Flacăra Iaşului, august 1963 (Anul 19, nr. 5257-5282)
1963-08-01 / nr. 5257
tmw ?» Faza regională a celui de-al Vll-lea concurs artistic Faza regională a celui de al Vll-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori a avut loc pină acum in două centre: Birlad (pentru formaţiile artistice din raioanele Birlad, Huşi şi orarşul BiHead) şi Paşcani (pentru forma-* ţiile din raioanele Paşcani şi Hîrlâu). In duminicale următoare faza regională va continua să se desfăşoare In alte două centre: Negreşti (pentru formaţiile artistice din raioanele Negreşti şi Vaslui) şi laşi (pentru formaţiile din oraşul şi raionul laşi). In cele două centre în care cornicursul a avut loc, au participat peste două mii de artişti amatori făcînd parte din formaţii de cor, orchestre, fanfare, brigăzi artistice de agitaţie, echipe de dansuri, etc. Caracteristica generală a fost şi de această dată entuziasmul şi dragostea miilor de oameni ai muncii din întreprinderi, instituţii şi de pe ogoare pentru munca artistică, dorinţa lor de a realizes lucruri mereu mai bune şi mai frumoase. Cu prilejul concursului, pe lingă unele formaţii cunoscute de mai multă vreme (corurile căminelor culturale din Tătăruşi,Paşcani şi Deleni-Hău, echipele de dansuri din Flămînzi—Hîrlâu şi Dumbrăviţa—Paşcani, Fanfara dira Cozmeşti—Huşi, ş.a., care s-au prezentat şi de această dată la un nivel de pregătire ridicat) s-au impus o serie de: echipe noi, înmănunchind artişti amatori talentaţi, echipe cu reale perspective de dezvoltare, de maturizare, care vor avea un cuvînt de spus în mişcarea artistică din regiune: este vorba de brigada artistică de agitaţie de Ifil Poiana-Flămînzu de echipa de dansuri de la Coarnele Caprei, de orchestra de copii de la Băseşti, de echipa de dansuri de la Cîrja, de formaţia de estradă a Casei raionale de cultură Paşcani. Aceste formaţii, şi ca ele — multe altele, se străduiesc să răspundă exigenţelor mereu sporite, ale spectatorilor printr-o pregătire temeinică, prin ridicarea măiestriei interpretative, prin promovarea unui repertoriu variat, cu un bogat conţintaut de idei .n Merită aprecieri brigada artistică de aigitaţie din satul Poiana, comuna Flămînzi, care s-a prezentat la un nivel de pregătire destul de bun. Avînd la dispoziţii un text cu certe calităţi literare şi bogat în idei, interpreţii s-au străduit şi au reuşit să-l pună in valoare. Principala preocupare a brigăzii a fost oglindirea vieţii noi pe care o trăiesc colectiviştii şi preocuparea acestora pentru a-şi face gospodăria, colectivă mai bogată şi mai frumoasă. Ceea ce mai are de făcut instructorul artistic se referă la imprimarea unei mişcări în scenă mai variate şi la folosirea unui număr mai mare de membri ai brigăzii ca interpreţi de bază. La Coarnele Caprei există o însemnată rezervă de jocuri populare insuficient cunoscute şi puse în valoare. Aceasta s-a văzut şi din faptul că, prezentîndu-se la faza regională, echipa de dansuri din această comună a adus o suită de dansuri cu multe originalităţi. Ansamblul (destul de mare) este omogen, joacă degajat, cu siguranța celor ce fac lucruri fireşti. Pentru viitor,* instructorul artistic (Stan Mihai) trebuie să insiste mai mult asupra finisării unor părţi din suită şi, mai ales, asupra uniformizării costumelor. O prea mare împestriţare vestinţ e vitată poate scădea nota generală pe care ansamblul este capabil s-o primească. Este de datoria gospodăriei colective din Coarnele Caprei să ajute căminul