Flacăra Iaşului, octombrie 1960 (Anul 16, nr. 4378-4403)
1960-10-01 / nr. 4378
Pag. 2-a Un spectacol reuşit oseara la . Ceea ce dă prospeţime actualului spectacol prezentat ieşenilor de Circul de stat din Bucureşti este colaborarea unor artişti din R. P. Polonă, R. P. Ungară şi R. S. Cehoslovacă. Elemente talentate ale genului din cele trei ţări prietene asigură în permanenţă programului un caracter divers; publicul asistă de fapt la o paradă a numerelor de circ, multe dintre ele şi inedite. Şi încă o calitate: majoritatea colectivului o formează tineretul, ceea ce face ca numerele să capete o evoluţie antrenantă şi calitativ sporită. Chiar din spectacolul prim am remarcat, în mod deosebit, siguranţa şi mai ales acurateţa execuţiilor în arenă, acestea formînd publicului impresia de lucru reuşit. De fapt, talentatul colectiv care şi-a intitulat spectacolul „O seară la Varşovia” demonstrează acum şi publicului ieşean posibilităţile sale relevate permanent de-a lungul unui recent turneu de la Pekin la Berlin. In arena foarte plăcut instalată asistăm iniţial la o trecere în revistă a artiştilor din cele trei ţări, întîlniţi într-un spectacol al prieteniei. Polonezii, ocupînd cea mai mare parte din program, demonstrează de fapt o artă cu multă vechime în ţara lor. Nimic nu lîncezeşte, măsura şi bunul gust fac din execuţii momente foarte plăcute. Ar fi nepotrivit dacă am omite un nume, două. Ianick şi Glawsky vin cu noutăţi în gimnastica la bambus aerian. Siguranţa mişcărilor la noile suporturi atribuite bambusului stîrneşte ropote de aplauze. Cele două Kozlowsky se impun la începutul programului prin agerimea cu care mînuiesc piesele în numărul intitulat antipod. Deşi ne sînt prezentate ,,numere clasice” ale genului, întîlnim la executanţi strădania de a le îmbogăţi pe acestea cu elemente noi, conferindu-le astfel note originale. Cvintetul Kozlovsky, într-un muzical pe perş, cei trei Lidu în numărul de acrobaţii, salturile la basculă ale celor patru Basta, jongleria prezentată de duo Stefansky, demonstrează acest lucru. La surprizele serii concurează în egală măsură Krawskowa cu dresură de urşi, Lena Blaskowa cu dresură de cîini, Trugkowski cu Arca lui Noe (dresură de păsări şi animale) Doris în numărul de iluzionism, cei doi jonglei Scepensky şi grupul de liliputani Anitas. Artiştii polonezi au în colegii lor din R. P. Ungară şi R. S. Cehoslovacă un partener de aceeaşi valoare. Tînărul G. Zsilak încîntă prin agerimea cu care ne prezintă un număr de jonglerie, iar cei doi Szilfak sînt foarte originali. Formaţia Bertis din R. S. Cehoslovacă execută cu multă măestrie numărul cu biciclete. Şi acum cîteva cuvinte despre comperatul spectacolului, Mircea M. Gheorghiu (regia artistică) a reuşit să confere programului destulă armonie. S-a servit în aceasta şi de umorul discret al comicului Novac, care dacă ar dispune de un text mai consistent ar avea de cîştigat. Orchestra siină în general bine. Ne-am fi aşteptat totuşi să-i surprindem mai multă precizie ritmnică In sfîrşit, cu destul aplomb ne prezintă numerele Al. Juan, de la Circul de stat din Bucureşti. Un spectacol curat, de calitate, care merită seară de seară aplauzele unei arene arhipline. VAL. GORIAN Un număr dificil care la urmă stîrneşte ropote de aplauze: cei cinci acrobaţi muzicali Kozlowsky componenţii unei originale orchestre. Graţia celor trei Lidu Foto: I.GHEŢIU Varşovia ORIZONTAL: 1. Fruct — Simţ pentru... fructe; 2. Operaţie pomicolă; 3. Măsură japoneză —■ Un vin bun; 4. In podgorii — Fructele o complectează ca desert; 5. Fac miere (sing.) — La jocul de table; 6. Apar... din pămînt — Cei mai răspîndiţi pomi fructiferi; 7. A face mănunchiuri —• întrebuinţare — Copac; 8. O parte dintr-un măr — Pictor român — Se extrage din un FRUCTE oile de cocos; 9. Fructul dintr-o zicală — Face escapade... la zmeură; 10. Cuţit pentru tăiat nucile de cocos — RâU în URSS; 11. Face legătura din casă cu grădina — Alt nume al piesei „Vulpea şi strugurii“ — Usturoi. VERTICAL: 1. Podoaba capilară din... livadă — „Mărul de lungă...