Flacăra Iaşului, august 1963 (Anul 19, nr. 5257-5282)

1963-08-01 / nr. 5257

tmw­ ?­» Faza regională a celui de-al Vll-lea concurs artistic Faza regională a celui de al Vll-lea concurs al formaţiilor artistice de ama­tori a avut loc pină acum in două centre: Birlad (pentru formaţiile artis­tice din raioanele Birlad, Huşi şi orar­şul BiHead) şi Paşcani (pentru forma-* ţiile din raioanele Paşcani şi Hîrlâu). In duminicale următoare faza regională va continua­ să se desfăşoare In alte două centre: Negreşti (pentru forma­ţiile artistice din raioanele Negreşti şi Vaslui) şi laşi (pentru formaţiile din oraşul şi raionul laşi). In cele două centre în care corni­cursul a avut loc, au participat peste două mii de artişti amatori făcînd par­te din formaţii de cor, orchestre, fan­fare, brigăzi artistice de agitaţie, echi­pe de dansuri, etc. Caracteristica ge­nerală a fost şi­ de această dată en­tuziasmul şi dragostea miilor de oa­meni ai muncii din întreprinderi, in­stituţii şi de pe ogoare­­ pentru mun­­ca artistică, dorinţa lor de a realizes lucruri mereu mai bune şi mai frumoa­se. Cu prilejul concursului, pe lingă unele formaţii cunoscute de mai multă vreme (corurile căminelor culturale din Tătăruşi,Paşcani şi Deleni-H­ău, e­­chipele de dansuri din Flămînzi—Hîrlâu şi Dumbrăviţa—Paşcani, Fanfara dira Cozmeşti—Huşi, ş.a., care s-au prezen­tat şi de această dată la un nivel de pregătire ridicat) s-au impus o serie de: echipe noi, înmănunchind artişti ama­tori talentaţi, echipe cu reale perspec­tive de dezvoltare, de maturizare, care vor avea un cuvînt de spus în mişca­­rea artistică din regiune: este vorba de brigada artistică de agitaţie de Ifil Poiana-Flămînzu de echipa de dan­suri de la Coarnele Caprei, de or­chestra de copii de la Băseşti, de e­­chipa de dansuri de la Cîrja, de for­maţia de estradă a Casei raionale de cultură Paşcani. Aceste formaţii, şi ca ele — multe altele, se străduiesc să răspundă exigenţelor mereu sporite, ale spectatorilor printr-o pregătire te­meinică, prin ridicarea măiestriei in­terpretative, prin promovarea unui­ repertoriu variat, cu un bogat conţin­taut de idei .­n Merită aprecieri brigada artistică de aigitaţie din satul Poiana, comuna Flă­­mînzi, care s-a prezentat la un nivel de­ pregătire destul de bun. Avînd la dis­poziţii un text cu certe calităţi litera­re şi bogat în idei, interpreţii s-au străduit şi au reuşit să-l pună in va­loare. Principala preocupare a brigă­zii a fost oglindirea vieţii noi pe care o trăiesc colectiviştii şi preocuparea­ acestora pentru a-şi face gospodăria, colectivă mai bogată şi mai frumoasă. Ceea ce mai are de făcut instructorul artistic se referă la imprimarea unei­ mişcări în scenă mai variate şi la fo­losirea unui număr mai mare de mem­bri ai brigăzii ca interpreţi de bază. La Coarnele­ Caprei există o însem­nată rezervă de jocuri populare insu­ficient cunoscute şi puse în valoare. Aceasta s-a văzut şi din faptul că, prezentîndu-se la faza regională, e­­chipa de dansuri din această comună a adus o suită de dansuri cu multe originalităţi. Ansamblul (destul de ma­re) este omogen, joacă degajat, cu siguranța celor ce fac lucruri fireşti. Pentru viitor,* instructorul artistic (Stan Mihai) trebuie­ să insiste mai mult asu­pra finisării unor părţi din suită şi, mai ales, asu­pra uniformizării costu­melor. O prea mare împestriţare vesti­­nţ e vitată poate scădea nota generală pe care ansam­blul este capabil s-o primească. Este de datoria gospodăriei colective din Coarnele Caprei să ajute căminul