cultural in rezolvarea acestei probleme. ce priveşte formaţia de estradă a Casei de cultură Paşcani, trebuie apreciat efortul artiştilor amatori de a prezenta un spectacol interesant, valorificîind talentele locale. Deşi cu prezentul la concurs numai fragmente, păşcănenii au lăsat o impresie bună. Doar textul nu-i ajută suficient. Lipsit de calităţi literare, abundînd în generalităţi şi-n declaraţii, el nu oglindeşte suficient aspecte din viaţa oraşului Paşcanii, deşi aceasta îşi propune in principii. Aprecierile de pină acum nu urmăresc săfracă vreo clasificare a formaţiilor prezentate în concurs. De aceea nicinu ne oprim asupra tuturor celor careau participat, ci doar asupra acelora ,despre care trebuiau spuse lucrurile pe care le-am spus. O seamă de formaţii ale aşezămintelor culturale din raionul Paşcani nu s-au prezentat la faza regională. Este vorba de corul Casei raionale de cultură şi de brigada artistică de agitaţie de la Murcelul de Sus. De asemenea unele formaţii s-au prezentat slab pregătite ca, de pildă, taraful Casei raionale de cultură. Cauzele sunt uşor de găsit. Triată grija pregătirii şi organizării concursului a fost lăsată asupra unui singur om. Pentru comitetul executiv al statului popular raional şi în special pentru tov. vicepreşedinte I. Lupescu, concursul formaţiilor artistice n-a constituit o pro-blemă. Lipsa totală din grijă, de ajutor şi control asupra feliului cum se pregătesc formaţiile a condus. In mod firesc, la rezultate slabe. Pentru că, în general, rezultatele obţinute de raionul Paşcani in attest concurs au fost neaşteptat de slabe. In afara unor formaţii cu tradiţie cum sînt corul din Tătăruşi,, echipa de dansuri din Dumbrăviţa şi fluierarii din Hîrtoape cu greu mai poate fi petenenită vreo formaţie care să se fi impus. Despre „atenţia" pe care au acordat-o organele raionale acestui eveniment artistic vorbeşte şi simplul fapt că, în ziua concursului, In sală n-afost prezent nici un cadru de răspunsese de la sfatul popular raional. Lipsurile serioase care se manifestă In activitatea artistică de amatori din Paşcani devin şi mai evidente cind e vorba de formaţiile artistice ale sindicatelor. Consiliul local al sindicatelor, (preşedinte tov. P. Aioanei) şi-a neglijat complet sarcinile ce-i revin în organizarea şi îndrumarea activităţii artistice de amatori. Altfel cum se poate explica nivelul foarte scăzut la care s-au prezentat în concurs unele formaţii artistice. Grăitor este exemplul brigăzii artistice de agitaţie de la Atelierele R.M.R. Paşcani care a prezentat un spectacol sub orice critică. O brigadă promovată la faza regională a unui concurs trebuie să-şi justifice prezenţa printr-un spectacol de calitate. Şi dansurile Atelierelor R.M.R. au provocat nemulţumiri datorită slabei pregătiri. Cum pot justifica tovarăşii din Consiliul local al sindicatelor o asemenea stare de lucruri ? S-au preocupat ei de pregătirea formaţiilor pentru concurs? Nu. Mai mult chiar, deşi data fazei regionale era cunoscută cu o lună de zile înainte, formaţiile sindicale din Paşcani n-au aflat-o decât cu trei zile înainte de concurs. Dacă amintim că şi la centrul Bârlad formaţiile artistice ale sindicatelor s-au prezentat slab sau altele nu s-au prezentat deloc (ex. corul de la O.C.L. Alimentara-Bîrlad) este uşor de conchis că la Consiliul regional al sindicatelor (responsabil al sectorului cultural tov. Despa Dragomir) a existat foarte puţină grijă şi preocupare în această