Flacăra Iaşului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5464-5489)

1964-04-01 / nr. 5464

pag. 2-a Nu demult, din iniţiativa Consiliului agricol raional Iaşi s-a organizat la G.A.C. Movileni un schimb de ex­perienţă privind creşterea producţiei de lapte , la care au participat brigadieri, zoo­tehnici şi îngrijitori de ani­male din G.AC.-urile vecine. Pentru a generaliza expe­rienţa bună a gazdelor în această direcție redăm mai jos cîteva din problemele principale discutate. De unde pornesc rezultatele bune Alături de sectorul vegetal crește­rea animalelor constituie pentru gospodăria noastră colectivă unul din cele mai puternice izvoare de ve­nituri. E suficient să arătăm că a­­nul trecut s-au încasat din acest sec­tor 1.400.000 lei, adică peste 36 la sută din venitul bănesc total al gos­podăriei. Veniturile sporite proveni­te din zootehnie se datoresc în pri­mul rind faptului că am mărit de la an la an şeptelul proprietate ob­ştească pe măsura posibilităţilor e­­xistente în unitatea noastră. Aşa am ajuns să avem în prezent o încăr­cătură de 35 taurine din care 9,5 vaci şi 103 ovine la suta de hectare teren agricol şi să creştem 35 por­cine la suta de hectare, teren ara­bil. Am dezvoltat de asemenea ferma avicolă de la care am rulat în 1963 un număr de 1.000 păsări la fiecare sută de hectare cultivate cu cerea­le. Odată cu efectivele au sporit şi producţiile pe cap de animal. Mă voi referi îndeosebi la situaţia pro­ducţiei la ferma de vaci care con­stituie obiectivul principal al schim­bului de experienţă. Anul trecut noi am obţinut 2.020 1. lapte pe cap de vacă furajată, cu aproape 150 1, mai mult ca în 1962. Urmărind creşte­rea producţiei de lapte, consiliul de conducere al gospodăriei, îndrumat de organizaţia de partid şi-a în­dreptat anul trecut mai mult atenţia către cîteva lucruri esenţiale. Putem spune că secretul sporului de pro­ducţie înregistrat în 1963 porneşte in primul rind de la îmbunătăţirea fu­rajării vacilor. Şi cu un an înainte animalele avuseseră asigurată baza furajeră. De ce atunci nu s-a pu­tut scoate o producţie mai mare ? Căutînd să răspundem la această în­trebare am ajuns la concluzia că ra­ţiile stabilite pentru vaci nu erau raţional întocmite. Nu se ţinuse sea­ma că vacile trebuie hrănite diferen­ţiat, în raport cu greutatea, rasa şi cantitatea de lapte produsă. In iarna trecută am lotizat animalele pe baza acestor criterii şi am trecut la fu­rajarea lor diferenţiată. Astfel sunt alcătuite raţiile şi în perioada ac­tuală de stabulaţie. Vreau să insist de asemenea pe faptul că am cău­tat să întocmim raţii cît mai e­­chilibrate, care să asigure necesarul «de albumină digestibilă. Astfel, in timpul iernii vacile primesc rite 2 kg. fin de calitate, 10—15 kg. nutreţ însilozat, 8 kg. coceni, plus 2 kg. uruieli, cretă furajeră, sare. Aceasta este raţia pentru exemplarele cu o producţie de pînă la 10 litri lapte pe zi şi cele înţărcate. Vacile care dau intre 10 şi 15 l. lapte zilnic primesc 2 kg. de tărîţe în plus, ş.a.m.d. De asemenea, se sporeşte şi cantitatea r de fin la vacile mai productive. A­­cordînd o grijă tot mai mare fura­jării vacilor, producţia de lapte a săl­tat continuu. Care este situaţia din prezent comparativ cu aceeaşi peri­oadă a anului trecut? Producţia este astăzi simţitor mai mare, atît la Su­rele de stepă care formează mai bine de jumătate din efectivul de 169 de vaci al fermei noastre, cît şi la va­cile din rasele Brună de Maramureş şi Bălţata românească. La Sura de stepă, bunăoară, s-au obţinut in