cultural in rezolvarea acestei probleme. ce priveşte formaţia de estradă a Casei de cultură Paşcani, trebuie apreciat efortul artiştilor amatori de a prez­­enta un spectacol interesant, valo­­rificîind talentele locale. Deşi cu pre­zentul la concurs numai fragmente, păş­­cănen­ii au lăsat o impresie bună. Doar textul nu-i ajută suficient. Lipsit de calităţi literare, abundînd în generali­tăţi şi-n declaraţii, el nu oglindeşte suficient aspecte din viaţa oraşului Paşcanii, deşi aceasta îşi propune in principii. Aprecierile de pină acum nu urmă­resc să­­fracă vreo clasificare a forma­­ţiilor prezentate în concurs. De a­­ceea nici­­nu ne oprim asupra tuturor celor care­­au participat, ci doar asu­pra acelora ,despre care trebuiau spu­se lucrurile p­e care le-am spus. O seamă de­ formaţii ale aşezămin­telor culturale din raionul Paşcani nu s-au prezentat la faza regională. Este vorba de corul­ Casei raionale de cul­tură şi de brigada artistică de agi­taţie de la Mur­celul de Sus. De ase­menea unele fo­rmaţii s-au prezentat slab pregătite ca, de pildă, taraful Casei raionale de cultură. Cauzele sunt uşor de găsit. Triată grija pregătirii şi organizării concursului a fost lăsată asupra unui singur­ om. Pentru comi­tetul executiv al st­atului popular ra­ional şi în special pentru tov. vice­preşedinte I. Lupe­scu, concursul for­maţiilor artistice n-a constituit o pro-­­blemă. Lipsa totală din grijă, de ajutor şi control asupra feliului cum se pre­gătesc formaţiile a condus. In mod firesc, la rezultate slabe. Pentru că, în general, rezultatele obţinute de ra­ionul Paşcani in attest concurs au fost neaşteptat de slabe. In afara unor for­maţii cu tradiţie cu­m sînt corul din Tătăruşi,, echipa de dansuri din Dum­brăviţa şi fluierarii din Hîrtoape cu greu mai poate fi petenenită vreo for­maţie care să se fi impus. Despre „atenţia" pe care au a­cordat-o orga­nele raionale acestui eveniment artistic vorbeşte şi simplul fapt că, în ziua concursului, In sală n-a­­fost prezent nici un cadru de răspunsese de la sfatul popular raional. Lipsurile serioase care se manifestă In activitatea artistică de amatori din Paşcani devin şi mai evidente cind e­ vorba de formaţiile artistice ale sin­dicatelor. Consiliul local al sindi­catelor, (preşedinte tov. P. Aioanei) şi-a neglijat complet sarcinile ce-i re­vin în organizarea şi îndrumarea acti­vităţii artistice de amatori. Altfel cum se poate explica nivelul foarte scăzut la care s-au prezentat în concurs u­­nele formaţii artistice. Grăitor este exemplul brigăzii artistice de agitaţie de la Atelierele R.M.R. Paşcani care a prezentat un spectacol sub orice criti­că. O brigadă promovată la faza re­gională a unui concurs trebuie să-şi justifice prezenţa printr-un spectacol de calitate. Şi dansurile Atelierelor R.M.R. au provocat nemulţumiri da­­torită slabei pregătiri. Cum pot justifica tovarăşii din Con­siliul local al sindicatelor o asemenea stare de lucruri ? S-au preocu­pat ei de pregătirea formaţi­ilor pentru concurs? Nu. Mai mult chiar, deşi data fazei regionale era cunoscută cu o lună de zile înainte, formaţiile sindicale din Paşcani n-au aflat-o decât cu trei zile înainte de concurs. Dacă amintim că şi la centrul Bârlad formaţiile artistice ale sindicatelor s-au prezentat slab sau altele nu s-au pre­zentat deloc (ex. corul de la O.C.L. Alimentara-Bîrlad) este uşor de con­chis că la Consiliul regional al sindi­catelor (responsabil al sectorului cul­tural tov. Des­pa Dragomir) a existat foarte puţină grijă şi preocupare în