Flacăra Iaşului, noiembrie 1960 (Anul 16, nr. 4404-4429)
1960-11-01 / nr. 4404
. ANUL XVI, Nr. 4404 MARȚI I NOIEMBRIE 1960 4 PAGINI 20 BANI COMUNIAT In ziua de 31 octombrie ac., In sala d© şedinţe a Marii Adunări Naţionale, au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central all Partidului Muncitoresc Român. La plenară iau parte în afara membrilor şi membrilor supleanţi ai Comitetului Central, primii secretari şi secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comitete orăşeneşti şi raionale de partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale unor sfaturi populare orăşeneşti şi raionale, miniştri, miniştri adjuncţi şi secretari generali ai ministerelor, şefi ai secţiilor CC al PMR, conducerile centrale ale sindicatelor, UTM-ului şi ale altor organizaţii de masă, preşedinţii consiliilor regionale ale sindicatelor, directori şi secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oameni de ştiinţă, directori al institutelor de cercetări ştiinţifice şi de proiectări, redactori responsabili de ziare şi publicaţii, precum şi alţi activişti de partid, de stat şi din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. încheierea festivităţilor consacrate Centenarului Universităţii „Al. I. Cuza“ la Iaşi s-au încheiat duminică festivităţile consacrate împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Universităţii „Al. I. Cuza“. La adunarea ţinută cu acest prilej în aula festivă „Mihail Eminescu“ al Universităţii ieşene, au fost prezenţi tovarăşii: Elvira Cincu, membru supleant al C. G. al PMR, Simion Timofte, secretar al Comitetului regional Iaşi al PMR, Teodor Căluşer, secretar al Comitetului orăşenesc Iaşi al PMR, academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R.P. Romíné, rectori şi cadre didactice de la Universităţile „Al. I. Cuza“, „C.I. Parhon“ din Bucureşti, „Babeş- Bolyai“ din Cluj şi de la alte institute de învăţămînt superior din ţară, cadre ştiinţifice de la institute ale Academiei R. P. Romíne, oaspeţi de peste hotare, reprezentînd 37 universităţi din 23 de ţări, studenţi. In cuvîntul său de închidere a festivităţilor Centenarului, prof. Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ a spus printre altele: „ Zilele de sărbătoare în cinstea centenarului Universităţii „Al. I. Cuza“ au constituit o frumoasă şi importantă manifestare de simpatie şi de preţuire pentru Universitatea ieşeană, pentru cultura ţării noastre. Participarea la festivităţi a iubiţilor conducători de partid şi de stat a dat strălucire festivităţii centenarului Universităţii din Iaşi, strălucire care va scînteia în vremuri. Am trăit clipe din cele mai emoţionante şi unice în viaţa noastră atunci cînd Universităţii, pentru contribuţia adusă la îmbogăţirea tezaurului culturii şi ştiinţei din patria noastră, i s-a conferit înalta distincţie: „Steaua Republicii Populare Române “clasa I. Conştiinţa noastră a vibrat profund şi sîntem cu toţii pătrunşi de importanţa deosebită a atribuirii înaltelor distincţii celor mai valoroase cadre din rîndul corpului didactic şi a personalului tehnic şi administrativ: ele reprezintă o înaltă preţuire, îndemn şi îndatorire de a duce mai departe, mai bine şi fără preget munca noastră de înaltă răspundere. Desfăşurarea sărbătoririi centenarului a fost un prilej de a pune în lumină realizările Universităţii din Iaşi în decursul celor 100 de ani de existenţă. Universitatea a intrat în cel de al doilea veac al existenţei sale, în momentul cînd ţara noastră este în plin progres tehnico-material şi