Flacăra Iaşului, aprilie 1961 (Anul 17, nr. 4534-4559)

1961-04-01 / nr. 4534

»16'­I­O­T­E­C­A CENTRAL­A USTVSIMITARA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL I ANUL XVI, Nr. 4534 SIMBATA 1 APRILIE 1961 1^­4 PROINI M BANI Mai multă atenţie lucrărilor pentru menţinerea apei în sol şi arăturilor de primăvară!­­ ■ ■ - ■ ■ ■­­ ...... Prin cîteva comune din raionul Iaşi Ne aflăm în plină campanie. Timpul se menţine frumos şi pe ogoare se poate executa în bune condiţii grăpaţul, aratul, insăminţatul etc. Iată cum se desfăşoară lucrările agricole de primăvară în cîteva comune din raionul Iaşi. Hărnicie De cînd s-a făcut timpul frumos colectiviştii din satele Soloneţ, Bivo­lari, Tabăra, comuna Bivolari, nu mai contenesc cu muncile cîmpului. In­­sămînţările din urgenţa I-a sînt ter­minate. Terenul arat din toamnă şi pe care urmează să se însămînţeze porumbul pentru boabe, porumbul pentru siloz şi celelalte culturi a fost grăpat la timpul potrivit pentru ca apa din sol să nu se evapore. Acum tractoarele şi atelajele continuă să facă arături. Din planul de 780 ha., gospodăriile colective au arat în a­­ceasta primăvară peste 500 ha. La fel de bine merg treburile şi la Popeşti şi la Leţcani şi în multe alte părţi. La Popeşti, bunăoară, s-au arat în această primăvară a­­proape 800 ha., s-au însămînţat 14 ha. cu ovăz, 7 ha. cu mazăre, 90 ha. cu sfeclă de zahăr, 5 ha. cu cartofi, 5 ha. cu sfeclă furajeră­ Rezultatele frumoase pe care colectiviştii şi în­tovărăşiţii din Popeşti, Bivolari, Leţ­cani, etc., le-au obţinut în această campanie, sînt rodul unei bune orga­nizări a muncii şi al activităţii poli­tice pe care o desfăşoară organiza­ţiile de partid din unităţile agricole socialist-cooperatiste din aceste co­mune. Răsună cîntecul în vie Anul trecut, colectiviştii din Co­­snarna au realizat din cultura viţei de vie un venit bănesc de peste 350.000 lei. Gospodăria colectivă are un sector viti-pomicol dezvoltat. Viţa de vie se întinde pe 36 ha, iar liva­da pe alte cîteva zeci de hectare. De cîteva zile la vie lucrează cei mai mulţi dintre colectivişti. După ce viţa de vie a fost dezgropată, s-a trecut imediat la tăiat. Această ultimă lu­crare s-a executat pînă acum pe a­­proape 20 ha. Printre cei mai harnici colectivişti care lucrează acum la vie se află comunistul Zaharia Griţcu, Nicolae Ichim, Gheorghe Ioniţă, Va­sile Ichim. In vie se dă zor cu lucrul. Ţăcăni­tul foarfecelor nu conteneşte toată ziua şi din cînd în cînd în via co­lectiviştilor de pe dealurile Comarnei răsună cîntecul bucuriei. Colectiviştii din Comarna sînt fruntaşi şi cu exe­cutarea celorlalte lucrări agricole de primăvară. Au fost terminate însă­­mînţările din urgenţa I-a, grăpaţul culturilor şi arăturilor de toamnă, iar acum se execută arături pe ultimele hectare rămase nearate din toamnă. Au rămas pe hîrtie înainte de a se începe campania agricolă de primăvară, tovarășul Bo­boc, tehnicianul agronom de la comu­na Costuleni, a întocmit un plan teh­­nic pentru desfășurarea lucrărilor a­­gricole de primăvară. Acest plan a fost aprobat de comitetul executiv al sfatului popular comunal și rămînea ca el să fie aplicat în practică- S-a prevăzut printre altele, cîte atelaje să lucreze la arat, la semănat, la grăpat, ce volum de lucrări să se execute zilnic, etc. Măsurile prevăzute în planul teh­nic însă au rămas numai pe hîrtie. Acum, în plină campanie agricolă, cînd timpul este prielnic executării lucrărilor agricole, la Costuleni nu se realizează nici pe jumătate viteza In clişeu tractoristul Cons- \ tantin Dascălu din brigada­­ a Vl-a a SMT Vlădeni exe-­­ cutînd arături pe tarlaua­­ colectiviştilor din Gropniţa.