“ poem de M. Bérnire — Emul; 2. Culoare în temă — Fruct exotic foarte aromat; 3. Patruped dobrogean — Oraş moldovean bogat în podgorii — O specie de crabi; 4. Făcută din nuci — Frunze de brad; 5. Podiş în Sudan—Fructe atinse de rouă.... toamnei; 6. Suportul propriu al murelor — Din lanţ — Un fruntaş; 7. Fructe trecute pe la fabrică — Pepenel — Negaţie; 8. Migdale care l-au inspirat pe Topîrceanu (sing.)—Operă de Planquette; 9. Locuinţa fructelor timpurii — Alt fruct exotic; 10. Poet sovietic, autorul poeziei: „Toamnă“ — Galiți; 11. Cu mere sau cu... biletele. V. RUGINA Reclamă americană Scriitorul american William Faulkner, laureat al premiului Nobel, este posesorul unei ferme. Omul de litere vinde lapte unui negustor de produse lactate. După cum relatează ziarul polonez , „Glos Pracy“, pentru asigurarea unei mai bune desfaceri, acest comerciant a fixat pe autocamionul care transportă mărfurile sale un afiş cu următorul cuprins: „Lapte şi unt obţinute de la vaci distinse cu premiul Nobel“. După cîte se spune, produsele se bucură de o deosebită căutare, deşi calitatea acestora nu pare a se fi resimţit în bine în urma „distincţiei“ cu care autoarele producţiei au fost gratificate de comerciant. 1 FL ASARA IASOLDT Ciorapii de nylon... şi televiziunea . Intr-unui din cartierele Londrei, în fiecare seară pe la orele 10, recepţiile aparatelor de televiziune erau tulburate atît de intens de paraziţi îneît deveneau imposibile de vizionat. Apoi, ca la un semn, paraziţii dispăreau brusc, totul reintrînd în normal. In urma investigaţiilor întreprinse s-a constatat că originea acestei anomalii pornea. .. de la ciorapii de nylon ! Astfel, în cartierul respectiv se află un« pensionat de fete care culcîndu-se în fiecare seară în jurul orei 10, îşi dezbrăr« cau, fireşte, şi ciorapii. (cu această) ocazie mulţimea cirapilor de nylon ), producea mici descărcări electrice care, răspîndindu-se în atmosferă, stînjeneau recepţiile de televiziune. Din minunile chimiei Săpun fără grăsimi naturale Vă place să fiţi curaţi! Gămaşa să fie albă, mîinile spălate! Dar pentru aceasta e nevoie de săpun, de mult săpun. Iar săpunul se face după cum ştiţi, din grăsimi şi sodă caustică. Soda caustică se face în uzine din sare. Sare avem munţi întregi. Dar grăsimea se obţine cu greu; trebuie cultivate, floarea soarelui, dovleacul, rapiţa, crescuţi porcii. Cită muncă. Şi apoi dacă aţi fi întrebaţi, ce preferaţi: nişte costiţa afumată, sau degete curate?, cu greu veţi renunţa la costiţă. Rămăşiţele, rezidurile, aşa numitele grăsimi tehnice sunt din ce în ce mai puţine faţă de cerinţe. Unde mai pui că şi ele pot fi azi rafinate, în mare parte şi folosite în alte scopuri. Oamenii de ştiinţă şi-au bătut mult capul cum să reducă consumul grăsimilor naturale şi să sporească totuşi producţia de săpun. Chimia modernă a găsit diferite mijloace noi pentru spălat din produsele petrolifere, iar un grup de cercetători români a elaborat cel mai modern şi economic mijloc de a produce un înlocuitor al grăsimilor pentru săpunuri d aşa numiţi acizi graşi din