direcţie.Din vederea celorlalte două intilniri din cadrul fazei regionale care vor avea loc curînd la Negreşti şi Iaşi, consiliile locale ale sindicatelor, comitetele raionale pentru cultură şi artă. Casa regională a creaţiei populare şi casele raionale de cultură trebuie să ia măsuri mai atente de îndrumare a formaţiilor, de finisare a spectacolelor, de pregătire temeinică, pentru ca întîlnirile să fie mai antrenante, la un nivel artistic mai ridicat, care să răspundă exigenţelor mereu sporite ale spectatorilor. ȘT. O. MUGUR Corul 'căminului 'cultural ’din 'odaia - Bursucani, raionul Birlad. Foto:D. PAVALAŞCU Organizarea şi planificarea producţiei în industria de prelucrare a lemnului de V. N. MINECANI Buc., Editura didactică şi pedagogică, 1963, 312 p. cu fig. Cartea este destinată ca manual pentru şcoliie tebraice şi tehnice de maiştri. Ea se referă la următoarele probleme esenţiale : Organizarea întreprinderilor de prelucrare a lemnului, ■atribuţiile organelor de conducere, organizarea procesului ■de producţie, normarea şi salarizarea muncii, principiile de bază ale planificării, metodele practice de planificare a activităţii unei întreprinderi industriale socialiste, preţul de cost al producţiei industriale şi evidenţa finanţelor întreprinderii. Se adresează maiştrilor şi tehnicienilor din întreprinderile de prelucrare a lemnului în scopul însuşirii cunoştinţelor fundamentale de organizare, planificare, preţ de cost şi evidență a producției. „Jurnal de de V. MANUCEANU Cartea cuprinde cîteva povestiri în care autorul prinde contrastant, imagini ale trecutului şi cele ale prezentului înnoitor. Cu sensibilitate sunt înfăţişate figuri de copii, de adolescenţi care sufereau în trecut lipsurile şi mizeria unei vieţi supuse exploatării („Puşculiţa“). Alte povestiri „Trebuie să te deprinzi cu înălţimea“; „Intr-un ceas bun"; “,Jurnalul de bord“, „Nea Mitru“; „Prietenii“; cuprind imagini ale vieţii noi, bucuria împlinirii visului de libertate, formarea noii atitudini faţă de muncă. Povestirile acestea sînt străbătute de minduna omului care-Şi ia soarta in propriile mîini şi-i stăpin pe realizările care-i înfrumuseţează, îi Îmbogăţesc viaţa. FEX0XO I5WEUI Oscenă din filmul „Cereomuster" care clanul cinematografului Victoria, din Iași, rulează pe e• Curs de perfecţionare cu piscicultorii Recent s-a desfăşurat la Casa Agronomului din Iaşi un curs scurt de perfecţionare la care au participat piscicultori din gospodăriile agricole colective din regiunea Iaşi şi lucrători piscicoli din regiunea Bacău. Cursurile au fost organizate de către Casa Agronomului laşi in colaborare cu Inspectoratul piscicol laşi. Lecţiile au fost predate de specialiştii din cadrul Inspectoratului, Staţiunii şi întreprinderii piscicole laşi. Temele lor au fost axate pe cele mai importante probleme în ceea ce priveşte dezvoltarea pisciculturii în iazuri, iată cîteva din ele: „Productivitatea naturală a iazurilor“; „Menţinerea şi ridicarea productivităţii iazurilor cu ajutorul îngrăşămintelor“; „Furajarea peştelui"; „Pescuitul iazului“; „Transportul peştelui pentru repopulare“, „Iernarea peştelui“, „Creşterea giştelor şi raţelor pe iazuri" şi altele. Paralel cu temele predate şi seminariile făcute s-au organizat schimburi de experienţă la iazurile Sîrca, raionul Paşcani, din exploatarea Întreprinderii piscicole Iaşi şi la iazurile gospodăriei agricole colactive Bivolari, raionul laşi. Ţinînd seama că majoritatea cursanţilor sunt începători