­­ Foto: V. BOTOŞANI­­ zilnică la arat (pînă acum arăturile de primăvară se puteau termina, a­­vînd în vedere că întovărăşiţi­ dis­pun de peste 300 atelaje, în afara tractoarelor de la SMT), peste 200 ha. cu arături de toamnă sînt încă negrăpate, sămînţa de porumb nu a fost strînsă pentru a fi schimbata cu soiuri de productivitate mai mare. Această stare de lucruri se dato­­reşte faptului că membrii comitetului executiv al sfatului popular comunal în frunte cu tovarăşul Gheorghe Mi­­hăilă, preşedinte, nu se ocupă cu toa­tă răspunderea de problemele campa­niei agricole de primăvară. Planul tehnic de desfăşurare a lucrărilor a­­gricole a fost întocmit pentru a fi tradus în fapte şi comitetul executiv al sfatului popular comunal trebuia să ia măsuri pentru îndeplinirea lui ritmică. — CONCLUZII — Şi în raionul Iaşi lucrările a­­gricole de primăvară au început de mult. Insămînţările din urgen­ţa I-a sînt pe terminate iar ma­joritatea unităţilor agricole socia­­list-cooperatiste se pregătesc să treacă cu toate forţele la însă­­mînţatul florii soarelui şi a celor­lalte culturi. Au fost neglijate însă, în multe locuri, lucrările pentru menţinerea apei în sol. Tarlale cu arături de toamnă negrăpate pot fi întîlnite şi acum la Dumeşti, Podul Iloaiei, Horleşti. Din totalul de 3250 de ha. arături de toam­nă, (la GAC) au fost grăpate nu­mai 2523 ha. iar la întovărăşirile agricole din 5060 ha. au fost gră­pate numai 3235 ha. Este încă nesatisfăcător ritmul executării arăturilor de primăvară. La întovărăşirile agricole, de pil­dă, din totalul de 27.564 ha. ră­mase de arat în această primăvară s-au realizat abia 7724 ha. Ane­voios se desfăşoară şi strînsul în comun al seminţelor de porumb la Întovărăşirile agricole în vede­rea schimbului pe sămînţă de po­rumb din soiuri cu productivitate mai mare. Sub îndrumarea comitetului ra­ional de partid, organizaţiile de bază din unităţile agricole socia­­list-cooperatiste trebuie să ia mă­suri pentru respectarea regulilor agrotehnice, pentru a mobiliza toa­te forțele în vederea urgentării lu­crărilor agricole de primăvară. încheierea cursurilor de 6 luni ale şcolii de partid La sediul şcolii de partid din Iaşi a avut loc ieri încheierea cursurilor şcolii de partid de 6 luni. La adunarea festivă au participat absolvenţii cursu­lui şi cadre didactice. Tov. Gheorghe Şoimu, directorul şcolii de partid a arătat rezultatele obţinute de elevi în perioada cursu­rilor de şase luni. A luat cuvîntul tovarăşul Vlad Stă­­nescu, membru al biroului Comitetului regional de partid, care a subliniat sarcinile mari şi de răspundere ce re­vin absolvenţilor la locurile de mun­că în lupta pentru îndeplinirea măre­țelor sarcini trasate de cel de al III- lea Congres a! partidului. M­­iA . In cuprinsul ziarului — Pagina Magazin. pag. 2-a — Note din viaţa UTM — Mă­suri... cu întîrziere. pag. 3-a. — O