Flacăra Iaşului, mai 1963 (Anul 19, nr. 5180-5204)
1963-05-03 / nr. 5180
Pag. 2-a (Urmare din pag. 1-a) Fanfara militară, aflată în piaţă, intonează Imnul de Stat al R.P.R. Mitingul oamenilor muncii din oraşul Iaşi, consacrat sărbătoririi Zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, este deschis de tov. Dumitru Leonte, preşedintele Consiliului regional al sindicatelor. Ia cuvîntul tov. Simion Unguraşu, prim secretar al Comitetului orăşenesc de partid, membru al biroului Comitetului regional de partid, care vorbeşte despre Însemnătatea zilei de 1 Mai. (Publicăm în ziarul de azi textul cuvîntarii). Cuvîntarea este subliniată de urale şi ovaţii puternice pentru politica In-ţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, pentru Comitetul Central al P. M. R. In frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru unitatea de nezdruncinat a lagărului socialist şi continua întărire a solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc, pentru pace în lumea întreagă. A urmat apoi demonstraţia de Mal a oamenilor muncii din Iaşi. Cu hotărîre încredere în viitor! Pe sub cerul primăverii boltit deasupra impunătoarei arhitecturi a Pieţii Unirii, zeci de mii de ieşeni au păşit, ore un şir, prin faţa tribunei sărbătoresc împodobite, purtind cu ei însufleţirea caracteristică, avintul creator, încrederea nezdruncinată în viitorul luminos. Nesfirşite coloane, grădini viu colorate de stectguri şi flori, au unduit prin piaţă, cîntînd şi scandind lozinci mobilizatoare, dînd proporţii impunătoare peisajului sărbătoresc, cu un entuziasm cuceritor. Ochiul şi inima au fost pe deplin încîntate de această revărsare a optimismului popular, înaripat mereu de succesele mersului nostru înainte, de perspectivele deschise de programul măreţ al desăvîrşirii construcţiei socialismului, de dragostea fierbinte faţă de partidDemonstraţia oamenilor muncii din Iaşi a făcut un bilanţ al realizărilor dobîndite in toate sectoarele de producţie, un bilanţ care se vedea nu numai în panourile şi graficele cu realizări purtate cu mindrie în coloane,dar în însuşi aspectul tuturor demonstranţilor: oameni voioşi, plini de încredere în viitor, oameni harnici şi plini de energie, oameni care ştiu pentru ce muncesc şi ştiu cum să muncească, pentru ei înşişi şi pentru viitorul fericit al copiilor lor. Printre miile de steaguri roşii şi trikolore, printre zecile de mii de steguleţe şi prin ploaia necontenită de flori, demonstranţii poartă cu aleasă mîn- Idrie portretele marilor dascăli ai proletariatului mondial : Marx, Engels,Lenin, precum şi portretele membrilor Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului nostru drag. I Răsună de pretutindeni acordurile fcunoscutului cîntec „1 Mai“ de Ciprian Forumbescu, însoţite de scandări care vorbesc despre dragostea pentru partide şi pace, despre unitatea oamenilor uncii din întreaga lume a căror zi - Mai - se sărbătoreşte pe tot globul fete peste şapte decenii. Copilărie, fericire ! Răsună acordurile marşului pionieresc şi îndată piaţa se umple de refeelia şi frumuseţea copilăriei. Pionierii în uniformele lor caracteristice, cu flacăra cravatelor roşii pe piept, păşesc ritmul trompetelor şi al tobelor, scurtind fiori şi note de 10 şi 9 rezultatele muncii lor. Primăvara a strint parcă în coloană toate livezile şi grădinile înflorite. „Mulţumim din inimă partidului!