Flacăra Iaşului, octombrie 1960 (Anul 16, nr. 4378-4403)

1960-10-01 / nr. 4378

4 iM ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL A ANUL XVI, Nr. 4378 SIMBATA 1 OCTOMBRIE 1960, 4 PAGINI 20 BANI Succes şi spor la muncă în noul an universitar ! De fiecare dată deschiderea noului an universitar constituie o sărbătoare nu numai pentru cadrele didactice şi studenţi ci şi pentru întreg poporul muncitor care consideră învăţămîntul şi cultura drept cauza sa proprie, parte integrantă din opera de construire a socialismului. Anul acesta începerea şi desfășura­rea cursurilor se face sub semnul Ho­­tărîrilor celui de al III-lea Congres al partidului nostru, care deschide pers­­pective largi şi în acest important do­meniu de activitate, asigurînd dezvol­tarea continuă a învăţămîntului supe­rior, izvor nesecat de cadre. Deschiderea anului universitar se face de astă dată şi sub semnul luptei avîntate pentru pace, iar propunerile delegaţiei noastre înscrise pe ordinea de zi a sesiunii ONU, printre care: „Măsuri pentru promovarea în rîndu­­rile tineretului a ideilor păcii, respec­tului reciproc şi înţelegerii între po­poare” răsună puternic şi semnificativ dezvăluind principii de bază în educa­rea tinerelor vlăstare. In lumina măreţelor evenimente ce au loc în prezent, momentul festiv al deschiderii noului an universitar dobîn­­deşte o deosebită strălucire. Tineretul studios din oraşul nostru trăieşte în aceste clipe şi bucuria întîmpinării Centenarului Universităţii ieşene, cel mai vechi aşezămînt de acest fel din ţară, înalt for de cultură care a dat patriei noastre personalităţi de seamă pe frontul literaturii, învăţămîntului şi ştiinţei. In preajma acestei aniversări şi la începutul noului an de studiu, centrul nostru universitar se prezintă cu noi şi însemnate realizări dobîrndite prin gri­ja partidului care veghează continuu la dezvoltarea învăţămîntului superior. Faţă de cei aproape 8000 de studenţi cîţi au fost anul trecut, astăzi peste 10.000 de tineri, fii de muncitori, ţă­rani muncitori şi intelectuali, unii ei înşişi muncitori studiază, la cursu­rile de zi şi fără frecvenţă, în cele 11 in­stitute de învăţămînt superior unde se vor bucura din plin de binefacerile ştiinţei şi culturii, vor primi o înaltă calificare, bogate şi temeinice cunoş­tinţe din cele mai diverse domenii. Pentru ei au fost înzestrate labora­toarele cu utilaje noi în pas cu tehni­ca cea mai avansată, pentru ei se vor da în folosinţă în acest an şcolar trei cămine spaţioase şi elegante cu o ca­pacitate de 900 locuri şi va începe con­struirea unui nou complex cu alte trei cămine şi o cantină modernă. Lărgirea spaţiului de cazare permite ca 60 la sută dintre studenţi să beneficieze de locuri în cămine, la care se mai adau­gă biblioteci bogate, pentru toţi stu­denţii, amfiteatre luminoase, ateliere ce le-au fost puse la dispoziţie. Acordînd cea mai mare atenţie ra­murilor care pregătesc specialişti ne­cesari economiei naţionale, traducînd în viaţă sarcinile mari trasate de cel de al III-lea Congres al P.M.R., au luat fiinţă în acest an, prin grija parti­dului nostru, secţii noi la majoritatea facultăţilor Institutului Politehnic. A­­mintim de pildă secţia de maşini ter­mice şi motoare Diesel de la facultatea de mecanică, secţia de electroenergeti­­că de la facultatea de Electrotehnică, cea de Tehnologia confecţiilor din pie­le de la industrie uşoară, grupa de specializare în domeniul compuşilor macromoleculari (fibre sintetice şi ma­se plastice) de la chimie industrială — toate menite să pregătească