Flacăra Iaşului, februarie 1962 (Anul 18, nr. 4793-4816)

1962-02-01 / nr. 4793

nt 4 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. INIŢI VAJ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Contractul colectiv importantă forţă mobilizatoare . In dobîndirea succeselor înregistra­te la toate locurile de muncă, un rol de seamă l-a avut participarea tactivă a oamenilor muncii la tradu­cerea în viaţă a prevederilor con­tractatei colectiv - document de ma­re importanţă în viaţa oricărei între­prinderi. Exprimînd comunitatea de interese între conducerile administra­tive şi masa de muncitori, ingineri şi tehnicieni - comunitate ce are la bază relaţiile socialiste din ţara n­oas­­tră - contractul colectiv constituie o însemnată forţă mobilizatoare a ce­lor ce muncesc în lupta pentru creş­terea neîncetată a producţiei şi productivităţii muncii, reducerea pre­ţului de cost, îmbunătăţirea calităţii producţiei, pentru ridicarea continuă a bunăstării lor materiale şi culturale. In legătură cu forţa mobilizatoare a contractului colectiv se pot da mul­te exemple.­­ Să ne oprim la fabrica „Țesătura". Aici angajamentele contractului co­lectiv au fost analizate periodic in tot cursul anului și s-au realizat în af­ara celor prevăzute în contract și alte 22 obiective.­­ Conducerea întreprinderii, înfăp­tuind prevederile contractului colectiv, care sunt o expresie a grijii faţă de om - s-a îngrijit să înzestreze secţia ţesătorie unitatea A şi B de pildă cu cite un vestiar modern cu o ca­pacitate mare (pentru întregul perso­nal din ţesătorie). De asemenea, la secţia vopsitorie în fir s-a dat în fo­losinţă o instalaţie mecanică pentru vena­oţie care introduce aerul proas­­p­ăt. In secţia ţesătorie s-a introdus Hurr­ i .c*1( fluorescent iar la finisaj s-a dat în exploatare o nouă instalaţie de lumină şi forţă. *1 In afară de acestea au fost rezol­vate multe alte probleme legate de crearea unor condiţii tot mai bune de muncă. Tot în baza contractului colectiv s-au înfăptuit şi multe realizări so­cial culturale. Aşa, de pildă, numai anul trecut aproape 100 de famiii de textilişti au intrat în locuinţe noi iar la staţiunile balneo-climdterice au fost trimişi în a­nul trecut pentru odihnă şi tratament peste 700 munci­tori, tehnicieni şi ingineri din fabrică. In momentul de faţă, mulţi texti­­lişti au pus în cutiile de scrisori pro­punerile lor care, luate în discuţie, vor completa proiectul contrastului colectiv. Acesta, dezbătut şi aprobat de adunarea de alegeri sindicale la întreprindere, va deveni contractul colectiv pentru acest an. Numeroşi muncitori de la prepa­­raţie, ţesătorie, de la finisaj şi fila­tură au pus în cutiile care sunt aşe­zate în apropierea locului unde es­te afişat proiectul contractului colec­tiv - propunerile lor. Aşa­dar, ca pretutindeni în ţara noastră, în oraşul nostru, şi pentru colectivul de muncă de la „Ţesătura“ contractul colectiv constituie un mijloc de seamă în lupta pentru ridicarea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, pre­cum şi a bunăstării celor ce muncesc. Acţiunea de pregătire a noilor con­tracte colective ce se desfăşoară în prezent oferă exempl© concludente despre maturitatea şi răspunderea în care cele mai multe organe sin­dicale şi administrative, sub continua îndrumare a organizaţiilor de partid, muncesc pentru a asigura anul aces­ta un contract colectiv care să reflec­te pe deplin specificul, posibilităţile şi necesităţii© reale ale întreprinderilor de a se putea realiza cu succes atît sarcinile de plan sporite pe 1962 cit şi condiţii de muncă şi de viaţă din ce în ce mai bune. T. ECONOMIE Anul acesta în secţia a 11-a vagoane de la Atelierele Pintilie“ a luat fiinţă o nouă­­brigadă de tineret condusă de Vasile Pricop. ' M­embrii brigăzii au economisit pînă acum prin piesele recondiţionate suma de 3000 de lei. lu­crind în acelaşi timp în mod ritmic, potrivit graficului de producţie. IN CLIŞEU, brigada nr. 17 de tineret, condusă de Vasile Pricop. ,1’ Creşte nivelul de trai al ţărănimii In acest an, numai din vînzarea produselor agricole către stat, venitu­rile ţărănimii vor fi cu circa 500 mi­­lioane lei mai mari decît în 1961. Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei săteşti creează posibilita­tea ca în comunele patriei noastre să fie desfăcute, prin reţeaua unităţilor cooperaţiei de consum, cu 11,5 la su­tă mai multe mărfuri industriale şi a­­limentare faţă de anul trecut, ceea ce reprezintă 1.800.000.000 lei. Alături de sporirea volumului de mărfuri curente ce se desfac în ma­gazinele săteşti, anul acesta se pre­vede o creştere simţitoare a vînzării de garnituri de mobilă, aparate de radio şi televizoare, biciclete şi mo­tociclete, maşini de cusut şi de spă­lat rufe şi altele. Paralel cu sporirea volumului de mărfuri vîndute la sate, se moderni­zează şi unităţile de desfacere. A­nul trecut, de exemplu, au fost date în folosinţă aproape 300 de noi ma­gazine înzestrate cu mobilier şi apa­­rataj modern. Pentru 1962 s-a prevă­zut, să se construiască peste 420 de clădiri ce vor cuprinde 730 de unităţi. Din numărul acesta, vor fi construite 13 magazine universale cu etaj. (Agerpres­ ) ­ood­ Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară Pentru creşterea fertilităţii solului, colectiviştii din Lunca Banului — Huşi au transportat pînă acum pe ogoa­re peste 700 tone îngrăşăminte natu­rale şi 20 tone îngrăşăminte chimice. La GAC din Lunca Banului se exe­­ cută acum repararea uneltelor şi a­­telajelor, se fac pregătiri în vederea campaniei de primăvară. Au fost re­parate pînă acum 22 pirguri, 30 care, semănătoarele ş.a. De aseme­­nea, s-a selecţionat şi verificat pute­rea de germinaţie la 10 tone po­rumb, 2 tone floarea-soarelui, 3 tone fasole şi 25 tone cartofi. Au fost pre­­gătite şi seminţele de legume şi zar­zavaturi pentru cultura celor 20 ha. de grădină planificate. Modernizează iluminatul public In oraşul Paşcani con­tinuă lucrările de moder­nizare a iluminatului pu­­blic. Astfel, după ce s-a modernizat iluminatul pe str. C. Burcă, au fost in­stalate lămpi cu vapori de mercur pe străzile Re­publicii şi Cuza Vodă. Acum, sunt în curs lu­crări de modernizare a iluminatului pe strada Ştefan cel Mare, în faţa Casei de cultură­­ Paş­cani precum şi în faţa stab­ei CFR Paşcani. Consfătuire Ieri seara, la Casa prieteniei romîno-sovietice ARLUS, a avut loc o in­teresantă consfătuire, ori­ganizată de Casa priete­niei romîno - sovietica ARLUS şi Biblioteca re­gională Iaşi. Consfătuirea a avut ca temă discutarea aspecte­lor pe care le relevă lec­tura romanului „Vi-l pre­zint pe Baluev“­­ al scri­itorului sovietic Vadim Kojevnikov. In sală erau prezenţi oameni ai muncii din întreprinderile de con­strucţii din oraşul Iaşi, DSAPC, ICRIS, C IUT. Cei care au luat cuvîntul (muncitori, tehnicieni, in­gineri) au discutat pro­bleme legate de acţiunea cărţii (eroismul în muncă, atitudinea faţă de muncă, figurile eroilor principali ş.a.), referindu-se şi la fe­lul în care se reflectă noul în viaţa şi munca constructorilor ieşeni. La Clubul studenţilor In zilele vacanţei Se apropie vacanţa studenţilor. Pentru ca ti­nerii studioşi din centrul universitar Ieşi să-şi pe­treacă în mod plăcut şi instructiv zilele de vacan­ţă, la Casa de cultură a studenţilor s-a şi alcătuit un program bogat, atrac­tiv. Clubul, care