Flacăra Iaşului, februarie 1962 (Anul 18, nr. 4793-4816)
1962-02-01 / nr. 4793
nt 4 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. INIŢI VAJ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Contractul colectiv importantă forţă mobilizatoare . In dobîndirea succeselor înregistrate la toate locurile de muncă, un rol de seamă l-a avut participarea tactivă a oamenilor muncii la traducerea în viaţă a prevederilor contractatei colectiv - document de mare importanţă în viaţa oricărei întreprinderi. Exprimînd comunitatea de interese între conducerile administrative şi masa de muncitori, ingineri şi tehnicieni - comunitate ce are la bază relaţiile socialiste din ţara noastră - contractul colectiv constituie o însemnată forţă mobilizatoare a celor ce muncesc în lupta pentru creşterea neîncetată a producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii producţiei, pentru ridicarea continuă a bunăstării lor materiale şi culturale. In legătură cu forţa mobilizatoare a contractului colectiv se pot da multe exemple. Să ne oprim la fabrica „Țesătura". Aici angajamentele contractului colectiv au fost analizate periodic in tot cursul anului și s-au realizat în afara celor prevăzute în contract și alte 22 obiective. Conducerea întreprinderii, înfăptuind prevederile contractului colectiv, care sunt o expresie a grijii faţă de om - s-a îngrijit să înzestreze secţia ţesătorie unitatea A şi B de pildă cu cite un vestiar modern cu o capacitate mare (pentru întregul personal din ţesătorie). De asemenea, la secţia vopsitorie în fir s-a dat în folosinţă o instalaţie mecanică pentru venaoţie care introduce aerul proaspăt. In secţia ţesătorie s-a introdus Hurr i .c*1( fluorescent iar la finisaj s-a dat în exploatare o nouă instalaţie de lumină şi forţă. *1 In afară de acestea au fost rezolvate multe alte probleme legate de crearea unor condiţii tot mai bune de muncă. Tot în baza contractului colectiv s-au înfăptuit şi multe realizări social culturale. Aşa, de pildă, numai anul trecut aproape 100 de famiii de textilişti au intrat în locuinţe noi iar la staţiunile balneo-climdterice au fost trimişi în anul trecut pentru odihnă şi tratament peste 700 muncitori, tehnicieni şi ingineri din fabrică. In momentul de faţă, mulţi textilişti au pus în cutiile de scrisori propunerile lor care, luate în discuţie, vor completa proiectul contrastului colectiv. Acesta, dezbătut şi aprobat de adunarea de alegeri sindicale la întreprindere, va deveni contractul colectiv pentru acest an. Numeroşi muncitori de la preparaţie, ţesătorie, de la finisaj şi filatură au pus în cutiile care sunt aşezate în apropierea locului unde este afişat proiectul contractului colectiv - propunerile lor. Aşadar, ca pretutindeni în ţara noastră, în oraşul nostru, şi pentru colectivul de muncă de la „Ţesătura“ contractul colectiv constituie un mijloc de seamă în lupta pentru ridicarea producţiei şi productivităţii muncii, precum şi a bunăstării celor ce muncesc. Acţiunea de pregătire a noilor contracte colective ce se desfăşoară în prezent oferă exempl© concludente despre maturitatea şi răspunderea în care cele mai multe organe sindicale şi administrative, sub continua îndrumare a organizaţiilor de partid, muncesc pentru a asigura anul acesta un contract colectiv care să reflecte pe deplin specificul, posibilităţile şi necesităţii© reale ale întreprinderilor de a se putea realiza cu succes atît sarcinile de plan sporite pe 1962 cit şi condiţii de muncă şi de viaţă din ce în ce mai bune. T. ECONOMIE Anul acesta în secţia a 11-a vagoane de la Atelierele Pintilie“ a luat fiinţă o nouăbrigadă de tineret condusă de Vasile Pricop. ' Membrii brigăzii au economisit pînă acum prin piesele recondiţionate suma de 3000 de lei. lucrind în acelaşi timp în mod ritmic, potrivit graficului de producţie. IN CLIŞEU, brigada nr. 17 de tineret, condusă de Vasile Pricop. ,1’ Creşte nivelul de trai al ţărănimii In acest an, numai din vînzarea produselor agricole către stat, veniturile ţărănimii vor fi cu circa 500 milioane lei mai mari decît în 1961. Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei săteşti creează posibilitatea ca în comunele patriei noastre să fie desfăcute, prin reţeaua unităţilor cooperaţiei de consum, cu 11,5 la sută mai multe mărfuri industriale şi alimentare faţă de anul trecut, ceea ce reprezintă 1.800.000.000 lei. Alături de sporirea volumului de mărfuri curente ce se desfac în magazinele săteşti, anul acesta se prevede o creştere simţitoare a vînzării de garnituri de mobilă, aparate de radio şi televizoare, biciclete şi motociclete, maşini de cusut şi de spălat rufe şi altele. Paralel cu sporirea volumului de mărfuri vîndute la sate, se modernizează şi unităţile de desfacere. Anul trecut, de exemplu, au fost date în folosinţă aproape 300 de noi magazine înzestrate cu mobilier şi aparataj modern. Pentru 1962 s-a prevăzut, să se construiască peste 420 de clădiri ce vor cuprinde 730 de unităţi. Din numărul acesta, vor fi construite 13 magazine universale cu etaj. (Agerpres ) ood Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară Pentru creşterea fertilităţii solului, colectiviştii din Lunca Banului — Huşi au transportat pînă acum pe ogoare peste 700 tone îngrăşăminte naturale şi 20 tone îngrăşăminte chimice. La GAC din Lunca Banului se exe cută acum repararea uneltelor şi atelajelor, se fac pregătiri în vederea campaniei de primăvară. Au fost reparate pînă acum 22 pirguri, 30 care, semănătoarele ş.a. De asemenea, s-a selecţionat şi verificat puterea de germinaţie la 10 tone porumb, 2 tone floarea-soarelui, 3 tone fasole şi 25 tone cartofi. Au fost pregătite şi seminţele de legume şi zarzavaturi pentru cultura celor 20 ha. de grădină planificate. Modernizează iluminatul public In oraşul Paşcani continuă lucrările de modernizare a iluminatului public. Astfel, după ce s-a modernizat iluminatul pe str. C. Burcă, au fost instalate lămpi cu vapori de mercur pe străzile Republicii şi Cuza Vodă. Acum, sunt în curs lucrări de modernizare a iluminatului pe strada Ştefan cel Mare, în faţa Casei de cultură Paşcani precum şi în faţa stabei CFR Paşcani. Consfătuire Ieri seara, la Casa prieteniei romîno-sovietice ARLUS, a avut loc o interesantă consfătuire, origanizată de Casa prieteniei romîno - sovietica ARLUS şi Biblioteca regională Iaşi. Consfătuirea a avut ca temă discutarea aspectelor pe care le relevă lectura romanului „Vi-l prezint pe Baluev“ al scriitorului sovietic Vadim Kojevnikov. In sală erau prezenţi oameni ai muncii din întreprinderile de construcţii din oraşul Iaşi, DSAPC, ICRIS, C IUT. Cei care au luat cuvîntul (muncitori, tehnicieni, ingineri) au discutat probleme legate de acţiunea cărţii (eroismul în muncă, atitudinea faţă de muncă, figurile eroilor principali ş.a.), referindu-se şi la felul în care se reflectă noul în viaţa şi munca constructorilor ieşeni. La Clubul studenţilor In zilele vacanţei Se apropie vacanţa studenţilor. Pentru ca tinerii studioşi din centrul universitar Ieşi să-şi petreacă în mod plăcut şi instructiv zilele de vacanţă, la Casa de cultură a studenţilor s-a şi alcătuit un program bogat, atractiv. Clubul, care se va deschide la 6 februarie, în