Flacăra Iaşului, octombrie 1960 (Anul 16, nr. 4378-4403)
1960-10-01 / nr. 4378
4 iM ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL A ANUL XVI, Nr. 4378 SIMBATA 1 OCTOMBRIE 1960, 4 PAGINI 20 BANI Succes şi spor la muncă în noul an universitar ! De fiecare dată deschiderea noului an universitar constituie o sărbătoare nu numai pentru cadrele didactice şi studenţi ci şi pentru întreg poporul muncitor care consideră învăţămîntul şi cultura drept cauza sa proprie, parte integrantă din opera de construire a socialismului. Anul acesta începerea şi desfășurarea cursurilor se face sub semnul Hotărîrilor celui de al III-lea Congres al partidului nostru, care deschide perspective largi şi în acest important domeniu de activitate, asigurînd dezvoltarea continuă a învăţămîntului superior, izvor nesecat de cadre. Deschiderea anului universitar se face de astă dată şi sub semnul luptei avîntate pentru pace, iar propunerile delegaţiei noastre înscrise pe ordinea de zi a sesiunii ONU, printre care: „Măsuri pentru promovarea în rîndurile tineretului a ideilor păcii, respectului reciproc şi înţelegerii între popoare” răsună puternic şi semnificativ dezvăluind principii de bază în educarea tinerelor vlăstare. In lumina măreţelor evenimente ce au loc în prezent, momentul festiv al deschiderii noului an universitar dobîndeşte o deosebită strălucire. Tineretul studios din oraşul nostru trăieşte în aceste clipe şi bucuria întîmpinării Centenarului Universităţii ieşene, cel mai vechi aşezămînt de acest fel din ţară, înalt for de cultură care a dat patriei noastre personalităţi de seamă pe frontul literaturii, învăţămîntului şi ştiinţei. In preajma acestei aniversări şi la începutul noului an de studiu, centrul nostru universitar se prezintă cu noi şi însemnate realizări dobîrndite prin grija partidului care veghează continuu la dezvoltarea învăţămîntului superior. Faţă de cei aproape 8000 de studenţi cîţi au fost anul trecut, astăzi peste 10.000 de tineri, fii de muncitori, ţărani muncitori şi intelectuali, unii ei înşişi muncitori studiază, la cursurile de zi şi fără frecvenţă, în cele 11 institute de învăţămînt superior unde se vor bucura din plin de binefacerile ştiinţei şi culturii, vor primi o înaltă calificare, bogate şi temeinice cunoştinţe din cele mai diverse domenii. Pentru ei au fost înzestrate laboratoarele cu utilaje noi în pas cu tehnica cea mai avansată, pentru ei se vor da în folosinţă în acest an şcolar trei cămine spaţioase şi elegante cu o capacitate de 900 locuri şi va începe construirea unui nou complex cu alte trei cămine şi o cantină modernă. Lărgirea spaţiului de cazare permite ca 60 la sută dintre studenţi să beneficieze de locuri în cămine, la care se mai adaugă biblioteci bogate, pentru toţi studenţii, amfiteatre luminoase, ateliere ce le-au fost puse la dispoziţie. Acordînd cea mai mare atenţie ramurilor care pregătesc specialişti necesari economiei naţionale, traducînd în viaţă sarcinile mari trasate de cel de al III-lea Congres al P.M.R., au luat fiinţă în acest an, prin grija partidului nostru, secţii noi la majoritatea facultăţilor Institutului Politehnic. Amintim de pildă secţia de maşini termice şi motoare Diesel de la facultatea de mecanică, secţia de electroenergetică de la facultatea de Electrotehnică, cea de Tehnologia confecţiilor din piele de la industrie uşoară, grupa de specializare în domeniul compuşilor macromoleculari (fibre sintetice şi mase plastice) de la chimie industrială — toate menite să pregătească cadre pentru sectoare economice cu mari perspective de viitor. In domeniul agriculturii, încheierea în perspectivă apropiată a procesului de colectivizare, victoria relaţiilor de producţie socialiste la sate, mecanizarea şi chimizarea agriculturii etc. impun ridicarea nivelului profesional al oamenilor muncii de pe ogoare. Iată de ce, o atenţie deosebită se acordă pregătirii unui număr sporit ce ingineri agronomi care să propage în rîndurile ţărănimii muncitoare metodele agrotehnice avansate şi să lupte pentru aplicarea lor. Pentru continua ridicare a nivelului cultural