Flacăra Iaşului, martie 1962 (Anul 18, nr. 4817-4843)

1962-03-01 / nr. 4817

". PROLUT ART DIN TO­ATE TURTLE, TINT­T VH 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII Nr. 4817 J­O­I 1 MARTIE 1962 4 PAGIN 20 BANI Creşte zi de zi marea familie a colectiviştilor ! Perspective largi de dezvoltare a agriculturii raionului nostru Zilele trecute au mar­cat unul din cele mai de seamă evenimente din viaţa ţăranilor mun­citori din raionul nostru. Este vorba de încheie­rea colectivizării agri­culturii raionului. Aplicarea în viaţă a liniei politica trasate de partid cu privire la trans­formarea socialistă a agriculturii este rodul muncii organelor şi organi­zaţiilor de partid, cu spi­jinul unui activ larg de colectivişti fruntaşi care au reuşit să facă înţeleasă in rîndurile întovârăşiţilor superioritatea gospodăriei colective. O puternică influenţă în atragerea ţăranilor întovărăşiţi in marea familie a colectiviştilor au avut-o Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăra­nilor colectivişti. Aprecierile făcute de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în­drumările şi indicaţiile preţioase au avut darul de a convinge mase largi de ţărani, de superioritatea şi avanta­jele muncii în gospodăria colectivă, suta de hectare. Numai din creditele acordate de stat GAC-urile din raion şi-au procurat 2.000 vaci, juninci şi viţele, sute de scroafe de rasă, mii de oi şi zeci de mii de păsări. Venituri însemnate au reali­zat colectiviştii şi din alte ramuri. Anul trecut GAC-urile au cultivat aproape 400 ha. cu legume şi au plantat pe coaste sterpe sute de ha. cu viţă de vie şi pomi fructiferi. Pentru dezvoltarea ramurilor de pro­ducţie, statul a ajutat în 1961 gos­podăriile colective cu credite în va­loare de peste 6 milioane lei. Recoltele bogate şi dezvoltarea sectoarelor de producţie rentabile au sporit veniturile gospodăriilor co­lective. Astfel gospodăriile din Tun­­gujei, Şofroneşti, Ţibăneşti au obţi­nut anul trecut venituri băneşti între 100.000 şi 120.000 lei la suta de hecta­re. Pe această bază colectiviştii au putut mări an de an averea obşteas­că. Aşa se face că la începutul anului în curs GAC din Ţibăneşti Faptul că pînă în prezent 24.599 familii de ţărani ceea ce reprezintă 99 la avea la suta de hectare un fond de la sută din totalul familiilor au hotărît că de 155.000 lei, cea din Sofroneşti­­să-şi lucreze pămîntul (61.862 ha, adică 93,5 la sută din suprafaţa to­tală) în cele 51 gospodării colectiva trebuie considerat unul din cele mai însemnate succese obţinute în raio­nul nostru pe calea trasată de Con­gresul a­­lll-lea al P.M.R. Pentru ca fiecare gospodărie colosivă din raion să devină un exemplu pentru întovărăşiţi, o unitate către care aceştia să-şi îndrepte cu încredere paşii Co­mitetul raional de partid a militat 127.000 lei iar GAC Tungujei 100.000 lei. Pentru a demonstra cită atenţie au acordat gospodăriile colective din ra­ion creşterii avuţiei obşteşti e sufici­ent să arătăm că valoarea acesteia raportată la suta de hectare a crescut mai bine de două ori numai în anul 1961. Popularizarea acestor succese a constituit preocuparea centrală a or­ganizaţiilor de partid. De multe ori intovărâşiţii au aflat în ce constă superioritatea gospodăriei colective pentru ridicarea tuturor gospodăriilor direct de la preşedinţii şi brigadierii In rifnro’i;f rp fir fmntnse. , „ ..