se va deschide la 6 februarie, în localul Casei de cul­tură a studenţilor, cuprin­de manifestări interesan­te. Vor avea loc confe­rinţe („UTC în focul lup­telor din februarie 1933“, „Noutăţi în literatură“ etc.) simpozioane („De vorbă cu absolvenţii“ ş.a.), audiţii şi concursuri muzicale („George E­­nescu - artist-cetăţean“ ş.a.), vizionări de filme, o întîlnire cu muncitori de la Atelierele de reparat material rulant „Ilie Pip­­tin­e“, excursii, concursuri sportive şi, bineînţeles, re­uniuni tovărăşeşti. Prototipuri pentru noi obiecte de artizanat In aceste zile, la co­operativa „Munca ma­­nuală“ - Iaşi se apro­pie de sfîrşit confecţio­narea unui număr de 15 prototipuri de obiecte noi de artizanat. Aces­te prototipuri care înfăţi­şează diferite motive na­ţionale inspirate din fol­clorul regiunilor din Mol­dova vor fi prezentate la expoziţia pe ţară, care se va deschide curînd în Capitală, pentru produse de artă populară şi arti­zanat. Noile obiecte produse apoi pe scară mai largă, vor fi prezentate şi des­făcute prin magazinul de artă populară din ca­drul complexului URCM- Iaşi. Spectacole model Cu scopul de a veni îrt sprijinul formaţiilor de­ teatru săteşti care parti­cipă la Festivalul bienal „I. L. Caragiale“, echi­pa de teatru a­­ Casei ra­­ioanele de cultură din Huşi a pregătit un spec­tacol model cu piesele „Rîsul pămîntului"­­ de Gh. Ţenţulescu şi „Deş­teaptă pămîntului“ —­­de V. I. Popa. Specta­colul a fost prezentat a­­cum cîteva zile, în soţul Epureni, în prezenţa ar­tiştilor amatori, a unor instructori artistici şi a unui numeros public din comună. După spectacol, artiştii amatori din Epu­reni au primit indicaţii preţioase, legate de in­terpretare, jocul de sce­nă etc. Astăzi după amiază, formaţia de teatru a Ca­sei raionale de cultură din Huşi va prezenta un nou spectacol model cu aceleaşi piese, la Cre­­ţeşti. 1 ANUL XVIII Nr. 4793 J­O­I 1 FEBRUARIE 1962 4 PAGINI 20 BANI ____________________________ SUMARUL — Viaţa culturală. — La Belceşti, căminul cultural are plan, dar nu şi activitate. — Corespondenţii voluntari despre bunăsta­rea colectiviştilor. — Reclama şi firmele luminoase. pas 2-a — Educarea candidaţilor şi a noilor mem­bri de partid trebuie făcută in permanentă şi in mod diferenţiat. * — In sălile de sport, pregătiri intense. — Actualitatea în ţările socialiste. pag-3-a — Declaraţia reprezentanţei sovietice la ONU în legătură cu situaţia din Congo. — Să fie acordat poporului angolez drep­tul la autodeterminare şi independenţă. — In apărarea vieţii lui Antoine Gizenga. — Nici o rezoluţie nu va putea să împie­dice dezvoltarea revoluţiei cubane. — Schimbarea guvernului iordanian — o manevră a puterilor occidentale. pag. 4-a Fertilizarea loturilor speciale­­ pe primul plan Planurile de producţie ale u­­nităţilor agricole pe anul 1962 prevăd cifre mobilizatoare care dovedesc că lucrătorii din GAS- uri şi SMT-uri şi colectiviştii sunt hotărîţi să obţină succe­se şi mai importante în produc­ţia agricolă, încă din toamna trecută au început a fi pregă­tite condiţii pentru asigurarea unor recolte bogate la culturi­le de primăvară. De o mare a­­tenţie s-au bucurat loturile spe­ciale destinate obţinerii unei producţii de 5000 kg. porumb boabe la ha. în cultură neiriga­tă. Astfel, acestea au fost ara­te în întregime pînă la venirea îngheţurilor. Au fost pre­văzute măsuri pentru îngrăşa­­rea acestor loturi cu importan­te cantităţi de gunoi de grajd. In multe unităţi aceste măsuri au fost traduse în viaţă iar lo­turile speciale sunt în mare parte îngrăşate. Rezultate bune s-ar fi putut obţine în fiecare unitate. Unde acţiunea aceas­ta e rămasă în urmă există o singură