al maselor largi Congresul al III-lea al PMR prevede, pe baza realizărilor dobîndite pînă în prezent, încheierea generalizării învăţămîntului de 7 ani şi trecerea treptată la învăţămîntul general de 8 ani. Pentru îndeplinirea acestei sarcini de seamă este nevoie şi de un număr sporit de cadre didactice. In acest scop s-au creeat şi în oraşul nostru condiţii prin noul profil al Institutului Pedagogic care are în prezent noi facultăţi şi prin scindarea facultăţii de filologie-istorie şi filosofie în două facultăţi diferite. Pentru ocrotirea sănătăţii publice care ocupă un loc important în preocupările statului nostru democrat,popular, Institutul de Medicină va dobîndi în acest an o secţie de stomatologie. De asemenea răspunzînd necesităţilor creeate de dezvoltarea impetuoasă a activităţii artistice, în oraşul nostru a luat fiinţă un Conservator ce va pregăti elementele talentate care se dedică artei pusă în slujba construirii socialismului şi a păcii. Cu totul nouă este orientarea tineretului în alegerea Viitoarei profesiuni, majoritatea îndreptîndu-se spre ramurile cele mai utile în perioada actuală, spre acele facultăţi către care simt că au cu adevărat vocaţie. Intre profilul şi structura învăţămîntului nostru superior şi cel din Romînia de altă dată este o deosebire radicală. Este deajurs să amintim că în 1938 din 26.000 de studenţi existenţi în Romînia, 30 la sută erau înscrişi la facultăţile de drept şi numai 14 la sută urmau învăţămîntul tehnic superior, iar 4 la sută învăţămîntul agronomic. Situaţia s-a schimbat fundamental în anii puterii populare şi este suficient să arătăm în acest sens că între 1955-1959 au fost pregătiţi în ţara noastră peste 54.000 specialişti dintre care 23.000 ingineri şi ingineri agronomi şi aproape 13.000 absolvenţi ai facultăţilor de matematică-fizică, chimie, geologie , geografie, biologie şi ştiinţe economice, iar numărul lor este în continuă creştere. In general, învăţămîntul nostru are ca trăsătură fundamentală legătura strinsă cu practica muncii constructive. Congresul al III-lea al P.M.R. arată din nou necesitatea strîngerii permanente a legăturilor şcolii cu producţia, cu viaţa, lucru ce constituie un principiu călăuzitor pentru organele şi lucrătorii din învăţămîntul nostru. Practica în producţie care este parte integrantă a procesului de învăţămînt este în acelaşi timp un mijloc însemnat în pregătirea studenţilor. De asemenea un rol de seamă îl are activitatea în cercurile ştiinţifice studenţeşti care creează deprinderi practice şi îi antrenează pe tineri la rezolvarea unor probleme concrete din industrie şi agricultură. In această direcţie s-au înregistrat însemnate progrese (Continuare în pag. 3-a) * 1 -4»» închiderea cursurilor şcolii de partid de şase luni Ieri a avut loc închiderea cursurilor de şase luni ale şcolii de partid din Iaşi la care au participat o nouă serie de secretari de organizaţii de bază şi alţi membri de partid din întreprinderile industriale ale regiunii noastre. Cu prilejul închiderii cursurilor a luat cuvîntul tovarăşul Vlad Stănescu, membru al Biroului Comitetului regional de partid. Tov. Vlad Stănescu a vorbit absolvenţilor despre actualele probleme ale vieţii internaţionale,, subliniind marea însemnătate a celei de a XV-a sesiuni a ONU, aportul adus de delegaţiile ţărilor socialiste, în frunte cu delegaţia Uniunii Sovietice, condusă de N.S. Hruşciov, la dezbaterea problemelor de însemnătate vitală pentru întreaga omenire — dezarmarea generală şi totală, coexistenţa paşnică, lichidarea colonialismului. De asemenea, tov. Vlad Stănescu a expus principalele probleme actuale ale construcţiei socialiste în ţara noastră reieşite din documentele Congresului al III-lea al PUR, şi a arătat absolvenţilor cum să muncească pentru aplicarea în practică a politicii partidului. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ *îfirnitiile zilei! Noutăți din cooperaţia meşteşugărească * Cooperativa „Solidaritatea“ Iaşi a deschis zilele acestea un nou centru de comandă pentru încălţăminte bărbătească şi de femei. Unitatea se află într-un focal situat pe str. Anastasie Panu nr. 66. * Săptămîna aceasta au fost puse în lucru la cooperativa „Munca manuală“ Iaşi două noi articole de artă populară: mileuri croşetate şi mileuri pictate. Noile articole sunt expuse în magazinul de artizanat al URCM din str. Ştefan cel Mare. Propuneri pentru produse noi în cadrul întreprinderii de industrie locală „Progresul“ —Iaşi a fost iniţiat de curînd în concurs: „Propuneri pentru produse noi, rentabile şi solicitate pe piaţă". Pînă în prezent numai la unitatea de centru a întreprinderii (secţia miciman), unii muncitori şi tehnicieni au făcut 15 asemenea propuneri. Manifestare culturală Nu de mult, biblioteca raională Vaslui, în colaborare cu casa raională de cultură au organizat o manifestare de popularizare a căr- I ţii. Cu acest prilej a fost prezen-t î tată recenzia romanului „Zilele săp- t I tămînii“ de D. R. Popescu. A ur- ţ i mat lectura unor fragmente reprefezentative din această carte. Muncitori fruntaşi Planul industrial pe cele 8 luni ale anului a fost realizat pe ramuri în proporţie de 88,5 la sută. Din cele 352 000 lei beneficii peste plan , angajamentul întreprinderii pe acest an pînă la sfîrşitul lui august s-au realizat 304.000 lei. Acestea sunt doar cîteva realizări ale muncitorilor de la întreprinderea economică Vasile Roaită — Vaslui. IN CLIŞEU: DE LA STINGĂ LA DREAPTA: strungarii Anghel Barbu, Costică Frunză, tîmplarii Ion Colea Constantin Radu şi Dumitru Moşneagu, muncitori fruntaşi ai întreprinderii. ’ Foto: I. GHEŢIU Dineul oferit de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cinstea reprezentanţilor la O. N. U. ai noilor state independente NEW YORK 30 — Corespondenţă specială: Joi seara, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, şeful delegaţiei R.P. Române la cea de-a XV-a sesiune a ONU, a oferit un dineu în cinstea reprezentanţilor noilor state independente, care au devenit membre ale ONU la actuala sesiune. La dineu au participat — Touragaba, ministrul Afacerilor Externe al Aiadului, Maurice Dejean, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Africa Centrală, Doudou Ihian, ministrul Afacerilor Externe al Senegalului, Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al Togoului, Francois Aplogan, ministrul de Finanțe al Dahomeyului, Mamadou Aw, ministrul Economiei al Republicii Mali, Hagi Farah Ali Omar, ministrul Economiei al Somaliei, Zenon Rossides, ambasador al Republicii Gipru, Louis Rakotomalala, ambasador al Republicii Malgaşe. De asemenea, au luat parte Ferdinand Oyono, reprezentantul permanent al Camerunului la ONU, Mathieu Ekra, membru în parlamentul Coastei de Fildeş, şi Albert Balima, director al Departamentului Politic din Ministerul Afacerilor Externe al Voltei Superioare. La dineu au participat tovarăşii: Ştefan Voitec, Leonte Răutu, Eduard Mezincescu, Silviu Brucan, precum şi tovarăşii Bazil Şerban, Mihai Magheru, Mircea Maliţa şi Stanciu Stoian. In timpul dineului s-a toastat pentru prietenia dintre poporul român şi popoarele ţărilor noi membre ale ONU, pentru dezvoltarea relaţiilor multilaterale între Republica Populară Romînă şi aceste ţări. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a toastat, spunînd, printre altele : „Permiteţi-mi prieteni, ca în numele guvernului român şi în numele meu personal să adresez prin dv. guvernelor şi popoarelor dv. cele mai bune urări de prosperitate. întrebuinţez cuvîntul prieten, pentru că noi considerăm că dv. sînteţi mai mult decît invitaţii noştri, sînteţi prietenii noştri. Ţara noastră, poporul şi guvernul român au urmărit cu multă simpatie şi au sprijinit lupta popoarelor dv. pentru libertate şi dreptul la o organizare statală de sine stătătoare, şi ne bucurăm din inimă de faptul că aţi obţinut, cu preţul luptei, independenţa. Lupta tuturor popoarelor din colonii pentru libertate și inde(Continuare în pag. 4-a) Convorbirea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej Fidel Castro cu NEW YORK 30 De la trimişii speciali B. Stoian şi Al. Gheorghiu, întotdeauna sesiunile Adunării Generale a ONU prilejuiesc, în afară de lucrările