cultural, cînd întregul popor, sub conducerea Partidului Muncitoresc P poor Romîn, îşi înteţeşte eforturile în opera de desăvîrşire a construirii socialismului înpatria noastră. Universitatea din Iaşi este chemată să-şi aducă, contribuţia în formarea de cadre bine pregătite de profesori şi cercetători, la nivelul epocii în care trăim. Continuînd şi ridicînd peo treaptă superioară tradiţiile progresiste, ea îşi duce cu cinste la îndeplinire toate îndatoririle sale în ore didactice de la institutele de învăţămînt superior din întreaga ţară. Sesiunea ştiinţifică, prin tematica sa, prin valoarea comunicărilor făcute, a dovedit preocupări ştiinţifice de înalt nivel. In cadrul sesiunii care a durat 3 zile, au fost ţinute 396 de comunicări din domeniile: ştiinţei matematice, mecanică-fizică, ştiinţechimice, ştiinţe biologice şi agronomice, ştiinţe geografice şi geologice, ştiinţe medicale, ştiinţe filozofice, economice şi juridice, istorie, limbă şi literatură. Comunicările au fost elaborate de cadre de la universităţile din Iaşi, Bucureşti şi Cluj şi de la alte instituţii de învăţămînt superior şi ştiinţifice din Iaşi şi din ţară. Oaspeţii de peste hotare au prezentat 21 expuneri. Comunicările au fost audiate cu mult interes de către profesori, studenţi şi alţi invitaţi. Tuturor le aducem cele mai calde mulţumiri pentru contribuţia adusă la succesul sesiunii ştiinţifice. Vorbitorul a adus încă odată mulţumiri Partidului Muncitoresc Romín, Guvernului Republicii Populare Romíne, conducătorilor noştri dragi pentru sprijinul dat în dezvoltarea Universităţii, pentru înalta preţuire acordată. El a mulţumit de asemenea tuturor oaspeţilor din ţară şi de peste hotare participanţi la sărbătorirea Universităţii ieşene. In încheiere prof. Ion Creangă a spus: Cu avînt şi însufleţire, cadrele didactice, studenţii şi personalul tehnico-administrativ din Universitate, vor lupta permanent pentru a ridica prestigiul Universităţii ieşene tot mai sus, în îndeplinirea sarcinilor majore care-i revin. Apoi rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“, prof. Ion Creangă, a oferit în sala de consiliu a Universităţii un coktail în onoarea participanţilor din ţară şi de peste hotare, la festi pas cu realizările obţinute de clasa muncitoare. Sărbătorirea centenarului a fost însoţită de sesiunea ştiinţifică a Universităţii. La această sesiune au participat cu comunicări unii dintre oaspeţii din străinătate şi multe cavităţile Centenarului. Imagine din sală la încheierea festivităţilor tenarului Universităţii „AL . Cuza”, consacrate Cenfoto: G. PAUL Aspect de la coktailul dat in onoarea participanţilor la festivităţile Centenarului. foto: G. PAUL Excursie prin fără ieri dimineaţă oaspeţi de peste hotare care au participat la festivităţile Centenarului Universităţii din Iaşi, însoţiţi de prof. Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“, prof. dr. Jean Livescu, rectorul Universităţii I.C. I. Parhon“ şi de un grup de profesori universitari din Iași, am plecat într-o excursie prin tsria. mcs&jm Vizitele unor oaspeţi de peste hotare prin oraşul Iaşi In cursul dimineţii de duminică oaspeţi de peste hotare care au participat la festivităţile Centenarului Universităţii „Al I. Cuza“ au vizitat Institutul Agronomic şi Biblioteca Centrală Universitară. Rectorul Universităţii din Jena, prof. Dr. Otto Schwartz, a depus o coroană de flori la cimitirul „Eternitate“ în memoria eroilor români căzuţi în lupta împotriva fascismului. Programe artistice şi reanimi La Palatul Culturii din