in piscicultura, atît lecţiile predate, seminariile cit şi demonstraţiile practice au avut ca scop ridicarea cunoştinţelor colectiviştilor in acest domeniu. Demonstraţiile practice făcute au scos în evidenţă măsurile necesare pentru ridicarea producţiei de peşte la unitate de suprafaţă (hectar). De exemplu în anul 1962 întreprinderea piscicolă din Iaşi datorită furajării raţionale a peştelui, a obţinut la unele iazuri o producţie de 1.600 kg, peşte la hectar. Tot cu această ocazie s-a arătat importanţa furajării peştelui, explicîndu-se că pentru realizarea unui kg. carne crap trebuie circa 6 kg furaje care se compun din: şroturi de floarea soarelui, porumb degradat, griu spart şi altele. După exemplele date, colectiviştii au trecut la executarea furajării peştelui. Cu prilejul schimbului de experienţă de la G.A.C. Bivolari, cursanţii au făcut o demonstraţie de pescuit experimental a iazului gospodăriei colective din Bivolari. Cu această ocazie s-a arătat cum se poate determina densitatea fondului piscicol, amestecul de specii pe vîrstă şi ţinînd cont de aceste elemente cum trebuie făcută furajarea peştelui. Tot la această gospodărie s-a vizitat construcţia unui nou iaz în suprafaţă de 15 ha, a unei pepiniere piscicole de circa 4 ha pentru puietul de crap, lucrări ce se execută cu fondurile şi forţele proprii ale gospodăriei colective. Apoi, oaspeţilor li s-a arătat crescătoria de gîşte de pe iaz, explicindu-se importanţa şi veniturile ce le aduce creşterea păsărilor de apă. De un real folos le-au fost explicaţiile date privind felul cum trebuie construită instalaţia pentru folosirea apei din iaz, în scopul udării unei grădini de zarzavat, grădină înfiinţată în urma amenajării iazurilor. „Verificarea şi reglarea tractoarelor“ de R. PETROIANU şi M. POPESCU Bucureşti, Ed. agrosilvică 1963., 203 p. Lucrarea ceuprinde două părţi. In partea I-a sunt tratate următoarele probleme: mecanismul bielă-manivelă, mecanismul de distribuţie, sistemul de alimentare, sistemul de ungere, verificarea sistemului de răcire, sistemul de aprindere şi instalaţia electrică şi încercarea motoarelor. In partea a II-a autorii tratează despre transmisia tractorului, mecanismele direcţiei, rulare şi frinare, utilajul auxiliar. Această lucrare este elaborată în scopul de a înarma pe mecanizatorii care lucrează în producţie cu cele mai simple şi eficiente metode de verificări şi reglaje ce trebuie efectuate la tractoare. Ea ţinea seama de cele mai răspîndite tipuri de tractoare şi de utilajul de atelier cu care sunt dotate în prezent unităţile. Mecanizatorii găsesc în această lucrare un material documentar şi bogat şi accesibil. IN EDITURA MEDICALA Electroencefalografie ,de G. CALCAIANU, I. STOICA (elemente de diagnostic clinic) Monografia se referă la aceste două metode de explorare clinică, metode care in ultimii ani s-au impus ca tehnici curente de investigare în cele mai diverse specialități medicale. Aceste metode s-au dovedit deosebit de utile în stabilirea diagnosticului şi a prognosticului, precum şi în urmărirea rezultatelor terapiei în variate boli sau stări patologice care afectează şi Electromiografie sistemul nervos şi sistemul muscular. Monografia ţine seama de datele cele mai noi din literatura medicală mondială, oglindind in acelaşi timp contribuţia cercetătorilor români în aceste probleme. Textul este completat cu figuri, în cea mai mare parte trasee electroencefalografice şi electromiografice, de mare