propriu-zise, şi numeroase întîlniri între delegaţii din diferite ţări, în cursul cărora au loc schimburi de vederi asupra problemelor sesiunii cît şi în legătură cu relaţiile reciproce. Cu atît mai mult acest lucru se manifestă la actuala sesiune cu cît ea a reunit un mare număr de conducători din multe ţări ale lumii. In cursul acestei săptămîni tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut întrevederi cu N. S. Hruşciov şi cu alţi conducători ai ţărilor socialiste. O îndelungată şi amicală convorbire a avut tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu premierul cuban, Fidel Gastro, în timpul dineului dat de premierul Nehru în cinstea şefilor delegaţiilor participante la sesiune. In cursul convorbirii, Fidel Gastro s-a interesat de evoluţia dezvoltării economiei ţării noastre. El a pus întrebări privind economia forestieră, industria petroliferă, organizarea şi rezultatele obţinute in domeniul agriculturii. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a răspuns pe larg la aceste întrebări şi s-a referit la rezultatele obţinute pînă în prezent şi la prevederile planului de şase ani în industriile siderurgică, petroliferă, chimică şi în domeniul agriculturii. Fidel Gastro a subliniat că aceste realizări prezintă un mare interes. La rîndul său, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a interesat de lupta poporului cuban pentru apărarea independenţei ţării şi dezvoltarea economiei. Şeful delegaţiei R.P. Române s-a ocupat de perspectivele dezvoltării schimburilor economice între cele două ţări. Tovarăşul Gheorghiu-Dej a arătat că la Havana vor sosi experţi economici romîni, care vor discuta concret această problemă. Premierul Fidel Castro a spus că a auzit despre frumuseţile ţării noastre şi s-a interesat de diferitele aspecte ale peisajului romînesc. El a declarat că acceptă invitaţia de a vizita în cursul anului viitor R.P. Romînă şi l-a invitat pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej să viziteze Guba. In timpul convorbirii a avut loc un schimb de păreri în legătură cu stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două țări. Cu gîndil şi fapta alături de solii păcii! Cuvîntul metalurgiştilor bîrlădeni Aspect de la adunarea ce a tare „Moldova“. Sute de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari de la fabrica de tricotaje „Moldova“ s-au adunat ieri să-şi manifeste deplina lor adeziune faţă de politica externă a ţării noastre, faţă de eforturile delegaţiei RPR la cea de a XV-a sesiune a Adunării Generale a ONU îndreptate spre consolidarea păcii în lume. A luat cuvîntul tov. Octav Baghiu — secretar al Comitetului orăşenesc de partid Iaşi. Subliniind importanţa uriaşă a actualei sesiuni a ONU, vorbitorul a scos în evidenţă propunerile de însemnătate istorică făcute de conducătorul delegaţiei sovietice, tovarăşul N. S .Hruşciov. Chemările lansate de către tovarăşul N. S. Hruşciov de la tribuna Adunării Generale în legătură cu lichidarea regimului colonial, cu rezolvarea problemei dezarmării generale şi totale au făcut ocolul pămîntului, însufleţind pe toţi oamenii dornici de pace şi progres. Cei care au luat apoi cuvîntul şi-au exprimat deplina lor adeziune la politica de pace a partidului şi guvernului nostru şi s-au angajat să sprijine prin succese în producţie această politică.(Continuare în pag. 3-a) Ieri după terminarea lucrului primului schimb, sute de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai fabricii de rulmenţi din Bîrlad s-au adunat pentru a-şi manifesta satisfacţia şi aprobarea deplină faţă de mesajul de pace, rostit în cadrul sesiunii ONU de către tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej. Tov. Şt. Dumitrescu, directorul fabricii, a arătat că poporul nostru îşi exprimă adeziunea totală faţă de activitatea desfăşurată in sprijinul păcii de delegaţia romînă la sesiunea ONU. Cuvîntarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la ONU este mesajul de pace transmis în numele întregului nostru popor muncitor. Au luat apoi cuvîntul forjorul Ion Angheluţă şi rectificatoarea Maria