­­ . colective la nivelul celor fruntaşe Preocuparea permanentă a organe­lor şi organizaţiilor de partid pen­tru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective s-a soldat cu rezultate bune. Astfel în direcţia sporirii producţiei la hectar gospo­dăriile colective au depăşit totdeau­na pe întovărăşiţi. Sporurile de pro­ducţie pe care le-au obţinut gospo­dnor gospodării puternice sau alţi colectivişti care le-au vorbit despre viaţa îmbelşugată pe care o duc Adesea organizaţiile de partid au or­ganizat cu intovărâşiţii vizitarea unor gospodării colective puternice. S-a acordat atenţie tuturor celorlal­te forme ale muncii politice de masă. La căminele culturale din Tansa, Su­lariile colective la toate culturile luH Oşeşti Bîcu, Rafaila^ Mironea-CU fost evidente. Gospodăria colecti- 50 * din al‘e Păr* întovărăşiţi! e vă din Parpaniţa a obţinut în medie TM Prezsn*' Ja seril® de ca­cul­ de V U I [I 1 (JVfium U wwiiiiu* iii « , ■ » ■ . v pe gospodărie 2.045 kg. griu Ia ntreban ?' ^punsur, *au programe­­hectar, cea din Gîrbeştii Mici 1.845 'e P^ntate de brigăzile artistice N­CLlU-) btill 1*111 VflUCSlfl 1'iIV.i I . ... kg. la hectar, GAC din Jigoreni da a9,,at'°- Pri" toate a ceste ' PA m.aro.i mn! mu (i­i»! 1.993 kg. la hectar, cea din Jibă­­nești 1.912 kg. la hectar, cu 500- 800 kg. mai mult decit întovărășirile învecinate. Cit priveşte culturile pră­­şii cere producţiile au fost de ase­menea bune. Astfel colectiva din Ţibăneşti a înregistrat o producţie medie de 3.300 kg. porumb boabe la hectar, iar pe unele parcele s-au cules şi peste 5.000 kg. la hectar. Depăşind producţiile obţinute de întovărăşiţi în medie cu 1000 - 1500 kg. la ha, acesta gospodării colective au putut valorifica mai multe produ­se şi obţine venituri băneşti mai mari. Comitetul raional de partid a îndrumat gospodăriile colective să dezvolte sectoarele de producţie ce, mereu mai mulţi întovărăşiţi îşi întăreau convingerea că locul fiecă­rui ţăran care-şi doreşte un trai tot mai îndestulat e în gospodăria colectivă. Când se vorbea de viaţa nouă a colectiviştilor nu se putea să nu se­ amintească de numărul mare de case noi pe care aceştia le-au construit, şi de aparatele de radio, mobilă sau altele, bunuri care devin tot mai obişnuite în caseta lor. Faptul că munca în colectivă e din plin răsplătită se vădeşte şi din aceea că la GAC Parpaniţa co­lectiviştii au primit pentru o zi­ mun­­că produse şi bani în valoare de 36 iei, la Siliştea de 28,50 Iei. Acum cînd întreaga ţărănime din raion a păşit în gospodăriile colecti­ve facătoare de venituri şi să pună pe toate eforturile organizaţiilor de un accent deosabit la creşterea ani- partid trebuie concentrate pentru con­­malelor. Folosind creditele statului şi solidarea economico-organizatorică a fondurile proprii, gospodăriile colec- GAC, In scopul unei cit mai bune tive cu reuşit să dubleze în 1961 încurcătura de vaci şi porcine la (Continuare în par. 2.a) încheierea colectivizării în comunele care aparţin oraşului Bîrlad Comitetul orăşenesc de partid Bîrlad a raportat Comite­tului regional de partid că şi în comunele care aparţin oraşu­lui a fost îndeplinită sarcina istorică trasată de cel de al lu­­­lea Congres al partidului privind încheierea procesului de co­lectivizare a agriculturii. Cele 3.732 familii de ţărani muncitori s-au unit în 9 gos­podării agricole colective, care deţin 9.668 hectare de pămînt reprezentînd 99,17 la sută din suprafaţa colectivizabilă a co­munelor aparţinînd oraşului Birlad. Viaţa îmbelşugată a colectiviştilor a determinat ca întovă­­răşiţii să se îndrepte cu încredere spre gospodăria colectivă.