Flacăra Iaşului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5464-5489)
1964-04-01 / nr. 5464
pag. 2-a Nu demult, din iniţiativa Consiliului agricol raional Iaşi s-a organizat la G.A.C. Movileni un schimb de experienţă privind creşterea producţiei de lapte , la care au participat brigadieri, zootehnici şi îngrijitori de animale din G.AC.-urile vecine. Pentru a generaliza experienţa bună a gazdelor în această direcție redăm mai jos cîteva din problemele principale discutate. De unde pornesc rezultatele bune Alături de sectorul vegetal creșterea animalelor constituie pentru gospodăria noastră colectivă unul din cele mai puternice izvoare de venituri. E suficient să arătăm că anul trecut s-au încasat din acest sector 1.400.000 lei, adică peste 36 la sută din venitul bănesc total al gospodăriei. Veniturile sporite provenite din zootehnie se datoresc în primul rind faptului că am mărit de la an la an şeptelul proprietate obştească pe măsura posibilităţilor existente în unitatea noastră. Aşa am ajuns să avem în prezent o încărcătură de 35 taurine din care 9,5 vaci şi 103 ovine la suta de hectare teren agricol şi să creştem 35 porcine la suta de hectare, teren arabil. Am dezvoltat de asemenea ferma avicolă de la care am rulat în 1963 un număr de 1.000 păsări la fiecare sută de hectare cultivate cu cereale. Odată cu efectivele au sporit şi producţiile pe cap de animal. Mă voi referi îndeosebi la situaţia producţiei la ferma de vaci care constituie obiectivul principal al schimbului de experienţă. Anul trecut noi am obţinut 2.020 1. lapte pe cap de vacă furajată, cu aproape 150 1, mai mult ca în 1962. Urmărind creşterea producţiei de lapte, consiliul de conducere al gospodăriei, îndrumat de organizaţia de partid şi-a îndreptat anul trecut mai mult atenţia către cîteva lucruri esenţiale. Putem spune că secretul sporului de producţie înregistrat în 1963 porneşte in primul rind de la îmbunătăţirea furajării vacilor. Şi cu un an înainte animalele avuseseră asigurată baza furajeră. De ce atunci nu s-a putut scoate o producţie mai mare ? Căutînd să răspundem la această întrebare am ajuns la concluzia că raţiile stabilite pentru vaci nu erau raţional întocmite. Nu se ţinuse seama că vacile trebuie hrănite diferenţiat, în raport cu greutatea, rasa şi cantitatea de lapte produsă. In iarna trecută am lotizat animalele pe baza acestor criterii şi am trecut la furajarea lor diferenţiată. Astfel sunt alcătuite raţiile şi în perioada actuală de stabulaţie. Vreau să insist de asemenea pe faptul că am căutat să întocmim raţii cît mai echilibrate, care să asigure necesarul «de albumină digestibilă. Astfel, in timpul iernii vacile primesc rite 2 kg. fin de calitate, 10—15 kg. nutreţ însilozat, 8 kg. coceni, plus 2 kg. uruieli, cretă furajeră, sare. Aceasta este raţia pentru exemplarele cu o producţie de pînă la 10 litri lapte pe zi şi cele înţărcate. Vacile care dau intre 10 şi 15 l. lapte zilnic primesc 2 kg. de tărîţe în plus, ş.a.m.d. De asemenea, se sporeşte şi cantitatea r de fin la vacile mai productive. Acordînd o grijă tot mai mare furajării vacilor, producţia de lapte a săltat continuu. Care este situaţia din prezent comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut? Producţia este astăzi simţitor mai mare, atît la Surele de stepă care formează mai bine de jumătate din efectivul de 169 de vaci