăţămîntului, etc. Expoziţia „Realizări în dome­niul ocrotirii copilului în ora­şul şi regiunea Iaşi“ va fi des­chisă zilnic între orele: 9-13 şi 16-20. Ceas de seară ■ In leagăn, In pădurea de fragedă sulfină, adoarme fata mică, in cint de violină şi pe fereastră fluturi cu aripi de văpaie aduc parfum de seară şi-l scutură-n odaie. Cad pleoapele­ obosite de lungă priveghere ca păsări speriate prin virf de conifere, dar mama, peste leagăn, subţire şi duioasă, din gene şi sprincene răcoarea dulce lasă. Şi tatăl, cu migală, din fulgi de crizanteme fetiţei ca zăpada i-aşterne-n vis, poeme — şi-n apele oglinzii adinei cu­ o fîntînă suflă îngemănate trei chipuri, împreună... Ca floarea-n zori cu rouă ce scapărâ-n lumină, frumoasă tinereţe, ţî­t cupa vieţii, plină ! HORIA ZILIERU­L­ Din ciclul „G­AS­A DE LA MARGINEA ORAŞULUI”. Program artistic Cu prilejul Zilei internaţionale a co­pilului, la Casa prieteniei romîno-sovie­tice din str. Păcurari nr. 2 va avea loc astăzi la ora 17:00, un program artistic. îşi vor da concursul corul de copii al Casei prieteniei romîno-sovietice şi corpul de balet al Casei pionierilor. Spectacol pentru copii ’ In cinstea zilei de 1 Iunie — Ziua internaţională al copilului, colectivul artistic al Teatrului Evreiesc de Stat „A. Goldfaden“ din Iaşi a pregătit o premieră. Este vorba de comedia mu­zicală „Muşchetarii măgăriei sale“ (în limba romînă) în regia lui Jean Sto­­pier. Spectacolul va avea loc în ziua de 1 Iunie, orele 20,30 în grădina „Pomul verde“. VIZITAŢI MAGAZINE­LE OCL MIXT DIN VASLUI unde veţi găsi un sortiment variat de pînzeturi, sifoane, olan­­dină, gradel, poplinuri, feţe de masă, ţesături damasc etc. Anunţ Direcţia Regională de Economie Forestieră — Iaşi anunţă pierderea de către brigadierul Vulpe Vasile de la Brigada Mironeasa, ocolul silvic Scînteia a ciocanului ro­tund P.S. 93. Acest cio­can este declarat nul şi fără valoare în mina oricui s-ar găsi. MOBILA DE COMANDA GARNITURI CAMERE STUDIO SUFRAGERII MOBILIER DE BIROU ai plata în rate pentru salariaţi, la Cooperativa „TEHNOLEMN“ din Iași COMENZILE SE PRIMES® LA SEDIUL COOPERATIVEI, DIN STR. BUL. T. VLADIMIRESCU Nr. 53. Comunicare Absolventele şcolilor de Surori de Cruce Roşie care urmează să dea exa­­menul de soră medicală la 20 iunie a.c., se vor înscrie pînă la 10 iunie 1960 la secretariatele şcolilor tehnice din localităţile apropiate regiunii Iaşi. La înscriere se vor prezenta în co­pie actele necesare. Examenul la centrele anunţate va în­­cepe în ziua de 20 iunie 1960, orele 8 dimineaţa. Alte informaţii se vor obţine la co­mitetele raionale şi orăşeneşti de Gru­­ce Roşie. Cooperativa „Munca Invalizilor“ execută pentru sectorul socialist şi pentru populaţie următoarele: — Perdele, draperii, stoluri speci­ale cu materialul cooperativei sau al clientului. — mături, perii, ştergătoare de cauciuc, luminări simple şi ornamen­tate. — reparaţiuni de timpi­ărie şi mo­bilă, sau confecţionări de propuse. — legătorie de cărţi, dosare, — împletituri pentru damingene, coşuri împletite din nuiele pentru rufe, zarzavat, lemne etc. Doritorii se vor adresa secţiei din str. 9 mai nr. 12. întreprinderea Comercială a U. R. C. C. Huşi vă oferă prin cooperativele sale sortimente variate de mărfuri industriale şi alimentare, ca: — ţesături diferite de lînă şi bumbac — confecţii textile — încălţăminte — articole de menaj şi uz casnic — unelte agricole, electrice aparate radio, etc. — produse alimentare diferite şi băuturi alcoolice TARANI MUNCITORI ! Puteţi face comenzi pentru a vi se aduce din depozitele raionale toate produsele necesare. TAROM TRANSPORTURI AERIENE ROMINE ANUNŢA că în fiecare duminică de la orele 8,30 se execută: ZBORURI DE AGREMENT costul unui zbor de 20 minute: 16 lei, copiii pînă la 10 ani: 8 lei. I L­A C­A­R­A­IASUIPI Lucrări de întreţinere a plantaţiilor Răspunzînd, chemării organizaţiilor UTM tot mai mulţi tineri din oraşul Iaşi participă cu însufleţire la ac­ţiunile patriotice. Astfel, în parcul de pe valea Ţicăului lucrează zilnic, in această perioadă, cîte 50 de tineri la întreţinerea celor 500.000 puieţi de ar­bori şi arbuşti ornamentali plantaţi în această primăvară. In aceste ac­ţiuni se evidenţiază elevii de la Şcoa­la specială nr 4, Şcoala profesională auto şi de la şcolile medii nr. 4, 7 şi 8. Muncă rodnică Agenţia CED — Băceşti, raionul Negreşti a fost înfiinţată acum 6 luni. In această perioadă colectivul de muncă de aici a obţinut realizări frumoase în activitatea desfăşurată. Aşa, bunăoară, agenţia are un nu­măr de 300 depunători, în afara ace­lora înscrişi de la 4 instituţii ale comunei. Reţeaua unităţilor CEO se află în curs de extindere. De curând, au fost înfiinţate ghişee CEO cu gestiune proprie şi în comunele Tansa şi Bo­­zienî. V. DINCA corespondent Depăşiri de plan la achiziţiile de păsări Organizînd munca în bune condi­­ţiuni, formînd o vastă reţea de achi­zitori în fiecare sat, consiliile de con­ducere a cooperativelor de consum din raionul Vaslui au reuşit să de­păşească în acest ani lună de lună sarcinile de plan la achiziţii de păsări. Astfel, pe primul trimestru al anului au fost achiziţionate peste plan 5.840 kg. păsări. In luna aprilie şi în 20 zile din luna mai au fost achiziţio­nate peste plan 6.816 kg. păsări. Cele mai frumoase rezultate au fost obţinute de cooperativele Ivăneşti, Laza, Codăeşti, Deleni, Zăpodeni. VLAD ARMEANU corespondent Cooperativa „ÎMBRĂCĂMINTEA" din Bîrlad Aduce la cunoştinţa publicului că execută produse cu materialul clientu­lui sau al cooperativei, prin secţiile sale care sunt situate în oraşul Bîrlad şi raionul Murgeni. Se execută con-­ fecţii pentru bărbaţi şi femei, tricota­je, cojocărie, lingerie. De asemenea se vopseşte şi curăţă orice fel de produse. FABRICA DE MOBILA IAŞI Str. Bucium nr. 32 telefon 1389 angajează tâmplari calificaţi, specialitatea mobilă fină Pianistul chinez Li Mîn­ Cean din nou la Iaşi Tînărul şi talentatul pianist Li Mîn Cean (RP Chineză) ne vizitează pen­tru a doua oară ţara (prima data în 1958 cînd a participat la concursul „George Enescu“). Cu prilejul aces­tei vizite, Li Mîn Cean a concertat în cîteva din oraşele patriei noastre. In zilele de 3 şi 4 iunie a.c. pianis­tul chinez va da două concerte la Iaşi împreună cu orchestra Filarmo­nicii de stat „Moldova“, dirijată de Achim Stoia, laureat al Premiului de Stat. In program: „Suita a II-a“ de Achim Stoia, „Concertul în mi minor“ pentru pian şi orchestră de Fr. Cho­pin, solist Li Mîn Cean, „Preludiu simfonic“ de Enrico Mezzetti și „Poe­m după Andersen — pentru or­chestră“ de Zalmanov. Concertul de vineri, 3 iunie a.c. are loc la orele 20, iar cel de sîmbătă, educativ, la orele 17:00. Brigăzi ştiinţifice la sate In cursul zilei de duminică două brigăzi ştiinţifice de la centrul de re­giune s-au deplasat în satele Răz­­boieni şi Hăbăşeşti din raionul Tg. Frumos. Membrii brigăzilor ştiinţifice (ingineri agronomi, piedici veterinari, fizicieni, istorici, chipiişti) au fost as­cultaţi cu deosebit interes de nume­roşi ţărani muncitori din aceste sate. La sfîrşit, specialiştii au răspuns la întrebările puse de participanţi. 