“ se aud glasurile lor limpezi. Citim pe un panou : „5.000 de pionieri din oraşul Iaşi sînt gata sa primească distincţiile pioniereşti". Chiar în fruntea coloanei, un car alegoric reprezentînd globul pămîntesc, poartă un grup de pionieri costumaţi în portul diferitor popoare. Prinşi în horă, pionierii parcă vorbesc despre dragostea lor pentru toate popoarele iubitoare de pace. îndată trece alt car alegoric reprezentînd diferitele meserii pe care şi le aleg pionierii încă de pe acum. Spre înaltul limpede, urcă porumbel şi baloane multicolore. Plouă cu flori înspre tribune şi dinspre tribune spre coloane. Copiii din patria noastră simt din plin razele calde, dătătoare de fericire şi bucurie, ale vieţii noi, socialiste. In anii puterii populare a fost creată şcoala de tip nou care a deschis copiilor oamenilor muncii căi largi spre învăţătura, pregătindu-i temeinic pentru viaţă. Pentru educarea multilaterală a copiilor, pentru dezvoltarea aptitudinilor lor, prin grija partidului şi Guvernului, funcţionează numeroase palate şi case ale pionierilor, biblioteci, cluburi, teatre pentru copii, parcuri distractive. Trecînd prin faţa tribunelor, copiii oraşului nostru îşi manifestă cu entuziasm dragostea lor faţă de partid, hotărîrea de a deveni stegarii de mitre ai înfăptuirilor pe drumul unei vieţipricite Raportînd partidului In piaţă pătrund apoi coloanele impunătoare ale oamenilor muncii din întreprinderile industriale. Muncitorii poartă cu ei grafice şi panouri înfăţişînd realizările lor în cinstea acestei sărbători. Alte panouri vorbesc despre obiectivele industriale ce se construiesc in oraşul nostru, obiective reieşite din Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la adunarea activului de partid din regiunea Iaşi. Alături de acestea , din nou multe steaguri şi flori, feţe voioase, cintece şi scandări de lozinci vorbind despre dragostea şi încrederea în partid, despre solidaritatea internaţională a oamenilor muncii, despre încrederea în victoria forţelor păcii şi socialismului în lumea întreagă. In prima coloană a demonstranţilor cu trecut purtătorii unor vechi tradiţii revoluţionare — muncitorii Nicolinei. Ei s-au prezentat la această demonstraţie cu însemnate realizări. Viu colorată, plină de voioşie, purtînd cu mindrie, în frunte, emblema fabricii, apreciată pentru calitatea ţesăturilor, defilează coloana muncitoarelor de la „Ţesătura“. De la începutul anului, harnicul colectiv al fabricii a dat peste plan 14.000 kg. fire bumbac şi aproape 20.000 metri pătraţi ţesături. Printre demonstranţi le recunoaştem pe fruntaşele în producţie Virginia Baciu,, Virginia Apostol, Maria Buţugan şi pe altele, în fruntea coloanei muncitorilor de la Fabrica de antibiotice este purtat, cu justificată mindrie, steagul de unitate fruntaşă pe ţară în ramura chimică. Muncitorii acestei întreprinderi, ca şi ai celorlalte unităţi industriale din oraş, păşesc acum cu fruntea sus, cu inimile pline de bucurie şi mindrie, raportînd partidului succesele obţinute prin muncă devotată, lată de ce în coloane se cîntă atît de mult, se dansează focoasele jocuri populare romîneşti, şi plouă cu flori. Rind pe rînd, prin faţa tribunelor trec muncitorii altor întreprinderi, unele mai tinere, ca fabrica de uleiuri vegetale „Unirea“, fabrica de mobilă etc., altele mai „vîrstnice“, dar întinerite prin înnoirile care li se aduc mereu : fabrica de tricotaje „Moldova“, „Textila Roşie“, fabrica de confecţii, precum şi harnicii constructori ai noilor obiective industriale şi ai noilor cartiere de locuinţe ale Iaşului. Trecînd prin faţa tribunelor în această zi de mare sărbătoare, muncitorii întreprinderilor industriale îşi îndreaptă un gînd frăţesc spre harnicii colectivişti care, sărbătorind prin muncă ziua de 1 Mai, se străduiesc să termine grabnic însămînţările şi să asigure recolte mari la hectar. Ei îi felicită pe harnicii lucrători şi mecanizatori de la G. A. S- Dagîţa, şi Avereşti, pe colectiviştii de la G. A. C. Murgeai, Periani, Tirzii, Hoceni, Oţeleni, Vutcani, Găgeşti, Negreşti, Pribeşti, Moşna şi din alte gospodării colective care, alături de neobosiţii tractorişti, au raportat la 1 Mai încheierea campaniei agricole de primăvară. ^ ^ Trec studenţii Intr-un uriaş val de tinereţe şi optimism trec prin faţa tribunelor, purtînd steaguri, flori, panouri şi grafice, studenţii centrului nostru universitar. Studenţii celor şase institute de învăţămînt superior defilează împreună cu profesorii lor , între care se numără oameni de