al fermei noastre, cît şi la vacile din rasele Brună de Maramureş şi Bălţata românească. La Sura de stepă, bunăoară, s-au obţinut in ziua dinaintea schimbului de experienţă, cite 100 de lapte în medie de la fiecare vacă mulsă. Anul trecut la aceeaşi dată nu se mulgeau decât 5 l. de la fiecare vacă. Producţia creşte de la o lună la alta. Sarcinile de producţie pe acest an au fost defalcate pe luni aşa că putem urmări cu uşurinţă cum se realizează planul. Astfel în lunile ianuarie şi februarie am produs 380 hl, depăşind sarcina planificată pentru aceste două luni cu aproape 100 hi. Dacă la începutul anului fiecare vacă mulsă nu dădea decit 6 1. zilnic, azi cantitatea a urcat la 10,5 1. şi are tendinţa de a urca în continuare. Arătam că pe graficul producţiei săgeata a urcat mereu în ultima vreme şi explicam că aceasta se datoreşte în primul rind furajării. Se înţelege că acesta nu e singurul factor care concură la creşterea producţiei. O importanţă aproape la fel de mare are respectarea cu stricteţe a programului de grajd. La orele 4,30 îngrijitorii se prezintă la grajd. Cele 3 mulsori şi alăptarea viţeilor se fac la orele 5, 12 şi 17. La orele 6 se administrează cocenii, la 10 concentratele şi nutreţul murat, la 15 final iar la orele 18 se dau din nou coceni. Adăpatul se face la orele 9 şi 15. Aceste ore ca şi cele fixate în program pentru curăţenie, odihnă ş.a. sunt respectate riguros. îngrijitorii amulgători ştiu atît din proprie experienţă cît şi din cele învăţate la cercul zootehnic că încălcarea programului trage producţia înapoi. Or, ei fiind retribuiţi după producţia realizată, au tot interesul să dea lapte cit mai mult şi de aceea execută toate lucrările conform programului care este afişat în fiecare grajd. Majoritatea îngrijitorilor de la noi lucrează la ferma de vaci de 3—4 ani. Am urmărit să încadrăm aici şi soţiile lor ţinînd cont că la anumite treburi femeile sînt mai îndemînatice. La fiecare 100 vaci avem cite 2 îngrijitori care vara pasc vacile iar iarna fac aprovizionarea cu furaje. Noi ne-am propus să producem în acest an peste 2.500. lapte pe cap de vacă furajată. Pentru a realiza acest obiectiv, ne vom concentra şi mai mult atenţia spre problemele cheie ale producţiei, îmbunătăţind continuu condiţiile de furajare, îngrijire, cazare. Odată cu aceasta noi tindem spre îmbunătăţirea efectivului. Pe baza evidenţei zootehnice care la noi este pusă la punct putem cunoaşte şi reţine pentru prăsilă produşii proveniţi din vaci productive şi tauri ai origine cunoscută. Tot în scopul ameliorării efectivului am destinat pentru montă numai tauri din rasa Brună de Maramureş de la care produşii rezultaţi vor moşteni din însuşirile valoroase ale acestei rase. Totodată luptăm susţinut pentru prevenirea şi combaterea sterilităţii. In prezent peste 95 la sută din vacile montate sunt gestante ceea ce înseamnă din procent bun defecunditate. Ne-am luat un angajament îndrăzneţ: acela de a ajunge în următorii doi ani la producţia medie de lapte obţinută de G.A.S.