Flacăra Iaşului, martie 1962 (Anul 18, nr. 4817-4843)
1962-03-01 / nr. 4817
M « iggBBiBiigBja mmmmmm» Ce ne-a adus gospodăria colectivă ? Comuna noastră e una din primele comune colectivizate din raion. De la înfiinţarea gospodăriilor colective faţa satelor noastre, ca şi viaţa colectiviştilor, s-au schimbat mult în sine. Semnele acestor înnoiri se văd peste tot. Şi cele vreo sută de case noi ridicate în ultima i vreme de colectivişti şi viaţa totmai îndestulată pe care o ducem, sunt tot semne ale noului. Numai la noi în Siliştea, care e un sat mai mic, s-au înălţat In ultima vreme 15 case noi. ■Cine trece pe la mine poate referea în ogradă adunată ţiglă şilemnărie. Mă pregătesc să-i automjez casă fiului meu căruia vine vremea să se însoare. Şf pentru asta am pus şi ceva bani -o parte. Alţi colectivişti pregătesc zestre fetelor. Vasile Toja i-a luat fetei maşină de fisut, M. Bîrcă i-a cumpărat fiul lui mobilă. Toate aceste preruri, viaţa nouă de azi, legitorăm gospodăriei colective, te cînd sînt colectivist m-am rvins din proprie experienţă1 în1 gospodăria colectivă ţinunca 19 e mai răsplătită. Ajfauî trecut bunăoară, mie mi .te-au cuvenit pentru cele 864' zlg. muncă făcute cu familia 5600 fag- porumb, 2700 kg. grîu, ajtproape 1000 kg. cartofi și alte Fteffume. 52 kg. brînză, apoi furoaje, vin și aproape 11.000 le! }îr numerar. In total veniturile Anele din SUO s-au ridicat la ••24.324 le!. Valoarea feîlei-muncă' a fost anul trecut de 23,50 lei Pentru fiecare M- muncă noi am primit 13,1 kg. grîu, 6 kg. porumb, diverse falte produse şi cîte 12 lei. Cu produsele şi banii teți care mi-a fost răsplătită munca, pot să spun că pot asigura familiei mele condiţii bune de trai. Bucate avem din destul. In casele colectiviştilor din Sofroneşti îşi face loc din ce în ce mai mult bunăstarea-UN CLIŞEU, soţia colectivistului C-tin Turcu cu cel mai mic dintre copH lingă aparatul de radio cumpărat nu de mult cu banii primiţi de la colectivă. Cu banii primiţi am cumpărat de îmbrăcat haine noi pentru toată familia. Copiii noştri sînt îmbrăcaţi bine. Am trei copii la şcoală. Pe faţa cea mare aş vrea s-o fac învăţătoare. Dacă eu n-am avut condiţii să învăţ carte în copilărie, apoi dînşii au. La noi in Siliştea avem o şcoală în curs de construcţie. Şcoli noi au fost construite în ultimii ani şi în Todireşti, Plopoasa, Hue, Valea Popii, sate ce fac parte tot din comuna noastră. In 1961, colectiva noastră1 IC scos aproape 1700 kg. grîu la ha., 1200 kg. floarea-soarelui la ha., peste 2200 kg. porumb la ha. Frumoase sume am încasat și de pe urma produselor din sectorul zootehnic. In curlnd vor începe din nou treburile la cîmp. Nu sînt la fel de hotărît ca şi ceilalţi colectivişti din Siliştea să imunees© cu toată grija pentru a face pămîntul să rodească mai bine. Umăr la' uînăr cu ceilalţi colectivişti vom face să sporească veniturile casă scoatem producţiile amintite. Griul a primit ca îngrăşămint la fiecare ha. cîte 300 kg. superfosfat şi 150 kg. azotat de amoniu. Am avut grijă să semănăm numai grîu din soiuri de înaltă productivitate. In primăvară cultura ieşise descălţată, adică rădăcina griului se dezgolise de pămînt prin îngheţuri şi lectirei, ştiind că aşa vor creşi dezgheţuri repetate. De aceea am te şi veniturile noastre. Eu mulţumesc partidului că m-a Îndemnat să păşesc în gospodăria colectivă, unde am acum parte de un trai şi mai bun. r. APORCARIŢEI colectivist iff în Siliştea . FLACĂRĂ IAȘULOR Sporind producţiile, ne sporim veniturile chimice. Aşa bunăoară, la sfecla de zahăr am împrăştiat pe toată suprafaţa cîte 20 t. gunoi de grajd şi 300 kg. superfosfat la ha. Semănatul fiecărei culturi lam făcut la timp. Astfel, porumbul l-am insămînţat cînd termometrul arăta 8-10 grade cîteva zile la şir. Pînă la semănat, terenul pentru