explicaţie: problema a fost trecută pe un plan secun­dar. înseamnă că de la termi­narea lucrărilor agricole de toamnă şi pînă în prezent, mij­loacele de transport n-au fost folosite la căratul gunoiului de grajd pe ogoare. Pînă la înce­perea campaniei agricole de primăvară nu mai rămine mult timp. Pînă atunci va trebui terminat căratul şi împ­ăştia­­tul­­pe­­ ogoare a îngrăşăminte­lor naturale. Care este situa­ţia astăzi în această privinţă? Pînă la începutul acestei săptămîni a fost fertilizată doar o suprafaţă reprezen­­tînd 27 la sută din loturile speciale din gospodăriile colec­tive ale regiunii. Singure uni­tăţile din raza oraşului Bîrlad au reuşit să îngraşe toată supra­faţa planificată. Avînd cam a­­ceeaşi suprafaţă pentru loturi­le speciale ca şi comunele din raza oraşului Bîrlad, raioanele Hirlău şi Paşcani n-au reuşit să fertilizeze însă pînă la ace­eaşi dată decît o treime din ce prevede planul. Aici nu poate fi vorba decît de o folosire ne­chibzuită a atelajelor şi celor­lalte mijloace de transport. Şi mai prost stau lucrurile in alte raioane care deţin suprafeţele cele mai mari de teren rezer­vate loturilor speciale. Raionul Bîrlad, care deţine un sfert din terenul destinat loturilor de porumb speciale din regiune, stă pe ultimul loc cu trans­portul gunoiului pe aceste su­prafeţe (aici nu s-a îndeplinit decît abia 15,8 la sută din plan). Nu stau mai bine lucru­rile nici în raioanele Iaşi şi Vaslui. Comitetele executive ale sfa­turilor populare din toate ra­ioanele cu realizări mai slabe au datoria să ia deîndată mă­suri pentru mobilizarea inte­grală a mijloacelor de trans­port la transportul îngrăşămin­telor pe cîmp. Datele existente la secţia a­­gricolă a sfatului popular re­gional dovedesc că forţele nu sunt nici pe departe folosite po­trivit graficului stabilit, că mijloacele de transport planifi­cate pentru căratul gunoiului sînt folosite la alte treburi. Aşa se face că pînă acum nu s-a reuşit să se care pe ogoare decît 30 la sută din cantitatea de gunoi stabilită prin grafic. Pentru recuperarea timpului pierdut e nevoie ca organele raionale de partid şi de stat, iar la nivelul comunelor, sfa­turile populare şi conducerile unităţilor, sub îndrumarea or­ganizaţiilor de partid să se o­­cupe in modul cel mai insistent de mobilizarea tuturor forţelor în acţiunea de fertilizare a o­­goarelor. In această acţiune de deosebită importanţă, tineretul poate să-şi aducă din plin con­tribuţia. In secţia de filtrare de la noua fabrică de ulei din Iaşi. Mărim grădina de legume O bună parte din terenurile gos­podăriei agricole colective „I. V. Mi­eterin“ din comuna Banca se găsesc pe şesul Birladului. Condiţiile natu­rale cit şi faptul că sîntem în apro­pierea oraşului au determinat pe membrii colectivişti ca să dezvolte pe lingă celelalte ramuri aducătoare de venituri şi legumicultura. Dealtfel, în comuna noastră a existat tradiţia cul­tivării legumelor izolat şi pe suprafeţe mici, cultivarea legumelor extinzîndu-se pe suprafeţe mai mari şi compacte odată cu dezvoltarea gospodăriei co­lective. Anul trecut, spre exemplu, grădina de legume a ocupat o suprafaţă de 12 ha., cultivîndu-se varză, cartofi, ro­şii timpurii, ardei, morcov etc. Spre a obţine recolte bogate, s-a acordat atenţia cuvenită pregătirii terenului. Astfel, întreaga suprafaţă de teren destinată culturii legumelor a fost arată la o adîncime de 28-30 cm. încă din toamnă, încorporîndu-se totodată în sol cite 15-20 tone gunoi la hec­tar. Cu mult timp înainte de sosirea primăverii ne-am preocupat de ame­najarea unei răsadniţe, de unde am obţinut răsaduri destul de bune. Pen­tru ca lucrările de întreţinere a cultu­rilor