Flacăra Iaşului, noiembrie 1960 (Anul 16, nr. 4404-4429)

1960-11-01 / nr. 4404

. ANUL XVI, Nr. 4404 MARȚI I NOIEMBRIE 1960 4 PAGINI 20 BANI COM­UNIAT In ziua de 31 octombrie ac., In sala d© şe­­­dinţe a Marii Adunări Naţionale, au început lucrăril­e plenarei lărgite a Comitetului Cen­tral all Partidului Muncitoresc Român. La plenară iau parte în afara membrilor şi m­embrilor supleanţi ai Comitetului Central, primii secretari şi secretari ai comitetelor re­gionale şi ai unor comitete orăşeneşti şi raiona­le de partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale unor sfaturi populare orăşeneşti şi raionale, miniştri, miniştri adjuncţi şi secretari generali ai minis­terelor, şefi ai secţiilor CC al PMR, conduce­rile centrale ale sindicatelor, UTM-ului şi ale altor organizaţii de masă, preşedinţii consili­ilor regionale ale sindicatelor, directori şi se­cretari de partid din marile întreprinderi, aca­demicieni, oameni de ştiinţă, directori al insti­tutelor de cercetări ştiinţifice şi de proiectări, redactori responsabili de ziare şi publicaţii, precum­ şi alţi activişti de partid, de stat şi din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de dez­voltare a economiei naționale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. încheierea festivităţilor consacrate Centenarului Universităţii „Al. I. Cuza“ la Iaşi s-au­ încheiat duminică fes­tivităţile consacrate împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Universităţii „Al. I. Cuza“. La adunarea ţinută cu acest prilej în aula festivă „Mihail Eminescu“ a­l Universităţii ieşene, au fost pre­zenţi tovarăşii: Elvira Cincu, mem­bru supleant al C. G. al PMR, Si­­mion Timofte, secretar al Comitetului regional Iaşi al P­MR, Teodor Călu­şer, secretar al Comitetului orăşenesc Iaşi al PMR, academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R.P. Ro­míné, rectori şi cadre didactice de la Universităţile „Al. I. Cuza“, „C.I. Parhon“ din Bucureşti, „Babeş- Bolyai“ din Cluj şi de la alte insti­tute de învăţămînt superior din ţară, cadre ştiinţifice de la institute ale Academiei R. P. Romíne, oaspeţi de peste hotare, reprezentînd 37 univer­sităţi din 23 de ţări, studenţi. In cuvîntul său de închidere a fes­tivităţilor Centenarului, prof. Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ a spus printre altele: „ Zilele de sărbătoare în cinstea centenarului Universităţii „Al. I. Cu­za“ au constituit o frumoasă şi im­portantă manifestare de simpatie şi de preţuire pentru Universitatea ie­şeană, pentru cultura ţării noastre. Participarea la festivităţi a iubi­­ţilor conducători de partid şi de stat a dat strălucire festivităţii centena­rului Universităţii din Iaşi, strălu­cire care va scînteia în vremuri. Am trăit clipe din cele mai emoţionante şi unice în viaţa noastră atunci cînd Universităţii, pentru contribuţia adu­­să la îmbogăţirea tezaurului culturii şi ştiinţei din patria noastră, i s-a conferit înalta distincţie: „Steaua Republicii Populare Române “clasa I. Conştiinţa noastră a vibrat profund şi sîntem cu toţii pătrunşi de impor­tanţa deosebită a atribuirii înaltelor distincţii celor mai valoroase cadre din rîndul corpului didactic şi a per­sonalului tehnic şi administrativ: ele reprezintă o înaltă preţuire, îndemn şi îndatorire de a duce mai departe, mai­ bine şi fără preget munca noas­tră de înaltă răspundere. Desfăşurarea sărbătoririi centena­rului a fost un prilej de a pune în lumină realizările Universităţii din Iaşi în decursul celor 100 de ani de existenţă. Universitatea a intrat în cel de al doilea veac al existenţei sale, în momentul cînd