­­ Astfel, în comuna Zorleni aproape 150 de familii de colec­tivişti şi-au construit case noi iar mulţi dintre ei cum ar fi Con­stantin F. Camenic, Gheorghe Stănescu, Maria Hliban, Hie Lă­cătuş şi alţii şi-au cumpărat maşini de cusut, mobilă nouă etc. Producţiile sporite obţinute de gospodăriile colective, care au întrecut pe cele ale întovărăşirilor în medie la hectar cu cîte 400-500 kg. la griu şi 500-600 kg. la porumb au dovedit încă odată că pămîntul rodeşte mai bine atunci cînd e lucrat în gospodăria colectivă. Terminarea colectivizării în comunele aparţinînd oraşului Bîrlad pune în faţa Comitetului orăşenesc de partid, a sfatu­lui popular orăşenesc, a conducerilor de gospodării colective, necesitatea luării în continuare a măsurilor care să ducă la consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, la pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară, la creşterea continuă a ni­velului de trai al colectiviştilor. GRIGORE HARAGA prim secretar al comite­tului raional de partid Negreşti in raionul laşi Exemplul gospodăriilor colective care au obţinut în ultimii ani suc­cese de seamă in mărirea produc­ţiei agricole şi creşterea veniturilor colectiviştilor, au dovedit ţăranilor în­tovărăşiţi din raionul laşi avantajele şi superioritatea muncii unite în gos­podăria colectivă. Astfel, numai în­­tr-o singură zi, 27 februarie a.c. în comuna Mădirjac au fost primite în GAC 55 familii cu o suprafaţă de 119 hectare teren. Rezultate frumoa­se au fost obţinute şi in comunele Cîrpiţi, Trifeşti, Dumeşti, unde numă­rul colectiviştilor a sporit cu încă 93, 35, şi respectiv 35 familii. In co­muna Osoi, în ultimele zile au mai intrat 36 familii cu o suprafaţă de 92 hectare. Totalul cererilor depuse pentru In­trarea în GAC d in comunele din ra­ionul Iaşi în ziua de 27 februarie a.c. se ridică la cifra de 580 familii de ţărani întovărăşiţi cu o suprafaţă de 1400 hectare. D­ in comunele subordonate oraşului Iaşi Organizaţiile de partid au populari­zat succesele gospodăriilor colective, folosind diverse forme ale muncii po­litice. Astfel, comunele Aroneanu cu 855 familii şi 2312 hectare, Corneşti cu 689 familii şi 1.406 hectare şi Holboca cu 1123 familii şi 2.314 hectare sunt colectivizate. Totodată, în cursul zilei de ieri au mai fost depuse cereri de în­scriere în GAC, în satele din raza oraşului Iaşi, de către un număr de 240 familii de ţărani întovărăşiţi cu 451 hectare. Numărul cererilor depuse de la începutul lunii fe­bruarie şi pînă In ziua de 27 se ridică la cifra de 3.732 familii, cu­­prinzînd o suprafaţă de 7.636 hec­tare. In raionul Hirlău In zilele de 26 şi 27 februarie 1962 încă 1.057 de familii de ţărani înto­vărăşiţi posedind circa 3.000 ha. teren au intrat în GAC. De la 1 februa­rie a. c. pînă în prezent un număr de 8.203 familii de ţărani întovărăşiţi cu 20.302 ha. teren agricol au păşit cu toată încrederea, alături de marea familie a colectiviştilor, făcînd ca şi comunele Balş, Coarnele Caprei, Erbi­­ceni, Frumuşica şi Prăjeni să se afle în preajma terminării colectivizării agri­culturii. Astfel, în munca lor, comuniştii din comuna Frumuşica au popularizat re­zultatele obţinute de GAC din sa­tul Vlădeni-Vale. Lucrînd în această gospodărie împreună cu familia sa, colectivistul C-tin Tănase a dus acasă la sfirşitul anului trecut 7.644 lei, 2.000 kg. griu, 3.500 kg. porumb, 64 kg. za­hăr, şi multe alte produse. Mii de kg. de produse a dus acasă şi colectivistul Gh. Bălănescu şi alţi colectivişti care au constituit exemple demne de ur­mat pentru ţăranii întovărăşiţi. Popularizarea largă a rezultatelor frumoase obţinute de colectivişti de­termină tot mai mulţi ţarani întovă­răşiţi să intre in GAC. In raionul Paşcani Un rol important in convingerea ţăranilor muncitori de a transforma întovărăşirile lor în gospodării co­lective, sau de a se înscrie în cele existente îl au succesele gospodării­lor colective. In satele Miteşti, Lunca, Vatra, Fîntînele, Mădîrjeşti şi altele toţi intovărâşiţii au intrat in GAC. In comuna Miroslăveşti