Flacăra Iaşului, martie 1962 (Anul 18, nr. 4817-4843)

1962-03-01 / nr. 4817

M « iggBBiBiigBja mmmmmm» Ce ne-a adus gospodăria colectivă ? Comuna noastră e una din primele comune colectiv­izate din raion. De la înfiinţarea gospodăriilor colective faţa sate­­lor noastre, ca şi viaţa colecti­viştilor, s-au schimbat mult în sine. Semnele acestor înnoiri se văd peste tot. Şi cele vreo sută de case noi ridicate în ultima i vreme de colectivişti şi viaţa tot­­mai îndestulată pe care o du­cem, sunt tot semne ale noului. Numai la noi în Siliştea, care e un sat mai mic, s-au înălţat In ultima vreme 15 case noi. ■Cine trece pe la mine poate re­­ferea în ogradă adunată ţiglă şi­­lemnărie. Mă pregătesc să-i a­­utomjez casă fiului meu căruia­­ vine vremea să se însoare. Şf pentru asta am pus şi ceva bani -o parte. Alţi colectivişti pre­gătesc zestre fetelor. Vasile To­ja i-a luat fetei maşină de f­isut, M. Bîrcă i-a cumpărat fi­ul lui mobilă. Toate aceste preruri,­­ viaţa nouă de azi, le­g­itorăm gospodăriei colective, te cînd sînt colectivist m­-am rvins din proprie experienţă1 în1 gospodăria colectivă ţinunca 19­ e mai răsplătită. A­­jfauî trecut bunăoară, mie mi .te-au cuvenit pentru cele 864' zl­­g. muncă făcute cu familia­ 5600 fag- porumb, 2700 kg. grîu, a­­jtproape 1000 kg. cartofi și alte Fteffume. 52 kg. brînză, apoi fu­­roaje, vin și aproape 11.000 le! }îr numerar. In total veniturile Anele din SUO s-au ridicat la ••24.324 le!. Valoarea feîlei-muncă' a fost a­­nul trecut de 23,50 lei Pentru fiecare M- m­uncă noi am­ primit 13,1 kg. grîu, 6 kg. po­rumb, diverse f­alte produse şi cîte 12 lei. Cu produsele şi banii teți care mi-a fost­ răsplătită munca, pot să spun că pot asigu­ra familiei mele con­diţii bune de trai. Bu­cate avem din destul. In casele colectiviştilor din Sofroneşti îşi face loc din ce în ce mai mult bunăstarea-UN CLIŞEU, soţia colec­­tivistului C-tin Turcu cu cel mai mic dintre copH lingă aparatul de radio cumpărat nu de mult cu banii primiţi de la colec­tivă. Cu banii primiţi am cumpă­rat de îmbrăcat haine noi pen­tru toată familia. Copiii noştri sînt îmbrăcaţi bine. Am trei co­pii la şcoală. Pe faţa cea mare aş vrea s-o fac învăţătoare. Da­că eu n-am avut condiţii să în­văţ carte în copilărie, apoi dîn­­şii au. La noi in Siliştea avem­ o şcoală în curs de construcţie. Şcoli noi au fost construite în ultimii ani şi în Todireşti, Plo­­poasa, Hue, Valea Popii, sate ce fac parte tot din comuna noastră. In 1961­, colectiva noastră1 IC scos aproape 1700 kg. grîu la ha., 1200 kg. floarea-soarelui la ha., peste 2200 kg. porumb la ha. Frumoase sume am încasat și de pe urma produselor din sectorul zootehnic. In curlnd vor începe din nou treburile la­ cîmp. Nu sînt la fel de hotărît ca şi ceilalţi colectivişti din Si­liştea să imunees© cu toată gri­ja pentru a face pămîntul să rodească mai bine. Umăr la' u­­înăr cu ceilalţi colectivişti vom face să sporească veniturile ca­să scoatem producţiile amintite. Griul a primit ca îngrăşămint la fiecare ha. cîte 300 kg. superfosfat şi 150 kg. azotat de amoniu. Am avut grijă să semănăm numai grîu din soiuri de înaltă productivitate. In primăvară cultura ieşise descăl­ţată, adică rădăcina griului se