-urile din regiune. Aceasta ne obligă să depunem toată Strădania pentru a ne respecta cuvântul dat. Ing. IONEL ADRIAN preşedintele G.A.C. Comitetul de partid din gospodăria noastră colectivă se ocupă îndeaproape de creşterea producţiei animale. In acest scop, consiliul de conducere a fost îndrumat să asigure permanent, efectivelor sporite de animale, o puternică bază furajeră şi adăposturile necesare. In mare măsură, creşterea producţiei depinde însă de oamenii care îngrijesc de animale. Comitetul de partid a îndrumat consiliul de conducere ca în acest sector să lucreze colectivişti harnici şi pricepuţi, cu dragoste faţă de animale. Aşa se face că pentru acest sector au fost recrutaţi cei mai buni colectivişti, printre care se numără comuniştii Ion Risipeanu, Gheorghe Cuciureanu, Constantin Eduţeanu, Grigore Vasilache, Constantin Chebac, Vasile Mihai şi alţii. In rîndul colectiviştilor care lucrează în sectorul zootehnic se află 22 de membri şi candidaţii de partid. Nu demult au fost discutate şi aprobate cererile de primire în rîndul membrilor de partid a Soţilor Maria şi Ion C. Hriscu. Multă grijă s-a avut faţă de permanentizarea cadrelor care lucrează în sectorul zootehnic. Majoritatea colectiviştilor din acest sector lucrează la fermele de animale de cite 3 şi 4 ani. Pentru a-i lega şi mai mult de acest important loc de muncă, comitetul de partid a îndrumat consiliul de condum, cere să se îngrijească ca incepind din acest an să se aplice retribuirea după producţie şi în sectorul zootehnic. Comitetul de partid s-a îngrijit şi de ridicarea nivelului politic şi ideologic al lucrătorilor din sectorul zootehnic. Membrii şi candidaţii de partid studiază organizat la diferite forme ale învăţămîntului politic. Aceeaşi atenţie s-a acordat bunei desfăşurări a învăţămîntului agricol cu durata de 3 ani. Aş vrea să arăt încă un lucru şi anume: comitetul de partid a căutat să popularizeze toteauna rezultatele fruntaşii în muncă. La indicaţia cornetului de partid, mulgătorul funtaş Constantin Plugaru scris un articol la gazeta i" perete în care el arăta cu, a îngrijit şi furajat lotul d vaci pe care-l are în primire lună mai morn şi de la care obţine lună o producţie tot e. ital de partid s-a o■uipat ideaproape şi de asigurat în ce, tricote unor condiţii din ce i bune de muncă penrijitorii din sectorul - - - c. in cursul acestui ar voncepe lucrările de instalării reţelei de alimentare casă în grajduri. Odată cu ieşi°a animalelor la păşunat îa tăbăra de vară se va asi£ura,bibliotecă volantă, gazetă de cerere, aparat de radio etc. V *X ARDINEANU 5 ''t'tarul comitetului de partid (i)te,&e.lLtiCLte. titlOtCLfltltÎCL Orele prevăzute în programul de grajd pentru muls, furajare, adăpare etc., sunt respectate cu stricteţe. IN CLIŞEU: Mulgătorul fruntaş C. Plugari în timpul mulsului. Pînă zilele trecute, el a obţinut peste plan 750 litri lapte. de experienţă a I. A. C. Movileni — Iaşi — Toată grija noastră viitoarelor vaci de lapte Se ştie că tineretul oprit pentru prăsilă reprezintă viitorul efectiv al fermei de vaci. De asemenea, că producţia de lapte a vacilor depindea bună măsură şi de felul cum le creştem de la cea mai fragedă vîrstă, tocmai de aceea noi dăm o mare importanţă creşterii prăsilei în cele mai bune condiţii. Grija pentru buna dezvoltare a tineretului începe chiar înainte de fătare. Şi iată cum: vacile gestante primesc tain de concentrate nu numai în perioada de lactaţie, ci şi cînd sunt înţărcate, ceea ce contribuie la creşterea normală a fătului. După fătare, cît vaca are colostru, viţelul rămîne în seama îngrijitorului de vaci, apoi este predat crescătorului de viţei. Pînă la vîrsta de două săptămîni viţeii primesc lapte de la