participare mai intensă din partea tuturor activiştilor sportivi. pag. 3-a. — ONG — Lucrările Comitetului Politic — Declaraţia făcută de A.A. Gromîko. pag. 4-a. — închiderea lucrărilor celei de a 3-a conferinţe a popoarelor Africii. pag. 4-a. — Acţiuni de masă in favoarea dezarmării şi păcii. pag. 4-a. Plecarea din Moscova a delegaţiei R. P. Romina care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al ţărilor Tratatului de la Varşovia MOSCOVA 81 Corespondentul Ager­­pres transmite: Vineri la amiază a plecat din Mos­­cova spre patrie delegaţia Republicii Populare Române care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secre­tar al CC al PMR, preşedintele Con­siliului de Stat al RP Romíne, şeful delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, ge­neral de armată Leontin Sălăjan, mi­nistrul Forţelor Armate, Gheorghe Gaston Marin, preşedintele Comitetu­lui de Stat al planificării şi Cornelia­ Mănescu, ministrul Afacerilor Ex­terne. La gara Kiev din Moscova delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihaii Suslov membru al Prezidiului CC al PCDS, secretar al 8® al PRUS, Vla­­dimîr Novikov, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, preşedintele Comi­tetului de Stat al Planificării, Kiril Moskalenko, mareşal al Uniunii Sovie­tice, adjunct al ministrului Apărării, Nikolai Firiubin, locțiitor al ministru­lui Afacerilor Externe și Ivan Jegalin, ambasadorul URSS la București. Delegația a fost condusă, de ase­­menea, de Nicolae Guină, ambasado­rul RP Romíno la Moscova și de membri al ambasadei. In întîmpinarea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Calitatea — obiectiv principal în întrecere Cuvîntul dat... — o să m­eargăi — Da, — răspunde Gheorghe Copăceanu, preocupat de prin­derea la strung a unei bucăţi de metal.­­A apăsat apoi pe manetă şi maşina porni zum­zăind. In jurul strungului, clţiva inşi — Şi ei strungari la IRA-4 Iaşi — urmăresc atenţi avan­sul cuţitului. In ochii lor ne­încrederea face loc pe încetul unui simţămlnt de ^­­curiozitate, şi in a­­celaşi timp, de ad­miraţie... Copăceanu e tot o apă... Dar —­­ nu din cauza oboselii. E ceva care-l ţine încordat peste m­ă­­sură. Uite că strungul a fost oprit, iar Copăceanu desprinde piesa. O examinează atent urmărit de ceilalţi. Le rid ochii de bucurie. Piesa străluceşte şi­­ fin lucrată, ca un giuvaier.. — Oglindă, zău aşa... Gheorghe Copăceanu face de frică să nu-i tremure vocea. E emoţionat. Vădit emoţionat. A reuşit — cu mult succes — să aplice o nouă metodă de strun­­jire a bucşelor de la cilindrul bloc-motor. In acelaşi timp însă şi-a îndeplinit un angaja­ment luat In cinstea aniversă­rii partidului. Atunci, in şedinţă, cînd s-au dezbătut Directivele C.C. al PMR cu privire la criteriile principale ale întrecerii socia­liste In cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului, Gheorghe Copăcea-'. nu 's-a angajat şi el să depă­şească sarcinile de plan cu 5 la sută şi să contribuie la rea­lizarea unei producţii de bună _ ^ ^ calitate. Cum anume o să contribuie la îmbunătăţirea cali­tăţii producţiei nu a spus nimic, concret. Tocmai acest gind dl frămln-, ta. Şi astfel îşi aminti că ci­tise într-o broşură despre strunjirea unor piese, simultan cu două cuţite — unul de