de legume să se facă la timpul potrivit, consiliul de conducere al gos­podăriei s-a orientat în formarea unei brigăzi legumicole. Aceasta a contri­buit în bună măsură ca lucrările de în­treţinere, in special prăşitul, să se facă ori de cîte ori a fost nevoie. De aseme­nea aplicarea lucrărilor speciale ca ciu­pitul la castraveţi, copilitul şi cîrnitul la roşii etc., s-au executat cu mai multă atenţie decît în anii trecuţi. Pentru obţinerea de producţii spo­rite, terenul a fost irigat, apa din rîul Bîrlad fiind trasă cu ajutorul unei motopompe proprietatea gospodăriei. Aceasta însă nu a satisfăcut în între­gime nevoile de irigare, ceea ce a in­fluenţat negativ asupra producţiei. Ceea ce s-a obţinut anul trecut de la grădina de legume, un venit bă­nesc de 132.000 lei şi producţii medii la hectar de 25.000 kg. varză, 12.000 kg. roşii, 20.000 kg. cartofi,­­ 14.000 kg. ardei, 23.000 kg. morcov, etc., deşi în general, sunt producţii bune, nu au fost totuşi pe măsura posibili­tăţilor. Producţiile puteau fi şi mai mari dacă se asigura o densitate mai mare a plantelor pe terenurile irigate. Acum, cu ocazia întocmirii planului de producţie pe anul în curs, dezbă­­tîndu­-se pe larg Cuvîntarea tovarăşu­,­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la închi­derea lucrărilor Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti cit şi recoman­dările comisiei pentru problemele pro­ducţiei legumicole, majoritatea colec­tiviştilor , au arătat că gospodăria noastră are condiţii să mărească gră­dina de legume la 20 ha. Astfel vom contribui şi mai mult la aprovizionarea mai bună a oraşului Bîrlad cu legume Noi ne-am propus ca în acest an să cultivăm mai multe legume timpurii, îndeosebi roşii. Cunoscînd că obţinerea unor pro­ducţii bogate de legume este posibilă numai prin aplicarea întregului com­plex de măsuri agrotehnice, consiliul de conducere al gospodăriei a luat măsuri în acest scop. Astfel, terenul a fost arat din toamnă şi gunoit. Pentru obţinerea de răsaduri s-a fă­cut calculul necesarului de seminţe pentru fiecare­­ specie, cit şi necesarului de tocuri de răsaduri. Pregătirile pen­tru amenajarea răsadniţelor au şi in­­ceput, cărîndu-se în platformă 439 tone gunoi. Pentru a produce răsaduri viguroase vom aplica mai mult re­­picatul acestora. O atenţie deosebită vom acorda asigurării unei densităţi normale de plante (35-38.000 plante la hectar la roşii timpurii şi vinete, 100-120.000 plante la hectar la ardei etc.). In vederea combaterii bolilor şi a dăunătorilor, am întocmit şi pla­nul de aprovizionare cu materiale in­secticide, cu vermorele etc. Cit priveşte irigarea întregii suprafeţe de teren, vom reuşi să o facem în mai bune con­­diţiuni prin folosirea a două , moto­pompe. Măsurile ce au fost luate pînă în prezent ne întăresc convingerea că prin munca hotărîtă a colectiviştilor, se va asigura un belşug de legume, contribuind astfel la o mai bună a­­provizionare a pieţii oraşului Bîrlad cu importante cantităţi de legume. Ing. MIRCEA NETEDU GAC „I. V. Mieterin“, Banca, raionul Bîrlad Curăţirea zăpezii A nins iar abundent. Pentru ca ză­pada să nu stînjenească circulaţia, Sfatul popular al oraşului Iaşi a luat o seamă de măsuri. Astfel, au fost mobilizate toate forţele de la ITS pen­tru strîngerea zăpezii. Un număr spo­rit de muncitori lucrează la strînge­­rea zăpezii şi curăţirea rigolelor de pe străzile din centru şi arterele prin­cipale ale oraşului. Pentru transportul zăpezii, ITS a mobilizat toate mijloacele auto şi hipo. Acţiunea de transportare a ză­­­pezii adunată în grămezi nu trebuie însă abandonată­­ aşa cum s-a intîmplat în decembrie trecută cînd la fel a nins