a­­ceastă direcţie.D­in vederea celorlalte două intilniri din cadrul fazei regionale care vor a­­vea loc curînd la Negreşti şi Iaşi, con­siliile locale ale sindicatelor, comite­tele raionale pentru cultură şi artă. Casa regională a creaţiei populare şi casele raionale de cultură trebuie să ia măsuri mai atente de îndrumare a formaţiilor, de finisare a spectacolelor, de pregătire temeinică, pentru ca în­­tîlnirile să fie mai antrenante, la un nivel artistic mai ridicat, care să răspundă exigenţelor mereu sporite ale spectatorilor. ȘT. O. MUGUR Corul 'căminului 'cultural ’din 'odaia - Bursucani, raionul Birlad. Foto:D. PAVALAŞCU Organizarea şi planificarea producţiei în industria de prelucrare a lemnului de V. N. MINECANI Buc., Editura didactică şi pedago­gică, 1963, 312 p. cu fig. Cartea este destinată ca manual pentru şcoliie teb­­raice şi tehnice de maiştri. Ea se referă la următoarele probleme esenţiale : Or­­ganizarea întreprinderilor de prelucrare a lemnului, ■atribuţiile organelor de conducere, organizarea procesului ■de producţie, normarea şi salarizarea muncii, principiile de bază ale planificării, metodele practice de planificare a activităţii unei întreprinderi industriale socialiste, preţul de cost al producţiei industriale şi evidenţa finan­ţelor întreprinderii. Se adresează maiştrilor şi tehnicienilor din întreprin­derile de prelucrare a lemnului în scopul însuşirii cu­noştinţelor fundamentale de organizare, planificare, preţ de cost şi evidență a producției. „Jurnal de de V. MANUCEANU Cartea cuprinde cîteva povestiri în care autorul prinde contrastant, imagini ale trecutului şi cele ale prezentului înnoitor. Cu sensibilitate sunt înfăţişate fi­guri de copii, de adolescenţi care sufereau în trecut lipsurile şi mize­ria unei vieţi supuse exploatării („Puşculiţa“). Alte povestiri „Trebuie să te de­­prinzi cu înălţimea“; „Intr-un ceas bun"; “,Jurnalul de bord“,­ „Nea Mitru“; „Prietenii“; cuprind imagini ale vieţii noi, bucuria împlinirii vi­sului de libertate, formarea noii ati­tudini faţă de muncă. Povestirile acestea sînt străbătute de minduna omului care-Şi ia soarta in propri­ile mîini şi-i stăpin pe realizările care-i înfrumuseţează, îi Îmbogă­ţesc viaţa. FEX0XO I­5WEUI O­­scenă din filmul „Cereomuster" care clanul cinematografului Victoria, din Iași, rulează pe e• Curs de perfecţionare cu piscicultorii Recent s-a desfăşurat la Casa Agro­nomului din Iaşi un curs scurt de per­fecţionare la care au participat pisci­­cultori din gospodăriile agricole co­lective din regiunea Iaşi şi lucrători piscicoli din regiunea Bacău. Cursurile au fost organizate de că­tre Casa Agronomului­­ laşi in cola­borare cu Inspectoratul piscicol laşi. Lecţiile au fost predate de specialiştii din cadrul Inspectoratului, Staţiunii şi întreprinderii piscicole laşi. Temele lor au fost axate pe cele mai importan­te probleme în ceea ce priveşte dez­voltarea pisciculturii în iazuri, iată cîteva din ele: „Productivitatea natu­rală a iazurilor“; „Menţinerea şi ridi­carea productivităţii iazurilor cu aju­torul îngrăşămintelor“; „Furajarea peştelui"; „Pescuitul iazului“; „Trans­portul peştelui pentru repopulare“, „Iernarea peştelui“, „Creşterea gişte­­lor şi raţelor pe iazuri" şi altele. Paralel cu temele predate şi se­­minariile făcute s-au organizat schim­buri de experienţă la iazurile Sîrca, raionul Paşcani, din exploatarea În­treprinderii piscicole Iaşi şi la iazu­rile gospodăriei agricole colactive Bi­volari, raionul laşi. Ţinînd seama că majoritatea cursan­ţilor sunt