localul Casei de cultură a studenţilor, cuprinde manifestări interesante. Vor avea loc conferinţe („UTC în focul luptelor din februarie 1933“, „Noutăţi în literatură“ etc.) simpozioane („De vorbă cu absolvenţii“ ş.a.), audiţii şi concursuri muzicale („George Enescu - artist-cetăţean“ ş.a.), vizionări de filme, o întîlnire cu muncitori de la Atelierele de reparat material rulant „Ilie Piptine“, excursii, concursuri sportive şi, bineînţeles, reuniuni tovărăşeşti. Prototipuri pentru noi obiecte de artizanat In aceste zile, la cooperativa „Munca manuală“ - Iaşi se apropie de sfîrşit confecţionarea unui număr de 15 prototipuri de obiecte noi de artizanat. Aceste prototipuri care înfăţişează diferite motive naţionale inspirate din folclorul regiunilor din Moldova vor fi prezentate la expoziţia pe ţară, care se va deschide curînd în Capitală, pentru produse de artă populară şi artizanat. Noile obiecte produse apoi pe scară mai largă, vor fi prezentate şi desfăcute prin magazinul de artă populară din cadrul complexului URCM- Iaşi. Spectacole model Cu scopul de a veni îrt sprijinul formaţiilor de teatru săteşti care participă la Festivalul bienal „I. L. Caragiale“, echipa de teatru a Casei raioanele de cultură din Huşi a pregătit un spectacol model cu piesele „Rîsul pămîntului" de Gh. Ţenţulescu şi „Deşteaptă pămîntului“ —de V. I. Popa. Spectacolul a fost prezentat acum cîteva zile, în soţul Epureni, în prezenţa artiştilor amatori, a unor instructori artistici şi a unui numeros public din comună. După spectacol, artiştii amatori din Epureni au primit indicaţii preţioase, legate de interpretare, jocul de scenă etc. Astăzi după amiază, formaţia de teatru a Casei raionale de cultură din Huşi va prezenta un nou spectacol model cu aceleaşi piese, la Creţeşti. 1 ANUL XVIII Nr. 4793 JOI 1 FEBRUARIE 1962 4 PAGINI 20 BANI ____________________________ SUMARUL — Viaţa culturală. — La Belceşti, căminul cultural are plan, dar nu şi activitate. — Corespondenţii voluntari despre bunăstarea colectiviştilor. — Reclama şi firmele luminoase. pas 2-a — Educarea candidaţilor şi a noilor membri de partid trebuie făcută in permanentă şi in mod diferenţiat. * — In sălile de sport, pregătiri intense. — Actualitatea în ţările socialiste. pag-3-a — Declaraţia reprezentanţei sovietice la ONU în legătură cu situaţia din Congo. — Să fie acordat poporului angolez dreptul la autodeterminare şi independenţă. — In apărarea vieţii lui Antoine Gizenga. — Nici o rezoluţie nu va putea să împiedice dezvoltarea revoluţiei cubane. — Schimbarea guvernului iordanian — o manevră a puterilor occidentale. pag. 4-a Fertilizarea loturilor speciale pe primul plan Planurile de producţie ale unităţilor agricole pe anul 1962 prevăd cifre mobilizatoare care dovedesc că lucrătorii din GAS- uri şi SMT-uri şi colectiviştii sunt hotărîţi să obţină succese şi mai importante în producţia agricolă, încă din toamna trecută au început a fi pregătite condiţii pentru asigurarea unor recolte bogate la culturile de primăvară. De o mare atenţie s-au bucurat loturile speciale destinate obţinerii unei producţii de 5000 kg. porumb boabe la ha. în cultură neirigată. Astfel, acestea au fost arate în întregime pînă la venirea îngheţurilor. Au fost prevăzute măsuri pentru îngrăşarea acestor loturi cu importante cantităţi de gunoi de grajd. In multe unităţi aceste măsuri au fost traduse în viaţă iar loturile speciale sunt în mare parte îngrăşate. Rezultate bune s-ar fi putut obţine în fiecare unitate. Unde acţiunea aceasta e rămasă în urmă există o singură explicaţie: problema a fost trecută pe un plan