de­­groşare şi altul de finisare. A­­ceastă metodă, aplicată la strunjirea bucşelor de la cilin-c­ărui bloc-motor — îşi zicea Co­păceanu — poate duce la o pro­ductivitate sporită şi lucru tot atlt de important, la o calitate superioară de prelucrare. Strun­jindu-se piesa simultan cu două cuţite se realizează o a­­dîncime de așchiere constantă. Aceasta duce la o precizie spori­tă de prelucrare, deci la o cali­tate superioară a producției. Gîn­­dind astfel Gheorghe Copăcea­nu se pomeni spunînd tare, fă­ră a se adresa însă cuiva ti­nime: — Să-ncerc. Și a încercat... Dacă, așa cum s-a întlmplat, in 25 de zile ale lunii martie, autovehiculele reparate la IRA- 4 nu au suferit remedieri la ci­­­lindrele blocului-motor, în pr­i­ma rodajului, aceasta se dato­­reşte lui Gheorghe Copăceanu, care a realizat lucru­re "călită­, te superioară. El şi-a luat art angajament la... general, însă și-a respectat concret cuvîntul dat­­ or. sânt!«. ÎNSEMNĂRI In luna martie harnicii constructori de la blocurile 10 G din str. Gabriel Pery au depăşit sarcinile de plan cu 8 la sută realizînd economii la material în valoare de 4600 lei. IN CLIŞEU, o parte din fruntaşii şan­tierului: Ivanov Ichim, Constantin Ichim, Emil Anastasiu, Simion Ia­­iincov, Neculai Mititelu şi Gheorghe Ghivu. Foto: G. PAUL Cărămizi mai multe şi mai bune In cen3t.«ywţi* de locuinţe una din materiile prime de bază este cără­mida. Sîntem chiar in plin sezon cind fabricile de cărămizi şi-au reluat activitatea. Faţă de numărul sporit de apartamente care se vor ridica in acest an — colectivele sectoare­­lor-materiale de construcţii — de la întreprinderile de industrie locală din întreaga regiune s-au pregătit din timp pentru a-şi spori producţia de cărămizi şi a îmbunătăţi calita­tea acestora, — căutlnd să pună ast­fel la timp la dispoziţia constructo­rilor materialele necesare. In întreaga regiune se vor fabrica în acest an, comparativ cu anul tre­cut un număr aproape dublu de că­rămizi. Important este faptul că ce­rerea constructorilor de a se produ­ce in acest an mai multe cărămizi eficiente a găsit răsunet în cadrul a tot mai multe colective. Așa, de pildă, începind din această primăva­ră la întreprinderea de industrie lo­cală „Vasile Roaită“ din Vaslui se va trece şi la fabricarea noului sor­timent : cărămizile eficiente. In a­­cest an producţia de cărămizi efici­ente în întreaga regiune sporeşte faţă de anul trecut de peste 7 ori. Pînă în prezent în mai toate fa­bricile de cărămizi din regiune s-au presat zeci de mii de bucăţi de că­rămizi, iar la 22 martie la fabrica Bucium s-a şi scos prima şarjă de cărămizi arse din producţia acestui an. Colectivele de muncă din unităţile industriei locale producătoare de materiale de construcţii şi-au luat, în cinstea aniversării partidului, în­sufleţite angajamente. Sporirea pro­ducţiei şi Îmbunătăţirea calităţii că­rămizilor este pe primul plan. Pen­tru a înfăptui cu cinste aceste anga­jamente, muncitorii, tehnicienii şi inginerii au iniţiat o serie de măsuri de mare eficacitate. Aşa, bunăoară, la Vaslui s-a montat o presă nouă de mare capacitate precum şi un a­­limentator care creează posibilitatea unei prelucrări mai bune a argilei. ,. Aceasta are un efect însemnat asu­pra îmbunătăţirii calităţii