porumb, care fusese arat din toamnă, a fost discuit şi menţinut afinat şi curat de buruieni. La porumb am ţinut să asigurăm sămînţa dublu hibridă. Vreau să accentuez că la toate culturile proşitoare am avut grijă să facem de cîte ori a trebuit, lucrări de întreţinere. Porumbul l-am prăşit de trei ori, iar sfecla de patru ori,în afară de praşila făcută anul trecut pămîntul de am reuşit odată cu răritul. In prezent, ne pre■ gătim pentru campania de primăvară. Pregătim sămînţa, grăbim gunoitul ogoarelor. La porumb, totul de p® care ne propunem să scoatem 5000 kg. boabe Ig ha. fără irigare a fost în întregim® îngrăşat. Terenul pentru porumb e fertilizat în proporţie de 70 la sută. Grîul are desime bună şi e frumos. Ne vom strădui să depăşim şi în acest an producţiile planificate. Aceasta pentru că, crescînd producţiile, cresc şi veniturile, iată, nu mai departe de anul trecut, datorită recoltelor bune, am putut valorifica în plus faţă de ceea ce contractasem cu statul cîte aproape 100 kg. grîu de pe fiecare ha. ocupat cu această cultură. Am suplimentat de asemenea şi contractul făcut pentru porumb. Datorită rezultatelor obţinute s-au împărţit La ziua-muncă însemnate cantităţi de produse. Astfel, la fiecare zi muncă au revenit cîte 3,7 kg. grîu, 8 kg. porumb, 0,220 kg. zahăr, apoi legume şi alte produse, precum şi 12 lei bani gheaţă. Colectivistul C-tin Agavriloaiei a dus acasă pentru cele 500 zile-muncă făcute cu familia sa 1850 kg. grîu, 4000 kg. porumb şi 6000 lei, pe lingă alte produse. Aproape tot atît i S-a cuvenit şi lui Mihai Constantin, care a făcut în 1961, 480 zile-muncă. Creşterea producţiei duce la îndestularea ţăranului nostru. De aceea ne dăm toată osteneala să lucrăm în aşa fel în acest an, încît să ne numărăm din nou printre fruntaşii recoltelor bogate. V. CIMPEANU brigadier GAC Parpaniţa Recoltele pe care noi colectiviştii din Parpaniţţa le-am obţinut în 1961 ne sînt îndemn în lupta pentru sporirea producţiei la ha. Apui trecut noi am reuşit să obţinem producţii bune. Astfel, la cultura griului, producţia medie pe gospodărie a fost de 2045 kg. la ha., la porumb de 2340 kg., la topra-şoarelui de 1300 kg. iar la sfecla de zahăr de 30.000 kg. la ha. Aceste producţii nu le-am obţinut întîmplâtor, ele sînt rodul priceperii cu care am aplicat regulile agrotehnice. In acest an noi intenţionăm să ţinem seama de învăţămintele căpătate în anul trecut şi să lucrăm în aşa fel pămîntul îneît să-i smulgem recolte şi mai bune. lată cum am lucrat noi în tăvălugii cultura așa cum recomandă agrotehnica. Am plivit apoi grîul de două ori la timpul lui, iar recoltatul l-am făcut numai în patru zile. Cît privește culturile prășitoare, acestora le-au fost repartizate de asemenea terenuri fertile. Acolo unde am găsit că pămîntul e mai slab am dat îngrășămintele naturale sau Spre venituri şi mai mari din creşterea animalelor in gospodăria noastră sectorul zootehnic a devenit din an în una sursă tot mai mare de venituri. Aşa se face că azi colectiva posedă 125 vaci şi furnurci montate, 300 porcine din care 75 scroafe fătătoare, peste 1.200 oi, aproape 1.000 păsări pentru reproducţie. Cînd am pornit să dezvoltăm sectorul zootehnic pe măsura condiţiilor existente, ştiam din experienţa altor unităţi că veniturile mari nu-şi au izvorul decit in ramurile de producţie ale gospodăriei între care un loc de frunte trebuie să-l ocupe creşterea animalelor. Am ajuns la aceste efective atît prin cumpărări ca şi prin reţinerea prăsilei animalelor noastre. Cît priveşte cumpărările, pe lingă cei 50.000 lei împrumutaţi de la stat în 1961, am folosit şi fondurile proprii. Numai în 1961 am cumpărat din veniturile noastre mai bine de 200 oi cu lină semifină. Creşterea numărului de animerie de producţie ne-a dat posibilitatea să valorificăm