mult. Ea trebuie continuată, deoarece mai ales pe străzile înguste, zăpada adunată stin­ghereşte m­ult circulaţia. De asemenea, conducerile organi­zaţiilor comerciale trebuie să între­prindă măsurile necesare pentru cu­răţirea zăpezii de pe trotuare, in faţa unităţilor comerciale de des­facere. Comitetul executiv al sfatului popu­lar al oraşului Iaşi trebuie să instru­iască deputaţii, care la rîndul lor să antreneze cetăţenii pentru a participa, prin muncă patriotică, în număr cit mai mare, la acţiunea de curăţire a zăpezii, Ploja Unirii, a îmbrăcat haină albă. i „Cine ştie, cîştigă“ Intr-una din zilele acestea de iarnă cu scurte răbufniri de ză­padă, în faţa căminului cultural din Lespezi au poposit numeroşi oaspeţi. In sala mare de festivi­tăţi avea loc un concurs pe mar­ginea documentelor Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor. Concurenţii erau in majoritate colectivişti, e­­xaminatoare fiind directoarea că­minului cultural. Juriul şi un numeros public aşteptau cu ^ ♦♦ nerăbdare desfăşurarea în- ♦ trecerii. Lipsea doar metro- » nomul, dar - la drept vor- ♦ bind — nici nu i s-a simţit . N nevoia, atît de rapide şi co- * g recte au prins a veni râs- J O punsurile, unul după altul. * "C Firescul, nivelul de gîndire « și exprimare, lipsa de emo- : M tie arata procesul de trans- » formare petrecut cu oamenii : N din satele noastre într-un » r timp uimitor de scurt. Pe * A. unii îi întîlnisem mai de muit, ♦ pe alții abia îi văzusem. « Fie însă că priveai la Auri- ♦ J ca Lupaşcu căreia îi scăpa- « seră de sub broboadă fire argintii trădîndu-i vîrsta, fie că priveai la Ana Clim, la Ion Bărbatu sau Jozefina Bol­dea şi la ceilalţi, aveai aceeaşi im­­presie de a reîntîlni cunoştinţe a­­propiate. Deplina siguranţă, sen­timentul de stăpînî, pasiunea cu care se refereau la propria lor gospodărie colectivă sînt trăsături comune milioanelor de oameni ai muncii care au păşit pe calea bel­şugului şi bunăstării. Şi numai ce te pomeneai după un răspuns bine notat, cu comple­tări făcute de acelaşi concurent din proprie iniţiativă. Puteau vorbi oare despre sarcina dobîndirii a 5000 krg porumb la hectar în te­­renuri neirigate, fără a arăta că şi în colectiva lor s-a ales un lot de 20 hectare şi s-au luat măsuri corespunzătoare? Puteau vorbi de sporirea şeptelului pe ţară, fără a arăta că în sectorul zootehnic al GAC Lespezi s-a ajuns astăzi la 54 taurine, 47 porcine şi altele? Şi cite încă! Se înfăţişau cifre şi date gră­itoare, se scruta cu încredere vi­itorul, amintind jaloanele drumu­lui parcurs, Iozefina Boldea, “* O femeie de vîrstă mijlocie, vorbea cu multă însufleţire. - Fruntaşi în muncă în colectiva noastră sunt Gh. Lupaşcu, Constantin Boldea, Ion Barbaru, Fierea Mano­­lache şi mulţi alţii. - Şi dumneata eşti frun­taşă în muncă! - ţinu să releve directoarea căminului cultural, în cplauzele furtu­noase ale sălii. Mi-am amintit că despre Iozefina Boldea îmi mai vor­bise şi-n alte rînduri cu jus­tificată mîndrie şi dragoste. Odată mi-o recomandase ca pe una din coristele inimoa­se. Altădată, ca fruntaşă în muncă evidenţiată de brigada ar­tistică şi în fine, într-o zi, mai pe în­delete, îmi povestise despre Niculiţă, băiatul ei dintr-a cincea şi despre felul cum mergînd la părinţii e­­levului îi lămurise, încetul cu în­cetul, despre foloasele muncii în colectivă. Cit de multe s-au schim­bat de atunci, de cînd, cum spune lozefina „i s-a luat vălul de pe ochi“ şi trăieşte o viaţă nouă. La muncă, în cor, la concurs, alături şi laolaltă cu alţii, este azi pe primele locuri, încă o confirmare pe drumul lu­minos al cunoaşterii şi anume că numai cine ştie, cîştigă. ELENA PIETRARU

Next