mamele lor. Alăptarea viţelor se face numai la biberon folosindu-se atît lapte integral cît şi degresat, menţinut la temperatura de 38 grade. Iată schema de alăptare apliată de noi. In prima lună viţelul prineşte numai lapte integral cite 5 litt zilnic in decadele I-a a II-a şi cite 6 itri într-a treia. In prima decadă NUTREŢURI DIN BELŞUG ŞI PENTRU PERIOADA PASUNATULUI Acum în timpul stabulaţiei întreg sectorul zootehnic are asigurate furajele necesare. Nutreţurile sînt administrate gospodăreşte numai pe bază de cîntar. Nu mai este nici o lună pînă la terminarea stabulaţiei. Cum vom asigura nutreţurile pentru perioada păşunatului ? Din experienţa de pînă acum ştim că producţia de iarbă de pe păşune nu statisface nevoile sectorului nostru. De aceea, pentru completarea necesarului de nutreţuri în timpul verii, ■ cultivăm plante furajere in conveet verde. Cam de pe la jumătatea lunii mai vacile şi tineretul stau în tabăra de vară. Animalele pasc de dimineaţă pînă la ora 10, cînd primesc la iesle o masă de nutreţ verde cosit. După amiază păscutul continuă pînă seara cînd se administrează a doua masă de nutreţ verde. Vacilor mai productive li se dă vara şi cite 1,5 kg. de uruieli pe zi. Prin luna iulie păşunea nu mai are aproape deloc iarbă, devenind doar loc de plimbare pentru animale. Deci pînă toamna furajarea se bazează exclusiv pe producţia conveetului verde. Anul trecut, necesităţile au fost acoperite folosind următoarea schemă de conveet: secară, masă verde (20 hectare), mazăre (10 hectare), porumb (10 hectare), Iarbă de Sudan (10 hectare), lucerna (8 hectare), porumb în cultură dublă (50 hectare). încă din toamna trecută am luat unele măsuri în vederea asigurării necesarului de furaje pentru începitul perioadei, de păşunat din acest an. In acest scop, am semănat 20 hectare de secară — masă verde. In afara culturilor folosite anul trecut, în schema de conveet din acest an va mai figura şi borceagul de primăvară. De la această cultură ca şi de la mazăre sau lucernă se obţine un furaj cu un conţinut ridicat de proteină. Pentru această Însuşire valoroasă noi preţuim Îndeosebi lucerna. De aceea vom extinde în primăvară lucerniera de la 35 hectare la 100 hectare, iar în 1965 la 130 hectare. Noi căutăm să asigurăm un belşug de nutreţuri nu prin extinderea suprafeţelor destinate bazei furajere, ci prin creşterea producţiei la hectar. Anul trecut am reuşit să obţinem, de pildă, in medie la hectar cite 20 tone masă verde la porumb, 10 tone la secară, 7,8 tone la mazăre, 25 tone la lucernă (3 coase), 10 tone masă verde la porumbul 1« cultură dublă. In acest an, pentru a* spori producţia vom administra îngrăşăminte pe o bună parte din i*v cernieră..sl.VAi» semăna la..timp şi in teren bine lucrat restul culturilor. De asemenea, vom curăţi păşunea de spini, o vom nivela, vom împrăştia muşuroaiele, iar in anii viitori ne vom asigura săminţă pentru a face suprainsăminţări. Intr-un cuvint, urmărim pe toate căile să creem o abundenţă de nutreţuri, condiţia esenţială pentru sporirea producţiei. IONEL MARIANTI tng. agronom Fiecare pentru îngrijitorii de animale de la gospodăria noastră colectivă sunt interesaţi în obţinerea unei producţii ridicate pe cap de animal, întrucât retribuţia lor se face în funcţie de producţia pe care o obţin. Eu sunt mulgător şi îngrijesc, împreună cu soţia mea, de un lot de 14 