secundar. înseamnă că de la terminarea lucrărilor agricole de toamnă şi pînă în prezent, mijloacele de transport n-au fost folosite la căratul gunoiului de grajd pe ogoare. Pînă la începerea campaniei agricole de primăvară nu mai rămine mult timp. Pînă atunci va trebui terminat căratul şi împăştiatulpe ogoare a îngrăşămintelor naturale. Care este situaţia astăzi în această privinţă? Pînă la începutul acestei săptămîni a fost fertilizată doar o suprafaţă reprezentînd 27 la sută din loturile speciale din gospodăriile colective ale regiunii. Singure unităţile din raza oraşului Bîrlad au reuşit să îngraşe toată suprafaţa planificată. Avînd cam aceeaşi suprafaţă pentru loturile speciale ca şi comunele din raza oraşului Bîrlad, raioanele Hirlău şi Paşcani n-au reuşit să fertilizeze însă pînă la aceeaşi dată decît o treime din ce prevede planul. Aici nu poate fi vorba decît de o folosire nechibzuită a atelajelor şi celorlalte mijloace de transport. Şi mai prost stau lucrurile in alte raioane care deţin suprafeţele cele mai mari de teren rezervate loturilor speciale. Raionul Bîrlad, care deţine un sfert din terenul destinat loturilor de porumb speciale din regiune, stă pe ultimul loc cu transportul gunoiului pe aceste suprafeţe (aici nu s-a îndeplinit decît abia 15,8 la sută din plan). Nu stau mai bine lucrurile nici în raioanele Iaşi şi Vaslui. Comitetele executive ale sfaturilor populare din toate raioanele cu realizări mai slabe au datoria să ia deîndată măsuri pentru mobilizarea integrală a mijloacelor de transport la transportul îngrăşămintelor pe cîmp. Datele existente la secţia agricolă a sfatului popular regional dovedesc că forţele nu sunt nici pe departe folosite potrivit graficului stabilit, că mijloacele de transport planificate pentru căratul gunoiului sînt folosite la alte treburi. Aşa se face că pînă acum nu s-a reuşit să se care pe ogoare decît 30 la sută din cantitatea de gunoi stabilită prin grafic. Pentru recuperarea timpului pierdut e nevoie ca organele raionale de partid şi de stat, iar la nivelul comunelor, sfaturile populare şi conducerile unităţilor, sub îndrumarea organizaţiilor de partid să se ocupe in modul cel mai insistent de mobilizarea tuturor forţelor în acţiunea de fertilizare a ogoarelor. In această acţiune de deosebită importanţă, tineretul poate să-şi aducă din plin contribuţia. In secţia de filtrare de la noua fabrică de ulei din Iaşi. Mărim grădina de legume O bună parte din terenurile gospodăriei agricole colective „I. V. Mieterin“ din comuna Banca se găsesc pe şesul Birladului. Condiţiile naturale cit şi faptul că sîntem în apropierea oraşului au determinat pe membrii colectivişti ca să dezvolte pe lingă celelalte ramuri aducătoare de venituri şi legumicultura. Dealtfel, în comuna noastră a existat tradiţia cultivării legumelor izolat şi pe suprafeţe mici, cultivarea legumelor extinzîndu-se pe suprafeţe mai mari şi compacte odată cu dezvoltarea gospodăriei colective. Anul trecut, spre exemplu, grădina de legume a ocupat o suprafaţă de 12 ha., cultivîndu-se varză, cartofi, roşii timpurii, ardei, morcov etc. Spre a obţine recolte bogate, s-a acordat atenţia cuvenită pregătirii terenului. Astfel, întreaga suprafaţă de teren destinată culturii legumelor a fost arată la o adîncime de 28-30 cm. încă din toamnă, încorporîndu-se totodată în sol cite 15-20 tone gunoi la hectar. Cu mult timp înainte de sosirea primăverii ne-am preocupat de amenajarea unei răsadniţe, de unde am obţinut răsaduri destul de bune. Pentru ca lucrările de întreţinere a culturilor de legume să se facă la timpul