dez­golise de pămînt prin îngheţuri şi lectirei, ştiind că aşa vor creşi dezgheţuri repetate. De aceea am te şi veniturile noastre. Eu mul­ţumesc partidului că m-a În­demnat să păşesc în gospodăria colectivă, unde am acum parte de un trai şi mai bun. r. APORCARIŢEI colectivist iff în Siliştea ­. FLACĂRĂ I­A­Ș­U­L­OR Sporind producţiile, ne sporim veniturile chimice. Aşa bunăoară, la sfecla de zahăr am împrăştiat pe toată suprafaţa cîte 20 t. gunoi de grajd şi 300 kg. superfosfat la ha. Semă­natul fiecărei culturi lam făcut la timp. Astfel, porumbul l-am insă­­mînţat cînd termometrul arăta 8-10 grade cîteva zile la şir. Pînă la se­mănat, terenul pentru porumb, care fusese arat din toamnă, a fost dis­­cuit şi menţinut afinat şi curat de buruieni. La porumb am ţinut să asigurăm sămînţa dublu hibridă. Vreau să accentuez că la toate culturile proşitoare am avut grijă să facem de cîte ori a trebuit, lu­crări de întreţinere. Porumbul l-am prăşit de trei ori, iar sfecla de patru ori,­­în afară de praşila făcută anul trecut pămîntul de am reuşit odată cu răritul. In prezent, ne­ pre­­■ gătim pentru campania de primăvară. Pregătim sămînţa, grăbim gunoitul ogoarelor. La porumb, totul de p® care ne propunem să scoatem 5000 kg. boabe Ig ha. fără irigare a fost în întregim® îngrăşat. Terenul pentru porumb e fertilizat în proporţie de 70 la sută. Grîul are desime bună şi e frumos. Ne vom strădui să depă­şim şi în acest an producţiile plani­ficate. Aceasta pentru că, crescînd producţiile, cresc şi veniturile, iată, nu mai departe de anul trecut, datorită recoltelor bune, am putut valorifica în plus faţă de ceea ce contractasem cu statul cîte aproape 100 kg. grîu de pe fiecare ha. ocupat cu această cultură. Am suplimentat de asemenea şi contractul făcut pentru porumb. Datorită rezultatelor obţinute s-au­­ împărţit La­ ziua-muncă însemnate cantităţi de produse. Astfel, la fie­care zi­ muncă au revenit cîte 3,7 kg. grîu, 8 kg. porumb, 0,220 kg. zahăr, apoi legume şi alte produse, precum şi 12 lei bani gheaţă. Co­lectivistul C-tin Agavriloaiei a dus acasă pentru cele 500 zile-muncă făcute cu familia sa 1850 kg. grîu,­ 4000 kg. porumb şi 6000 lei, pe lingă alte produse. Aproape tot atît i S-a cuvenit şi lui Mihai Constantin, care a făcut în 1961, 480 zile-muncă. Creşterea producţiei duce la în­destularea ţăranului nostru. De aceea ne dăm toată osteneala să lucrăm în aşa fel în acest an, încît să ne numărăm din nou printre fruntaşii recoltelor bogate. V. CIMPEANU brigadier GAC Parpaniţa Recoltele pe care noi colectiviştii din Parpaniţţa le-am obţinut în 1961 ne sînt îndemn în lupta pentru spo­rirea producţiei la ha. Apui trecut noi am reuşit să obţinem producţii bune. Astfel, la cultura griului, pro­ducţia medie pe gospodărie a fost de 2045 kg. la ha., la porumb de 2340 kg., la t­opr­a-şoarelui de 1300 kg. iar la sfecla de zahăr de 30.000 kg. la ha. Aceste producţii nu le-am obţinut întîmplâtor, ele sînt rodul priceperii cu care am apli­cat regulile agrotehnice. In acest an noi intenţionăm să ţinem seama de învăţămintele căpătate în anul trecut şi să lucrăm în aşa fel pămîntul îneît să-i smulgem recolte şi mai bune. lată cum am lucrat noi în tăvălugii cultura așa