utilitate practică. Medicul de specialitate găseşte în lucrare toate datele teoretice şi practice. „Urgenţele dn neurochiurgie şi neurologie“ de ION OPRESCU, ION IONESCU Lucrarea se adresează nu atît medicilor specialişti cît mai ales medicilor din alte discipline în scopul unei mai uşoare orientări în diagnosticul clinic şi atitudinea terapeutică imediată. Plecînd de la marile sindrome neurologice, lucrarea analizează eventualităţile clinice care impun o terapeutică neurologică şi neurochirurgicală de urgenţă. Au fost tratate atît afecţiunile neurologice şi neurochirurgicale acute, cît şi unele boli cu desfăşurare cronică, dar în a căror evoluţie pot surveni momente acute. Spectacol de teatru Zilei» acestea, formaţia de teatru a Casei de cultură a tineretului din Iaşi a prezentat un spectacol de teatru cu piesa „Băieţii veseli" de H. Nicolaide. La acest spectacol au participat numeroşi tineri muncitori, elevi, studenţi. Dintre tinerii Interpreţi s-au evidenţiat Elena Gavriluţă, Constantin Ciofu, Mircea Daniliuc, Cecilia Stoica şi alţii. Regia artistică a aparţinut lui Al. Blehan, actor la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi. Cînd gospodarii satului pun umărul Drumul ce duce spre comuna „N. Bâlcescu“ din raionul Hîrlău Îşi întinde deodată braţul sting, arătîndu-ţi parcă în mod intenţionat calea către satul Flămînzi şi apoi se strecoară cu mlădieri subtile printre dealuri, pierzîndu-se în zare. In aceste zile de vară, satul Flămînzi are un aspect liniştit. Printre case sînt grădini mari cu, pomi fructiferi. De o parte şi de alta a drumului, din loc în loc, îmbie la popas odihnitor fîntîni cu acoperişuri albe, cu capace închise ce ţin parcă ascunse în afund răcoarea şi apa cu v/v _v/v fV »V fV sunet cristalin. Case- 'le ascunse printre Probleme populare fV/ fV/V rrjfplrt ale sfaturilor ţiglă şi tablă zincată. In ferestre zăreşti înşirate ghivece — cu muşcate şi alte flori multicolore, dovedind grija gospodinelor pentru înfrumuseţarea gospodăriilor lor. Oamenii ce-i întîlneşti in cale sînt astăzi ospitalieri şi veseli, săritori în orice clipă să-ţi dea o îndrumare, să stea de vorbă cu tine. De cum intri în comuna Flămînzi, ţi se oferă o carte de vizită pe care, deşi nu-i scrisă nici o slovă, se pot citi cu uşurinţă următoarele: „Un sat în care se vede priceperea şi hărnicia unor buni gospodari“. Vizitînd comuna ai prilejul să constaţi la tot locul multe lucruri frumoase, Înnoitoare. De o parte şi de alta a drumurilor, gardurile sunt intr-o perfectă simetrie, spoite cu var. Numai în acest an, în frunte cu deputaţii, cetăţenii de aici au întreprins multe acţiuni pentru înfrumuseţarea comunei lor. Să foiletăm împreună carnetul deputatului Ion Gh. V. Bordeianu în care sunt trecute şi lucrările îmfăptuite pe întreaga comună. Iată cîteva dintre acestea: Văruit faţade şi garduri - 3.400 m.p.; alinieri garduri - 850 m.l.; alinieri drumuri - 850 m.l.; plantat pomi fructiferi — 9.000 buc.; construit podeţe — 240; reparat şi curăţat fîntîni - 375; * curăţat islaz - 200 ha; şanţuri săpate - 2.000 m.l.; plantat ţăruşi pe şosele — 3.500 buc.; terasamente de ridicarea şoselelor — 25 m.c. Numai pînâ la data de 1 iulie, în comună fuseseră efectuate 2.519 zile muncă patriotică, evaluate la 71.135 lei. In aceste acţiuni s-au evidenţiat deputaţii: Vasile Gh. Ivaniuc, Maria Chiţaniuc şi Maria Ciobanu care, prin exemplul personal, fiind mereu în fruntea cetăţenilor au adus o contribuţie de seamă la realizarea