cadre pentru sectoare economice cu mari perspective de viitor. In domeniul agriculturii, încheierea în perspectivă apropiată a procesului de colectivizare, victoria relaţiilor de producţie socialiste la sate, mecaniza­rea şi chimizarea agriculturii etc. im­pun ridicarea nivelului profesional al oamenilor muncii de pe ogoare. Iată de ce, o atenţie deosebită se acordă pregătirii unui număr sporit c­e ingineri agronomi care să propage în rîndurile ţărănimii muncitoare metode­le agrotehnice avansate şi să lupte pentru aplicarea lor. Pentru continua ridicare a nivelului cultural al maselor largi Congresul al III-lea al PMR prevede, pe baza rea­lizărilor dobîndite pînă în prezent, încheierea generalizării învăţămîntului de 7 ani şi trecerea treptată la învăţă­mîntul general de 8 ani. Pentru înde­plinirea acestei sarcini de seamă este nevoie şi de un număr sporit de cadre didactice. In acest scop s-au creeat şi în oraşul nostru condiţii prin noul pro­fil al Institutului Pedagogic care are în prezent noi facultăţi şi prin scin­darea facultăţii de filologie-istorie şi filosofie în două facultăţi diferite. Pentru ocrotirea sănătăţii publice care ocupă un loc important în preo­cupările statului nostru democrat,popu­­lar, Institutul de Medicină va dobîndi în acest an o secţie de stomatologie. De asemenea răspunzînd necesităţilor creeate de dezvoltarea impetuoasă a ac­tivităţii artistice, în oraşul nostru a luat fiinţă un Conservator ce va pregăti elementele talentate care se dedică ar­tei pusă în slujba construirii socialis­mului şi a păcii. Cu totul nouă este orientarea tine­retului în alegerea Viitoarei profesiuni, majoritatea îndreptîndu-se spre ramu­rile cele mai utile în perioada actuală, spre acele facultăţi către care simt că au cu adevărat vocaţie. Intre profilul şi structura învăţămîn­tului nostru superior şi cel din Romî­­nia de altă dată este o deosebire ra­dicală. Este dea­jur­­s să amintim că în 1938 din 26.000 de studenţi existenţi în Romînia, 30 la sută erau înscrişi la facultăţile de drept şi numai 14 la sută urmau învăţămîntul tehnic supe­rior, iar 4 la sută învăţămîntul agro­nomic. Situaţia s-a schimbat fundamental în anii puterii populare şi este sufi­cient să arătăm în acest sens că între 1955-1959 au fost pregătiţi în ţara noastră peste 54.000 specialişti dintre care 23.000 ingineri şi ingineri agro­nomi şi aproape 13.000 absolvenţi ai facultăţilor de matematică-fizică, chi­mie, geologie , geografie, biologie şi ştiinţe economice, iar numărul lor este în continuă creştere. In general, învăţămîntul nostru are ca trăsătură fundamentală legă­tura strinsă cu practica muncii con­structive. Congresul al III-lea al P.M.R. arată din nou necesitatea strîngerii permanente a legăturilor şcolii cu producţia, cu viaţa, lucru ce constituie un principiu călăuzitor pentru organele şi lucrătorii din în­văţămîntul nostru. Practica în pro­ducţie care este parte integrantă a procesului de învăţămînt este în a­­celaşi timp un mijloc însemnat în pregătirea studenţilor. De asemenea un rol de seamă îl are activitatea în cercurile ştiinţifice studenţeşti care creează deprinderi practice şi îi an­trenează pe tineri la rezolvarea u­­nor probleme concrete din industrie şi agricultură. In această direcţie s-au înregistrat însemnate progrese (Continuare în pag. 3-a) * 1 -4»»­ închiderea cursurilor şcolii de partid de şase luni Ieri a avut loc închiderea cursuri­­lor de şase luni ale şcolii de partid din Iaşi la care au participat o nouă se­rie de secretari de organizaţii de bază şi alţi membri