cărămizi­lor. In mod asemănător la fabrica de cărămizi de la Holboca a între­prinderii „Progresul“, prin modifica­rea bolţii cuptorului de ardere, s-au creat condiţiile unei arderi optime şi, totodată, reducerii consumului spe­cific de combustibil. Reparaţiile utilajelor s-au executat în baza unui plan bine stabilit în toate unităţile producătoare de că­rămizi. Un lucru c­are trebuie insă remarcat este următorul: buna cali­tate a cărămizilor depinde de modul în care s-a făcut macerarea cit şi de respectarea timpului optim de mace­rare. Aici trebuie să subliniem că dacă macerarea s-a făcut în condiţii bune şi la timp la unităţile Între­prinderilor de industrie locală din Vaslui şi Birlad, apoi la carea Sl T. ECONOMU (Continuare în pag. 3-a) Viitorilor muncitori— tot mai bune condiţii de In toamna acestui an, secţi­ile serale ale şcolilor medii vor primi noi elevi din rângul mun­citorilor tineri, dornici să-şi completeze studiile. Pentru a­­ceştia s-au deschis şi funcţio­nează în oraşul nostru cursuri de pregătire. La Şcoala medie serală a Atelierelor CFR „Iile Pintilie", la secţiile serale ale şcolilor medii ,„Mihail Sado­­veanu“ şi „Vasile Alecsandri“, cursurile pregătitoare funcţio­nează de m­ai bine de­ două luni şi s-au obţinut pînă în prezent rezultate bune.­­Mun­citorii-elevi se dovedesc har­nici, cu multă dragoste de în­văţătură. Au elevii condiţii pentru o buna frecvenţă ? La Şcoala medie serală a A­­telerelor CFR ,,­Zie Pintilie" frecventează cursurile pregăti­toare 100 de muncitori de la Ateliere, Fabrica ,,Ţesătura", Fabrica de mobilă ş.a. Cei 41 de elevi ceferişti se bucură de tot sprijinul din partea orga­nizaţiilor de partid şi UTM, a comisiei de selecţionare, a maiştrilor, etc. care s-au stră­duit să le creeze condiţii favo­rabile pentru a avea o frecven­ţă regulată la cursuri. Ei au fost repartizaţi în ture cu e­­levii mai mari de la cursuri­le serale. Nu acelaşi lucru insă, se poate spune despre muncitorii­­elevi de la Fabrica „Ţesătura". O parte din aceştia nu pot frecventa cursurile decit cu întrerupere. Şapte dintre ei lu­crează astfel in producţie Incit nu pot pierge la şcoală decit o săptămină da şi una nu. Oa­re la Fabrica „Ţesătura" nu se poate rezolva problemia a şapte elevi, cărora să li se cre­eze condiţii bune de învăţă­tură? Comisia de selecţionare ar trebui să se ocupe mai a­­tent de acest lucru, mai ales că până acum s-a limitat doar la selecţia şi recomandarea e­­levilor, fără a se mai interesa de ei. 40 de elevi de la întreprin­derile, de construcţii formează o singură grupă la secţia se­rală a şcolii medii „M. Sa­­doveanu". Aceştia au avut, în general, o frecvenţă bună. In ultima vreme insă se observă că o parte din ei lipsesc prea mult. Se pare că în organiza­rea programului lor de muncă s-au produs unele schimbări, şi că nu se ţine seama în sufi­cientă măsură de faptul că cei recomandaţi pentru cursuri trebuie să le urmeze regulat. Este o sarcină a organizaţiilor de partid şi a conducerilor în­treprinderilor de construcţii să se ocupe mai atent de condi­ţiile de studiu care li se cre­ează celor trimişi la şcoală. Buna pregătire d­e preo­cupare a profesorilor şi elevilor Secţia de Invăţămînt şi cul­tură a Sfatului popular orăşe­nesc a repartizat la aceste cursuri