anul trecut 040 hl. lapte de vacă, 140 porci îngrăşaţi, 1.500 kg. carne de pasăre, sute de kg. de brînză şi lină de la ferma de oi. După unificarea gospodăriei noastre cu cele din Recea şi Grieşti, care s-a făcut la începutul acestui an, avem condiţii pentru a dezvolta şi mai mult sectorul zootehnic. Astfel, un plănul de producţie pe 1962 ne-am propus să mărim numărul vacilor şi junincilor la peste 150 capete. La sfîrşitul anului vom mai avea şi 35 capete tineret taurin femei între 1-3 ani, reţinut pentru prăsilă. De asemenea, în 1962 vom spori numărul scroafelor fătătoare la 114, iar al porcilor îngrăşaţi la aproape 250. Tot la sfîrşitul acestui an vom ajunge să avem 1.500 oi. Mult se va dezvolta în acest an ferma de păsări de rentabilitatea căreia ne-am convins din anii trecuţi. In 1961 am înfiinţat un incubator, la care, de la prima serie de ouă am obţinut un procent de ecloziune de 95 la sută, ceea ce înseamnă un rezultat foarte bun. Şi în acest an vom scoate toţi puii la incubatorul propriu. Nu s-a împlinit sâptâmîpă de cînd am pus prima serie de ouă la incubat. In total vom scoate în acest an 18.000 de pui. In planul pe 1962 am prevăzut să obţinem de la toate fermele de animale producţii mai mari ca în anul 1961. Desigur că pentru aceasta am şi luat o serie de măsuri. In prezent animalele au raţii bogate pe bază de siloz, fin, concentrate. Pentru perioada de păşunat, animalele vor avea din belşug nutreţuri verzi cu toate că noi nu prea dispunem de păşune naturală. De aceea am însămînţat în toamna trecută 60 ha. cu secară şi orz pentru masă verde, iar în primăvară vom mai semăna tot în acest scop 10 ha. cu ovăz. In miriştea culturilor timpurii vom semăna peste 400 ha porumb furajer. O altă sursă de furaje o vor constitui culturile de bostani şi mazăre intercalate prin porumbul pentru boabe. Interesul îngrijitorilor pentru depăşirea producţiei planificate va fi stimulat şi în acest an prin aplicarea retribuţiei suplimentare în funcţie de producţia obţinută. La noi animalele sunt date pe mina unor oameni vrednici care lucrează de ani de zile in acest sector. Mai toţi îngrijitorii de la noi au fost şcolarizaţi şi drept urmare se pricep să îngrijească mai bine de animale. Destoinicia unor îngrijitori cum sunt Gh. Negruţ sau C-tin Cocioban de la ferma de vaci, Virginia Gh. Iancu, de la incubator sau a altora, precum şi ajutorul pe care-l primim zi de zi de la tov. M. Barthel, inginerul nostru zootehnist sunt garanţii că tot ceea ce ne-am propus pentru sporirea veniturilor din zootehnie, va fi realizat. ION CRAIESCU preşedintele G. A. C. Tungujei Gospodăria colectivă din Tungujei şi-a propus să mărească în acest andezvoltării, fermei de vaci va sta şi de aici încolo prăsila proprie m, CLIȘEU: fi parte din tineretul taurin oprit întru WăsiUk mai mult efectivul fermei de vaci. La baza Perspective largi de dezvoltare a agriculturii lui nostru r a i o n u (Urmare din pag. I.a) organizări a muncii şi a asigurării asistenţei tehnice fiecărui inginer şi tehnician agronom din raion i s-a repartizat să răspundă de cîte o gospodărie colectivă. In aceste zile s-a trecut şi la reorganizarea muncii în gospodăriile unificate. In afara celor 22 gospodării colective mici ce s-au unificat pînă acum se studiază la alte unităţi posibilităţile de unificare. S-a luat măsura de a se extinde retribuţia suplimentară a colectiviştilor în funcţie de producţia obţinută în scopul de a-i cointeresa în creşterea producţiei agricole şi a îmbunătăţi participarea acestora la muncă. E nevoie ca consiliile de conducere din fiecare gospodărie colectivă să pună în centrul preocupărilor sarcina sporirii producţiei vegetale şi animale, a folosirii condiţiilor existente pentru dezvoltarea altor ramuri de producţie bănoase. Pentru dezvoltarea agriculturii