ţara noastră este în plin progres tehnico-material şi cultural, cînd întregul popor, sub conducerea Partidului Muncitoresc P poor Romîn, îşi înteţeşte eforturile în o­­pera de desăvîrşire­­ a construirii so­cialismului în­­patria noastră. Universitatea din Iaşi este chema­tă­­ să-şi aducă, contribuţia în forma­rea de cadre bine pregătite de pro­fesori şi cercetători, la nivelul epocii în care trăim. Continuînd şi ridicînd pe­­o treaptă superioară tradiţiile progresiste, ea îşi duce cu cinste la îndeplinire toate îndatoririle sale în ore didactice de la institutele de în­­văţămînt superior din întreaga ţară. Sesiunea ştiinţifică, prin tematica sa, prin valoarea­ comunicărilor făcute, a dovedit­­ preocupări ştiinţifice de înalt nivel. In cadrul sesiunii care a durat 3 zile, au fost ţinute 396 de comunicări din domeniile: ştiinţei matematice, mecanică-fizică, ştiinţe­­chimice, ştiinţe biologice şi agrono­mice, ştiinţe geografice­ şi geologice, ştiinţe medicale, ştiinţe filozofice, economice şi juridice, istorie, limbă şi literatură. Comunicările au fost elaborate de cadre de la universităţile din Iaşi, Bucureşti şi Cluj şi de la alte insti­tuţii de învăţămînt superior şi ştiin­ţifice din Iaşi şi din ţară. Oaspeţii de peste hotare au prezen­tat 21 expuneri. Comunicările au fost audiate cu mult interes de către pro­fesori, studenţi şi alţi invitaţi. Tutu­ror le aducem cele mai calde mul­ţumiri pentru contribuţia adusă la succesul sesiunii ştiinţifice. Vorbitorul a adus încă odată mul­ţumiri Partidului Muncitoresc Ro­mín, Guvernului Republicii Populare Romíne, conducătorilor noştri dragi pentru sprijinul dat în dezvoltarea Universităţii, pentru înalta preţuire acordată. El a mulţumit de asemenea tutu­ror oaspeţilor din ţară şi de peste hotare participanţi la sărbătorirea Universităţii ieşene. In încheiere prof. Ion Creangă a spus: Cu avînt şi însufleţire, cadrele didactice, studenţii şi personalul teh­­nico-administrativ din Universitate, vor lupta permanent pentru a ridica prestigiul Universităţii ieşene tot mai sus, în îndeplinirea sarcinilor ma­jore care-i revin. Apoi rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“, prof. Ion Creangă, a oferit în sala de consiliu a Universităţii un coktail în onoarea participanţilor din ţară şi de peste hotare, la festi­ pas cu realizările obţinute de­­ clasa muncitoare. Sărbătorirea centenarului a fost însoţită de sesiunea ştiinţifică a U­­niversităţii. La această sesiune au participat cu comunicări unii dintre oaspeţii din străinătate şi multe ca­­vităţile Centenarului. Imagine din sală la încheierea festivităţilor tenarului Universităţii „AL . Cuza”, consacrate Cen­­foto: G. PAUL Aspect de la coktailul dat in onoarea participanţilor la festivităţile Centenarului. foto: G. PAUL Excursie prin fără ieri dimineaţă oaspeţi de peste ho­tare care au participat la festivităţile Centenarului Universităţii din Iaşi, în­soţiţi de prof. Ion Creangă, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“, prof. dr. Jean Livescu, rectorul Universităţii I.C. I.­ Parhon“ şi de un grup de pro­fesori universitari din Iași, am­ plecat într-o excursie prin tsria. mcs&jm Vizitele unor oaspeţi de peste hotare prin oraşul Iaşi In cursul dimineţii de duminică oaspeţi de peste hotare care au partici­pat la festivităţile Centenarului Uni­­versităţii „Al I. Cuza“ au vizitat In­stitutul Agronomic şi Biblioteca Centrală Universitară. Rectorul Universităţii din Jena, prof. Dr. Otto Schwartz, a depus o coroană de flori la cimitirul „Eternitate“ în me­moria eroilor români căzuţi în lupta împotriva fascismului. Programe