cadre didactice bine­ pregătite şi cu multă experien­ţă, care asigură un invăţămînt de calitate. Se ţin lecţii bune la fizică şi matematică (Şcoala medie nr. 6 şi Şcoala medie serală CFR), la limba română şi desen (Şcoala medie nr. 1), etc. Elevii ştiu să aprecieze mun­ca profesorilor şi o răsplătesc prin buna lor pregătire. Cefe­rişti ca Bolohan Gheorghe, Buteanu C-tin, Ciubotaru Mi­­hai, constructorul Năstuţă Ra­du şi mulţi alţii se dovedesc de pe acum a fi elevi destoi­nici. Legătura dintre cadrele di­dactice şi elevi nu se întrerupe însă odată cu terminarea o­­relor de învăţătură. Multe ca­dre didactice de la secţiile se­rale îşi vizitează elevii în în­treprinderi şi se interesează de munca lor, de condiţiile ce le au pentru frecvenţă şi stu­diu. Această metodă trebuie extinsă. O mai strînsă colaborare Din cele relatate pînă aici reiese că, în general, se acordă atenţia cuvenită cursurilor de pregătire a viitorilor elevi din clasa a VIII-a. Mai există însă unele conduceri de întreprin­deri şi comisii de selecţionare care şi-au considerat munca terminată odată cu recrutarea elevilor. De pildă, dintre intre- ŞT. O. MUGUR (frontintrare elevi A w * W­­ V f învăţătură! f­A­A­aaaaaaaa Curs de calificare In scopul în­bună­­tăţirii calităţii produse­lor, la fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi s-a deschis acum cîteva zile, un curs de calificare. La acest curs participă muncitoarele de la secţia depănat. De trei ori pe săptămînă, specialişti din între­prindere predau lecţii teoretice şi practice.,. Cursul va dura aproa­pe trei luni. Peste puţină vreme se vor înfiinţa ase­menea cursuri de ca­lificare şi pentru mun­citorii de la secţiile maşini circulare şi confecţii. O seară închinată lui M. P. Mussorgski Astăzi, la orele 18:30, se organizează la ca­sa prieteniei romîno - sovietice din strada Păcurari nr. 2 - Iaşi o manifestare cultu­ral - artistică închinată compozitorului rus M. P. Mussorgski. Cu acest prilej, prof. George Pascu va vor­bi despre viaţa şi o­­pera compozitorului. In cadrul manifestării îşi vor da concursul fi salişti ai Operei de­­ Stat care vor inter- f preta din compoziţii- | la lui Mussorgski. | Acţiuni­­ patriotice * Pentru înfrumuseţa-­­ rea străzilor din oraşul­­ Paşcani, din iniţiativa ♦ Statului popular şi co- J mitetelor de străzi, s-a ♦ pornit o acţiune de­­ plantare a pomilor. ♦ .„In prezent, în par- ♦ cui şî pe străzile o­­­ raşului se plantează­­ prin muncă voluntară , ultimii din cei 1.000 ■ ♦ de pomi destinaţi a­­ înfrumuseţa oraşul. „ In jurul fiecărui pom,­­ se vor planta flori­­ de sezon. * In această lună­­ -------------------♦ Pe ecranele ♦ cinematogra­felor ieşene Iubitori, de specia­­­ cole cinematografice­­ vor putea viziona în­­ această lună o serie­­ de noi filme în pre- ♦ mieră. Dintre producţiile studiourilor cinema­tografice sovietice vor rula filmele: „Viraj ♦ în noapte“, „Volga, „ Volga“, „Urmaşii“,­­ „Pîine şi trandafiri“ . De asemenea, vor­­ fi prezentate filme, producţii ale studiou­rilor cinematografice: poloneze („Lorsul alb“), bulgare („Casa de pe două străzi“), ceho­slovace („Fotografia pierdută“), germane („Hatifa“), italiene „ („Regele Neapolu- fi lui«V s.a. le t a- I ir T Qin dat di utim­ăo­ata Foto? AURIAN ♦

Next