raionului nostru au fost prevăzute pentru anul în curs în planurile de producţie ale GAC-urilor obiective importante. In GAC-uri va creşte mai mult şsptelul, proprietate obştească. Numai numărul vacilor şi junincilor va spori cu peste 2.000 capete. Se vor dezvolta simţitor fermele avicole în care scop s-au luat măsuri pentru mărirea numărului de incubatoare în GAC-uri. Vor creşte de asemenea efectivele la celelalte specii. In prezent se fac pregătiri pentru campania de primăvară, se dă zor cu îngrăşarea terenurilor. Sunt depistate şi transportate pe ogoare şi în primul rînd pe loturile pregătite pentru a produce 5.000 kg. porumb boabe în teren neirigat la ha., toate rezervele de îngrăşăminte naturale. Echipele legumicole pregătesc răsaduri. Se va extinde in acest an cu încă 100 ha. cultura legumelor, şi se vor planta cu viţă de vie şi pomi aproape 300 ha. terenuri erodate. Organizaţiile de partid, sfaturile populare, consiliile de conducere ale GAC, trebuie să acorde o atenţie sporită selecţionării şi pregătirii cadrelor necesare în diferite ramuri de producţie şi în mod special să ia măsuri pentru generalizarea experienţei avansate. Comitetul raional de partid se angajează să acorde organizaţiilor de partid din GAC-uri un ajutor permanent în realizarea sarcinilor de mare răspundere pe care le au de îndeplinit. Vom urmări ca organizaţiile de bază să-şi întărească rîndurile prin primirea în partid a celor mai de nădejde colectivişti şi să-şi exercite cu eficacitate sporită rolul de conducător poliţie în gospodăria colectivă. Ne vom consacra şi mai mult energia, transformării tuturor gospodăriilor colective din raion în unităţi înfloritoare. Nr. 4817 Pină la începutul acestui an erau în comuna noastră şapte gospodării colective. După cee organele de partid şi de stat ne-au arătat că în condiţiile noastre cele mai bune rezultate în producţie le obţin gospodăriile cu suprafaţa cuprinsă între 1.500 şi 2.500 ha. — am ascultat recomandarea şi aşa am ajuns la uni- ficare. Am format o gospodărie puternică din patru gospodării mici. Colectiva noastră ce se întinde azi pe 2.454 ha. are într-adevăr alte posibilităţi de dezvoltare. Cele patru gospodării care au dat naştere prin unificare colectivei noastre de azi (este vorba de GAC Ţibăneşti, Războieni, Jigoreni şi Găureni) aveau suprafeţe miei (între 350-650 ha.). De aceea culturile erau amplasate pe parcele mici pe care nu se putea lucra în condiţiile cele mai bune. In afară de asta GAC-urile miei n-aveau cum existente diferitelor folosi posibilităţile pentru dezvoltarea sectoare de producţie. Colectivele din Găureni şi Jigoreni stăpîneau pămînt puţin fer- til situat pe pante eroda-; te pe care nu puteau fi rentabile decit viile şi live- zile. Noi colectiviştii din Ţi-băneşti aveam numai teren bun pentru culturi de cîmp şi păşuni naturale. Pentru a ne lucra pămîntul dispuneam însă de braţe de muncă puţine. Gospodăria din Războieni avea teren arabil mai puţin bun ca noi şi slabe posibilităţi pentru creşterea animalelor căci le lipseau păşunile şi fîneţele. In schimb avea condiţii mai bune pentru legumicultura. Gospodăriile cu condiţii prielnice pentru viti-pomicultură sau legumicultura fiind prea mici n-aveau posibilităţi să se folosească bine de aceste avantaje. Acum după unificare altfel se prezintă lucrurile. Gospodăria fiind mare are mai multe surse de venituri şi poa-te asigura uşor forţă de muncă şi bani pentru plantaţii de vii şi pomi sau pentru cultura legumelor. Am şi profitat deja brigada de la Jigoreni şi Găureni pentru producţia pomiviticolă care va ocupa în următorii ani sute de ha. teren. In acest an vom acoperi cu li-' vezi 120 ha. In aceste zile pot fi văzuţi la săpatul gropilor pentru pomi cite 1QQ-120 colectivişti. Pentru a satisface nevoia de material săditor, vom înfiinţa In primăvară 1,5 ha. pepinieră pomi - viticolă. Sectorul zootehnic îl vom dezvolta la Ţibăneşti. La sfîrşitul anului vom aveai o fermă de 230 vaci şi juninci, 114 scroafă fătătoare, o fermă avicolă cui circa. 