parafină. Intr-o instalaţie specială, din care o parte se află la adîncime in pămînt, se pompează parafină topită. In partea de la adîncime ea este supusă iradierii. Apoi prin parafina iradiată cu radiaţiile unor bare radioactive care nu se mai folosesc la reactorul nostru atomic, se trece un curent de oxigen. Are loc o reacţie chimică şi parafina se transformă în acizi graşi folosibili în industria săpunului. Medicamente cu atomi marcaţi Tratamentul modern al unor boli, ca şi cercetările privind efectele unor medicamente nu se mai pot lipsi azi de ajutorul izotopilor radioactivi, ai căror atomi, aşa, numiţi atomi marcaţi, pot fi urmăriţi în drumul lor prin organism. Atomul marcat plasat în molecula unui medicament îi dă acestuia noi proprietăţi suplimentare. Astfel la unele medicamente radiaţia devine mijloc de tratament. La altele posibilitatea de a urmări atomul marcat oferă medicului date privind durata trecerii medicamentului, localizarea şi acţiunea lui în organe. Medicamentele cu atomi marcaţi sînt folosite în tratarea cancerului. Se fabrică azi şi vitamine marcate. Ultrasunetul provoacă reacţii chimice In ultimii ani s-a observat că ultrasunetul provoacă numeroase transformări chimice. S-a propus chiar crearea unei ramuri speciale a chimiei care să fie denumită: fonochimia. Datorită acţiunii ultrasunetului asupra lichidelor, în acestea se formează nişte goluri — în anumite locuri se provoacă puternice destinderi, un fel de ruperi în lichid. Fenomenul acesta se numeşte cavitaţie, iar reacţiile chimice apar atunci cînd se produce acest fenomen. El se poate observa căci la temperatura obişnuită a camerei se observă o mişcare a bulelor de gaze în lichid, de parcă acesta ar fierbe. Prin ultrasonarea lichidelor se observă o accelerare a reacţiilor şi efecte de oxidare. Asupra substanţelor organice ultrasunetul exercită o puternică acţiune destructivă. In anumite condiţiuni el influenţează acţiunile de polimerizare, favorizează coagularea şi alte fenomene. Introducerea pe scară industrială a acestuia este deocamdată frînată de costul relativ ridicat al surselor de vibraţii ultrasoaore puternice. AL. PLAEŞU O plantă rezistentă la o temperatură de minus 253 grade La staţiunea de climă artificială din Moscova a fost pusă la punct o metodă de modificare a naturii plantelor, de adaptare a acestora la diferite condiţii de viaţă. Oamenii de ştiinţă au experimentat mărirea rezistenţei plantelor la frig, folosind un procedeu de înăsprire progresivă a climei. Pentru această experienţă a fost ales coacăzul negru, care în condiţii normale îngheaţă la minus 40 de grade. Clima a fost înăsprită şi s-a ajuns ca el să suporte o temperatură de... minus 253 grade. Observaţiile microscopice au permis să se stabilească că ghiaţa nu se formează în interiorul celulelor plantei, ci între aceste celule. Acesta ca urmare a înăspririi climei. Apa părăseşte celula înainte de a se face prea frig şi transformarea sa în ghiaţă nu se mai efectuează în interiorul protoplasmei ceea ce îi asigură o rezistenţă atît de mare la frig. Concluzia fiziologică cea mai importantă la care au ajuns oamenii de ştiinţă este că înăsprirea climei modifică particularităţile protoplasmei. In afară de aceasta, experienţa a demonstrat că numeroase plante pot fi puse în stare de rezistență la cele mai aspre condiții climaterice. —000— Unui pescar foarte priceput Omul ăsta pescuieşte Iute, cît ai zice... peste Epitaf unuia extrem de zgîrcit Cum îl ştiu zgîrcit sadea, Ei, la epigrama mea, Nici un.. . zîmbet, n-o să dea ! SIG. HOROVITZ Urţuia