începători in piscicultura, atît lecţiile predate, seminariile cit şi de­monstraţiile practice au avut ca scop ridicarea cunoştinţelor colectiviştilor in acest domeniu. Demonstraţiile practi­ce făcute au scos în evidenţă măsu­rile necesare pentru ridicarea produc­ţiei de peşte la unitate de suprafaţă (hectar). De exemplu în anul 1962 în­treprinderea piscicolă din Iaşi dato­rită furajării raţionale a peştelui, a obţinut la unele iazuri o producţie de 1.600 kg, peşte la hectar. Tot cu a­­ceastă ocazie s-a arătat importanţa furajării peştelui, explicîndu-se că pentru realizarea unui kg. carne crap trebuie circa 6 kg furaje care se compun din: şroturi de floarea soa­relui, porumb degradat, griu spart şi altele. După exemplele date, colecti­viştii au trecut la executarea furajă­rii peştelui. Cu prilejul schimbului de experienţă de la G.A.C. Bivolari, cursanţii au făcut o demonstraţie de pescuit experimental a iazului gospo­dăriei colective din Bivolari. Cu a­­ceastă ocazie s-a arătat cum se poa­te determina densitatea fondului pis­cicol, amestecul de specii pe vîrstă şi ţinînd cont de aceste elemente cum trebuie făcută furajarea peştelui. Tot la această gospodărie s-a vizitat cons­trucţia unui nou iaz în suprafaţă de 15 ha, a unei pepiniere piscicole de circa 4 ha pentru puietul de crap, lu­crări ce se execută cu fondurile şi forţele proprii ale gospodăriei colec­tive. Apoi, oaspeţilor li s-a arătat cres­cătoria de gîşte de pe iaz, explicin­­du-se importanţa şi veniturile ce le aduce creşterea păsărilor de apă. De un real folos le-au fost explicaţiile date privind felul cum trebuie cons­truită instalaţia pentru folosirea apei din iaz, în scopul udării unei grădini de zarzavat, grădină înfiinţată în urma amenajării iazurilor. „Verificarea şi reglarea tractoarelor“ de R. PETROIANU şi M. POPESCU Bucureşti, Ed. agrosil­vică 1963., 203 p. Lucrarea ceuprinde două părţi. In partea I-a sunt tratate urmă­toarele probleme: me­canismul bielă-manive­­lă, mecanismul de distribuţie, sistemul de alimentare, sistemul de ungere, verificarea sis­temului de răcire, sis­temul de aprindere şi instalaţia electrică şi încercarea motoarelor. In partea a II-a autorii tratează despre trans­misia­ tractorului, me­canismele direcţiei, ru­lare şi f­rin­a­re, utilajul auxiliar. Această lucrare este elaborată în scopul de a înarma pe mecani­zatorii care lucrează în producţie cu cele mai simple şi eficiente me­tode de verificări şi reglaje ce trebuie efec­­tuate la tractoare. Ea ţinea seama de cele mai răspîndite tipuri de tractoare şi de uti­lajul de atelier cu care sunt dotate în prezent unităţile. Mecanizatorii găsesc în această lucrare un material documentar şi bogat şi accesibil. IN EDITURA MEDICALA Electroencefalografie ,de G. CALCAIANU, I. STOICA (elemente de diagnostic clinic) Monografia se referă la aceste două metode de explorare clinică, metode care in ultimii ani s-au impus ca tehnici curente de inves­tigare în cele mai diverse speciali­tăți medicale. Aceste metode s-au dovedit deosebit de utile în stabi­lirea diagnosticului şi a prognosti­cului, precum şi în urmărirea re­zultatelor terapiei în variate boli sau stări patologice care afectează şi Electromiografie sistemul nervos şi sistemul muscu­lar. Monografia ţine seama de date­le cele mai noi din literatura medica­lă mondială, oglindind in acelaşi timp contribuţia cercetătorilor români în aceste probleme. Textul este com­pletat cu figuri, în cea mai mare parte trasee electroencefalografice şi electromiografice, de mare