de partid din întreprinderile industriale ale regiu­nii noastre. Cu prilejul închiderii cursurilor a luat cuvîntul tovarăşul Vlad Stănescu, membru al Biroului Comitetului re­gional de partid. Tov. Vlad Stănescu a vorbit absolvenţilor despre actualele probleme ale vieţii internaţionale,, subliniind marea însemnătate a celei de a XV-a sesiuni a ONU, aportul adus de delegaţiile ţărilor socialiste, în frunte cu delegaţia Uniunii Sovie­tice, condusă de N.S. Hruşciov, la dezbaterea problemelor de însemnătate vitală pentru întreaga omenire — dezarmarea generală şi totală, coexis­tenţa paşnică, lichidarea colonialis­mului. De asemenea, tov. Vlad Stănescu a expus principalele probleme actuale ale construcţiei socialiste în ţara noastră reieşite din documentele Con­gresului al III-lea al PUR, şi a ară­tat absolvenţilor cum să muncească pentru aplicarea în practică a politi­cii partidului. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ *îfirnitiile zilei! Noutăți din cooperaţia meşteşugărească * Cooperativa „Solidaritatea“ Iaşi a deschis zilele acestea un nou centru de comandă pentru încălţăminte bărbătească şi de fe­mei. Unitatea se află într-un focal situat pe str. Anastasie Panu nr. 66. * Săptămîna aceasta au fost pu­se în lucru la cooperativa „Munca manuală“ Iaşi două noi articole de artă populară: mileuri croşeta­te şi mileuri pictate. Noile articole sunt expuse în magazinul de arti­­­zanat al URCM din str. Ştefan­­ cel Mare. Propuneri pentru produse noi în cadrul întreprinderii de in­­­­dustrie locală „Progresul“ —Iaşi a fost iniţiat de curînd în con­­curs: „Propuneri pentru produse noi, rentabile şi solicitate pe pia­ţă". Pînă în prezent numai la unita­­­­tea de centru a întreprinderii (sec­ţia miciman), unii muncitori şi­­ tehnicieni au făcut 15 asemenea propuneri. Manif­estare culturală Nu de mult, biblioteca raională Vaslui, în colaborare cu casa ra­ională de cultură au organizat o manifestare de popularizare a căr- I ţii. Cu acest prilej a fost prezen-t î tată recenzia romanului „Zilele săp- t I tămînii“ de D. R. Popescu. A ur- ţ i mat lectura unor fragmente repre­­f­e­zentative din această carte.­­ Muncitori fruntaşi Planul industrial pe cele 8 luni ale anului a fost realizat pe ramuri în proporţie de 88,5 la sută. Din cele 352 000 lei beneficii peste plan , angajamentul întreprinderii pe acest an pînă la sfîrşitul lui august s-au realizat 304.000 lei. Acestea sunt doar cîteva realizări ale muncitorilor de la întreprinderea economică Vasi­le Roaită — Vaslui. IN CLIŞEU: DE LA STINGĂ LA DREAPTA: strungarii Anghel Bar­bu, Costică Frunză, tîmplarii Ion Co­lea Constantin Radu şi Dumitru Moş­neagu, muncitori fruntaşi ai întreprin­derii. ’ Foto: I. GHEŢIU Dineul oferit de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cinstea reprezentanţilor la O. N. U. ai noilor state independente NEW YORK 30 — Corespondenţă specială: Joi seara, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, şeful delegaţiei R.P. Române la cea de-a XV-a sesiune a ONU, a oferit un dineu în cinstea reprezentanţilor noilor state indepen­dente, care au devenit membre ale ONU la actuala sesiune. La dineu au participat — Touragaba, ministrul A­­facerilor Externe al Aiadului, Mau­rice Dejean, ministrul Afacerilor Ex­terne al Republicii Africa Centrală, Doudou Ihian, ministrul Afacerilor Ex­terne al Senegalului, Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al To­­goului, Francois Aplogan, ministrul de Finanțe al Dahomeyului, Mamadou Aw, ministrul Economiei al Republi­cii Mali, Hagi Farah