Flacăra Iaşului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5464-5489)
1964-04-01 / nr. 5464
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI 'ORGAN AI COMITEIUWI 1I&GIONAL P.M.R. IAŞI ŞI A' SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 54*4 MIERCURI 1 APRILIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Brigăzi fruntaşe Intr-o serie de gospodării colective deservite de S.M.T. Vlădeni, mecanizatorii au trecut de cîteva zile la aratul semănat. Cea mai mare suprafaţă a fost arată pînă acum de brigada nr. 14 de la G.A.C. Bivolari condusă de Şt. Iablonschi. In această unitate s-au arat peste 120 hectare, s-au grăpat 30 hectare ogoare de toamnă, iar de ieri s-a început semănatul culturilor din prima epocă. De asemenea, brigada de la G.A.C. Trifeşti (şef brigadă C. Popescu) a arat 118 hectare. Lucrările de primăvară se desfăşoară din plin şi la alte G.A.C.-uri. Astfel, la G.A.C. Forăşti au fost arate 79 hectare, la G.A.C. Probota 27 hectare. Totodată aici s-au făcut lucrări de reţinere a apei in sol şi însăminţări pe primele hectare. -ooo- înainte de termen BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Metalurgiştii birlădeni, care, pentru rezultatele in muncă obţinute in 1963, au primit, recent, diploma de Întreprindere evidenţiată pe ramură, au raportat la 30 martie îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi indicii pe trimestrul I a. c. Au fost executaţi, peste prevederile planului, mai mult de 5.000 bucăţi rulmenţi de diferite tipuri. Cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă au fost obţinute de colectivele de muncă ale secţiilor forjă şi rectificare. ELIADE SOLOMON •î»? Cu forţe sporite la executarea lucrărilor agricole rip primăvară! La Q.A.C. Sinefi In toiul muncilor de sezoni ! Despre sineşteni am auzit vorbidu-se, dar de "cunoscut, i-am cumcut abia dăunăzi, cînd un tineri plin de sănătate, înalt şi chipeş, îmbrăcat cu o bondiţă din acelea n care se gătesc flăcăii cînd merg ln horă, m-a luat din gară şi m-a treat cu o căruă trasă de doi cai speteai, peste spinările Înalte, presări« ici, colo, cu firişoare de iarbă pr«spătă, a vreo trei, patru dealuri ce despart Sineştiul de Lungani. La falele ultimului deal, de unde în®p să se Întindă aşezările sineştenilor, case mari, care mai de care mal umoase, poleite în alb sau In albaru de culoarea cerului senin, flăcăi a sărit din căruţă, a luat caii de căpăstru şi i-a tras mai la margini de drum, aşternindu-le dinainte p o Împletitură de cinepă un braţ de in. — Iaca, colo-i via noastră!- a rostit el arătându-mi cu mina un cal din stingă satului căruia localcii s-au obişnuit să-i spună de ani „asta Haţeş“. După deal, că abia poţi să-l cuprinzi cu ochii, sunt linal sute de oameni, colectivişti de din Stroneşti şi Bocniţa ca şi de prin- sol, sate componente ale cornei Sineşti. Se pare că aici, pe acest leal au ieşit toţi sineştenii căci au anit şi cei tineri: Neculai Ciornei, Ţîţă Drănceanu Gheorghe, Neculai Sin şi Gheorghe Pino, ca şi Dumitru Sîngeap, Vasile Valeriu, Mihai Clare, cel ale căror tîmple s-au albi! Se munceşte cu tragere de ininăi așa cum știe să muncească fiecS^om gospodar. Se amenajează tevele pentru via colectivei (colectiv n-a avut pînă acum vie) ce se întinde pe o suprafață de 25 de hectare. Din rîndul celor de la se desprinde instructorul de pari — se lucrează la amSjlire teraselor pentru via ctfc^v4 Foto : V. BOTOANU Grigore Michere, apoi inițiorul gronom Leontin Onuţă şi pisediiăle colectivei, Petru Signeanu.Infirim o discuţie despre aceasti maţil folositoare acţiune. S-a făcut vremea amiezi şi meoConii şi-au scos merindele