vaci. Consiliul de conducere împreună cu specialiştii care lucrează In colectiva noastră a stabilit ca de la lotul de vaci de care îngrijesc eu şi soţia să se obţină anul acesta In medie, pe vacă furajată, 2.500 litri lapte. In funcţie de planul de fătări a fost stabilită şi producţia pe care trebuie să o obţinem in fiecare lună şi In fiecare zi. O asemenea planificare s-a făcut pentru fiecare lot de vaci. Lucrul acesta dă posibilitate fiecăruia dintre noi să ştim cum stăm cu Îndeplinirea planului şi să luăm măsuri pentru depăşirea lui. Mai mult decit atît, noi urmărim şi producţia de lapte ce se obţine zilnic de la fiecare vacă. In felul acesta putem face furajarea fiecărei vaci In funcţie de producţia pe care o dă, iar cînd observăm că producţia de lapte scade, luăm măsuri pentru o îngrijire şi furajare mai bune. Pot să spun că Intre noi Ingrijitorii-mulgători se desfăşoară o vie Întrecere pentru obţinerea unei producţii sporite de lapte. In fiecare grajd se află afişat tabelul cu producţia de lapte planificată pe anii luni, la fiecare lot, iar într-o altă coloană se trece producţia obţinută. Şi acum aş vrea să arăt cum suntem normaţi. In perioada de stabulaţie, mi se acordă cite 2,25 zilemuncă pentru fiecare 100 de litri lapte muls. De asemenea, mai primim 0,01 zile-muncă pe zi pentru îngrijirea fiecărei vaci. Noi avem dreptul şi la 10 zile-muncă pentru fiecare viţel predat sănătos la vîrsta de 20 zile. Dar noi, îngrijitorii-mulgători şi îngrijitorii de viţi, ara găsit de cuviinţă că e mult mo bine să predăm viţeii la 6—7 zile, după fătare, îngrijitorului de viţei Practica a dovedit că îngrijitorii de viţei se ocupă mai îndeaproape de o bună Îngrijire şi furajare a viilor, iar sporul in greutate este milo fflat mare. In cazul acesta, cele l1 zile-muncă se împart intre mulgător şi îngrijitorii de vitei. In funcţie de rezutatele obţinute sunt retribuiţi şi îngrjitoriide vitei, îngrijitorii de la temele de oi, de porci, de păsări. C. PLUGARU ingrijtor-mulgător îngrijitor-mulgător luptă depășirea sarcinilor de plan îşi spun cuvîntu oaspeţii Multe din cele C. Borcea văzute aici la Mo- Gh. Mazilu G. A. C. vileni se aplică In G. A. C. Epureni practică şi la noi Vlădeni --------------------- la Epureni. Vaci ................ele, de exemplu, sunt bine Îngrijite şi furajate, iar făinui de concentrate nu Ie lipseşte. In 1963 am reuşit să obţinem 1.834 litri lapte, în medie, pe vacă furajată. îngrijitorii mulgători sunt retribuiţi ca şi aici, după producţia pe care o obţin. O bună îngrijire se acordă tineretului taurin şi în mod deosebit viţeilor. Alăptarea lor se face la biberon, iar din boxe nu le lipsesc făina de concentrate, final de bună calitate etc. Nici la noi nu a existat fluctuaţie de cadre la sectorul zootehnic. Mi-a plăcut mult disciplina de care dau dovadă lucrătorii din sectorul zootehnic de la G.A.C. Movileni. La noi s-au mai ivit unele cazuri de indisciplină. Desigur că vom lupta să întărim şi noi disciplina in muncă. Am stat, de vorbă cu mai mulţi îngrijitori de animale de aici de la gospodăria colectivă din Movileni şi mi-am dat seama cit sunt de stăpîni pe meserie. Am aflat că ei au obţinut in anul trecut peste 2.000 litri lapte, în medie, pe vacă furajată şi că in prezent producţia este în continuă creştere. La G.A.C. Vlădeni s-au obţinut în anul trecut numai 1.400 litri lapte, iar, acum