care degradează cărţile luate de la bibliotecă. Foile volumelor, Parc-au fost în lupte. Cazul este grăitor: Citește pe... lupte ! T. CONSTANTIN cuvinte —OOQ—• Fără cuvinte Nelu este vesel! Merge şi el doar la grădiniţă, alături de tovarăşii lui de joacă. Foto: GH. IOAN ST SÂNCĂ... * * Vrăbiile au îm* plinit recent un secol de cînd ele au „des* coperit“ America? At ceste păsărele au fost * aduse acolo de către coloniştii veniţi din Anglia, în scopul stîrpirii omizilor. * Dintre toate insectele cea mai iute zboară molia numită „ereteîe“? Ea desfăşoară o viteză pînă la 50 kilometri pe oră. Libelulele pot zbura cu viteza de 30 km. pe oră, bondarii cu 14 km, albinele cu 11, iar fluturii cu 10. Muștele zboară destul de încet, pînă la 6.4 km, pe oră. * Metalul cel mai răspîndit din interiorul pămîntului este alumíniumul? Intre celelalte minerreuri e! poate fi găsit în proporţie de 8 la sută, faţă de aurul care însumează doar 0,0000005 procente. * In viaţa grecilor şi romanilor, vînătoarea a jucat un rol Important. Primul ma- ♦ nual de vînătoare a ♦ apărut cu 4—5 seco- ♦ le înaintea erei noastre şi se datoreşte scriitorului grec Xenofont din Atena. A doua lucrare care a ajuns pînă în zilele noastre, a fost alcătuită de scriitorul și geograful Arian, care a scris-o în prima jumătate a sec. 2.1ea al erei noastre. A» Nr. 4378 Plite de gătit... la rece ! Institutul de studii şi cercetări în domeniul utilizării gazelor, al Academiei de Ştiinţe al RSS Ucrainene, în colaborare cu Institutul de studii în domeniul comerţului şi alimentaţiei publice, au elaborat şi construit un sistem nou de maşini de gătit, la rece. " In bucătăria cantinei de la uzina „Făurarii leninişti“ din Kiev a fost instalată nu demult o asemenea maşină. După aspect, ea se deosebeşte prea puţin de cele obişnuite. Insă la o examinare mai atentă se poate vedea că deşi, vasele sunt în plină fierbere, totuşi nu se remarcă nici urmă de foc, plita fiind rece. Explicaţia e că această maşină funcţionează cu raze infraroşii. In locul obişnuitei suprafeţe de fontă, există 12 secţii cu grătare metalice, dispuse deasupra unei plăci de ceramică în corpul căreia sunt montate termofoare de o construcţie specială. In aceste termofoare are loc arderea internă a gazelor, de pe urma căreia placa de ceramică emite razele infraroşii spre fundul vaselor cu mîncare. Iată de ce plita nu se încălzeşte niciodată, iar personalul bucătăriei nu resimte de loc căldura specifică acestei munci. Maşina mai prezintă avantajele că gazele se consumă de 5—6 ori mai puţin, fără a provoca nici un fel de miros, iar conţinutul vaselor fierbe de trei ori mai repede, decit pe o plită obişnuită. Modul ei de punere în funcţie este de asemenea original: simpla mînuire a reglatorului de gaze, declanșează simultan o scînteiere electrică care aprinde gazele din termofoare IN CLIȘEU: Plita e rece, dar mîncărurile fierb din plini.... Gardul e de vină! (Comedie tragî-comică — melodramatică în 2 acte vechi şi un peisaj trist) Acţiunea se petrece în zilele noastre la topitoria de cînepă din Vaslui. DECORURI: Magazia de instrumente. REGIZORI: Mihai Chiriac secretarul organizaţiei U.T.M. şi Constantin Păduraru, preşedintele comitetului sindical. REGIZOR SECUND: Arădoaie Domnica, responsabil cu munca culturală în comitetul U.T.M. MUZICA, pe melodia „Ce-am avut şi ce-am pierdut“. COREGRAFIA: Dansul ielelor în costume fantomă. La ridicarea cortinei personajele (un jazz, două acordeoane noi nouţe, două viori, o chitară, o balalaică, o mandolină şi cinci muzicuţe le gură) stau liniştite, acoperite