Iaşi, formaţii artistice ale Universităţii „Al. I. Cuza“, Institutului Agronomic, Institutului Politehnic, Atelierelor CFR „Ilie Pintilie“, Fabricii de antibiotice, orchestra de muzică populară „Doina Moldovei“, corul sindicatului de învăţamîrnt şi ■ cultură şi echipa de cimpoieri a căminului cultural din comuna Perieni, regiunea Iaşi, au oferit duminică după amiază un frumos program care s-a bucurat da tot Succes. In seara aceleiaşi zile, în holul mare al Universităţii „Al. I. Cuza" a avut loc o reuniune a cadrelor didactice şi studenţilor din centrul universitar Iaşi. In noua cantină studenţească „30 Decembrie", mii de tineri au luat parte la balul Centenarului. Reuniuni asemănătoare s-au mai desfăşurat la Casa de cultură a studenţilor şi la căminele studenţeşti, din oraşul Iaşi. Creşte marea familie a colectiviştilor După ce s-au strîns recoltele A sosit de mult şi toamna. Odată cu sosirea ei, au început să se strîngă de pe cîmp culturile tîrzii şi să se treacă la semănatul păioaselor. Au ieşit bine şi in acest an cu producţiile, întovărăşiţii din Topile, comuna Valea Seacă, raionul Paşcani, deşi condiţiile de climă au fost nu tocmai favorabile. La grîu, de pildă, ei au obţinut în medie la ha. 1.040 kg. boabe, la răsărită, 900 kg., la porumb peste 1.500 kg. întovărăşiţii din satul Topile au făcut şi vizite la gospodăriile colective, să vadă dacă colectiviştii sunt şi mai cîştigaţi decit ei. Intovgrăşitul N. I. Cojocaru a fost la colectiva din Mogoşeşti, Ion Buhai şi Gh. Ştirbu au rude pe la Cristeşti, iar unii întovărăşiţi s-au interesat de rezultatele pe care le-au obţinut în acest an, colectiviştii din Tătăruşi, comună vecină cu a lor. Colectiviştii, după cum s-au convins şi întovărăşiţii, au scos producţii şi mai mari la hectar. La gospodăria agricolă colectivă din Tătăruşi a rezultat în medie la hectar peste 1.700 kg. la grîu, peste 2.000 kg. la orz, la colectiva din Moţca peste 4.000 kg. porumb ştiuleţi la hectar, etc. Colectiviştii din Tătăruşi, de pildă, au primit în acest an ca avans de 40 la sută, pentru fiecare zi muncă, 1.500 kg. grîu, diferite legume şi zarzavaturi, cite 4 lei, etc. Colectiviştii trăiesc şi mai bine deoarece în gospodăria colectivă se obţin venituri şi mai mari. Gospodăriile colective din Tătăruşi, Moţca, Cristeşti, etc., au dezvoltat sectorul zootehnic, legumicol, au plantat pomi fructiferi care sporesc simţitor veniturile băneşti. Toate acestea au fost cunoscute de întovărăşiţii din Topile. După ce s-au strîns recoltele de pe cîmp, moş Gheorghe I. Garofa, de pildă, care este şi deputat în sfatul popular comunal, a stat de vorbă cu vecinii săi, cu Vasile Pîrlog, cu Gh. I. Panaite, cu Mărioara C. Niţă. — Hai sa facem şi noi cereri pentru colectivă. Eu unul sînt convins că am să fiu şi mai clştigat ca la întovărăşire. — La lucrul ăsta m-am gîndit şi eu, bădie Ghiţă, i-a spus Vasile Pîrlog. Petre Panaite, N. Bîrsan, P. I. Pleşcan, Mihai Loghin, Gh. Potîrnac şi mulţi ţărani muncitori din satul nostru au şi dat cereri de înscriere. — Eu, a spus moş Gheorghe Garofa, nu pot uita filmul ăla care ,,a jucat« la cinematograful din satul nostru şi care arăta fapte din colectiva unde e preşedintă Maria Zidaru. Ce bogăţie la colectiva aceea: cireadă de vaci cu lapte, turme de oi, de porci, cîrduri de păsări, satul cu case noi. Şi noi o ducem bine. Dar în gospodăria colectivă este mult mai bine. Tocmai de aceea am hotărît să dau şi eu cerere, a fost răspunsul lui Gh. I. Garofa. Odată cu moş Gh. I. Garofa s-au înscris în colectivă şi