acestor obiective. Printre cetăţenii care au participat cu regularitate la aceste treburi gospodăreşti trebuie citaţi: Vasile Rebedciuc Petru Palenciuc, Dumitru Davidescu, Neculai Verstiuc, Dumitru Aionesei ş.a. In prezent, la Flămînzi se află in stadiu de finisaj un nou local de şcoală cu 3 săli de clasă luminoase şi încăpătoare. La Începutul noului an de învăţămint, fiii şi fiicele colectiviştilor vor avea o nouă şi frumoasă surpriză: noua şcoală îşi va primi cu braţele deschise oaspeţii. Merită a fi subliniat faptul că la construirea acestui local, din iniţiativa şi cu sprijinul deputaţilor, majoritatea materialelor de construcţie au fost procurate din resurse locale, realizîndu-se în felul acesta importante economii. Stînd de vorbă cu unii deputaţi din comuna Flămînzi poţu afla şi o serie de proiecte de viitor. Astfel, deputatul Ion Gh. V. Bordeianu ne spunea că este prevăzut ca prin muncă patriotică să se amenajeze in comună un parc de odihnă şi un teren de sport. Şi, e sigur, că aceste acţiuni vor fi înfăptuite, deoarece gospodarii din Flămînzi sunt oameni harnici, dornici de a face comuna lor cît mai frumoasă. Astăzi, pe locul unde în trecut au bîntuit suferinţa şi analfabetismul, cresc acum frumoasele flori ale vieţii şi muncii libere. Şi mline, sub conducerea comuniştilor, harnicii gospodari din Flămînzi îşi vor face casele şi comuna şi mai luminoase şi mai frumoase.. Să le urăm cu mai multe succese. I. ARHIP. Ecoul criticii noastre „Despre stadiul construcţiilor agrozootehnice în raionul Bârlad“ Sub acest titlu, într-un articol publicat în ziarul nostru nr. 5216 se semnala situaţia nesatisfăcătoare în raionul Bîrlad privind problema obiectivelor agrozootehnice planificate a fi ridicate în acest an. Sfatul popular a! raionului Birlad ne informează că intr-adevăr pină la data apariţiei articolului cele 10 obiective agrozootehnice planificate în O.A.C.-urile Ciocani, Periani şi Unţeşti nu erau începute. De asemenea, nici materialele repartizate (în special lemnul C.R.) nu au fost ridicate de la Ocolul Silvic. In urma măsurilor luate de comitetul executiv al sfatului popular şi de consiliul agricol raional în prezent ritmul construcţiilor este avansat. Astfel, la G.A.C.-urile Ciocani şi Periani obiectivele planificate se găsesc cu zidăria ridicată. Şi la G.A.C. Unţeşti sunt avansate lucrările la un grajd de 100 capete şi la îngrăşătoria de porci ce va avea o capacitate de 400 capete. „De ce este neglijată condica betoanelor“ Articolul publicat în ziarul Flacăra Iaşului, nr. 5199 la rubrica „Să construim mai repede, mai bine, mai ieftin", semnat de ing. Lucian Strat ridica cîteva probleme interesante referitoare la folosirea „condicii betoanelor" la fiecare punct de lucru, ţînerea evidenţei la zi şi altele. Ca răspuns la materialul mai sus citat conducerea întreprinderii nr. 1 construcţii din Iaşi ne arată că acest articol a constituit un sprijin în muncă. Pentru a remedia lipsurile semnalate s-a luat măsura ca serviciile C.T.C. şi tehnic din cadrul întreprinderii să studieze problema completării condicii betoanelor cu rubrici sau schițe care să permită localizarea mai exactă pa teren a zonelor unde s-a turnat fiecare lot de beton. De asemenea, s-au luat măsuri pentru întocmirea cit mai corectă a condicii betoanelor. Totodată întreprinderea a fost dotată cu încă o trusă de laborator, astfel că la data actuală în întreprindere funcționează două laboratoare conduse de cadre cu calificare