artistice şi reanimi La Palatul Culturii din Iaşi, for­­maţii artistice ale Universităţii „Al. I. Cuza“, Institutului Agronomic,­­ In­stitutului Politehnic, Atelierelor CFR „Ilie Pintilie“, Fabricii de antibiotice, orchestra de­ muzică populară „Doina Moldovei“, corul sindicatului de în­­văţamîrnt şi ■ cultură şi echipa de cim­­poieri a căminului cultural din co­muna Perieni, regiunea Iaşi, au o­­ferit duminică după amiază un fru­mos program care s-a bucurat da tot Succes. In seara aceleiaşi zile, în holul mare al Universităţii „Al. I. Cuza" a avut loc o reuniune a cadrelor didactice şi studenţilor din centrul universitar Iaşi. In noua cantină studenţească „30 Decembrie",­­ mii de tineri au luat parte la balul Centenarului. Reuniuni asemănătoare s-au mai desfăşurat la Casa de cultură a studenţilor şi la căminele studenţeşti, din oraşul Iaşi. Creşte marea familie a colectiviştilor După ce s-au strîns recoltele A sosit de mult şi toamna. Odată cu sosirea ei, au început să se strîn­­gă de pe cîmp culturile tîrzii şi să se treacă la semănatul păioaselor. Au ieşit bine şi in acest an cu producţiile, întovărăşiţii din Topile, comuna Valea Seacă, raionul Paşcani, deşi condiţiile de climă au fost nu tocmai favorabile. La grîu, de pildă, ei au obţinut în medie la ha. 1.040 kg. boabe, la răsă­rită, 900 kg., la porumb peste 1.500 kg. întovărăşiţii din satul Topile au fă­cut şi vizite la gospodăriile colective, să vadă dacă colectiviştii sunt şi mai cîştigaţi decit ei. Intovgrăşitul N. I. Cojocaru a fost la colectiva din Mo­­goşeşti, Ion Buhai şi Gh. Ştirbu au rude pe la Cristeşti, iar unii înto­vărăşiţi s-au interesat de rezultatele pe care le-au obţinut în acest an, co­lectiviştii din Tătăruşi, comună vecină cu a lor. Colectiviştii, după cum s-au con­­vins şi întovărăşiţii, au scos producţii şi mai mari la hectar. La gospodăria agricolă colectivă din Tătăruşi a re­zultat în medie la hectar peste 1.700 kg. la grîu, peste 2.000 kg. la orz, la colectiva din Moţca peste 4.000 kg­. porumb ştiuleţi la hectar, etc. Colecti­viştii din Tătăruşi, de pildă, au primit în acest an ca avans de 40 la sută, pentru fiecare zi muncă, 1.500 kg. grîu, diferite legume şi zarzavaturi, cite 4 lei, etc. Colectiviştii trăiesc şi mai bine de­­­­oarece în gospodăria colectivă se ob­ţin venituri şi mai mari. Gospodăriile colective din Tătăruşi, Moţca, Cristeşti, etc., au dezvoltat sectorul zootehnic, legumicol, au plantat pomi fructiferi care sporesc simţitor veniturile bă­neşti. Toate acestea au fost cunoscute de întovărăşiţii din Topile. După ce s-au strîns recoltele de pe cîmp, moş Gheorghe I. Garofa, de pildă, care este şi deputat în sfatul popular comunal, a stat de vorbă cu vecinii săi, cu Vasile Pîrlog, cu Gh. I. Panaite, cu Mărioara C. Niţă. — Hai sa facem şi noi cereri pen­­tru colectivă. Eu unul sînt convins că am să fiu şi mai clştigat ca la întovă­răşire. — La lucrul ăsta m-am gîndit şi eu, bădie Ghiţă, i-a spus Vasile Pîrlog. Petre Panaite, N. Bîrsan, P. I. Pleş­­can, Mihai Loghin, Gh. Potîrnac şi mulţi ţărani muncitori din satul nos­tru au şi dat cereri de înscriere. — Eu, a spus moş Gheorghe Garo­fa, nu pot uita filmul ăla care ,,a jucat« la cinematograful din satul nostru şi care arăta fapte din colectiva unde e preşedintă Maria Zidaru. Ce bogăţie la colectiva aceea: cireadă de vaci cu lapte, turme de oi, de porci, cîrduri de păsări, satul cu case noi. Şi noi o ducem bine. Dar în gospodăria colec­tivă este mult mai bine. Tocmai de aceea am hotărît să dau şi eu cerere, a fost răspunsul lui Gh. I. Garofa. Odată cu moş Gh. I. Garofa