uti­litate practică. Medicul de specialitate găseşte în lucrare toate datele teoretice şi practice. „Urgenţele dn neuroch­iurgie şi neurologie“ de ION OPRESCU, ION IONESCU Lucrarea se adresează nu atît me­dicilor specialişti cît mai ales me­dicilor din alte discipline în scopul unei mai uşoare orientări în diag­nosticul clinic şi atitudinea tera­peutică imediată. Plecînd de la ma­rile sindrome neurologice, lucrarea analizează eventualităţile clinice care impun o terapeutică neurolo­gică şi neurochirurgicală de urgen­ţă. Au fost tratate atît afecţiunile neurologice şi neurochirurgicale a­­cute, cît şi unele boli cu desfăşu­rare cronică, dar în a căror evo­luţie pot surveni momente acute. Spectacol de teatru Zilei» acestea, formaţia de teatru a Casei de cultură a tineretului din Iaşi a prezentat un spectacol de tea­tru cu piesa „Băieţii veseli" de H. Ni­­colaide. La acest spectacol au parti­cipat numeroşi tineri muncitori, elevi, studenţi. Dintre tinerii Interpreţi s-au evidenţiat Elena Gavriluţă, Constantin Ciofu, Mircea Daniliuc, Cecilia Stoica şi alţii. Regia artistică a aparţinut lui Al. Blehan, actor la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi. Cînd gospodarii satului pun umărul Drumul ce duce spre comuna „N. Bâlcescu“ din raionul Hîrlău Îşi întinde deodată braţul sting, arătîndu-ţi parcă în mod inten­ţionat calea către satul Flă­mînzi şi apoi se strecoară cu mlădieri subtile printre dealuri, pierzîndu-se în zare. In aceste zile de vară, satul Flămînzi are un aspect liniştit. Printre case sînt grădini mari cu, pomi fruc­tiferi. De o parte şi de alta a drumului, din loc în loc, îmbie la popas odihnitor fîntîni cu a­­coperişuri albe, cu capace închi­se ce ţin parcă ascunse în afund răcoarea şi apa cu v/v _v/v fV »V fV sunet cristalin. Case- '­le ascunse printre Probleme populare fV/ fV/V rrjfplrt ale sfaturilor ţiglă şi tablă zinca­­tă. In ferestre ză­reşti înşirate ghivece — cu muşcate şi alte flori multicolore, dovedind grija gos­podinelor pentru înfrumuseţa­rea gospodăriilor lor. Oamenii ce-i întîlneşti in cale sînt astăzi ospitalieri şi veseli, săritori în orice clipă să-ţi dea o îndruma­re, să stea de vorbă cu tine. De cum intri în comuna Flă­mînzi, ţi se oferă o carte de vi­zită pe care, deşi nu-i scrisă nici o slovă, se pot citi cu uşurin­ţă următoarele: „Un sat în care se vede priceperea şi hărnicia unor buni gospodari“. Vizitînd comuna ai prilejul să constaţi la tot locul multe lucruri fru­moase, Înnoitoare. De o parte şi de alta a drumurilor, gardurile sunt intr-o perfectă simetrie, spoite cu var. Numai în acest an, în frunte cu deputaţii, ce­tăţenii de aici au întreprins multe acţiuni pentru înfrumu­seţarea comunei lor. Să foile­­tăm împreună carnetul deputa­tului Ion Gh. V. Bordeianu în care sunt trecute şi lucrările îm­făptuite pe întreaga comună. Iată cîteva dintre acestea: Vă­ruit faţade şi garduri - 3.400 m.p.; alinieri garduri - 850 m.l.; alinieri drumuri - 850 m.l.; plantat pomi fructiferi — 9.000 buc.; construit podeţe — 240; reparat şi curăţat fîntîni - 375; * curăţat islaz - 200 ha; şanţuri săpate - 2.000 m.l.; plantat ţă­ruşi pe şosele — 3.500 buc.; te­­rasamente de ridicarea şosele­lor — 25 m.c. Numai pînâ la data de 1 iulie, în comună fu­seseră efectuate 2.519 zile mun­că patriotică, evaluate la 71.135 lei. In aceste acţiuni s-au­ evi­denţiat deputaţii: Vasile Gh. I­­vaniuc, Maria Chiţaniuc şi Ma­ria Ciobanu care, prin exemplul personal, fiind mereu în frun­tea cetăţenilor au adus o con­tribuţie de seamă la