cum recoman­dă agrotehnica. Am plivit apoi grîul de două ori la timpul lui, iar recol­tatul l-am făcut numai în patru zile. Cît privește culturile prășitoare, a­­cestora le-au fost repartizate de a­­semenea terenuri fertile. Acolo unde am găsit că pămîntul e mai slab am dat îngrășămintele naturale sau Spre venituri şi mai mari din creşterea animalelor in gospodăria noastră sectorul zootehnic a deve­nit din an în un­a sursă tot mai mare de venituri. Aşa se face că azi colec­tiva posedă 125 vaci şi fu­­rnurci montate, 300 porcine din care 75 scroafe fătă­­toare, peste 1.200 oi, a­­proape 1.000 păsări pentru reproducţie. Cînd am por­nit să dezvoltăm sectorul zootehnic pe măsura con­diţiilor existente, ştiam din experienţa altor unităţi că veniturile mari nu-şi au iz­vorul decit in ramurile de producţie ale gospodăriei între care un loc de frunte trebuie să-l ocupe creşterea animalelor. Am ajuns la aceste efective atît prin cumpărări ca şi prin reţi­nerea prăsilei animalelor noastre. Cît priveşte cum­părările, pe lingă cei 50.000 lei împrumutaţi de la stat în 1961, am folosit şi fondurile proprii. Numai în 1961 am cumpărat din ve­niturile noastre mai bine de 200 oi cu lină semifină. Creşterea numărului de a­­nimerie de producţie ne-a dat posibilitatea să valori­ficăm anul trecut 040 hl. lapte de vacă, 140 porci îngrăşaţi, 1.500 kg. carne de pasăre, sute de kg. de brînză şi lină de la ferma de oi. După unificarea gospo­dăriei noastre cu cele din Recea şi Grieşti, care s-a făcut la începutul acestui an, avem condiţii pentru a dezvolta şi mai mult sectorul zootehnic. Astfel, un plănul de producţie pe 1962 ne-am propus să mă­rim numărul vacilor şi ju­­nincilor la peste 150 cape­te. La sfîrşitul anului vom mai avea şi 35 capete ti­neret taurin femei între 1-3 ani, reţinut pentru pră­silă. De asemenea, în 1962 vom spori numărul scroa­felor fătătoare la 114, iar al porcilor îngrăşaţi la a­­proape 250. Tot la sfîrşitul acestui an vom ajunge să avem 1.500 oi. Mult se va dezvolta în acest an ferma de păsări de rentabilitatea căreia ne-am convins din anii trecuţi. In 1961 am în­fiinţat un incubator, la ca­re, de la prima serie de ouă am obţinut un procent de ecloziune de 95 la sută, ceea ce înseamnă un re­zultat foarte bun. Şi în a­­cest an vom scoate toţi puii la incubatorul propriu. Nu s-a împlinit sâptâmîpă de cînd am pus prima se­rie de ouă la incubat. In total vom scoate în acest an 18.000 de pui. In planul pe 1962 am prevăzut să obţinem de la toate fermele de animale producţii mai mari ca în anul 1961. Desigur că pen­tru aceasta am şi luat o serie de măsuri. In prezent animalele au raţii bogate pe bază de siloz, fin, con­centrate. Pentru perioada de păşunat, animalele vor avea din belşug nutreţuri verzi cu toate că noi nu prea dispunem de păşune naturală. De aceea am în­­sămînţat în toamna trecu­tă 60 ha. cu secară şi orz pentru masă verde, iar în primăvară vom mai semăna tot în acest scop 10 ha. cu ovăz. In miriştea cultu­rilor timpurii vom semăna peste 400 ha­ porumb fu­rajer. O altă sursă de fu­raje o vor constitui cultu­rile de bostani şi mazăre intercalate prin porumbul pentru boabe. Interesul îngrijitorilor pen­tru depăşirea producţiei planificate