s-au înscris în colectivă şi Vasile Pîrlog, şi Gh. I. Panaite, şi Marioara C. Niţu. Moş Gh. I. Garofa a adus in colecti­vă, atelajul şi aproape 6 ha. te­ren agricol. De curînd s-a inaugurat gospodă­ria colectivă din sat de la Topile care posedă peste 450 ha. teren agricol, multe animale de muncă, care, pluguri, etc. Colectiviştii l-au ales ca preşedin­te pe Gh. D. P Ieşean. GH. GHINDA IN CLIŞEU: Pionierii luminează flori unui grup de colectivişti din Topite. Foto : I. A GHEŢIU ­oOo— La Lîngurari-Obîrşenî raionul Bîrlad întovărăşiţii au întemeiat o gospodărie agricolă colectivă Sub conducerea organizaţiilor de partid, gospodăriile agricole colective din raionul Bîrlad au obţinut succese de seamă în în­tărirea lor economico-organiza­­torică. Aşa bunăoară, gos­podăria agricolă colectivă din satul Islaz a înregistrat în acest an o producţie medie la grîu de 2.020 kg. la hectar, colecti­viştii din Ciocani şi Popeni au recoltat în medie 3.000 kg. ştiu­leţi porumb la hectar, etc. Rezultatele înregistrate de gospodăriile agricole colective sunt exemple vii pentru ţăranii muncitori întovărăşiţi. Duminică un număr de 165 familii, mem­bre ale întovărăşirii agricole „30 Decembrie“ din satul Lingurari, comuna Obîrşeni, raionul Bâr­lad, au hotărit să transforme întovărăşirea în gospodărie a­­gricolă colectivă. Dintre acestea 45 familii de întovărăşiţi au depus cereri de înscriere în timpul inaugurării. Noua gospo­dărie colectivă care cuprinde tot satul, poartă denumirea de „7 Noiembrie“. Ea este cea de a 69-a gospodărie colectivă din raionul Bîrlad. Economii de materiale . Pentru anul acesta, muncitorii sec­ției cazangerie a Atelierelor de re­parat material rulant „Ilie Pin­tilie“ şi-au luat, printre­­altele, an­gajamentul de a realiza, peste sar­cina planificată, economii în valoare de 48.000 lei. Datorită unei preocu­pări, permanente a­ colectivului sec­ţiei, pentru recuperarea unor canti­tăţi însemnate de piese şi materiale, acest angajament a fost depăşit. Astfel, valoarea economiilor reali­zate pînă la sfîrşitul lunii octombrie este mai mare cu 37.000 lei, decît angajamentul iniţial pentru anul în cura. 4.4:4­4­444444­44?» ■» 4. H Fier vechi pentru oţelării Răspunzînd chemării organizaţiei de partid, un număr de 45 de mecanici de locomotivă, fochişti, meseriaşi, tehnicieni şi ingineri din depoul CFR Iaşi, au întreprins o frumoasă ac­­­ţiune în vederea colectării fierului vechi. Prestînd peste 315 ore muncă voluntară ei au colectat şi încărcat 33­ tone fier vechi care a luat drumul oţe­­­­lăriilor. In această muncă s-au evidenţiat comuniştii V. Paşalîc, Gh. Popa, Emil Botez, G. Bostoacă şi alţii. poo Oaspeţi străini, participanţi la Congresul sindicatelor din RPR­ în vizită prin ţară Delegaţiile Federaţiei Sindicala Mondiale şi ale sindicatelor din URSS, R. P. Chineză, R. S. Cehos­lovacă, R. D. Germană, R. F. Germa­nă, Italia, R. P. Albania, R. P. Mon­golă, Franţa şi R.P. Ungară, care au participat la lucrările celui de-al IV-lea Congres al Sindicatelor din R.P. Romînă au vizitat întreprinde­rea „Fructexport“ din Focşani şi gospodăria de stat Odobeşti. In seara aceleiaşi zile, delegaţiile de peste hotare au poposit în oraşul Bacău. Al doilea grup format din delegaţi ai sindicatelor din Anglia, Argentina, R.P. Bulgaria, Cipru, RPD Coreeană, Grecia, Guineea, Indonezia, Iran, RPF, Iugoslavia şi Uniunea Sud-Africană au vizitat rafinăria nr. 3 Teleajeri şi uzinele constructoare de utilaj pe­trolifer „1 Mai“ din Ploeşti. Oaspeţii au vizitat muzeul Doftana, iar seara s-au oprit la Sinaia­­—poo. Romanul „Baltagul“ în limba polonă VARŞOVIA 