producţia medie pe vacă mulsă este în jurul a 6 litri. La noi nu s-a rezolvat încă problema permanentizării cadrelor care lucrează în sectorul zootehnic. De asemenea nu se respectă cu stricteţe programul de grajd. In urma acestui schimb de experienţă am înţeles că trebuie să ne ocupăm şi noi cu grijă de permanentizarea cadrelor, să întărim disciplina în muncă, să respectăm cu stricteţe raţiile furajere şi programul de gard pentru a putea obţine producţii pe măsura posibilităţilor pe care Ie avem. Am văzut viţei foarte frumoşi la gospodăia colectivă din Movileni. Şi aceasta datorită faptului că atît conducerea gospodăriei, cit şi îngrijitorii, au căutat să asigure condiţii optime de bazare şi furajare animalelor tinere. „Noi nu prea avem cu ce ne lăudam privinţa asta, la G.A.C. Andrieşen) nu s-a trecut încă la introducerea alăptatului la biberon, iar, în general, furajarea viţeilor este neglijată. De asemenea, viţeii nu sunt cintăriţi lunar şi din această cauză retribuirea îngrijitorilor de viţei nu se face în funcţie de rezultatele obţinute. Odată reîntors în gospodărie, voi aduce la cunoştinţa consiliului de conducere toate lucrurile bine văzute aici, pe care vom căuta să le aplicăm şi noi, 1 Sorul în greutate al viţeilor ste controlat lunar. A lua a doua se dau doar 5 litri lapte ntegral, dar se adaugă 2 litri de lete smintînit. De acum cantitatea de lapte smîntinit din raţie încep să crească pe seama celui integral,-treptat ajungem în luna a IV-a să dăm viţelului numai cîte 5 ]. lapte smintfet pe zi. In lună a V-a şi a VI-a primeşte cite 2 litri zilnîa după are urmează înţărcarea. De la 20 de miie viţeii au Insă la discreţie fin vierninia şi uruieli fine pentru a se mişnui cu furajele., După schemă aintită noi administrăm viţelului pic la înţărcare 340 litri lapte integral Si 460 1. lapte smîntinit. In perioad pînă la 6 luni viteii cresc llunar ceitel 27—28 kg, ajungînd să cintărescă 1$ înţărcare aproape 200 peg., tarla an peste 270 kg. fiecare. Ingrijtorii pun mult accent pe !-• jienă cutind să mențină în perfectă itare d curățenie nu numai viţeii, şi ztoposturile, aşternutul, bibe*Scriele. Aceasta întrucit organismul titelulu e foarte sensibil şi predis- Pis la mbolnăviri. De aceea am re- Partizat aici cei mai conştiincioşi şi deciplinii colectivişti ca P. Bosîncanu, lie Cuciureanu şi alţii. Iara, tineretul este repartizat pe cea mai bună păşune. După inţărcae, raiile pentru tineret sunt treptat mărie. Pe lingă celelalte furaje, nu lipsete din raţie; tainul de concertrate, cite 1,5 kg. la tineretul Intre 6 şi 12 luni, şi 2 kg. la cel de 1—2 ani. Tineretul mascul de 1—2 ani, destinat îngrăşării şi valorificării primele cîte 3 kg. uruieli. Cît priveşte organizarea muncii, vreau să arăt că lotul de viţei încredinţat unui îngrijitor nu depăşeşte 25 capete pentru a se putea asigura o îngrijire cît mai bună. Atunci cind loturile au fost mai mari, îngrijiorii nu se puteau ocupa îndeaprope de viţei, ceea ce influenţa nativ asupra dezvoltării lor. Rezutatele obţinute de îngrijitorii noştri sunt mulţumitoare. Sporul în greutat planificat e realizat şi depăşit, ii pînă acum n-am înregistrat în aces an nici o mortalitate. Vom c*ta ca şi în viitor să îngrijim o aceeaşi atenţie prăsită pentru putea obţine animale adulte burse dezvoltate şi productive. C-TIN GRIGORIU brigadier zootehnia ______ T