va fi stimulat şi în acest an prin aplica­rea retribuţiei suplimentare în funcţie de producţia ob­ţinută. La noi animalele sunt da­te pe mina unor oameni vrednici care lucrează de ani de zile in acest sector. Mai toţi îngrijitorii de la noi au fost şcolarizaţi şi drept urmare se pricep să îngri­jească mai bine de anima­le. Destoinicia unor îngriji­tori cum sunt Gh. Negruţ sau C-tin Cocioban de la ferma de vaci, Virginia Gh. Iancu, de la incubator sau a altora, precum şi ajutorul pe care-l primim zi de zi de la tov. M. Barth­el, in­ginerul nostru zootehnist sunt garanţii că tot ceea ce ne-am propus pentru spo­rirea veniturilor din zooteh­nie, va fi realizat. ION CRAIESCU preşedintele G. A. C. Tungujei Gospodăria colectivă din Tungujei şi-a propus să mărească în acest an­­dezvoltării, fermei de vaci va sta şi de aici încolo prăsila proprie m, CLIȘEU: fi parte din tineretul taurin oprit întru WăsiUk mai mult efectivul ferm­ei de vaci. La baza Perspective largi de dezvoltare a agriculturii lui nostru r a i o n u (Urmare din pag. I.a) organizări a muncii şi a asigurării asis­tenţei tehnice fiecărui inginer şi tehni­cian agronom din raion i s-a repartizat să răspundă de cîte o gospodărie colectivă. In aceste zile s-a trecut şi la reorganizarea muncii în gos­­podăriile unificate. In afara celor 22 gospodării colective mici ce s-au unifi­cat pînă acum se studiază la alte unităţi posibilităţile de unificare. S-a luat măsura de a se extinde retribu­ţia suplimentară a colectiviştilor în funcţie de producţia obţinută în sco­pul de a-i cointeresa în creşterea pro­ducţiei agricole şi a îmbunătăţi parti­ciparea acestora la muncă. E nevoie ca consiliile de conducere din fie­care gospodărie colectivă să pună în centrul preocupărilor sarcina sporirii producţiei vegetale şi animale, a fo­losirii condiţiilor existente pentru dez­voltarea altor ramuri de producţie bă­noase. Pentru dezvoltarea agriculturii raio­nului nostru au fost prevăzute pentru anul în curs în planurile de producţie ale GAC-urilor obiective importante. In GAC-uri va creşte mai mult şsp­­telul, proprietate obştească. Numai numărul vacilor şi junincilor va spori cu peste 2.000 capete. Se vor dez­volta simţitor fermele avicole în care scop s-au luat măsuri pentru mărirea numărului de incubatoare în GAC-uri. Vor creşte de asemenea efectivele la celelalte specii. In prezent se fac pregătiri pentru campania de primăvară, se dă zor cu îngrăşarea terenurilor. Sunt depistate şi transportate pe ogoare şi în primul rînd pe loturile pregătite pentru a produce 5.000 kg. porumb boabe în teren neirigat la ha., toate rezervele de îngrăşăminte naturale. Echipele legu­micole pregătesc răsaduri. Se va extin­de in acest an cu încă 100 ha. cultura legumelor, şi se vor planta cu viţă de vie şi pomi aproape 300 ha. tere­nuri erodate. Organizaţiile de partid, sfaturile populare, consiliile de conducere ale GAC, trebuie să acorde o atenţie spo­rită selecţionării şi pregătirii cadre­lor necesare în diferite ramuri de pro­ducţie şi în mod special să ia măsuri pentru generalizarea experienţei a­­vansate. Comitetul raional de partid se an­gajează să acorde organizaţiilor de partid din GAC-uri un ajutor perma­nent în