potrivit, consiliul de conducere al gospodăriei s-a orientat în formarea unei brigăzi legumicole. Aceasta a contribuit în bună măsură ca lucrările de întreţinere, in special prăşitul, să se facă ori de cîte ori a fost nevoie. De asemenea aplicarea lucrărilor speciale ca ciupitul la castraveţi, copilitul şi cîrnitul la roşii etc., s-au executat cu mai multă atenţie decît în anii trecuţi. Pentru obţinerea de producţii sporite, terenul a fost irigat, apa din rîul Bîrlad fiind trasă cu ajutorul unei motopompe proprietatea gospodăriei. Aceasta însă nu a satisfăcut în întregime nevoile de irigare, ceea ce a influenţat negativ asupra producţiei. Ceea ce s-a obţinut anul trecut de la grădina de legume, un venit bănesc de 132.000 lei şi producţii medii la hectar de 25.000 kg. varză, 12.000 kg. roşii, 20.000 kg. cartofi, 14.000 kg. ardei, 23.000 kg. morcov, etc., deşi în general, sunt producţii bune, nu au fost totuşi pe măsura posibilităţilor. Producţiile puteau fi şi mai mari dacă se asigura o densitate mai mare a plantelor pe terenurile irigate. Acum, cu ocazia întocmirii planului de producţie pe anul în curs, dezbătîndu-se pe larg Cuvîntarea tovarăşu,lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la închiderea lucrărilor Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti cit şi recomandările comisiei pentru problemele producţiei legumicole, majoritatea colectiviştilor , au arătat că gospodăria noastră are condiţii să mărească grădina de legume la 20 ha. Astfel vom contribui şi mai mult la aprovizionarea mai bună a oraşului Bîrlad cu legume Noi ne-am propus ca în acest an să cultivăm mai multe legume timpurii, îndeosebi roşii. Cunoscînd că obţinerea unor producţii bogate de legume este posibilă numai prin aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice, consiliul de conducere al gospodăriei a luat măsuri în acest scop. Astfel, terenul a fost arat din toamnă şi gunoit. Pentru obţinerea de răsaduri s-a făcut calculul necesarului de seminţe pentru fiecare specie, cit şi necesarului de tocuri de răsaduri. Pregătirile pentru amenajarea răsadniţelor au şi inceput, cărîndu-se în platformă 439 tone gunoi. Pentru a produce răsaduri viguroase vom aplica mai mult repicatul acestora. O atenţie deosebită vom acorda asigurării unei densităţi normale de plante (35-38.000 plante la hectar la roşii timpurii şi vinete, 100-120.000 plante la hectar la ardei etc.). In vederea combaterii bolilor şi a dăunătorilor, am întocmit şi planul de aprovizionare cu materiale insecticide, cu vermorele etc. Cit priveşte irigarea întregii suprafeţe de teren, vom reuşi să o facem în mai bune condiţiuni prin folosirea a două , motopompe. Măsurile ce au fost luate pînă în prezent ne întăresc convingerea că prin munca hotărîtă a colectiviştilor, se va asigura un belşug de legume, contribuind astfel la o mai bună aprovizionare a pieţii oraşului Bîrlad cu importante cantităţi de legume. Ing. MIRCEA NETEDU GAC „I. V. Mieterin“, Banca, raionul Bîrlad Curăţirea zăpezii A nins iar abundent. Pentru ca zăpada să nu stînjenească circulaţia, Sfatul popular al oraşului Iaşi a luat o seamă de măsuri. Astfel, au fost mobilizate toate forţele de la ITS pentru strîngerea zăpezii. Un număr sporit de muncitori lucrează la strîngerea zăpezii şi curăţirea rigolelor de pe străzile din centru şi arterele principale ale oraşului. Pentru transportul zăpezii, ITS a mobilizat toate mijloacele auto şi hipo. Acţiunea de transportare a zăpezii adunată în grămezi nu trebuie însă abandonată aşa cum s-a intîmplat în decembrie trecută cînd la fel a nins mult. Ea trebuie continuată, deoarece mai ales pe străzile înguste, zăpada adunată stinghereşte mult circulaţia. De asemenea, conducerile organizaţiilor comerciale trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru curăţirea zăpezii de pe trotuare, in faţa unităţilor comerciale de desfacere. Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Iaşi trebuie să instruiască deputaţii, care la rîndul lor să antreneze cetăţenii pentru a participa, prin muncă patriotică, în număr cit mai mare, la acţiunea de curăţire a zăpezii, Ploja Unirii, a îmbrăcat haină albă. i „Cine ştie, cîştigă“ Intr-una din zilele acestea de iarnă cu scurte răbufniri de zăpadă, în faţa căminului cultural din Lespezi au poposit numeroşi oaspeţi. In sala mare de festivităţi avea loc un concurs pe marginea documentelor Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor. Concurenţii erau in majoritate colectivişti, examinatoare fiind directoarea căminului cultural. Juriul şi un numeros public aşteptau cu ^ ♦♦ nerăbdare desfăşurarea în- ♦ trecerii. Lipsea doar metro- » nomul, dar - la drept vor- ♦ bind — nici nu i s-a simţit . N nevoia, atît de rapide şi co- * g recte au prins a veni râs- J O punsurile, unul după altul. * "C Firescul, nivelul de gîndire « și exprimare, lipsa de emo- : M tie arata procesul de trans- » formare petrecut cu oamenii : N din satele noastre într-un » r timp uimitor de scurt. Pe * A. unii îi întîlnisem mai de muit, ♦ pe alții abia îi văzusem. « Fie însă că priveai la Auri- ♦ J ca Lupaşcu căreia îi scăpa- « seră de sub broboadă fire argintii trădîndu-i vîrsta, fie că priveai la Ana Clim, la Ion Bărbatu sau Jozefina Boldea şi la ceilalţi, aveai aceeaşi impresie de a reîntîlni cunoştinţe apropiate. Deplina siguranţă, sentimentul de stăpînî, pasiunea cu care se refereau la propria lor gospodărie colectivă sînt trăsături comune milioanelor de oameni ai muncii care au păşit pe calea belşugului şi bunăstării. Şi numai ce te pomeneai după un răspuns bine notat, cu completări făcute de acelaşi concurent din proprie iniţiativă. Puteau vorbi oare despre sarcina dobîndirii a 5000 krg porumb la hectar în terenuri neirigate, fără a arăta că şi în colectiva lor s-a ales un lot de 20 hectare şi s-au luat măsuri corespunzătoare? Puteau vorbi de sporirea şeptelului pe ţară, fără a arăta că în sectorul zootehnic al GAC Lespezi s-a ajuns astăzi la 54 taurine, 47 porcine şi altele? Şi cite încă! Se înfăţişau cifre şi date grăitoare, se scruta cu încredere viitorul, amintind jaloanele drumului parcurs, Iozefina Boldea, “* O femeie de vîrstă mijlocie, vorbea cu multă însufleţire. - Fruntaşi în muncă în colectiva noastră sunt Gh. Lupaşcu, Constantin Boldea, Ion Barbaru, Fierea Manolache şi mulţi alţii. - Şi dumneata eşti fruntaşă în muncă! - ţinu să releve directoarea căminului cultural, în cplauzele furtunoase ale sălii. Mi-am amintit că despre Iozefina Boldea îmi mai vorbise şi-n alte rînduri cu justificată mîndrie şi dragoste. Odată mi-o recomandase ca pe una din coristele inimoase. Altădată, ca fruntaşă în muncă evidenţiată de brigada artistică şi în fine, într-o zi, mai pe îndelete, îmi povestise despre Niculiţă, băiatul ei dintr-a cincea şi despre felul cum mergînd la părinţii elevului îi lămurise, încetul cu încetul, despre foloasele muncii în colectivă. Cit de multe s-au schimbat de atunci, de cînd, cum spune lozefina „i s-a luat vălul de pe ochi“ şi trăieşte o viaţă nouă. La muncă, în cor, la concurs, alături şi laolaltă cu alţii, este azi pe primele locuri, încă o confirmare pe drumul luminos al cunoaşterii şi anume că numai cine ştie, cîştigă. ELENA PIETRARU