Murgoci. Forjorul I. Angheluţă a spus: „Gîndurile noastre sunt azi îndreptate spre actuala sesiune a ONU cu convingerea fermă că năzuinţele noastre de pace vor triumfa, că se va pune capăt războiului rece. Dorim să fie pace, pentru că avem planuri măreţe menite să ridice continuu bunăstarea poporului, planuri care pot fi realizate numai atunci cînd este pace“.Ing. Dumitru Fetea a înfăţişat şi el în cuvinte calde rostite din inimă, politica de pace a statului nostru şi şi-a manifestat bucuria că tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a făcut cunoscut lumii întregi dorinţa de pace a poporului nostru . De la tribuna ONU — a spus el — conducătorul delegaţiei române a vorbit şi despre succesele noastre în construirea unei vieţi fericite, aportul nostru la lupta pentru o pace trainică în întreaga lume. Cei prezenţi au hotărît în înche-' ierea adunării să trimită delegaţiei ţării noastre la a 15-a sesiune a Adunării Generale a ONU o moţiune a avut loc la fabrica de tricoFoto: G. PAUL îndemn spre noi realizări Muncitori ,tehnicieni, ingineri şi funcţionari din cadrul Complexului CFR Iaşi s-au adunat ieri după amiază în sala de festivităţi de la Rîpa Galbenă. Adunarea a fost deschisă de tov. Teodor Căluşer, secretar al Comitetului orăşenesc PMR, care a dat apoi cuvîntul tov. Ioan Budura, directorul Regionalei CFR Iaşi. Vorbitorul a scos în evidenţă importanţa istorică a actualei sesiuni a Adunării Generale a ONU, subliniind impresia puternică pe care au produs-o în întreaga lume, propunerile istorice făcute de tovarăşul N. S. Hruşciov în numele guvernului s tooretic, în problema dezarmării şi cu privire la lichidarea rămăşiţelor sistemului colonial. Tov. I. Budura a arătat, de asemenea însufleţirea, entuziasmul cu care oa-menii muncii din ţara noastră au primit documentul prin care conducătorul delegaţiei române la ONU, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, a exprimat năzuinţa de pace a poporului nostru. . Luînd apoi cuvîntul, I. Anton —, lăcătuş la revizia de vagoane dinistaţia Iaşi, a spus: „Cuvîntarea rostită de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la a 15-a sesiune a ONU, e pătrunsă de spiritul înaltei răspunderi faţă de rezolvarea constructivă a marilor probleme internaţionale. Ea constituie un document care ridică şi mai mult prestigiul ţării noastre în faţa popoarelor lumii, prin aceea că ea reflectă cu vigoare, cu argumente convingătoare, voinţa neclintită de pace a poporului român". Au mai luat cuvîntul C. Berică, secretarul comitetului de partid al Complexului CFRIaşi, G. Caranfil , impegat de mişcare în staţia Iaşi, ing. Al. Filioreanu, din Direcţia Regională CFR, şi alţii, care şi-au manifestat prin cuvinte calde aprobarea deplină faţă de activitatea delegaţiei R.P. Romîne la lucră (Continuare în pag. 3-a) Campania agricolă de toamnă în centrul atenţiei Veşti de pe ogoare de la corespondenţii voluntari Zoresc cu înserările Ajutaţi de mecanizatorii brigăzii a II-a a SMT-urii Iugani, membrii întovărăşirii agricole „23 August“ din Butea (Tg. Frumos) se străduiesc să execute la timp lucrările agricole de toamnă. Numai în trei zile au fost însămînţate cu grîu 100 ha. din cele aproape 600 ha. planificate. Pe măsură ce se eliberează terenurile de culturile tîrzii se trece la pregătirea terenului în vederea semănatului. Cu multă însufleţire muncesc tractoriştii Nanu V., Marica M., Gabor V. SOICAN DUMITRU Aproape 20.000 kg. sfeclă de zahăr în medie la ha. De curînd membrii gospodăriei agricole colective din satul Vineţeşti, comuna Olteneşti, raionul Huşi au terminat recoltatul sfeclei de zahăr de pe cele 10 ha. Producţia medie rezultată la ha. a fost de aproape 20.000 kg. O cantitate însemnată de sfeclă de zahăr a şi fost transportată la baza de recepţie. S-au evidenţiat în muncă colectiviştii : N. Busuioc, N. Manole, Toader R. Popa, Gh. V. Chitic, Gh. T. Chitic şi alţii. Insămînţează GR. MANOLE în epoca optimă Membrii gospodăriei colective „Drumul belşugului« din Giurcani (Murgeni) folosesc fiecare zi bună de lucru pentru însămînţarea la timp a culturilor de