1—OQO-^1 Cerc de cusături artistice In cadrul căminului cultural din co­muna Gugeşti, raionul Huşi, îşi desfă­şoară activitatea un cerc de cusături ar­tistice. Cele 60 de colectiviste, mem­bre ale cercului, au terminat pînă a­­cum un număr de 60 costume naţio­nale cu motive moldoveneşti, costume necesare formaţiilor artistice ale cămi­nului. Se evidenţiază în mod deosebit co­lectivistele: Maria Costîrşel, Elena Bu­­coş, Tinea Macovei, Elena Nechita şi altele. AUREL CIULEI,­­ coresp. De vreo două luni încoace, gestio­narul magazinului „Alimentara“ nr. 24 (din cartierul Galata) are mereu dureri de cap. Şi de-ar fi numai atît! Deseori însă, Vasile Cozmiuc (aşa se numeşte gestionarul) are şi visuri foarte ciudate. Care-i necazul? La început, pe plafonul încăperii magazinului a apărut o pată. In urma unei ploi, umezeala pătrunsese prin grosimea tavanului. N-a fost prilej de îngrijorare atunci. Iată însă că, după cîteva asemenea ploi, încetul cu încetul, au început să cadă bucăți din plafon, pînă s-a făcut o spărtură se­rioasă. Cu gîndul la pericolul pe care-l prezenta această surpare pen­tru marfă și cumpărători, Vasile Coz­miuc s-a adresat serviciului adminis­trativ al OCL „Alimentara“ să tri­mită lucrătorii pentru a repara pla­fonul. A făcut și un raport. Acesta a fost înregistrat sub numărul 1708 . (1 aprilie 1960). De fiecare dată cînd se ducea pe la „administrativ“, amintea de situaţia în care se află plafonul magazinului. Şi de fiecare dată pri­mea cîte un răspuns :• „nu avem timp acum“, „meseriaşii sînt ocupaţi în altă parte“ „cu altă ocazie“ (!?!), etc- A mai făcut un raport, Vasile Coz­miuc. Printre­­altele, spunea, vă reamintesc că s-a dărîmat o parte din plafon cam de vreo lună de zile . O variantă a lui „vino mîine“ n-aţi luat nici o măsură, deşi am sezisat acest lucru imediat. Vă rog insistent să luaţi măsuri, căci maga­zinul are un aspect urât şi nici nu are asigurată securitatea“.. Şi raportul acesta a fost înregis­trat sub nr. 2409 — din 9 mai 1960. Dar a fost înregistrat... şi atit. Bietul gestionar, de cîte ori se interesa de problema pe care o adusese la cu­noştinţă celor în drept, de atîtea ori era amînat. Astăzi, pe lîngă spărtura ajunsă mare, au mai apărut şi alte pete de umezeală, semn că plafonul intenţio­nează să „răsufle“ şi prin alte locuri. Vasile Cozmiuc se consolează doar în vis. Visează deseori că ser­viciul administrativ (şeful serviciului — tov. Gh. Munteanu) a trimis echi­pa de lucrători care a reparat tavanul şi că el, în loc să servească mereu cu ochii la spărtură, se ocupă fără grijă de consumatori. Păcat însă că-i numai vis!... Cînd ajunge la maga­zin, aceeaşi privelişte jalnică i se înfăţişează. Cită vreme va mai dura situaţia aceasta, doar tov. Gh. Munteanu ştie. El ar mai trebui să știe însă că o asemenea tărăgănare este