au fost pri­mite în gospodăria colectivă, numai în cursul acestei luni, peste 640 fa­milii cu o suprafaţă de aproape 1.500 hectare. La Butea, au făcut cereri pentru a intra în GAC peste 240 familii cu peste 670 hectare. Numai în cursul zilei de 27 fe­bruarie, în raionul Paşcani au depus cereri pentru a intra în gospodăriile colective un număr de 315 familii cu o suprafaţă de 840 hectare. In prezent, în raionul Paşcani sunt în­scrise în gospodăriile colective un număr de 13.678 familii cu o supra­faţă de 26.278 hectare. . .. . .. interiorul casei colectivis­tului Gheorghe Țarălungă de la GAC Dragalina, raio­nul Bîrlad.­­* ? ! Foto: V. PETRESCU) Brigada nr. 3 condusă de Eugenia Apăvăloaiei din secţia depănat a fabricii de tricotaje ,Moldova“ din Iaşi, îşi depăşeşte ritmic sarcinile de plan. De­­la stingă la dreapta: Aurica Antighin, Eugenia Apăvăloaiei, Elena Coslovschi, Natalia Cosovanu şi Natalia Bodnar, citeva din fruntaşele brigăzii. Foto: V. BOTOŞANII Acţiunea de economisire trebuie dezvoltată De curînd, metalurgiştii din Birlad şi-au ales noul comitet a! sindicatului lor. Cu acest prilej au fost puse in discuţie şi dezbătute o serie de pro­bleme importante, toate legate de sarcinile care stau în faţa întregului colectiv. Neputînd să le relatăm pe toate noi vom insista acum asupra unui aspect care ni s-a părut intere­sant şi anume, contribuţia comitetului de sindicat, felul in care acesta, în­drumat de comitetul de partid, a reu­şit să mobilizeze colectivul de muncă la valorificarea unor importante re­zerve interne ale producţiei. Pentru a ilustra aceasta vom aminti cîteva ini­ţiative bune întreprinse de organul sindical de la fabrica bîrlădeană. In lumina indicaţiilor Directivelor C. C. al P. M. R. cu privire la crite­riile principale ale întrecerii socialiste, comisia muncii de masă în producţie, din cadrul comitetului de sindicat, a întocmit un nou regulament privind cri­teriile de întrecere adaptate la specifi­cul fiecărui loc de muncă, ceea ce a stimulat mai eficient întrecerea colecti­velor din secţii, brigăzilor de producţie, pe fiecare muncitor, inginer şi tehni­cian. Pornind de la faptul că majorita­tea maiştrilor sunt tineri, iar alţii lucrea­ză în această muncă fiind promovaţi din rîndul reglorilor, a fost organizat în secţia strungărie un schimb de expe­rienţă pe tema „Maistrul - organiza­torul şi conducătorul producţiei“. Cu acest prilej au fost popularizate şi generalizate o serie de metode bune de muncă. Un schimb de experienţă asemănător, însoţit de demonstraţii practice pe locurile de muncă, a fost organizat în aceeaşi secţie şi cu par­ticiparea reglorilor. Interesantă a fost şi consfătuirea la care au participat activul grupelor sindicale, şefii de bri­găzi, maiştri şi fruntaşi în producţie. Tematica consfătuirii s-a referit la bu­na organizare a întrecerii, urmărirea realizării angajamentelor, dezvoltarea intr-ajutorării în muncă, criteriile de stabilire a fruntaşilor în producţie, mp- pe marginea lucrărilor conferinţei de alegere a comitetului sindicatului de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad­ ­ul în care trebuie organizată eviden­ţa şi publicitatea rezultatelor întrece­rii etc. Ca urmare, consfătuirile de producţie desfăşurate ulterior au în­ceput să aibă un caracter mai concret, rezultatele întrecerii s-au oglindit mai operativ în grafice, participanţii la în­trecere au obţinut rezultate mai bune în îmbunătăţirea calităţii, în special prin reducerea rebuturilor, utilizarea raţională şi deplină a sculelor şi dis­pozitivelor, dezvoltarea acţiunii de e­­conomisire. Practic, acţiunile întreprinse de co­mitetul sindicatului au contribuit în mă­sură