toamnă. Pînă zilele trecute ei însăminţaseră 52 ha. cu grîu, 10 ha. cu rapiţă, 20 ha. cu orz de toamnă. Printre fruntaşi la lucrările de sezon se numără Matei Balmuş, Proorocii C-tin şi alţi colectivişti. TEODOR HARDON Recoltă bogată de floarea soarelui Anul acesta, colectiviştii din satul Tabara raionul Iaşişi-au propus să obţină şi la cultura de floarea soarelui, o producţie sporită la ha. Pentru aceasta, ei au însămînţat la vreme, au prăşit ori de cîte ori a fost nevoie şi acum munca le-a fost răsplătită din plin. De pe suprafaţa de 50 ha. cu floarea soarelui s-au recoltat în medie la ha., cîte 1600 kg. sămînţă. Gospodăria a avut contractat cu statul 35.000 kg. floarea soarelui. Pentru a spori veniturile bănești, colectiviștii au propus consiliului de conducere să fie vîndută statului întreaga cantitate de floarea soarelui, rezultată din recolta acestui an. Amînări nejustificate GAG „Tudor Vladimirescu“ din satul Coroieni, raionul Huşi are planificat ca în toamna acestui an să însămânţeze o suprafaţă de ISO ha. cu grîu. Colectiviştii s-au pregătit din vreme în vederea acestei lucrări. Au schimbat la baza de recepţie grîul comun ce-l aveau, cu grîu de înaltă productivitate, Bulgaria 301. De asemeni sămînţa de grîu pe care o are gospodăria din lotul semincer este condiţionată. In acelaşi timp colectiviştii au dat zor şi cu eliberarea de culturile tîrzii a suprafeţelor destinate a fi însămînţate în această campanie. Terenul care a fost cultivat cu sfeclă de zahăr este în întregime eliberat, iar din cele 147 ha. cu porumb 120 sînt deja eliberate. Pentru a grăbi ritmul recoltărilor în special la porumb, colectiviştii au tăiat strujenii cu ştiuleţi cu tot, şi Lau cărat imediat la capăt de tarla. In sfîrşit toate măsurile pe care le preconizase consiliul de conducere al gospodăriei colective în vederea grăbirii şi a pregătirii campaniei de însămînţări au fost traduse în fapt. Tractoriştii din brigada SMT-ului Huşi condusă de Ene Mihai, aveau toate condiţiile să treacă la însămînţări. Din păcate, însă, şeful de brigadă a amînat de la o zi la alta această importantă lucrare, dînd prioritate altor lucrări, cum ar fi spre exemplu efectuarea unor transporturi la colectiva din Vineţeşti. Totodată tractoriştii repartizaţi să lucreze la această gospodărie nu au luat nici o măsură să pună la punct cele 2 semănători. Nici una din semănătorile repartizate la GAG din Coroieni nu putea să funcţioneze, avînd lipsă ba tuburi, ba diferite şuruburi, etc. O astfel de situaţie nu poate dăinui. Cu neîngăduitele amînări ale şefului de brigadă Ene Mihai, nu se poate asigura succesul campaniei de toamnă şi la această gospodărie. Conducerea SMT-ului trebuie să tragă la răspundere pe cei ce se fac vinovaţi. ÉLI —oOo— Adunarea de la Complexul şcolar Bârlad Numeroşi elevi, studenţi şi cadre didactice de la Complexul şcolar din Bîrlad Şi-au manifestat ieri adeziunea faţă de politica fermă şi consecventă de pace a ţărilor lagărului socialist în frunte cu URSS. Adunarea a fost deschisă de tov. Gh. Crăciun, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Bîrlad, care a dat cuvîntul tov. Grigore Ionescu, directorul complexului şcolar. Tov. Gr. Ionescu a vorbit despre însemnătatea sesiunii ONU, despre propunerile de uriaşă însemnătate făcute de tovarăşul N.S. Hruşciov. Vorbitorul a subliniat apoi deosebita impresie produsă în rîndul opiniei publice din lumea întreagă de cuvîntarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej de la tribuna ONU. Cu o mare însufleţire au luat apoi cuvîntul profesori, studenţi şi elevi. — Asigurăm pe iubitul conducător al poporului nostru, tovarăşul Gh.Gheorghiu-Dej — a spus profesorul M. Grimberg — că vom depune toate eforturile noastre îrr procesul de educare şi instruire a fiderilor, sprijinind astfel misiunea nobilă a delegaţiei patriei noastre. Studentul Doru Alexandru şi-a spus şi el gîndurile: ] — Cuvîntarea tovarăşului GH. Gheorghiu-Dej ne îndeamnă să munţim cu tot mai mult avînt pentru făurirea unei vieţi fericite. S-a dat apoi citire moţiunii adresate delegaţiei R. P. R. iar (0, g. ET*