30. Corespondentul A­­gerpres transmite: Cu prilejul celei de-a 80-a aniver­sări a lui Mihail Sadoveanu, Editura de stat poloneză (Piw) a editat ro­­mânul „Baltagul“ sub titlul „Dispă­rutul“. Traducerea în limba poloneză aparţine lui Ramymund Florăns, cu­­noscut pentru numeroase alte tradu­ceri din operele lui Sadoveanu, ca ■ şi ale altor scriitori romîni. Volumul, tipărit în condiţii grafice excepţionale, este însoţit de portretul maestrului şi o scurtă notă biografică. ANCHETA­R­EMIA Ce propuneţi pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei ? Perfecţionarea şi extinderea unor metode industriale de construcţie Documentele celui de al IlI-lea Congres al partidului au pus în faţa constructorilor sarcina extinderii me­todelor industriale de execuţie. In esenţă, acestea constau în creşterea gradului de mecanizare a muncii pe şantiere, în folosirea prefabricatelor mari, a precomprimatelor livrate şan­tierelor într-un grad de asamblare şi finisare mai avansat, folosirea panou­rilor mari — gata finisate, etc. Prin intensificarea industrializării construcţiilor, ca urmare a extinderii folosirii prefabricatelor şi a materia­lelor de mare eficienţă, se reduce simţitor durata de execuţie şi se asi­gură scăderea preţului de cost al lu­crărilor. Aşa­dar, perfecţionarea şi extinderea metodelor industriale este una din căile principale pentru ridi­carea nivelului tehnic al producţiei pe şantiere — direcţie principală spre care trebuie să ne îndreptăm efortu­rile. La lucrările de construcţii de lo­cuinţe care se execută în momentul de faţă în oraşul nostru, viitorul a­­parţine metodelor de lucru care folo­sesc sistemul — pereţi de beton mo­nolit şi panouri cu tegofilm (Piaţa Unirii, cvartalul „23 August“ şi alte şantiere) sistem care înlătură o serie de operaţii umede,­ precum şi a pre­fabricatelor mari care sosesc acum un număr sporit de la Roman. Soluţia constructivă folosită pe şantierul Bicaz unde lucrez este cea a pereţilor de beton monolit avînd plase de armături metalice. Metoda formării diafragmei de armătură cu ajutorul nodurilor legate cu sîrmă se­ dovedeşte a­ fi greoaie şi cu defi­cienţe de­­ calitate. Spun aceasta, da­torită faptului că la, turnarea betonu­lui nodurile oscilează, deformînd dia­fragma și astfel și peretele iese­­ une­ori deformat necesitînd remedieri. E­­xecutarea armăturii metalice prin su­darea punctată, ar fi mult mai efici­entă. Pe lingă faptul că productivi­tatea muncii ar creşte simţitori — munca a 4—5 legături fiind înlocuită de cea a unui singur sudor — şi ca­litatea diafragmei, prin îmbunătăţirea rigidităţii, ar fi net superioară. De a­­semenea consumul de sârmă pentru legare ar­ fi redus, total. Consider că aceasta este o problemă care poate fi rezolvată. De asemenea, pornind de la posi­bilităţile existente pentru folosirea pe scară mai largă a prefabricatelor , pe şantierul nostru, vom aplica o metodă nouă­ în construcţia scărilor. Treptele de la scările turnate monolit vor fi înlocuite cu trepte, prefabricate, gata mozaicate, pe care va trebui doar să le montăm. Deocamdată, aceste pre­fabricate vor fi executate direct pe şantierul nostru. Eficacitatea noii me­tode de construcţie a scărilor, folo­sind treptele prefabricate gata mozai­­cate, accelerează pe de o parte ritmul de execuţie şi îmbunătăţeşte calitativ lucrarea, iar pe de alta reduce sim­ţitor preţul de cost al lucrării­ respec­tive. Datorită faptului că această me­todă poate fi aplicată pe mai toate şantierele, propun ca în baza expe­rienţei noastre să se treacă la gene­ralizarea folosirii scărilor cu­­ trepte prefabricate. Desigur