realizarea acestor o­­biective. Printre cetă­ţenii care au parti­cipat cu regularitate la aceste treburi gos­podăreşti trebuie ci­taţi: Vasile Rebed­­ciuc Petru Palenciuc, Du­mitru Davidescu, Neculai Ver­­stiuc, Dumitru Aionesei ş.a. In prezent, la Flămînzi se a­­flă in stadiu de finisaj un nou local de şcoală cu 3 săli de cla­să luminoase şi încăpătoare. La Începutul noului an de învăţă­­m­int, fiii şi fiicele colectiviştilor­ vor avea o nouă şi frumoasă surpriză: noua şcoală îşi va pri­mi cu braţele deschise oaspeţii. Merită a fi subliniat faptul că la construirea acestui local, din iniţiativa şi cu sprijinul depu­taţilor, majoritatea materialelor­ de construcţie au fost procura­te din resurse locale, realizîn­­du-se în felul acesta importan­te economii. Stînd de vorbă cu unii depu­taţi din comuna Flămînzi poţu­ afla şi o serie de proiecte de vi­­­itor. Astfel, deputatul Ion Gh. V. Bordeianu ne spunea că este prevăzut ca prin muncă patrio­tică să se amenajeze in comu­nă un parc de odihnă şi un te­ren de sport. Şi, e sigur, că a­­ceste acţiuni vor fi înfăptuite, deoarece gospodarii din Flă­mînzi sunt oameni harnici, dor­nici de a face comuna lor cît mai frumoasă. Astăzi, pe locul unde în trecut au bîntuit sufe­rinţa şi analfabetismul, cresc acum frumoasele flori ale vieţii şi muncii libere. Şi mline, sub conducerea comuniştilor, har­nicii gospodari din Flămînzi îşi vor face casele şi comuna şi mai luminoase şi mai frumoase.. Să le urăm cu­ mai multe suc­cese. I. ARHIP. Ecoul criticii noastre „Despre stadiul construcţiilor agrozootehnice în raionul Bârlad“ Sub acest titlu, într-un articol pu­blicat în ziarul nostru nr. 5216 se semnala situaţia nesatisfăcătoare în raionul Bîrlad privind problema obiec­tivelor agrozootehnice planificate a fi ridicate în acest an. Sfatul popular a! raionului Birlad ne informează că intr-adevăr pină la data apariţiei articolului cele 10 obiec­tive agrozootehnice planificate în O.A.C.-urile Ciocani, Periani şi Unţeşti nu erau începute. De asemenea, nici materialele repartizate (în special lem­nul C.R.) nu au fost ridicate de la Ocolul Silvic. In urma măsurilor luate de comitetul executiv al sfatului popular şi de con­siliul agricol raional în prezent ritmul construcţiilor este avansat. Astfel, la G.A.C.-urile Ciocani şi Periani obiecti­vele planificate se găsesc cu zidăria ridicată. Şi la G.A.C. Unţeşti sunt avansate lucrările la un grajd de 100 capete şi la îngrăşătoria de porci ce va avea o capacitate de 400 capete. „De ce este neglijată condica betoanelor“ Articolul publicat în ziarul Flacăra Iaşului, nr. 5199 la rubrica „Să cons­truim mai repede, mai bine, mai ief­tin", semnat de ing. Lucian Strat ri­dica cîteva probleme interesante re­­feritoare la folosirea „condicii betoa­nelor" la fiecare punct de lucru, ţîne­­rea evidenţei la zi şi altele. Ca răspuns la materialul mai sus citat conducerea întreprinderii nr. 1 construcţii din Iaşi ne arată că acest­ articol a constituit un sprijin în muncă. Pentru a remedia lipsurile semnalate s-a luat măsura ca serviciile C.T.C. şi tehnic din cadrul întreprinderii să studieze problema completării condicii betoanelor cu rubrici sau schițe care să permită localizarea mai exactă pa teren a zonelor unde s-a turnat fie­care lot de beton. De asemenea, s-au luat măsuri pentru întocmirea cit mai corectă a condicii betoanelor. Totodată întreprinderea a fost dotată cu încă o trusă de laborator, astfel că la data actuală în întreprindere funcționează două laboratoare conduse de cadre cu