mai mare la Intensificarea între­cerii socialiste în întreaga întreprinde­re, care, în 1961, a produs peste plan 20.629 bucăţi rulmenţi, a obţinut pes­te plan o economie la preţul de cost de 2.121.000 lei şi un beneficiu de 4.268.000 lei, a fost îmbunătăţită cali­tatea producţiei, rebuturile au fost mult reduse­­în secţiile strungărie şi rectificare, de pildă, rebuturile au fost reduse cu 38 la sută faţă de 1960). Efectul acestor acţiuni se simte şi acum, cînd, datorită măsurilor politice şi organizatorice luate din Iniţiativa şi sub îndrumarea comitetului de partid, metalurgiştii din Bîrlad au obţinut o îmbunătăţire substanţială a ritmului de producţie şi o producţie în plus, faţa de plan, de peste 2.500 bucăţi rulmenţi (pînă la 15 februarie curent). Totuşi ne-a atras atenţia faptul că angajamentul de economii peste plan luat iniţial pe anul 1961 n-a fost rea­lizat. E drept că la aceasta au contri-­ buit şi restructurările survenite in ceea ce priveşte sarcina de economii şî planul producţiei marfă, acesta din urmă incluzînd ulterior noi tipuri de rulmenţi. Acestea nu explică însă în-­ trutotul nerealizarea integrală a an­ gajamentului luat. In însăşi darea de seamă prezentată la conferinţă s-a a­­rătat că „Se puteau obţine rezultate mai bune dacă s-ar fi acordat mai mare atenţie valorificării rezervelor in­terne existente în toate secţiile“. Şi a-­­ceasta este adevărat. H. IONESCU­(Continuare in pag. 3-a). însemnări m­ărfi. Inimi miniaturale, o întreagă faună şi floră de email, căsuţe, toate au apărut în vitrine de o săptămină, două. Mărţişoarele — soliile primă­verii — n-au ţinut seama nici de fulgii imaculaţi ce s-au culcat pe asfalt, pe case, ţe­­sînd covoare, nici de pojghiţa de ghiaţă - acoperămint de netrecut pentru floarea ghio­ceilor. Luîndu-se după filele de ca­lendar s-au lăsat legate în ca­­nafuri, prinse de vestminte. Aseară am întilnit un întîr­­ziat. Coborît din autobuzul ce venise de la fabrica de ulei, s-a îndreptat­­ pușcă spre ma­gazinul de desfacere a produ­selor de artizanat de pe str. ştefan cel Mare. Era închis. S-a uitat la ceas, a mai în­cercat odată uşa. Nu se înşela­,­se. Tot atunci, de la coaforul din apropiere, ieşeau două ti­nere. Discutau aprins, una din ele arâtind către palma des­chisă în care se găseau cinci, ori poate şase miniaturi din metal. Intirziatul privi fascinat că­tre comorile din mina necu­noscutei. să îndrăznească? îşi luă inima în dinţi, le opri. — Am o rugăminte. Am gă­sit magazinul închis... Soţia iese dimineaţă d­in schimb ... ştiţi, mîine e 1 Martie... Poa­te mi-aţi vinde unul din măr­­­ţişoarele ce le aveţi? Cred că bucuria pe care am citit-o pe chipul întârziatului — un bărbat înalt, bine clădit, de vreo 25-26 de ani — cină a pus cu grijă, în portmoneu mărţişorul căpătat, a fost e­­galată de bucuria celei căreia i-a fost prins în piept astăzi dimineaţă... .. .Mărţişoare, solii de pri­măvară. Mici răvaşe de prie­tenie, de dragoste, de bună urare. Astăzi au o semnificaţie mai bogată decit oricînd, deoa­rece socialismul, succesele noastre cotidiene, sînt temelia cea mai sigură a optimismului primăvăratec. I. CALIN, Agenţiile de presă transmit: — Comunicatul cu privire la în­­tîl­nirile dintre N. S. Hruşciov şi W. Ulbricht. — O.N.U. Lucrările „Comitetului celor 17“.