inadmisi­bilă. RADU GOSTIN PUBLICITATE INTREP. ECONOMICA „PROLETARUL“ - IASI STR. CLOŞCA NR. 28 Execută: reparaţii frigidere, radio, aragaze, maşini scris şi calculat de orice tip, tăieri de lemne la domiciliu, vulcanizare. Deasemeni putem livra pentru gos­podăriile colective şi GAS, cantităţi de făină de carne şi oase necesare dezvoltării sectorului zootehnic. Adresaţi-vă telef. nr. 1863 şi 2566. Citiţi „VEAG NOU“ săptămînal în 12 pagini Vă informează despre : — actualitatea sovietică — economia şi politica interna­ţională —­ ce e nou în ştiinţă şi tehnică — literatură şi artă Rubrici de : teatru — cinema — umor — modă — sport —şah — filatelie — jocuri distractive. Revista se găseşte de vînzare la chioşcurile de difuzare a presei. Pentru a vă asigura primirea regulată a revistei, abonaţi-vă din timp la „Veac Nou“. Costul unui abonament: pe 3 luni 10 lei, pe 6 luni 20 lei, pe 1 an 40 lei. Di­­fuzorii voluntari din întreprinderi primesc și abonamente pe o lună. ELEVI ! Nu uitaţi să vă abo­naţi pe timpul vacanţei de vară la revistele voas­tre „Luminiţa“, „Cra­vata Roşie“, „Nepsugar“, Ştiinţă şi Tehnică sau Luceafărul“. „ Abonamentele se pri­mesc prin difuzorii de presă din şcoli, oficiile şi factorii poştali. Nr. 4274 In întrecere In aceste zile, în satele şi comunele raionului Huşi se desfăşoară cu succes etapa I-a, pe unităţi culturale şi aso­ciaţii sportive a concursului cultural­­sportiv al tineretului. Cei peste 11.500 de tineri sportivi şi artişti amatori, antrenaţi în actualul concurs, prezintă în faţa oamenilor muncii de la sate bogate şi variate programe artistice compuse din cîn­­tece, dansuri, poezii, piese de teatru, precum şi jocuri de fotbal, volei, ţrun­­tă, atletism, popice, etc. Cele mai fru­­moase succese au înregistrat pînă­­în prezent formaţiile culturale şi sportive din comunele Răducăneni, Deleni, Tîr­­zii, Vutcani, Avereşti, Gugeşti şi Bor­teşti. După orele de muncă,la club Zilele trecute, am intrat împreun­ă cu cîţiva muncitori în clubul Direcţiei regionale CFR. întîi ne-am oprit la bibliotecă. Inte­riorul plăcut, cele peste 25.000 de cărţi, frumos aranjate în dulapuri, te atrag irezistibil, la aceasta adăugîndu-se in­teresantele manifestări de masă cu cartea. Aşa se explică şi numărul ma­re de cititori. — Ce carte să iau oare ? — se în­treabă, cu voce tare, D-tru Botoşînea­­nu, cuprinzînd într-o privire rafturile pline de cărţi. Pe toate le-ar citi, trebuie să le ci­tească. Dar în ce ordine, pe care mai întîi ? Ca întotdeauna tov, bibliotecară E­­lena Maisner, l-a scos din încurcătură, oferindu-i un volum de Tolstoi. Nerăbdător, s-a aşezat într-un foto­liu şi a început să răsfoiască romanul. Alături, Mihai Rădvan, Dumitru Hriţac, Nicolae Gh. Popa şi­ alţii fă­ceau acelaşi lucru. In sală era linişte. Numai filele cărţilor foşneau uşor sub degete. Am căutat să nu tulbur lectu­ra, tăcerea, studiul şi am trecut înceti­şor alături. Unora le place mult şahul. In jurul meselor şahiştii frămîntau în gînd mişcările pe care trebuiau să le facă pentru a-şi asigura reuşita. Lui Aurel Meglei îi părea rău de felul cum a mutat. „Nu-i nimic“ părea să spună din ochi, tov. Savin Niculescu. La altă masă Vasile Jora părea satisfăcut: „încă două mutări şi-i şah măi“. Ar fi bine să terminăm mai repede parti­da căci îndată va începe