corespunzătoare. PROGRAMUI 1 La orele : 5 ; 6 ; 7 ; 11 ; 13 ; 17 ; 20 22 ; 23.50 , buletine de ştiri şi radiojurnale ; 5.20 Emisiunea pentru sate ; 8.00 Sumarul presei centrale ; 9.00 Scene vesele din opere ; 9.31 Melodii populare ; 10.00 Poemul simfonic ,,Marea Neagră" de Alexandru Paşcanu ; 10.23 Muzică de estradă ; 11.05 Muzică instrumentală şi vocală ; 11.52 Reportaj ; 13.10 Concertul nr. 3 in Mi bemol major pentru pian şi orchestră de Saint-Saens ; 14.00 Concert de prinz ; 15.16 Concert simfonic ; 15.45 Solişti şi formaţii artistice de amatori. In program muzică populară ; 16.15 Vorbeşte Moscova I ; 17.10 Sonata pentru corn şi pian de Paul Hindemith ; 17.30 In slujba patriei ; 18.00 Solişti de muzică uşoară ; 18.30 Lecţia de limba engleză ; 19.00 „Din creaţia compozitorului Mihail Jura" ; 20.30 Noapte bună, copii ; 20.40 Muzică populară cerută de ascultători ; 21.15 Jurnalul satelor ; 21.40 Arii din opere -pop ...... mn Interpretarea soliştilor noştri; 22.25 Muzică de dans ; 23.06 Concertul pentru vioară şi orchestră de Szymapowski ; Piesa simfonică „Bachianas Brasilieras" de Villa Lobos. PROGRAMUL II : La orele : 10 ; 12 ; 14 ÎS ; 18 ; 21 ; 23 ; 0.50 buletine de ştiri şi radiojurnale ; 11.00 Arii din operete ; 11.30 Muzică uşoară ; 12.05 Concert interpretat de corul Radioteleviziunii ; 13.02 Din folclorul popoarelor ; 13.40 Arii din opere interpretate de baritonul Evgheni Kibka ; 14.10 „Balada haiducească" de Paul Constantinescu ; 14.35 Muzică uşoară ; 15.00 Actualitatea în ţările socialiste ; 15.25 Uverturi la operele, lui Jacques Offenbach ; 16.30 Melodii populare ; 17.30 Sfatul medicului ; 18.05 Cvintetul pentru coarde in Mi bemol major de Mozart ; 18.45 Pagini de reportaj : Despre mari combinate din țara noastră ; 19.00 Muzică populară ; 19.30 Teatru la microfon : „Vreau să fiu nevasta ta". Adaptare radiofonică după comedia scriitorilor maghiari Czimacek, Semsey, Nadasi sioc-mak; 21.15 Muzică de dans ; 29.Din Concert de muzică populară ; 22.90 Moment poetic : Victo Fftimiu : 22.35 Cvartetul de coarde nr. 2 de Anctor Vieru : 23.10 Fragmente din opera „Oedip" de George Enescu : 24.00 Muzică de dans. Spicuiri din programul de: VINERI, 2 AUGUST JOI, 1 AUGUST 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.15 Pentru copii ; 20.00 Pescarii din arhipelag ; 21.30 Izvoare fermecate ; In încheiere : buletin de știri, buletin meteorologic. Nr. 5257 CINEMATOGRAFE a Victoria (orele 9; 11;15; 14,30; 16,45; 19; 21,15) : „Cereomuşki“; Teatrul de vară (orele 20,30) : „Cereomuşki“; Maxim Gorki (orele 9; 11; 14,30; 16,45; 19; 21,15) : „O perlă de mamă"; Grădină (orele 20,30) : „O perlă de mamă" ; Tineretului (orele 9; 11; 15 , 17; 19, 21): „Pămintul îngerilor" ; Puşkin (orele 15 ; 17 ; 19 ; 21): „Toată lumea e nevinovată." ; Ion Creangă (orele 1,6 ; 18 ; 20) Idiotul" » Căminul cultural - Nicolina (orele 16; 18 ; 20) : „Foc în linia a ll-a". In regiune : BIRLAD, cinema Victoria (sală) : „Povestea anilor înflăcăraţi" cinemascop ; (la grădină) : „Dă-i înainte fără grijă" ; VASLUI — I. C. FRIMU (sală) : „Cerul n-are gratii"*; (la grădină) : „Fata cu ulciorul1*; HUȘI — Rodina (la grădină) : 1.Un om trece prin zid" ; PAȘCANI - Casa de cultură : „Noaptea pa autostradă"*. oOo-t Tîmpul probabil pentru im de i-Vilt Vreme frumoasa şi călduroasă cu cerul mai mult senin. Vint slab din sectorul nordic. Temperatura, în creştere uşoară, va fi cuprinsă noapte între 13 şi 18 grade, iar ziua intre 29 şi 34 grade.