Vasile Pîrlog, şi Gh. I. Panaite, şi Marioara C. Niţu. Moş Gh. I. Garofa a adus in colectivă, atelajul şi aproape 6 ha. teren agricol. De curînd s-a inaugurat gospodăria colectivă din sat de la Topile care posedă peste 450 ha. teren agricol, multe animale de muncă, care, pluguri, etc. Colectiviştii l-au ales ca preşedinte pe Gh. D. P Ieşean. GH. GHINDA IN CLIŞEU: Pionierii luminează flori unui grup de colectivişti din Topite. Foto : I. A GHEŢIU oOo— La Lîngurari-Obîrşenî raionul Bîrlad întovărăşiţii au întemeiat o gospodărie agricolă colectivă Sub conducerea organizaţiilor de partid, gospodăriile agricole colective din raionul Bîrlad au obţinut succese de seamă în întărirea lor economico-organizatorică. Aşa bunăoară, gospodăria agricolă colectivă din satul Islaz a înregistrat în acest an o producţie medie la grîu de 2.020 kg. la hectar, colectiviştii din Ciocani şi Popeni au recoltat în medie 3.000 kg. ştiuleţi porumb la hectar, etc. Rezultatele înregistrate de gospodăriile agricole colective sunt exemple vii pentru ţăranii muncitori întovărăşiţi. Duminică un număr de 165 familii, membre ale întovărăşirii agricole „30 Decembrie“ din satul Lingurari, comuna Obîrşeni, raionul Bârlad, au hotărit să transforme întovărăşirea în gospodărie agricolă colectivă. Dintre acestea 45 familii de întovărăşiţi au depus cereri de înscriere în timpul inaugurării. Noua gospodărie colectivă care cuprinde tot satul, poartă denumirea de „7 Noiembrie“. Ea este cea de a 69-a gospodărie colectivă din raionul Bîrlad. Economii de materiale . Pentru anul acesta, muncitorii secției cazangerie a Atelierelor de reparat material rulant „Ilie Pintilie“ şi-au luat, printrealtele, angajamentul de a realiza, peste sarcina planificată, economii în valoare de 48.000 lei. Datorită unei preocupări, permanente a colectivului secţiei, pentru recuperarea unor cantităţi însemnate de piese şi materiale, acest angajament a fost depăşit. Astfel, valoarea economiilor realizate pînă la sfîrşitul lunii octombrie este mai mare cu 37.000 lei, decît angajamentul iniţial pentru anul în cura. 4.4:4444444444?» ■» 4. H Fier vechi pentru oţelării Răspunzînd chemării organizaţiei de partid, un număr de 45 de mecanici de locomotivă, fochişti, meseriaşi, tehnicieni şi ingineri din depoul CFR Iaşi, au întreprins o frumoasă acţiune în vederea colectării fierului vechi. Prestînd peste 315 ore muncă voluntară ei au colectat şi încărcat 33 tone fier vechi care a luat drumul oţelăriilor. In această muncă s-au evidenţiat comuniştii V. Paşalîc, Gh. Popa, Emil Botez, G. Bostoacă şi alţii. poo Oaspeţi străini, participanţi la Congresul sindicatelor din RPR în vizită prin ţară Delegaţiile Federaţiei Sindicala Mondiale şi ale sindicatelor din URSS, R. P. Chineză, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. F. Germană, Italia, R. P. Albania, R. P. Mongolă, Franţa şi R.P. Ungară, care au participat la lucrările celui de-al IV-lea Congres al Sindicatelor din R.P. Romînă au vizitat întreprinderea „Fructexport“ din Focşani şi gospodăria de stat Odobeşti. In seara aceleiaşi zile, delegaţiile de peste hotare au poposit în oraşul Bacău. Al doilea grup format din delegaţi ai sindicatelor din Anglia, Argentina, R.P. Bulgaria, Cipru, RPD Coreeană, Grecia, Guineea, Indonezia, Iran, RPF, Iugoslavia şi Uniunea Sud-Africană au vizitat rafinăria nr. 3 Teleajeri şi uzinele constructoare de utilaj petrolifer „1 Mai“ din Ploeşti. Oaspeţii au vizitat muzeul Doftana, iar seara s-au oprit la Sinaia—poo. Romanul „Baltagul“ în limba polonă