emisiunea la televizor. Numai membrii cercului aeromode­­liştilor nu se grăbesc deloc. Meşte­resc încordaţi la diferite piese. Condu­cătorul cercului, Aurel Ciornei, ne vor­beşte despre rezultatele obţinute la di­ferite concursuri. De exemplu la Turda, s-au clasat pe locul II pe ţară. Au fost premiaţi utemiştii: Ştefan Remus, Mir­­cea Radu şi alţii. Acum se pregătesc pentru faza inter­­regională de la Bucureşti. In serile acestea de primăvară ac­­tivitatea la Clubul Direcţiei regionale CFR este în toi. Cercurile de aeromo­­delism, balet, croitorie, acordeon, dan­suri populare cu copii, etc. atrag tot mai mulţi amatori. O parte din salariaţi se aflau la re­­petiţiile corului. Un cor bun, cu bogate tradiţii. Dicta­torul Toma Carp i-a învăţat un nou cîntec „Hora cu strigături“ a compo­­zitorului V. Ionescu-Paşcani. Aceasta în vederea aniversării a 15 ani de la înfiinţarea ansamblului coral. Melodii frumoase răsună în sală. Voci puter­­nice, vocile unor oameni liberi şi feri* ciţi. Cîntă partidul şi măreţele reali*­ zări din patria noastră dragă. G. HUŢANU Cooperativa „IGIENA“ anunţă că a deschis un atelier de frizerie „Ciufulici“ pentru copii în str. Lăpuşneanu nr. 20 unde se execută tot felul de tunsori pen­tru copii. r^-OOO^ - SOTE -In concurs neglijat La biblioteca raională din Negreşti se manifestă încă nepăsare faţă de concursul „Iubiţi cartea“, faţă de citi­torii doritori să poarte insig­na „Prieten al cărţii". Biblio­tecarul principal, tov. Emil Agape nu se preocupă deloc de această problemă. O do­vadă concludentă este că in decurs de doi ani (1959 şi 1960) abia s-au înscris 96 de cititori la concursul „Iubiţi cartea". Trebuie să spunem însă că nici măcar pentru aceşti 96 de concurenţi, nu­măr extrem de mic faţă de posibilităţile existente, nu s-au organizat discuţiile fi­nale, deşi bibliotecarul este mereu oprit şi întrebat de către cititori — la biblio­tecă, pe stradă oriunde îl în­­tîlnesc — cînd va avea loc a­­ceastă examinare. Ne aflăm deja la jumăta­tea celei de a doua etape a fazei raionale a întrecerii „Prietenilor cărţii" şi e firesc să ne punem problema. Cînd se vor organiza la Negreşti aceste discuţii finale ?! Comitetul raional UTM, care trebuie să sprijine in mod deosebit desfăşurarea concursului, ce ne­ poate spu­ne ? E timpul ca tov. Agape şi colectivul bibliotecii să trea­că la acţiune­­, COOPERATIVEIORJ“ CONSUM! ÎNTREPRINDEREA ECONOMICA — mobilier de uz şcolar RAIONALA — mobilier de uz casnic (gar­d 2, DECEMBRIE., din Husi _ EXECUTA ~ butoaie de stejar şi fag — articole de dogărie pentru sectorul socialist şi pen- _ căruţe şi docare tru populaţie De asemeni execută şi reparaţii uşi, ferestre din lemn de de utilaje industriale și articole de m°b'ft. fierărie forjată. Reparaţii curente si capitale, COOPERATIVA PRESTAREA« lucrări de întreţinere a imobile din Bîrlad lor, instalaţii sanitare, electrice şi tinichigerie pentru Intreprin- execută prin unităţile sale def­deri, instituţii şi populaţie exe- — Frizerie; Coafură; Foto­ Floră­­cută­rie; Bijuterie; Dactilografie. ÎNTREPRINDEREA „MUNCITORUL» SERVICII DE CAUTATE ..­­ . _ . ___ De asemenea reparații de obiecte din Iași, str. Dobrogeanu Ghe­­r­­­rea nr. 15. Pentru salariați­le de uz casnic’ aparate de radio, ce­ execută lucrări cu plata în rate, sornice, etc. ■.

Next