ştiinţă cu renume, distinşi cu înaltele titluri „Om de ştiinţă emerit“, „Profesor emerit“ pentru meritele lor deosebite in cercetarea ştiinţifică şi în munca didactică. Centrul nostru universitar a cunoscut o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Studenţii ieşeni au astăzi la dispoziţie 27 de facultăţi cu 73 de secţii de specializare, care pregătesc cadre calificate pentru economia şi Cultura socialistă. Pe feţele tinerilor se citeşte hotărîrea lor de a munci cu toate forţele pentru a deveni cadre de nădejde, cu înaltă calificare. Panourile şi graficele, pe care le poartă, vorbesc despre această hotărîre a lor. De asemenea, pe grafice şi panouri sunt înscrise cifre grăitoare despre dezvoltarea învaţămîntului superior din Iaşi în anii puterii populare. An de an, baza materială a invăţămîntului superior din Iaşi s-a dezvoltat necontenit. Pentru studenţii ieşeni au fost date în folosinţă între anii 1957- 1962, şapte cămine, totalizînd 2960 de locuri şi trei cantine moderne, cu o capacitate de 2400 locuri. Pe unul din panourile purtate în coloană se află macheta noului complex social studenţesc din dealul Copoului, care va fi dat în folosinţă în acest an şi care va avea o capacitate de 2000 locuri. In viitorii ani, aşa cum se arată in Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la adunarea activului de partid din regiunea Iaşi, se va construi la Iaşi un nou institut politehnic care va permite şcolarizarea a 5500 de studenţi anual, aproape de două ori mai mult decit numărul actual al studenţilor politehnicieni. De asemenea, in perioada 1960-1965 se construiesc în Iaşi cămine cu o capacitate de circa 7000 de locuri. Toate aceste minunate perspective constituie pentru cadrele didactice şi studenţi un însufleţitor imbold în munca de fiecare zi, pentru însuşirea celor mai înalte cunoştinţe, pentru ridicarea cercetării ştiinţifice pe trepte tot mai înalte. Din entuziasmul cu care ei demonstrează, manifestîndu-şi recunoştinţa faţă de partid şi guvern pentru condiţiile create, din lozincile şi cîntecele lor, se desprinde hotărîrea de a munci cu fermitate pentru îndeplinirea sarcinilor care Ie stau în faţă. Ca şî ei, elevii şî cadrele didactice din învăţămîntul mediu aduc la această demonstraţie hotărîrea de a răspunde prin muncă devotată condiţiilor create şcolii de către partid şi guvern. Coloanele nesfirşite ce trec prin faţa tribunei cuprind oameni de cultură şi artă, scriitori, compozitori şi pictori, activişti pe terimul culturii de masă, ale căror gînduri zboară, în aceste clipe de sărbătoare, la viitoare opere valoroase, la noi eforturi colective pentru răspîndirea în mase a culturii noi, socialiste. Tinereţe şi sport Fanfara intonează acum marşul sportivilor. Cu pas cadenţat, viguroşi şi plini de voioşie intră în piaţă sportivii oraşului. Printre ei sunt mulţi campioni regionali sau republicani la diferite discipline, membri ai unor formaţii fruntaşe. Iată-i pe componenţii loturilor de fotbal, baschet, handbal, rugby, etc. Iată-i pe curajoşii paraşutişti şi pe suplii gimnaşti. Aceştia scriu cu trupurile lor în faţa tribunei „1 Mai“, „P.M.R.“. Fetele, purtind eşarfe colorate, fac mişcări graţioase, iar băieţii execută un frumos program de gimnastică. In entuziasmul lor, tinerii sportivi mulţumesc partidului pentru condiţiile create mişcării sportive de mase din ţara noastră, condiţii care le permit să-şi ridice necontenit măiestria sportivă. * * * La sfîrşitul demonstraţiei, din mii de piepturi a răsunat nobilul şi nemuritorul cîntec al graţiei celor ce muncesc de pretutindeni : Internaţionala. Populaţia oraşului şi-a manifestat cu entuziasm, de 1 Mai, încrederea nestrămutată în victoria forţelor păcii şi socialismului în lumea întreagă, dragostea neţărmurită faţă de partid, faţă de conducerea înţeleaptă a partidului nostru, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. f. 5188 •tfUXCA OTISULUI »uium ifiiiiiiiiii [[ imigiHfBiiii minim unu ua STINGĂ JOS: In Piaţa Unirii Işi face apariţia colectivul uneia dintre cele mai tinere unităţi industriale ale Iaşului, mindrie a tehnicii noi : fabrica de uleiuri vegetale „Unirea". DREAPTA JOS: Imensa coloană a tineretului studios din centrul universitar Iaşi este deschisă de cadrele didactice şi studenţii celei mai vechi universităţi din ţară - Universitatea „Al. I. Cuza". Trec pionierii, primăvara, vi itorul patriei O parte din entuziasta coloană a muncitorilor de la Atelierele „Nîcolîm". 