şi au Început să minînce cu poftă. — Hai să mergem şi la uivlă, că nu-i departe. Şi-ai să vezi la*88 colo ce ştie să facă mina mulul Vom transforma „Coasta flete”, căci aşa-i spune dealului, în’-o Ivadă mare, de toată frumuiţea. Am ascultat vorbele preşeintelii şi am urcat toţi patru un căruţan care ne aştepta flăcăul cu bondiţă la fel. Cit era dealul „Coasta Jantei“ de mare tot era împestriţat iţii-o ordine simetrică cu gropi paple în fundul cărora erau administib îngrăşăminte pentru plantaturi piilor fructiferi. — Noi ne-am planificări spilantăm In acest an cu pomi doare de hectare. O să plantăm însă miult — 25. Gropile-s făcute, avei pregătită și mranita. 67 de hecte de livadă vom avea. Aveiie, nu «mă! In cuvintele preşedintelui era multă mîndrie pe care i o întîlniţi la omul cinstit, dornic de muncă lotru a trăi şi mai bine, h mîndii« i omului nou, educatde parid Din vorbă în vostba ajut,eu aproape de sat. Am tresărit haizul unui cîntec ce se repetă îi fieare primăvară, vară și toamnă pe întinsele ogoare. Era Hntecul facioarelor brigăzii a III-a 8 S.M.T.-ilui Podu- Iioarei pornite aic* l8 Sinet la arat pe ogoarele dezhi 'Cate de ulna albă a^lernii. w — Intr-adevSÄL venii primăvara! *’’i5n frartarKrwnié'. ta)/ I Şi zicînld aceasta, prgeiintele s-a apropiat die brazdă, a fivit arătura. E bună! /continuă el si spună. I AGACHI Folosesc din plin atelajele Imediat ce timpul a permis, mecanizatorii din brigada a V-a de tractoare a S.M.T. Zorleni, care deserveşte gospodăria colectivă din Sîrbi, raionul Birlad, au început executarea lucrărilor de primăvară. Pînă in prezent, s-au insămînţat 30 de hectare cu mazăre şi 15 hectare cu borceag. In continuare, se pregăteşte terenul pentru insămînţările din epoca a doua. La aceste lucrări s-au evidenţiat tractoriştii Gheorghe Chiracu, Ionel Suciu şi alţii. Concomitent se execută şi alături d eferatele pe terenuri? fr panţ?. Cele mai bune rezultate le-a obţinut pînă acum brigadă nr. 1 condusă de Olaru Panainte, care a executat arături pe o suprafaţă de 30 de hectare. GHEORGHE IACOB — coresp. Premieră la Naţional Ieri seara, la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri* din Iaşi, a avut loc spectacolul în premieră cu comedia lui William Shakespeare „Noaptea regilor“ („A douăsprezecea noapte“). Direcţia de scenă aparţine lui Crin Teodorescu, iar scenografia — Hristofenisi Cazacu. „Noaptea regilor“ este a V-a premieră din actuala stagiune a Naţionalului Ieşean. Ca şl „Richard al III- lea“, noua premieră este dedicată Împlinirii a 400 de ani de la naşterea marelui dramaturg englez. Spectacolul s-a bucurat de succes. In mijlocul colectiviştilor .— Unde mergi, bădiţă ? — La căminul cultural. Vine o brigadă ştiinţifică de la Iaşi. — Stai că merg şi eu... Duminică, la Cotnari, sute de colectivişti au discutat cu membrii brigăzii ştiinţifice despre păstrarea avutului obştesc şi codul familiei, despre prognoza vremii şi zborul omului In Cosmos, despre viaţa lui Eminescu, despre îndatoririle colectiviştilor. Brigăzi ştiinţifice, alcătuite din cadre didactice din învăţămintul superior, jurişti, istorici, lingvişti, medici etc., trimise de Comisia regională pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice, au poposit duminică şi la Balş, Boureni, Erbiceni, Popricani, Trifeşti, Bivolari, Schitu Duca, Poieni. La intilnirile cu aceste brigăzi au participat peste 2.000 de colectivişti. ,,, 111) 11 itTTTTi i i I De la Universitatea populară In cadrul cursului de Astronomie cosmonautică al Universităţii populare Iaşi, conf. univ. dr. V. Nadolschi, de la Observatorul astronomic Iaşi, vorbeşte despre „Luna — satelit natural al pămîntului*. Conferinţa are loc astăzi, la orele 18, Insva---------------- turneu BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") Intre 1 şi 29 aprilie a. c. colectivul teatrului bîrlădean întreprinde un turneu prin ţară cu piesa: „Dezertorul" de Mihail Sorbul. Actorii birlădeni vor prezenta piesa in oraşele Ploeşti, Braşov, Făgăraş, Arad, Timişoara, Craiova, Piteşti şi altele. ELENA GRIGORIU sala Comitetului regional al femeilor, ---- -poo- Întîlnire de handbal In vederea reînceperii campionatului categoriei A. de handbal în 7, formaţia handbaliştilor de la C.S.M.S. va susţine astăzi o partidă de verificare cu echipa Dinamo din Bacău. Intilnirea va avea loc pe terenul „Locomotiva" (Gara), la ora 16,30. In deschidere, la ora 15,30, o partidă din cadrul „Cupei primăverii", Universitatea — Școala sportivă de elevi. GH. GAVRIL Metrologia în întreprinderi Importanţa metrologiei In întreprinderi derivă din Înzestrarea continuă a întreprinderilor cu tehnica cea mai înaintată, care reclamă utilizarea unei aparaturi de măsură şi control de înaltă precizie, in scopul bunei funcţionări a proceselor tehnologice şi îmbunătăţirii continue a calităţii produselor. In acest sens, metrologia de stat a dus şi duce o muncă continuă pentru asigurarea uniformităţii şi preciziei cit mai ridicate a măsurării, precum şi pentru corecta utilizare a mijloacelor de măsurat. In cele mai multe din întreprinderile din regiunea noastră, metrologia departamentală asigură Întrebuinţarea de aparate de măsurat precise şi in perfectă stare de funcţionare, in flux sau in cercetări. La Fabrica de rulmenţi Bîrlad, de exemplu, ale cărei produse fac cinste ţării noastre peste hotare, precizia măsurătorilor este deosebit de Înaltă. Ea a reuşit să realizeze aceasta, datorită in mare măsură, metrologiei uzinale, pusă foarte bine la punct, in pas cu tehnica nouă. Fabrica „Ţesătura“, prin dezvoltarea metrologiei departamentale, are posibilitatea de a controla şi asigura buna funcţionare a aparatelor de măsurat din domeniile: forţe textile, presiuni şi mase-domenii cu ponderea cea mai mare în procesul de producţie. Fabrica „Ţesătura“ ajută şi celelalte întreprinderi din regiune, prin atelierul de reparat manometre. Unele întreprinderi Industriale ca: Fabrica de mobilă, Fabrica de ţigarete, Fabrica „Moldova“, Fabrica „Textila Roşie", Atelierele Paşcani şi Topitoria de cînepă Vaslui, In care numărul redus de mijloace de măsurare, dar cu aceeaşi importanţă In procesul de fabricaţie, nu poate justifica Înfiinţarea de ateliere de reparat şi laboratoare metrologice proprii, manifestă o continuă preocupare ca aparatele de măsurat să fie in permanenţă în bună stare de funcţionare. Mai mult, Fabrica „Moldova” şi Atelierele Paşcani şi-au realizat cu forţe proprii cite un atelier, de reparat aparate din domeniul mase uzuale, şi respectiv, manometre. Nu tot aşa stau insă lucrurile In alte întreprinderi. Unele probleme se ridică in uzinele intrate de curînd în funcţiune. Dacă Uzina de prelucrare a maselor plastice a înfiinţat ateliere de reparat şi laboratoare metrologice, unele in curs de autorizare, pentru domeniile temperaturi, presiuni, aparate electrice şi mase precizie, la Uzina metalurgică nu s-a reuşit înfiinţarea nici unui laborator metrologic sau atelier de reparat, deşi procesul de producţie, fiind automatizat, reclamă imperios aparate de mare precizie, bine puse la punct. Lipsuri în domeniul metrologiei există şi la Fabrica de ulei „Urtirea", care, de asemenea, nu dispune de ateliere de reparat, laboratoare de verificări interne şi nici de aparate de rezervă, din care