de un strat gros de praf. Nimeni nu face vreo mişcare. Nimeni nu răsuflă. Spectatorii trebuie să aibă răbdare pînă cînd unul din personaje o să vorbească căci din toamna anului 1959 şi pînă în toamna care e pe sfîrşite, personajele noastre n-au scos nici un cuvînt, mai precis nici o notă. Salvarea va veni de la un vînt puternic care va pătrunde prin crăpăturile uşii şi va mişca de la locul ei chitara. Aceasta va cădea zgomotoasă. Mandolina se va speria și va începe să strige. Mandolina: — Mămico, mămicul mi-e frică ! Chitara : (care s-a lovit la strune) Sst ! Nu te speria ! Taci ! Trezeşti oamenii din somn. Ştii că jazzul e supărat foc pe noi. Mandolina: (care-şi revine) Cum, nu i-a trecut supărarea de acum un an ? Eu în locul lui aş fi fericită: de un an nimeni n-a bătut în pielea lui ! Chitara: Dar parcă ţie ţi-a mîngîiat cineva strunele de un an ? Un acordeon: Ce v-a apucat de pălăvrăgiţi ? Dormiţi acolo ! FOILETON O vioară : Ia lasă gura, că-ţi zbor clapele ! Alt acordeon: (se umflă în buriur) Care scîrţîie acolo ? Ia te uită la ea, a prins glas ! Dacă te aude Constantin Păduraru, preşedintele comitetului sindical, e vai de tine ! Balalaica: Ar trebui să fim recunoscători acestui om. E un mare binefăcător, nu ne deranjează cu nimic. Vioara a 2-a: Nu sunt de acord Cel mai cumsecade om este Mihai Chiriac. O bomboană, nu alta! Să vă spun: Zilele trecute a apărut un afiş: „Duminică la ora 14, în sala cantinei, se va citi o recenzie. Urmează dans“. Să vezi ce veselie pe muncitori. Fetele s-au gătit, băieţii s-au bărbierit frumos... Şi :- Ei, ce credeţi ? Socol Leonid, directorul fabricii n-a dat voie. Bucătăreasa a închis cantina şi a spus : „Dau cheia numai cu aprobarea directorului“. Chiriac s-a dus la director şi directorul i-a spus: „De ce n-aţi făcut gardul ? Dacă făceaţi gardul, dansaţi!“ Chiriac şi-a făcut autocritica şi muncitorii au plecat trişti acasă. Mandolina: Ce legătură are gardul cu dansul ? Vioara a 2-a: Știu eu ! Cică gardul ăsta trebuie să separe cantina de fabrică. Altfel nimeni nu dansează ! E o problemă de logică pe care tu, care ai început să ruginești, n-ai s-o pricepi niciodată ! In clipa aceea se aud cîteva tam-tamuri grozave şi jazzul se rostogoleşte de la locul lui. Toţi se retrag înspimîntaţi. E cel mai puternic moment din piesă. Ai impresia că în curînd va începe un adevărat măcel. Jazzul : (furios) Cine a vorbit ? Cine a deschis gura ? Cine ? De ce vă uzaţi... vorbind ? Nu vă daţi seama că valoraţi 12.000 lei în cap ? S-ar putea să treacă cineva pe lingă magazie şi să-şi aducă aminte de noi ! Vouă vă convine, nu bate nimeni în voi, dar în mine bate şi cu piciorul şi cu mîna ! Şi n-amn chef să mai cînt! Am uitat şi pentru ce mai sînt făcut ! Voi, probabil vreţi să aveţi soarta costumelor de dansuri şi cor ? Ele au costat 6000 lei şi acum sînt împrumutate la echipa artistică a Spitalului raional. Vreţi şi voi să intraţi pe mîini străine ? După un moment de reculegere, vioara intervine înduioşătoare. Vioara: Tăticule, nu te supăra, n-ai un arcuş ? Vreau să cînt o meilodie tristă pentru cei ce ne-au cumpărat... Jazzul: Nu ! Dacă vreţi să cîntăm ceva, cîntăm marşul funebru. 11 cîntăm pentru noi. Fiţi gata, una, două, trei ! I începe MS dureros marş funebru... (Cortină cade plîngînd) Din motive de doliu actul II mi mai are loc. TRAIAN CRAESCU P. S. Noi sperăm totuşi că regizorilor acestui „reuşit“ spectacol le va fi milă de cei 18.000 lei care zac în instrumente şi costume,, şi că cineva va da... tonul ca să se înceapă o adevărată activitate culturală. F