calificare corespunzătoare. PROGRAMUI 1­ La orele : 5 ; 6 ; 7 ; 11 ; 13 ; 17 ; 20­­ 22 ; 23.50 , buletine de ştiri şi ra­diojurnale ; 5.20 Emisiunea pentru sate ; 8.00 Sumarul presei centrale ; 9.00 Scene vesele din opere ; 9.31 Me­lodii populare ; 10.00 Poemul simfonic ,,Marea Neagră" de Alexandru Paş­­canu ; 10.23 Muzică de estradă ; 11.05 Muzică instrumentală şi vocală ; 11.52 Reportaj ; 13.10 Concertul nr. 3 in Mi bemol major pentru pian şi orches­tră de Saint-Saens ; 14.00 Concert de prinz ; 15.16 Concert simfonic ; 15.45 Solişti şi formaţii artistice de amatori. In program muzică populară ; 16.15 Vorbeşte Moscova I ; 17.10 Sonata pentru corn şi pian de Paul Hinde­mith ; 17.30 In slujba patriei ; 18.00 Solişti de muzică uşoară ; 18.30 Lecţia de limba engleză ; 19.00 „Din creaţia compozitorului Mihail Jura" ; 20.30 Noapte bună, copii ; 20.40 Muzică populară cerută de ascultători ; 21.15 Jurnalul satelor ; 21.40 Arii din opere -pop­ ...... mn Interpretarea soliştilor noştri; 22.25 Muzică de dans ; 23.06 Concertul pen­tru vioară şi orchestră de Szymapowski ; Piesa simfonică „Bachianas Brasilie­­ras" de Villa Lobos. PROGRAMUL II : La orele : 10 ; 12 ; 14­­ ÎS ; 18 ; 21 ; 23 ; 0.50­­ buletine de ştiri şi ra­diojurnale ; 11.00 Arii din operete ; 11.30 Muzică uşoară ; 12.05 Concert interpretat de corul Radioteleviziunii ; 13.02 Din folclorul popoarelor ; 13.40 Arii din opere interpretate de barito­nul Evgheni Kibka ; 14.10 „Balada hai­ducească" de Paul Consta­ntinescu ; 14.35 Muzică uşoară ; 15.00 Actuali­tatea în ţările socialiste ; 15.25 Uver­turi la operele, lui Jacques Offenbach ; 16.30 Melodii populare ; 17.30 Sfatul medicului ; 18.05 Cvintetul pentru coar­de in Mi bemol major de Mozart ; 18.45 Pagini de reportaj : Despre mari combinate din țara noastră ; 19.00 Muzică populară ; 19.30 Teatru la microfon : „Vreau să fiu nevasta ta". Adaptare radiofonică după comedia scriitorilor maghiari Czimacek­, Semsey, Nadasi si­­oc-mak; 21.15 Muzică de dans ; 29.Din Concert de muzică popu­lară ; 22.90 Moment poetic : Victo Fftimiu : 22.35 Cvartetul de coarde nr. 2 de Anctor Vieru : 23.10 Fragmente din opera „Oedip" de George Enes­cu : 24.00 Muzică de dans. Spicuiri din programul de: VINERI, 2 AUGUST JOI, 1 AUGUST 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.15 Pen­tru copii ; 20.00 Pescarii din arhi­pelag ; 21.30 Izvoare fermecate ; In încheiere : buletin de știri, buletin me­teorologic. Nr. 5257 CINEMATOGRAFE a Victoria (orele 9; 11;15; 14,30; 16,45; 19; 21,15) : „Cereomuşki“; Teatrul de vară (orele 20,30) : „Cereomuşki“; Ma­xim Gorki (orele 9; 11; 14,30; 16,45; 19; 21,15) : „O perlă de mamă"; Gră­­dină (orele 20,30) : „O perlă de ma­mă" ; Tineretului (orele 9; 11; 15 , 17; 19, 21): „Pămintul îngerilor" ; Puşkin (orele 15 ; 17 ; 19 ; 21): „Toa­tă lumea e nevinovată." ; Ion Crean­gă (orele 1,6 ; 18 ; 20) Idiotul" » Căminul cultural - Nicolina (orele 16; 18 ; 20) : „Foc în linia a ll-a". In regiune : BIRLAD, cinema Vic­toria (sală) : „Povestea anilor înflăcă­raţi" cinemascop ; (la grădină) : „Dă-i înainte fără grijă" ; VASLUI — I. C. FRI­­MU (sală) : „Cerul n-are gratii"*; (la grădină) : „Fata cu ulciorul1*; HUȘI — Rodina (la grădină) : 1.Un om trece prin zid" ; PAȘCANI - Casa de cul­tură : „Noaptea pa autostradă"*. ­oOo-t Tîmpul probabil pentru im de i-Vilt Vreme frumoasa şi călduroasă cu ce­rul mai mult senin. Vint slab din sec­torul nordic. Temperatura, în creştere uşoară, va fi cuprinsă noapte între 13 şi 18 grade, iar ziua intre 29 şi 34 grade.

Next