cauză se folosesc în instalaţii mijloace de măsurare neexacte. Datorită acestei situaţii, într-una din zile o cantitate de circa 1.260 kg. miez a intrat în fabricaţie, fără să fie înregistrată ca atare, pentru că aparatul de cîntărit automat tip R.A.R. de 150 kg. instalat la secţia prese, era defect. Conducerea întreprinderii trebuie să insiste în continuare pe lingă forul tutelar pentru crearea condiţiilor necesare desvoltării metrologiei departamentale. Unele deficienţe se observă şi în întreprinderi mai vechi. La Atelierele Nicolina, de pildă, se mai lucrează cu aparate de măsurat cu precizie redusă, cu instalaţii pentru măsurarea temperaturii montate necorespunzător, cu şublere defecte, fapt care aduce multe neplăceri şi chiar rebutări. Această stare de lucruri se datoreşte, în cea mai mare măsură, faptului că la decurs de numai cîţiva ani au fost schimbaţi 5—6 ingineri care răspundeau de această problemă. Conducerea Atelierelor trebuie să depună eforturile necesare pentru dotarea cu aparate de mai mare precizie şi să renunţe la schimbarea atât de frecventă a responsabilului metrolog. In cîteva Întreprinderi industriale din regiunea noastră nu se acordă atenţia cuvenită bunei întreţineri a aparatelor de măsură şi control. La Fabrica de antibiotice, de exemplu, deşi există o metrologie departamentală capabilă să asigure continuitatea măsurătorilor In fluxul tehnologic, datorită faptului că in aceeaşi cameră funcţionează încă patru laboratoare, aparate de o precizie foarte ridicată, de o valoare destul de mare, sunt In pericol a fi scoase din uz înainte de termen. întreprinderea regională de industrializarea cărnii cheltuieşte anual sume destul de mari cu întreţinerea mijloacelor de măsurare, neajungînd însă să asigure, în tot timpul, buna lor funcţionare, în loc să-şi organizeze un atelier de reparat. La întreprinderea de colectarea şi industrializarea laptelui se scot anual la casare zeci de aparate, în special de cîntărit, din cauza lipsei de întreţinere, lipsei de supraveghere internă. O situaţie metrologică slabă se întîlneşte di in Întreprinderile industriei locale , întreprinderile „Progresul“ şi „Proletarul" — Iaşi, întreprinderile economice din Birlad, Huşi, Vaslui, Paşcani. Toate aceste întreprinderi au şi secţii de reparat aparate de cîntărit pentru terţi, dar aparatele din unităţile proprii se repară numai cind sesizează Metrologia de Stat. Ridicarea necontenită a nivelului tehnic al producţiei, cerinţele tot mai mari privind calitatea produselor, cer din partea întreprinderilor să acorde o atenţie sporită metrologiei. De aceea serviciile tehnice şi conducerile tehnico-administrative au datoria să ia măsurile corespunzătoare pentru organizarea unei metrologii la nivelul tehnicii noi, in continuă perfecţionare, pentru buna întreţinere a aparaturii şi creşterii răspunderii cadrelor de specialitate. N. NIŢULESCU şeful Laboratorului Metrologic Iaşi Fruntaşi în acţiunea de înfrumuseţare a oraşului PAŞCANI (de la sub redacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Oraşul Paşcani devine pe zi ce trece mai frumos. La buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului contribuie cetăţenii, care, mobilizat de deputaţi, participă la efectuarea, prin muncă patriotică, a diferitelor lucrări gospodăresc-edilitare. Despre această problemă s-a vorbit şi în cadrul celei de-a 13-a sesiuni a Sfatului popular orăşenesc care a avut loc zilele trecute. Anul trecut, de exemplu, prin munca patriotică a cetăţenilor, s-au obţinut economii de peste 1.500.000 lei. Pentru munca frumoasă desfăşurată anul trecut, 30 de deputaţi şi preşedinţi de comitete de stradă au fost distinşi cu insigna de fruntaş în munca de înfrumuseţare a oraşului. C-TIN ENEA Pe terenurile zvîntate Sub îndrumarea directă a tfrjitetului de partid, membrii corisdui de conducere al gospodăriei Elective din Deleni — Vaslui impună cu specialiştii controlează zile toate tarlalele pentru a stabilirenurile zvîntate unde se poate ie la lucru. Imediat, pe aceste prafeţe, s-a şi trecut la însămînţul culturilor din prima urgenţă.’ Pînă în prezent s-a înstînţat o suprafaţă de 8 hectare cu lazăre şi tiorceag, de către brigăzile conduse de Ion Baciu şi Neculai Culei. PETRU IGNAT corespindent -O împletire trai armonioasă ca acest început de primăvari cu zilele vacanţe nici că se poate. Străzile sunt parcă întimnite, grădinile şi parcurile cunosc freamll inedit. Bucuria, tinereţea, voia bună, la braţ cu primăvara, şi-au dat intîlnire cu vacant, izvor nesecat de surprize, acivităţi recreative. Cururile nu se ţin, dar în incinta şcolilor elevii găsesc preocupaţi antrenante, educative, la cluburile organizate special. La Casa de cultură a tineretului - aceeaşi animaţie. La Casa pionerilor - de asemenea. Au vizitat, zilele acestea, micul palat în care tizii primirea fi lat neîncetat la poarta ştimei, strecurîndu-se Qurrafft şi Inceta mult atentă. Linişte ? Nu. Dimpotrivă - vacarm în bună regulă. Strigile de bucurie, paraziţi la radio, o voce de crainic care transmite radiojurnalul şi... aplauze. Explozii justificate. Radioamatorii au reuşit să-i dea de capăt hibei căutate. Acum radioul e perfect Ascultaţi-1, păreau a ne spune privirile - numai soare - din ochii lui Neculae Samoilă, fiul muncitorului tipograf Ion Samoilă. Eli Brişcaru şi ceilalţi membri ai cercului confirmau reuşita colegului lor. In sfîrşit, a fost pusă la punct şi staţia de radioamplificare necesară carnavalului. Conduşi de tov. Iuliai Luca, directoarea Casei pionierilor, am intrat în altă încăpere. Aici e linişte deplină. Doar scîrţîitul creioanelor ce lăsau urme pe colile de bloc, urme ce se adunau intr-un mănunchi de ghiocei, toporoşi, lalele, lăprămioaare, trandafiri. „Totul pentru carnaval“, izbucniră intr-un glas Radu Herghelegiu - de două ori premiat pe ţară la expoziţiile de pictură de la Bucureşti - Adrian Chiş, portretistul cercului de pictură, Ioan Cristian, cel mai tînăr membru al cercului - e in clasa a II-a - dar pus pe fapte mari. Premiul obţinut la concursul internaţional de la Geneva, încă pe cînd era doar în grupa mare - la grădiniţă - este, desigur, preludiul altor premii pe care le va lua. Bineînţeles, că pentru aceasta trebuie muncă permanentă şi serioasă, lucru bine ştiut de Ionel. Camera destinată cercului artă decorativă are toate semnalmentele unui magazin de artizanat. Bibelourile cele mai variate, jucăriile, obiectele de artă, voia bună, modelele, motile etc. confecţionate de îndemînatice mlinie s-au aliniat cuminţi pe rafturi şi mese, lăsîndu-se privite de meşterii lor : Gh. Viorică, Vasile Topor, Lucreţia Berzintu şi alţii, precum şi de noi. Activităţi de vacanţă. Animaţie am găsit şi la cercurile: coregrafie, cusături, croitorie. Peste tot se fac intense pregătiri pentru Carnavalul primăverii ce va avea loc, nu peste mult timp, la Casa de cultură a tineretului. Doar pregătiri ? Nu. Ne-am convins că perioada vacanţei de primăvară constituie un bogat prilej de a organiza cele mai variate şi instructive manifestări. Convorbiri politice, întîlniri cu fruntaşii la învăţătură, concursuri, dimineţi distractive, convorbiri în faţa hărţii, medalioane muzicale şi literare, drumeţii şi excursii, activităţi apreciate şi deosebit de îndrăgite de pionieri