că şi mai bine ar fi dacă aceste prefabricate vor fi comandate ulterior la unităţile specia­lizate, încă o problemă deosebit de im­portantă şi căreia consider că trebuie să i se acorde toată atenţia, este­­ ur­mătoarea : Extinderea metodelor in­dustriale­­ de lucru, pe şantiere cum ar fi montarea prefabricatelor şi a pre­comprimatelor mari, precum şi mon­tarea panourilor mari cu tegofilm, aşa cum demonstrează şi practica, s-ar putea face în condiţii mult mai bune dacă am avea oameni specia­lizaţi. Este adevărat că schimbul de experienţă oferă un bun mijloc de de­prindere a meseriei şi de perfecţio­nare. Totuşi, în condiţiile extinderii a­­cestor metode industriale — pentru ca ritmul de lucru să fie susţinut, iar calitatea lucrărilor să nu lase de do­rit — tot mai mulţi oameni trebuie instruiţi, ba chiar putem spune per­fecţionaţi, în aceste domenii mai pu­ţin accesibile. In acest scop, deschi­derea cit mai grabnică de către TRG a unor cursuri de specializare în montarea prefabricatelor mari şi a precomprimatelor sau a panourilor cu tegofilm, consider că ar contribui la perfecţionarea şi extinderea metodelor industriale folosite pe şantierele de construcţii din­ oraşul nostru. Ing. MARCEL PATRAŞ de la Întreprinderea Nr. 3 Construcţii 1 Sărbătorirea 4 Zilei Institutului I Agronomic laşi . Ieri, a avut loc în­­ Aula Institutului A­­­­gronomic „Ion Iones-­­ cu de la Brad" laşi, festivitatea aniversă­rii a 52 de ani de la înfiinţarea Institu­tului şi întîlnirea ani­versară cu promoţia­­ anului 1950 a Facul­­t­­ăţii de agricultură. „ La festivităţi, au­­ luat parte­­ reprezen- 4 tanţi ai Comitetului­­ orăşenesc de partid 4 Iaşi, oameni de şti­­­­inţă , ieşeni, , cadre­­ didactice,­ studenţi. De­­ asemenea, a partic pat şi o delegaţie de oameni de ştiinţă de­­ la Institutul Agrono- 4 mic „M. V. Frunze" , din R.S.S. Moldove- 4 nească, condusă de­­ tov. prof. Andrei Ti- 4 moşenko, director ad­­f­­unct al institutului. ♦ A vorbit cu acest­­ prilej tov. Emil Ro- 4 su, rectorul Institu­♦ tulul Agronomic „Ion A­lonescu de la Brad". ţ Participanţii la festi ♦ vitate au vizitat a­­poi laboratoarele şi expoziţia ce înfăţişea­ză îndeosebi realiză­rile obţinute în ulti­mii 10 ani în cadrul institutului. Festivităţile au luat sfîrşit prin prezenta­rea de către echipele artistice ale Institu­tului Agronomic a u­­nui, frumos şi bogat program artistic. Condiţii tot mai bune de muncă Recent, cooperativa „Tehnolemn" a primit spre folosinţă încă o hală de producţie. Astfel, a fost dat in­tegral în folosinţă noul complex de pro­ducţie al cooperativei, care cuprinde întreg fluxul tehnologic de producere a mobilei. In vederea asigură­rii unor condiţii cit mai bune de muncă la complexul de pro­ducţie a mobilei, au început aici lucrări de instalaţii pentru introducerea de în­călzire centrală şi condiţionare a aeru­lui. Mărfuri de sezon in ultimele două­­ zile, în magazinele­­ bîrlădene a fost pus în­­ vînzare un bogat şi a­variat sortiment de­­ mărfuri de sezon.­­ Astfel, în magazinel­e­le de specialitate s-au pus în vînzare pal­toane bărbăteşti, pal­toane pentru femei, haine de blană şi hai­ne textile îmblănite pentru copii, haine de piele De asemeni, maga­zinele au fost apro­vizionate cu căciuli pentru copii şi băr­baţi, precum şi cu un variat sortiment de tricotaje . Noi unităţi „Igiena“ în curs de amenajare Zilele acestea au în­ceput lucrările de a­­menajare a trei noi­­ unităţi „Igiena“ (pe­­ str. Ada Marinescu, în apropierea Pieţii Sturzoaiei, la cămi­nul de studenţi „AL I. Cuza" şi la IRIS­­Iaşi). L4.­4444.4444.44“ ♦:4.4444444,4*.

Next