Ali Omar, mi­nistrul Economiei al Somaliei, Zenon Rossides, ambasador al Republicii Gi­­pru, Louis Rakotomalala, ambasador al Republicii Malgaşe. De asemenea, au luat parte Fer­dinand Oyono, reprezentantul perma­nent al Camerunului la ONU, Ma­­thieu Ekra, membru în parlamentul Coastei de Fildeş, şi Albert Balima, director al Departamentului Politic din Ministerul Afacerilor Externe al Vol­tei Superioare. La di­neu au participat tovarăşii: Ştefan Voitec, Leonte Răutu, Eduard Mezincescu, Silviu Brucan, precum şi tovarăşii Bazil Şerban, Mihai Ma­­gheru, Mircea Maliţa şi Stanciu Sto­­ian. In timpul dineului s-a toastat pen­tru prietenia dintre poporul român şi popoarele ţărilor noi membre ale ONU, pentru dezvoltarea relaţiilor multilate­rale între Republica Populară Ro­­mînă şi aceste ţări. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a toastat, spunînd, printre altele : „Permiteţi-mi prieteni, ca în numele guvernului român şi în numele meu personal să adresez prin dv. guver­nelor şi popoarelor dv. cele mai bune urări de prosperitate. întrebuinţez cuvîntul prieten, pen­tru că noi considerăm că dv. sînteţi mai mult decît invitaţii noştri, sîn­teţi prietenii noştri. Ţara noastră, poporul şi guvernul român au urmărit cu multă simpatie şi au sprijinit lupta popoarelor dv. pentru libertate şi dreptul la o or­ganizare statală de sine stătătoare, şi ne bucurăm din inimă de faptul că aţi obţinut, cu preţul luptei, in­dependenţa. Lupta tuturor popoarelor din colonii pentru libertate și inde­(Continuare în pag. 4-a) Convorbirea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej Fidel Castro cu NEW YORK 30­­ De la trimişii speciali B. Stoian şi Al. Gheorghiu, întotdeauna sesiunile Adunării Ge­nerale a ONU prilejuiesc, în afară de lucrările propriu-zise, şi numeroa­se întîlniri între delegaţii din diferi­te ţări, în cursul cărora au loc schim­buri de vederi asupra problemelor sesiunii cît şi în legătură cu relaţiile reciproce. Cu atît mai mult acest lu­cru se manifestă la actuala­ sesiune cu cît ea a reunit un mare număr de conducători din multe ţări ale lumii. In cursul acestei săptămîni tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut întrevederi cu N. S. Hruşciov şi cu alţi conducători ai ţărilor socia­liste. O îndelungată şi amicală convorbi­re a avut tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej cu premierul cuban, Fidel Gastro, în timpul dineului dat de pre­mierul Nehru în cinstea şefilor dele­gaţiilor participante la sesiune. In cursul convorbirii, Fidel Gastro s-a interesat de evoluţia dezvoltării eco­nomiei ţării noastre. El a pus între­bări privind economia forestieră, in­dustria petroliferă, organizarea şi re­zultatele obţinute in domeniul agricul­turii. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a răspuns pe larg la aceste în­trebări şi s-a referit la rezul­tatele obţinute pînă în prezent şi la prevederile planului de şase ani în in­dustriile siderurgică, petroliferă, chi­mică şi în domeniul agriculturii. Fidel Gastro a subliniat că aceste realizări prezintă un mare interes. La rîndul său, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a interesat de lupta poporului cuban pentru apărarea in­­dependenţei ţării şi dezvoltarea eco­nomiei. Şeful delegaţiei R.P. Române s-a ocupat de perspectivele dezvoltării schimburilor economice între cele două ţări. Tovarăşul Gheorghiu-Dej a arătat că la Havana vor sosi ex­­perţi economici romîni, care vor dis­cuta concret această problemă. Pre­mierul Fidel Castro a spus că a au­zit despre frumuseţile