VARŞOVIA 30. Corespondentul Agerpres transmite: Cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a lui Mihail Sadoveanu, Editura de stat poloneză (Piw) a editat românul „Baltagul“ sub titlul „Dispărutul“. Traducerea în limba poloneză aparţine lui Ramymund Florăns, cunoscut pentru numeroase alte traduceri din operele lui Sadoveanu, ca ■ şi ale altor scriitori romîni. Volumul, tipărit în condiţii grafice excepţionale, este însoţit de portretul maestrului şi o scurtă notă biografică. ANCHETAREMIA Ce propuneţi pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei ? Perfecţionarea şi extinderea unor metode industriale de construcţie Documentele celui de al IlI-lea Congres al partidului au pus în faţa constructorilor sarcina extinderii metodelor industriale de execuţie. In esenţă, acestea constau în creşterea gradului de mecanizare a muncii pe şantiere, în folosirea prefabricatelor mari, a precomprimatelor livrate şantierelor într-un grad de asamblare şi finisare mai avansat, folosirea panourilor mari — gata finisate, etc. Prin intensificarea industrializării construcţiilor, ca urmare a extinderii folosirii prefabricatelor şi a materialelor de mare eficienţă, se reduce simţitor durata de execuţie şi se asigură scăderea preţului de cost al lucrărilor. Aşadar, perfecţionarea şi extinderea metodelor industriale este una din căile principale pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei pe şantiere — direcţie principală spre care trebuie să ne îndreptăm eforturile. La lucrările de construcţii de locuinţe care se execută în momentul de faţă în oraşul nostru, viitorul aparţine metodelor de lucru care folosesc sistemul — pereţi de beton monolit şi panouri cu tegofilm (Piaţa Unirii, cvartalul „23 August“ şi alte şantiere) sistem care înlătură o serie de operaţii umede, precum şi a prefabricatelor mari care sosesc acum un număr sporit de la Roman. Soluţia constructivă folosită pe şantierul Bicaz unde lucrez este cea a pereţilor de beton monolit avînd plase de armături metalice. Metoda formării diafragmei de armătură cu ajutorul nodurilor legate cu sîrmă se dovedeşte a fi greoaie şi cu deficienţe de calitate. Spun aceasta, datorită faptului că la, turnarea betonului nodurile oscilează, deformînd diafragma și astfel și peretele iese uneori deformat necesitînd remedieri. Executarea armăturii metalice prin sudarea punctată, ar fi mult mai eficientă. Pe lingă faptul că productivitatea muncii ar creşte simţitori — munca a 4—5 legături fiind înlocuită de cea a unui singur sudor — şi calitatea diafragmei, prin îmbunătăţirea rigidităţii, ar fi net superioară. De asemenea consumul de sârmă pentru legare ar fi redus, total. Consider că aceasta este o problemă care poate fi rezolvată. De asemenea, pornind de la posibilităţile existente pentru folosirea pe scară mai largă a prefabricatelor , pe şantierul nostru, vom aplica o metodă nouă în construcţia scărilor. Treptele de la scările turnate monolit vor fi înlocuite cu trepte, prefabricate, gata mozaicate, pe care va trebui doar să le montăm. Deocamdată, aceste prefabricate vor fi executate direct pe şantierul nostru. Eficacitatea noii metode de construcţie a scărilor, folosind treptele prefabricate gata mozaicate, accelerează pe de o parte ritmul de execuţie şi îmbunătăţeşte calitativ lucrarea, iar pe de alta reduce simţitor preţul de cost al lucrării respective. Datorită faptului că această metodă poate fi aplicată pe mai toate şantierele, propun ca în baza experienţei noastre să se treacă la generalizarea