­­ Opinia publică din­ Norvegia se pronunţă pentru crearea unei zone denuclearizate. — Comunicatul Consiliului Na­ţional al Revoluţiei Algeriene. — Colonialiştii plănuiesc dez­membrarea Rhodesiei de nord. — Rezultatele preliminare ale alegerilor din India. — Miting împotriva aderării Da­nemarcei la ,,Piaţa Comună“. — Sesiunea Comisiei economice a ONU pentru Africa. — Proiectul de buget al Gre­ciei pe 1962.' ik Prezenţe romîneşti peste hotare MOSCOVA 28 — Corespondentul Agerpres transmite! In Editura de Stat pentru Literat­­ură Beletristică din Moscova a apă­rut un volum de nuvele romîneşti contemporane. Aceasta este ultima parte a Antologiei de nuvele romi*­neşti apărutâ în limba rusă. Primele două volume ale Antologiei, apăruta anterior, cuprind nuvele de la începu­turile literaturii noastre pînă la cel de-al doilea război mondial. In volum sunt incluse lucrări ale marelui nostru scriitor Mihail Sadoveanu. Volumul cuprinde nuvele de Eugen Barbu, Mic­hai Beniuc, V. Em. Galan, Aurel Mi­­hale, Francisc Munteanu, Nagy István, Zaharia Stancu, Suto András şi alţii.­­ In prefaţă la acest volum cunoscut­­ul scriitor sovietic Boris Polevoi, scrie­ între altele : ( „Citind culegerea, voi, cititorii so­­vietici parcă auziţi bătăile Inimii 04 cestei ţări frăţeşti vecine, aflaţi tre-­ cutul ei, viaţa şî înfăptuirile ei dar azi, faceţi cunoştinţă cu oameni in­­teresanţi şi, sunt convins, că veţi în- dragi pe aceşti minunaţi oameni cărei acum construiesc cu avînt socialismul în ţara lor“. Dări de seamă ale deputaţilor în faţa alegătorilor In cuprinsul raionu­lui Negreşti au înce­put adunările de dări de seamă ale depu­taţilor în faţa alegă­torilor, planificate pen­tru primul semestru al anului curent. Cu prilejul acesta, cetăţenii discută pro­bleme gospodăreşti, stabilind noi acţiuni pentru înfrumuseţarea continuă a satelor. In cadrul adunărilor ce au avut loc în comu­na Scinteia, cetăţenii au subliniat necesita­tea lărgirii spaţiului de şcolarizare, ame­najării drumurilor, re­parării podurilor, etc. Ei s-au angajat să contribuie prin muncă patriotică la efectua­rea acestor lucrări. In întreg raionul, au avut loc, pînă mai zi­lele trecute, 46 ase­menea adunări. La a­­cestea au participat peste 2.300 cetăţeni dintre care au luat cuvîntul aproape 300. Decada cadourilor La Iaşi, organizaţia comercială locală „Pro­duse industriale“ a organizat, în întîmpi­­narea zilei de 8 Mar­tie, „decada cadouri­lor“. Au fost puse cu acest prilej în vînzare, la magazinele de spe­cialitate, pachete con­­ţinînd diferite obiecte ca : articole de len­gene pentru femei, articole cosmetice ş. a. De asemenea, in magazine au fost pu­se în vînzare cantităţi sporite şi in sortimen­te variate de tricotaje, bluze de sifon etc. La Casa de cultură a studenţilor Astăzi, la orele 20, va avea loc la Casa de cultură a­ studenţi­lor din Iaşi conferinţa intitulată „Reflectarea satului moldovenesc în opera marelui nostru clasic Ion Creangă“. Va vorbi Ion Istrati, secretar al Filialei U­­niunii Scriitorilor din Iași. „Doina Moldo­vei în satele raionului Hîrlău Colectivul orchestrei „Doina Moldovei“ din Iaşi se află, în aceste zile, intr-un turneu, prin satele raionului Hîrlău. Ieri seara, orchestra a prezentat un pro­gram de muzică popu­lară romînească în comuna Cepleniţa. In zilele ce urmează, „Doina Moldovei“ va prezenta programe de muzică populară ro­mînească şi în satele Scobinţi, Bădeni, Pîr­­covaci şi altele. Creşte indicele de utilizare a masei lemnoase Colectivele parche­telor din cadrul ocoa­lelor silvice ale DREF - Iaşi acordă o aten­ţie deosebită unei cit mai bune utilizări a masei lemnoase. Peste 30 parchete din re­giune au reuşit, prin­­tr-o sortare judicioa­să, să valorifice în cantităţi sporite mate­rialul lemnos. Colectivul parchetu­lui Buda, de pildă, a­­parţinînd ocolului sil­vic Băceşti­ a depăşit cu 17­­la sută indicele planificat de utilizare a masei lemnoase, iar cu 13 la sută mai mult material lemnos a extras din tăierile -i făcute colectivul par-­­ chetului Floreşti, oco­lul silvic Bîrlad. .

Next