2000 păsări matcă, peste1.700 ovine. In acest an Vom cultiva cu legume doar 10 ha. Prin amenajarea terenului din jurul iazului vom putea însă la anul viitor să triplăm suprafaţa grădinii de legume". Ca urmare a îmbinării armonioase a ramurilor de produciţie iată care va fi în acest an structura veniturilor băneşti ale gospodăriei: aproape 1.700.000 lei de la culturile de cîmp, 125.000 lei de la grădina de legume, aproape 300.000 iei de la livadă şi vie şi 1.400.000 lei din creştereaanimalelor.. In anii viitori pă măsură că plantaţiile de viţă de vie şi pomi ce le înfiinţăm acum vom Intra pe rod se înţelege că şi veniturile din acest sector vom creşte considerabil. In acest fel vom asigura creşterea va-* lorii zilei muncă," sporirea "simţitoare & veniturilor colec-; tiviştilor. Valorificarea' produselor să. va face In cea mai mare mă- sură prin sistemul de contrac-i ţări. Noi vom vinde pe ba-3) de contract în acest an 320 tone grîu şi porumb, seri-nă 200 tone floarea-soarelui. 1.740 tone sfeclă de zahăr, 1.400 bl., lapte de vacă, 520 porci graşi,, 2600 kg. lină, 4.000 kg. iarnă de pasăre şi 50.000 ouă. După unificare colectiviştii din cele patru sate şi-au exprimat ho- tărîrea să muncească şi mai mult pentru a folosi condiţiile create în scopul întăririi colectivei. C-TIN V. VORNICU preşedintele GAC Ţibăneşti Prin unificare, condiţii mai bune pentru dezvoltarea ramurilor de producţie Aşa arată casa nouă a colectivistului Ion Soroceanu din Tungujei. La încercarea maşinii de cusut proaspăt cumpărată de colectivistul Ioan Avasîlcâi din Jibănești, asistă toți membrii familiei. îmbrăcăm dealurile sterpe cu livezi şi vii Pe Ungă terenurile fertile care rentează să fie cultivate cu culturi de cîmp, pe la noi sunt, pe coaste, destule suprafeţe spălate de ape de pe care, dacă le cultivi cu cereale sau plante tehnice, abia scoţi sămînţa. Cînd lucram pămîntul individual, sau chiar mai apoi in întovărăşire ne mulţumeam cu cele cîteva sute de kg. de porumb sau de grîu pe care le dădea hectarul pe aceste terenuri. Gospodăria colectivă a pus însă problema folosirii raţionale a mămîntului. Am ajuns la concluzia că pe, cele, 150 ha. terenuri slab productive cel mai rentabil va fi să înfiinţăm livezi şi vii. După ce am chibzuit, am planificat să terminăm acţiunea de plantare a acestor terenuri pînă în 1965. Ne-am apucat de această treabă din anul trecut. Din toamnă şi pînă în prezent am săpat gropi pentru pomi pe 13 ha. Peste o mie de gropi au fost săpate în timpul iernii. Pentru acest an avem prevăzut să plantăm 33 ha. cu pomi. Materialul săditor e pregătit. Pe terenurile cu pantă prea mare vom lupta contra ero-. ziunii insămînțînd între rîndurile de pomi benzi iierbate de-a curmezișul pantei. Pină la intrarea pe rod a noilor plantaţii, vom cultiva printre rîndurile de pomi, fasole şi mazăre, pentru ca terenul să nu râmină In acest timp complet neproductiv-In raionul nostru sunt multe gospodării care au ca şi noi terenuri erodate şi pe care au început să le amenajeze pentru plantarea de vită de vie şi pomi fructiferi. Pe la noi nu s-a vorbit pină acum de pomicultură sau viticultură. De cînd gospodăria a pus pro- blema punerii in valoare a terenurilor sterpe, am început să ne pregătim şi cadre, pentru aceste sectoare. Pînă acum a fost şco- larizat colectivistul Vasile Luca. Peste puţini ani aceste noi îndeletniciri vor fi de acum înrădăcinate în Tansa. Asaltul pentru transformarea părinturilor sterpe in vii şi livezi abia a început, şi-l vom continua cu tot avîntul. ŞT. C. RADU preşedintele GAC Tansa X V