folosirii scărilor cu trepte prefabricate. Desigur că şi mai bine ar fi dacă aceste prefabricate vor fi comandate ulterior la unităţile specializate, încă o problemă deosebit de importantă şi căreia consider că trebuie să i se acorde toată atenţia, este următoarea : Extinderea metodelor industriale de lucru, pe şantiere cum ar fi montarea prefabricatelor şi a precomprimatelor mari, precum şi montarea panourilor mari cu tegofilm, aşa cum demonstrează şi practica, s-ar putea face în condiţii mult mai bune dacă am avea oameni specializaţi. Este adevărat că schimbul de experienţă oferă un bun mijloc de deprindere a meseriei şi de perfecţionare. Totuşi, în condiţiile extinderii acestor metode industriale — pentru ca ritmul de lucru să fie susţinut, iar calitatea lucrărilor să nu lase de dorit — tot mai mulţi oameni trebuie instruiţi, ba chiar putem spune perfecţionaţi, în aceste domenii mai puţin accesibile. In acest scop, deschiderea cit mai grabnică de către TRG a unor cursuri de specializare în montarea prefabricatelor mari şi a precomprimatelor sau a panourilor cu tegofilm, consider că ar contribui la perfecţionarea şi extinderea metodelor industriale folosite pe şantierele de construcţii din oraşul nostru. Ing. MARCEL PATRAŞ de la Întreprinderea Nr. 3 Construcţii 1 Sărbătorirea 4 Zilei Institutului I Agronomic laşi . Ieri, a avut loc în Aula Institutului Agronomic „Ion Iones- cu de la Brad" laşi, festivitatea aniversării a 52 de ani de la înfiinţarea Institutului şi întîlnirea aniversară cu promoţia anului 1950 a Facultăţii de agricultură. „ La festivităţi, au luat parte reprezen- 4 tanţi ai Comitetului orăşenesc de partid 4 Iaşi, oameni de ştiinţă , ieşeni, , cadre didactice, studenţi. De asemenea, a partic pat şi o delegaţie de oameni de ştiinţă de la Institutul Agrono- 4 mic „M. V. Frunze" , din R.S.S. Moldove- 4 nească, condusă de tov. prof. Andrei Ti- 4 moşenko, director adfunct al institutului. ♦ A vorbit cu acest prilej tov. Emil Ro- 4 su, rectorul Institu♦ tulul Agronomic „Ion Alonescu de la Brad". ţ Participanţii la festi ♦ vitate au vizitat apoi laboratoarele şi expoziţia ce înfăţişează îndeosebi realizările obţinute în ultimii 10 ani în cadrul institutului. Festivităţile au luat sfîrşit prin prezentarea de către echipele artistice ale Institutului Agronomic a unui, frumos şi bogat program artistic. Condiţii tot mai bune de muncă Recent, cooperativa „Tehnolemn" a primit spre folosinţă încă o hală de producţie. Astfel, a fost dat integral în folosinţă noul complex de producţie al cooperativei, care cuprinde întreg fluxul tehnologic de producere a mobilei. In vederea asigurării unor condiţii cit mai bune de muncă la complexul de producţie a mobilei, au început aici lucrări de instalaţii pentru introducerea de încălzire centrală şi condiţionare a aerului. Mărfuri de sezon in ultimele două zile, în magazinele bîrlădene a fost pus în vînzare un bogat şi avariat sortiment de mărfuri de sezon. Astfel, în magazinelele de specialitate s-au pus în vînzare paltoane bărbăteşti, paltoane pentru femei, haine de blană şi haine textile îmblănite pentru copii, haine de piele De asemeni, magazinele au fost aprovizionate cu căciuli pentru copii şi bărbaţi, precum şi cu un variat sortiment de tricotaje . Noi unităţi „Igiena“ în curs de amenajare Zilele acestea au început lucrările de amenajare a trei noi unităţi „Igiena“ (pe str. Ada Marinescu, în apropierea Pieţii Sturzoaiei, la căminul de studenţi „AL I. Cuza" şi la IRISIaşi). L4.4444.4444.44“ ♦:4.4444444,4*.