ţării noastre şi s-a interesat de diferitele aspecte ale peisajului romînesc. El a declarat că acceptă invitaţia de a vizita în cursul anului viitor R.P. Romînă şi l-a invitat pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej să viziteze Guba. In timpul convorbirii a avut loc un schimb de păreri în legătură cu stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două țări. Cu gîndil şi fapta alături de solii păcii! Cuvîntul metalurgiştilor bîrlădeni Aspect de la adunarea ce a tare „Moldova“. Sute de muncitori, ingineri, tehni­cieni şi funcţionari de la fabrica de tricotaje „Moldova“ s-au adunat ieri să-şi manifeste deplina lor adeziune faţă de politica externă a ţării noastre, faţă de eforturile delegaţiei RPR la cea de a XV-a sesiune a Adunării Ge­nerale a ONU îndreptate spre consoli­darea păcii în lume. A luat cuvîntul tov. Octav Baghiu — secretar al Comitetului orăşenesc de partid Iaşi. Subliniind importanţa u­­riaşă a actualei sesiuni a ONU, vor­bitorul a scos în evidenţă propunerile de însemnătate istorică făcute de con­ducătorul delegaţiei sovietice, tovară­şul N. S .Hruşciov. Chemările lansa­te de către tovarăşul N. S. Hruşciov de la tribuna Adunării Generale în legă­tură cu lichidarea regimului colonial, cu rezolvarea problemei dezarmării generale şi totale au făcut ocolul pă­­mîntului, însufleţind pe toţi oamenii dornici de pace şi progres. Cei care au luat apoi cuvîntul şi-au exprimat deplina lor adeziune la poli­tica de pace a partidului şi guvernu­lui nostru şi s-au angajat să spri­jine prin succese în producţie aceas­tă politică.­­(Continuare în pag. 3-a) Ieri după terminarea lucrului primului schimb, sute de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai fabricii de rulmenţi din Bîrlad s-au adunat pen­tru a-şi manifesta satisfacţia şi apro­barea deplină faţă de mesajul de pace, rostit în cadrul sesiunii ONU de către tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej. Tov. Şt. Dumitrescu, directorul fa­bricii, a arătat că poporul nostru îşi exprimă adeziunea totală faţă de activitatea desfăşurată in sprijinul păcii de delegaţia romînă la sesiunea ONU. Cuvîntarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la ONU este mesajul de pace transmis în numele întregului nostru popor muncitor. Au luat apoi cuvîntul forjorul Ion Angheluţă şi rectificatoarea Maria Murgoci. Forjorul I. Angheluţă a spus: „Gîndurile noastre sunt azi îndreptate spre actuala sesiune a ONU cu convingerea fermă că năzu­inţele noastre de pace vor triumfa, că se va pune capăt războiului rece. Dorim să fie pace, pentru că avem planuri măreţe menite să ridice con­tinuu bunăstarea poporului, planuri care pot fi realizate numai atunci cînd este pace“.­Ing. Dumitru Fetea a înfăţişat şi el în cuvinte calde rostite din inimă, politica de pace a statului nostru şi şi-a manifestat bucuria că tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a făcut cu­noscut lumii întregi dorinţa de pace a poporului nostru . De la tribuna ONU — a spus el — conducătorul delegaţiei române a vorbit şi despre succesele noastre în construirea unei vieţi fericite, a­­portul nostru la lupta pentru o pace trainică în întreaga lume. Cei prezenţi au hotărît în înche-'­ ierea adunării să trimită delegaţiei ţării noastre la a 15-a sesiune a A­­dunării Generale a ONU o moţiune a­ avut loc la fabrica de trico­­Foto: G. PAUL îndemn spre noi realizări Muncitori ,tehnicieni, ingineri şi funcţionari din cadrul Complexului CFR Iaşi s-au adunat ieri după a­­miază în sala de festivităţi de la Rîpa