realizarea sarcinilor de mare răspundere pe care le au de îndepli­nit. Vom urmări ca organizaţiile de bază să-şi întărească rîndurile prin primirea în partid a celor mai de nădejde colectivişti şi să-şi exercite cu eficacitate sporită rolul de conducător poliţie în gospodăria colectivă. Ne vom consacra şi mai mult e­­nergia, transformării tuturor gospodări­ilor colective din raion în unităţi în­floritoare. Nr. 4817 Pină­ la începutul acestui an erau în comuna noastră şapte gospodării colective. După cee organele de partid şi de stat ne-au arătat că în condiţiile noastre cele mai bune rezultate în producţie le obţin gospodăriile cu suprafaţa cuprinsă între 1.500 şi 2.500 ha. — am ascultat recoman­darea şi aşa am ajuns la uni-­ ficare. Am format o gospo­dărie puternică din patru gos­podării mici. Colectiva noastră ce se întinde azi pe 2.454 ha. are într-adevăr alte posibili­tăţi de dezvoltare. Cele patru gospodării care au dat naştere prin unificare colectivei noas­tre de azi (este vorba de GAC Ţibăneşti, Războieni, Jigoreni şi Găureni) aveau suprafeţe miei (între 350-650 ha.). De aceea culturile erau amplasate pe parcele mici pe care nu se putea lucra în condiţiile cele mai bune. In afară de asta GAC-urile miei n-aveau cum existente diferitelor folosi posibilităţile pentru dezvoltarea sectoare de producţie. Colecti­vele din Găureni şi Jigoreni stăpîneau pămînt puţin fer-­ til situat pe pante eroda-; te pe care nu puteau fi rentabile decit viile şi live-­ zile. Noi colectiviştii din Ţi-­­băneşti aveam numai teren bun pentru culturi de cîmp şi păşuni naturale. Pentru a ne lucra pămîntul dispuneam însă de braţe de muncă puţine. Gospodăria din Războieni avea teren arabil mai puţin bun ca noi şi slabe posibilităţi pentru creşterea animalelor căci­ le lipseau păşunile şi fîneţele. In schimb avea condiţii mai bune pentru legumicultura. Gospodăriile cu condiţii pri­elnice pentru viti-pomicultură sau legumicultura fiind prea mici n-aveau posibilităţi să se folosească bine de aceste a­­­vantaje. Acum după unificare altfel se prezintă lucrurile. Gospodăria fiind mare are mai multe surse de venituri şi poa-­­te asigura uşor forţă de muncă şi bani pentru plantaţii de vii şi pomi sau pentru cultu­­ra legumelor. Am şi profitat deja brigada de la Jigoreni şi Găureni pentru producţia po­­­miviticolă care va ocupa în ur­­­mătorii ani sute de ha. teren. In acest an vom acoperi cu li-' vezi 120 ha. In aceste zile pot fi văzuţi la săpatul gropilor pentru pomi cite 1QQ-120 co­lectivişti. Pentru a satisface nevoia de material săditor, vom înfiinţa In primăvară 1,5 ha. pepinieră pomi - viticolă. Sectorul zootehnic îl vom dez­volta la­ Ţibăneşti. La sfîrşitul anului vom aveai o fermă de­ 230 vaci şi juninci, 114 scroafă fătătoare, o fermă avicolă cui circa. 