1 Mai , în cîntec şi joc Programul zilei anunţa numeroase manifestări artistice. Unde mergem? era întrebarea firească ce şi-o puneau ieşenii în după amiaza măreţei zile de 1 Mai. Astfel, în jurul orei 16, scenele Teatrului de vară, ale „Pomului verde“, estradele special amenajate la Ciric şi la Repedea, cunoşteau freamătul şi entuziasmul întrecerilor artistice. Ore de-a rîndul, pînă noaptea, tirziu, primăvara şi-a trimis pe estrade solii, îmbrăcaţi in frumoase haine şi costume, înfrăţiţi cu dansul, muzica şi voia bună. Mii şi mii de ieşeni au ţinut să-i vadă şi să-i aplaude. Adunaţi în număr impresionant, în amfiteatrul modern al Teatrului de vară, aceştia au aplaudat corul „Gavriil Musicescu“ şi orchestra simfonică a Filarmonicii" „Moldova“, formaţii de prestigiu ale oraşului nostru, care au deschis programul după amiezii. In acelaşi timp, la „Pomul verde“ intra în scenă formaţia de mandolinişti a Atelierelor „Nicolina“, condusă de un maistru turnător. Era urmată de orchestra de muzică uşoară şi de solişti vocali, apoi de o echipă de gimnaşti ale aceleiaşi întreprinderi. Numeroşi ieşeni adunaţi aici au aplaudat îndelung numerele prezentate, avînd şi bucuria să asiste la o trecere în revistă a multiplelor posibilităţi de care dispune mişcarea de amatori din batrîna citadelă muncitorească. „Pomul verde“ a găzduit apoi pe scena sa, brigada artistică de agitaţie a Băncii de stat, colectiv care s-a remarcaat în dese rînduri, cu ocazia întrecerilor artistice. Tinerii din brigadă au slăvit în cintece şi versuri minunatele înfăptuiri din patria noastră, laşul constructor, viaţa înfloritoare a satelor moldoveneşti. „Asta e fabrica mea“ - aşa s-ar putea intitula programul prezentat pe aceeaşi scenă de brigada artistică a fabricii ieşene de mobilă. Versurile şi cîntecele brigăzii au adus mulţumire partidului, iniţiatorul tuturor victoriilor noastre. Tot aici au cîntat apoi formaţia de muzică uşoară şi soliştii vocali ai I.G.L.L. Iaşi. La vremea primelor stele, în lumina puternicelor reflectoare ale Teatrului de vară, intra în scenă brigada artistică a fabricii de antibiotice, un mănunchi de artişti amatori talentaţi. Timp de două ore (multe numere au fost bisate) brigada a făurit miilor de spectatori, în sprintene versuri şi melodii, imaginea colectivului fabricii, realizările acestuia. Un frumos poem închinat primăverii, muncii entuziastel S-au perindat apoi pe marea scenă formaţiile de brigadă şi de dansuri ale fabricii „Ţesătura“. În această după amiază, primăvara s-a îngemănat de minune cu cîntecul şi dansul, cu versul şi buna dispoziţie. * In holul mare al noului cinematograf „Victoria“ s-a deschis ieri expoziţia de pictură, sculptură şi grafică, închinată zilei de 1 Mai. Numeroşi ieşeni s-au perindat, pînă după amiază, tîrziu, prin faţa lucrărilor artiştilor plastici ieşeni, care înfăţişează aspecte ale construcţiei socialiste din ţara noastră, peisaje, portrete. Seara, la Casa universitarilor, în faţa cadrelor didactice din centrul universitar Iaşi, corul de stat „Gavriil Musicescu“ a prezentat un bogat program de piese clasice și contemporane. VAL GORIAN SUS: O nouă coloană îşi face apariţia. Şi florile au alcătuit cuvinte ce răsună permanente, deasupra mulţimii: „Trăiască 1 Mai“. S. JOS: Demonstraţia sportivilor a fost o expresie a optimismului, vigorii şi graţiei tineretului nepstru, a încrederii nestrămutate în viitorul luminat de partid.