Galbenă. Adunarea a fost deschisă de tov. Teo­­dor Căluşer, secretar al Comitetului orăşenesc PMR, care a dat apoi cu­vîntul tov. Ioan Budura, directorul Regionalei CFR Iaşi. Vorbitorul a scos în evidenţă im­portanţa istorică a actualei sesiuni a Adunării Generale a ONU, subliniind impresia puternică pe care au pro­dus-o în întreaga lume, propunerile istorice făcute de tovarăşul N. S. Hruşciov în numele guvernului s toore­­tic, în problema dezarmării şi cu pri­vire la lichidarea rămăşiţelor sistemu­­lui colonial. Tov. I. Budura a arătat, de aseme­nea însufleţirea, entuziasmul cu care oa-­­menii muncii din ţara noastră au primit documentul prin care conducă­torul delegaţiei române la ONU, to­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, a expri­mat năzuinţa de pace a poporului nostru. . Luînd apoi cuvîntul, I. Anton —, lăcătuş la revizia de vagoane dini­­­staţia Iaşi, a spus: „Cuvîntarea rosti­tă de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la a 15-a sesiune a ONU, e pătrun­să de spiritul înaltei răspunderi faţă de rezolvarea constructivă a marilor­ probleme internaţionale. Ea constituie un document care ridică şi mai mult prestigiul ţării noastre în faţa po­poarelor lumii, prin aceea că ea re­flectă cu vigoare, cu argumente con­vingătoare, voinţa neclintită de pace a poporului român". Au mai luat cu­vîntul C. Berică, secretarul comitetu­lui de partid al Complexului CFR­­Iaşi, G. Caranfil , impegat de miş­care în staţia Iaşi, ing. Al. Filioreanu, din Direcţia Regională CFR, şi alţii, care şi-au manifestat prin cuvinte cal­de aprobarea deplină faţă de activi­tatea delegaţiei R.P. Romîne la lucră­ (Continuare în pag. 3-a) Campania agricolă de toamnă în centrul atenţiei Veşti de pe ogoare de la corespondenţii voluntari Zoresc cu înserările Ajutaţi de mecanizatorii brigăzii a II-a a SMT-urii Iugani, membrii întovărăşirii agricole „23 August“ din Butea (Tg. Frumos) se stră­duiesc să execute la timp lucrările a­­gricole de toamnă. Numai în trei zile au fost însămînţate cu grîu 100 ha. din cele aproape 600 ha. plani­ficate. Pe măsură ce se eliberează terenurile de culturile tîrzii se trece la pregătirea terenului în vederea se­mănatului. Cu multă însufleţire mun­cesc tractoriştii Nanu V., Marica M., Gabor V. SOICAN DUMITRU Aproape 20.000 kg. sfeclă de zahăr în medie la ha. De curînd membrii gospodăriei a­­gricole colective din satul Vineţeşti, comuna Olteneşti, raionul Huşi au terminat recoltatul sfeclei de zahăr de pe cele 10 ha. Producţia medie re­zultată la ha. a fost de aproape 20.000 kg. O cantitate însemnată de sfeclă de zahăr a şi fost transportată la baza de recepţie. S-au evidenţiat în mun­că colectiviştii : N. Busuioc, N. Ma­nole, Toader R. Popa, Gh. V. Chitic, Gh. T. Chitic şi alţii. Insăm­înţează GR. MANOLE în epoca optimă Membrii gospodăriei colective „Dru­mul belşugului« din Giurcani (Mur­geni) folosesc fiecare zi bună de lucru pentru însămînţarea la timp a cul­turilor de toamnă. Pînă zilele trecute ei însăminţaseră 52 ha. cu grîu, 10 ha. cu rapiţă, 20 ha. cu orz de toamnă. Printre fruntaşi la lucrările de se­zon se numără Matei Balmuş, Pro­orocii C-tin şi alţi colectivişti. TEODOR HARDON Recoltă bogată de floarea soarelui Anul acesta, colectiviştii din satul Tabara raionul Iaşi­­şi-au propus să obţină şi la cultura de floarea soa­relui, o producţie sporită la ha. Pentru aceasta, ei au însămînţat la vreme, au prăşit ori de cîte ori a fost nevoie şi acum munca le-a fost răsplătită din plin. De pe suprafaţa de 50 ha. cu floarea soarelui s-au recoltat în