2000 păsări matcă, peste­­1.700 ovine. In acest an Vom­ cultiva cu legume doar 10 ha. Prin ame­­­najarea­ terenului din jurul iazului vom putea însă la anul viitor să triplăm suprafaţa grădinii de legume". Ca urmare a îmbinării armo­­­nioase a ramurilor de produc­i­ţie iată care va fi în acest an­ structura veniturilor băneşti ale gospodăriei: aproape 1.700.000 lei de la culturile d­e cîmp, 125.000 lei de la grădina de legume, aproape 300.000 iei de la livadă şi vie şi 1.400.000 lei din creşterea­­animalelor.. In anii viitori pă măsură că plantaţiile de viţă de vie şi pomi ce le înfiinţăm acum vom­ Intra pe rod se înţelege că şi veniturile din acest sector vom­ creşte considerabil. In acest fel vom asigura creşterea va-* lorii zilei muncă," sporirea­ "simţitoare & veniturilor colec-; tiviştilor. Valorificarea' produselor să. va face In cea m­ai mare mă-­ sură prin sistemul de contrac-i ţări. Noi vom vinde pe ba-3) de contract în acest an 320 tone grîu şi porumb, seri-nă 200 tone floarea-soarelui. 1.740­ tone sfeclă de zahăr, 1.400 bl., lapte de vacă, 520 porci graşi,, 2600 kg. lină, 4.000 kg. iarnă de pasăre şi 50.000 ouă. După­ unificare colectiviştii din cele patru sate şi-au exprimat ho-­ tărîrea să muncească şi mai mult pentru a folosi condiţiile create în scopul întăririi co­­­lectivei. C-TIN V. VORNICU preşedintele GAC Ţibăneşti Prin unificare, condiţii mai bune pentru dezvoltarea ramurilor de producţie Aşa arată casa nouă a colectivistu­­lui Ion Sorocea­­nu din Tungujei. La încercarea maşinii de cusut proaspăt cumpărată de colectivistul Ioan Avasîlcâi din Jibănești, asistă toți membrii familiei. îmbrăcăm dealurile sterpe cu livezi şi vii Pe Ungă terenurile fertile care rentează să fie cultivate cu culturi de cîmp, pe la noi sunt, pe coaste, destule su­prafeţe spălate de ape de pe care, dacă le cul­tivi cu cereale sau plan­­te tehnice, abia scoţi sămînţa. Cînd lucram pămîntul individual, sau chiar mai apoi in întovărăşire ne mulţu­meam cu cele cîteva sute de kg. de porumb sau de grîu pe care le dădea hectarul pe aces­te terenuri. Gospodăria colectivă a pus însă problema folosirii ra­ţionale a mămîntului. Am ajuns la concluzia că pe, cele, 150 ha. terenuri slab producti­ve cel mai rentabil va fi să înfiinţăm livezi şi vii. După ce am chib­zuit, am planificat să terminăm acţiunea de plantare a acestor te­renuri pînă în 1965. Ne-am apucat de a­­ceastă treabă din anul trecut. Din toamnă şi pînă în prezent am săpat gropi pentru po­mi pe 13 ha. Peste o mie de gropi au fost săpate în timpul ier­nii. Pentru acest an avem prevăzut să plan­tăm 33 ha. cu pomi. Materialul săditor e pregătit. Pe terenurile cu pantă prea mare vom lupta contra ero-. ziunii insămînțînd în­tre rîndurile de pomi benzi iierbate de-a curmezișul pantei. Pină la intrarea pe rod a noilor plantaţii, vom cultiva printre rîndurile de pomi, fa­sole şi mazăre, pentru ca terenul să nu râmi­­nă In acest timp com­plet neproductiv-In raionul nostru sunt multe gospodării care au ca şi noi terenuri erodate şi pe care au început să le amena­jeze pentru plantarea de vită de vie şi pomi fructiferi. Pe la noi nu s-a vorbit pină acum de pomicultură sau viticultură. De cînd gospodăria a pus pro-­ blema punerii in va­loare a terenurilor sterpe, am început să ne pregătim şi cadre, pentru aceste sectoare. Pînă acum a fost şco-­ larizat colectivistul Va­sile Luca. Peste puţini ani aceste noi îndelet­niciri vor fi de acum înrădăcinate în Tansa. Asaltul pentru trans­formarea păr­inturilor sterpe in vii şi livezi abia a început, şi-l vom continua cu tot a­­vîntul. ŞT. C. RADU preşedintele GAC Tansa X V

Next