şi elevi. Iată doar cîteva momente spicuite din freamătul acestor minunate zile de primăvară, peste caredomneşte - nestingherită - CORNELIU HUŢANU. încă o comună complet electrificată Zilele trecute, comuna Duda din raionul Huşi a fost complet electrificată. Cele două sate, Duda şi Novaci, au fost racordate la sistemul energetic naţional, primind curent electric de la termocentrala de la Borzeşti. La realizarea acestei înfăptuiri au contribuit din plin şi cetăţenii din comună. Astfel, ei şi-au adus aportul atit la transportul stîlpilor cit şi la săpatul gropilor. S-au evidenţiat in această muncă cetăţenii din circumscripţia nr. 1 (deputat Ion I. Pavel) şi cei din circumscripţia nr. 2 (deputat Constantin Drăgunoiu). C. PENIȘOARA corespondent oOo- La Birlad O interesantă acţiune culturală In ultima vreme, Comitetul orăşenesc al femeilor din Birlad, a iniţiat o serie de acţiuni culturale de masă. Este vorba de intîlniri ale femeilor cu activişti de partid şi de stat, cu muncitori fruntaşi de la Fabrica de rulmenţi, cu oameni de ştiinţă, artă şi cultură. In cadrul acestor acţiuni, ieri după amiază, in sala Teatrului de stat „Victor Ion Popa“ din Birlad, a avut loc o întîlnire a 500 femei din oraşul şi satele din raza oraşului Birlad, cu scriitoarea Mia Dumitriu, directoarea Teatrului de păpuşi din Iaşi. La manifestare a participat tov. Olimpia Corbu, vicepreşedintă a Comitetului regional al femeilor. Tov. Mia Dumitriu a vorbit femeilor despre realizările obţinute in anii regimului democrat-popular, pe tărîmul artei şi culturii, şi a insistat asupra importanţei muncii cu cartea iar apoi a citit un fragment din cartea sa „La treisprezece ani și jumătate“. A urmat apoi spectacolul „In lumea apelor“, prezentat de actorii Teatrului de stat din Birlad. schiţe în creion QzCUtt&ZultZ Cronicar de astă dată, vin a va ruga umil Să îngăduiţi ca stihu-mi, nici grozav, nici prea subtil, Veşti aparte să v-aducă, noutăţi de... iasofil. Dimineaţă, telefonic, el, Costică, m-a vestit Că la fotbal clasamentul, da, va fi revizuit, intilnirile pierdute de C.S.M.S. în marte Vor fi grabnic anulate şi jucate-n altă parte. Toţi arbitrii vor răspunde, personal, de-al nostru scor Şi să nu şutese nimeni în Plasa ieşenilor... Aşteptind autobuzul, chiar aici lingă Palat. Am văzut zeci de persoane cum in şir, s-au aşezat. Iar cînd a sosit maşina nimeni nu se-nghesuia. „O, vă rog, poftiţi!“ „Se poate! Am să urc după mata!“ Ameţit de politeţe, am uitat să iau bilet. (De aceea casierul mi-a zimbit jenat, discret...). Prin restaurante, iată, de cină mulţi din noi n-am dat. Un vlnt cald, primăvăratic, ne-a mai... braşovenizat. „Dunărea“ ce-a fost deunăzi un local cam... de, se ştie, „Cerbul carpatin“ întrece. Are-o cramă, ca la vie / Zilnic - orişice mişcare şi oricare vinişor Şi nu-i chelner să nu vie alergind şi zimbitor... Dar şi ce-a mai fost aseară... înăuntru la copou, Pe alei, pe bănci, sub lună, un ciudat şi grav tablou. Fetele, grupate toate, studiau cu ochii-n carte. Ei, băieţii, tot grămadă, separat şi mai departe, Hotărîseră ca pînă în semestrul următor Nici măcar s-aducă vorba de iubire sau de dor... Pentru toate astea, gata. Tolba cu săgeţi in cui! Nu mai cat de-acum pricină, cu condeiul, nimănui. Celor supăraţi pe mine, azi, supus, le cer iertare Şi (ieri ciştigînd la Loto) îi invit la o gustare La grădina „Trei sarmale renovată de curînd. Ne vom împăca îndată, eu plătind, ei criticind... POST SCRIPTUM MIHAI DUMITRIU Să mai spun că ghiocelul, din petale şi pistil, va striga în sori spre tine, cu surisu-i de copil: „Fii atent la toate, astăzi... Nu ştii că-i intii april ?“.