medie la ha., cîte 1600 kg. sămînţă. Gospodăria a avut contractat cu statul 35.000 kg. floarea soarelui. Pentru a spori veniturile bănești, colecti­viștii au propus consiliului de con­ducere să fie vîndută statului întreaga cantitate de floarea soarelui, rezultată din recolta acestui an. Amînări nejustificate GAG „Tudor Vladimirescu“ din sa­tul Coroieni, raionul Huşi are plani­ficat ca în toamna acestui an să în­sămânţeze o suprafaţă de ISO ha. cu grîu. Colectiviştii s-au pregătit din vreme în vederea acestei lucrări. Au schimbat la baza de recepţie grîul comun ce-l aveau, cu grîu de înaltă productivitate, Bulgaria 301. De ase­meni sămînţa de grîu pe care o are gospodăria din lotul semincer este condiţionată. In acelaşi timp colecti­viştii au dat zor şi cu eliberarea de culturile tîrzii a suprafeţelor destinate a fi însămînţate în această campanie. Terenul care a fost cultivat cu sfeclă de zahăr este în întregime eliberat, iar din cele 147 ha. cu porumb 120 sînt deja eliberate. Pentru a grăbi rit­mul recoltărilor în special la porumb, colectiviştii au tăiat strujenii cu ştiu­­leţi cu tot, şi Lau cărat imediat la capăt de tarla. In sfîrşit toate mă­surile pe care le preconizase consi­liul de conducere al gospodăriei colec­tive în vederea grăbirii şi a pregăti­­rii campaniei de însămînţări au fost traduse în fapt. Tractoriştii din brigada SMT-ului Huşi condusă de Ene Mihai, aveau toate condiţiile să treacă la însămîn­ţări. Din păcate, însă, şeful de briga­­dă a amînat de la o zi la alta a­­ceastă importantă lucrare, dînd prio­ritate altor lucrări, cum ar fi spre exemplu efectuarea unor transporturi la colectiva din Vineţeşti. Totodată tractoriştii repartizaţi să lucreze la această gospodărie nu au luat nici­ o măsură să pună la punct cele 2 se­mănători. Nici una din semănătorile repartizate la GAG din Coroieni nu putea să funcţioneze, avînd lipsă ba tuburi, ba diferite şuruburi, etc. O astfel de situaţie nu poate dăi­nui. Cu neîngăduitele amînări ale şefu­lui de brigadă Ene Mihai, nu se poa­te asigura succesul campaniei de toamnă şi la această gospodărie. Conducerea SMT-ului trebuie să tragă la răspundere pe cei ce se fac vino­­vaţi. ÉLI —oOo— Adunarea de la Complexul şcolar Bârlad Numeroşi elevi, studenţi şi cadre didactice de la Complexul şcolar din Bîrlad Şi-au manifestat ieri adeziunea faţă de politica fermă şi consecventă de pace a ţărilor lagărului socialist în frunte cu URSS. Adunarea a fost deschisă de tov. Gh. Crăciun, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Bîrlad, care a dat cuvîntul tov. Grigore Ionescu, di­rectorul complexului şcolar. Tov. Gr. Ionescu a vorbit despre însemnătatea sesiunii ONU, despre propunerile de uriaşă însemnătate făcute de tovară­şul N.S. Hruşciov.­­ Vorbitorul a subliniat apoi deose­bita impresie produsă în rîndul opi­niei publice din lumea întreagă de cu­vîntarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej de la tribuna ONU. Cu o mare însufleţire au luat apoi cuvîntul profesori, studenţi şi elevi. — Asigurăm pe iubitul conducător al poporului nostru, tovarăşul Gh.­­Gheorghiu-Dej — a spus profesorul M. Grimberg — că vom depune toate eforturile noastre îrr procesul de edu­care şi instruire a fiderilor, sprijinind astfel misiunea nobilă a delegaţiei patriei noastre. Studentul Doru Alexandru şi-a spus şi el gîndurile: ] — Cuvîntarea tovarăşului GH. Gheorghiu-Dej ne îndeamnă să mun­ţ­­im cu tot mai mult avînt pentru fău­­rirea unei vieţi fericite. S-a dat apoi citire moţiunii adresate delegaţiei R. P. R. iar (0, g. ET*

Next