ziua dinaintea schimbului de experienţă, cite 10­0­ de lapte în medie de la fiecare vacă mulsă. Anul trecut la aceeaşi dată nu se mulgeau decât 5 l. de la fiecare vacă. Producţia creşte de la o lună la alta. Sarcinile de producţie pe acest an au fost de­falcate pe luni aşa că putem urmări cu uşurinţă cum se realizează planul. Astfel în lunile ianuarie şi februarie am produs 380 hl, depăşind sarcina planifi­cată pentru aceste două luni cu aproa­pe 100 hi. Dacă la începutul anului fiecare vacă mulsă nu dădea decit 6 1. zilnic, azi cantitatea a urcat la 10,5 1. şi are tendinţa de a urca în continuare. Arătam că pe grafi­cul producţiei săgeata a urcat me­reu în ultima vreme şi explicam că aceasta se datoreşte în primul rind furajării. Se înţelege că acesta nu e singurul factor care concură la creş­terea producţiei. O importanţă a­­proape la fel de mare are respecta­rea cu stricteţe a programului de grajd. La orele 4,30 îngrijitorii se prezintă la grajd. Cele 3 mulsori şi alăptarea viţeilor se fac la orele 5, 12 şi 17. La orele 6 se administrează cocenii, la 10 concentratele şi nu­treţul murat, la 15 final iar la orele 18 se dau din nou coceni. Adăpatul se face la orele 9 şi 15. Aceste ore ca şi cele fixate în program pentru curăţenie, odihnă ş.a. sunt respectate riguros. îngrijitorii a­mulgători ştiu atît din proprie experienţă cît şi din cele învăţate la cercul zoo­tehnic că încălcarea programului tra­ge producţia înapoi. Or, ei fiind retribuiţi după producţia realizată, au tot interesul să dea lapte cit mai mult şi de aceea execută toate lu­crările conform programului care este afişat în fiecare grajd. Majori­tatea îngrijitorilor de la noi lucrea­ză la ferma de vaci de 3—4 ani. Am urmărit să încadrăm aici şi so­ţiile lor ţinînd cont că la anumite treburi femeile sînt mai îndemîna­­tice. La fiecare 100 vaci avem cite 2 îngrijitori care vara pasc vacile iar iarna fac aprovizionarea cu fu­raje. Noi ne-am propus să producem în acest an peste 2.500­­. lapte pe cap de vacă furajată. Pentru a realiza acest obiectiv, ne vom concentra şi mai mult atenţia spre problemele cheie ale producţiei, îmbunătăţind continuu condiţiile de furajare, în­grijire, cazare. Odată cu aceasta noi tindem spre îmbunătăţirea efectivu­lui. Pe baza evidenţei zootehnice care la noi este pusă la punct putem cunoaşte şi reţine pentru prăsilă produ­­şii proveniţi din vaci productive şi ta­uri ai origine cunoscută. Tot în scopul ameliorării efectivului am destinat pentru montă numai tauri din rasa Brună de Maramureş de la care pro­­duşii rezultaţi vor moşteni din însu­şirile valoroase ale acestei rase. Tot­odată luptăm susţinut pentru preve­nirea şi combaterea sterilităţii. In prezent peste 95 la sută din vacile montate sunt gestante ceea ce în­seamnă din procent bun de­­fecundi­tate. Ne-am luat un angajament îndrăz­neţ: acela de a ajunge în următorii doi ani la producţia medie de lapte obţinută de G.A.S.-urile din regiune. Aceasta ne obligă să depunem toată Strădania pentru a ne respecta cu­­vântul dat. Ing. IONEL ADRIAN preşedintele G.A.C. Comitetul de partid din gos­podăria noastră colectivă se ocupă îndeaproape de creşte­rea producţiei animale. In a­­cest scop, consiliul d­e condu­cere a fost îndrumat să asi­gure permanent, efectivelor sporite de animale, o puterni­că bază furajeră şi adăpostu­rile necesare. In mare măsu­ră, creşterea producţiei depin­de însă de oamenii care în­grijesc de animale. Comitetul de part­id a îndrumat consi­liul de conducere ca în acest sector să lucreze colectivişti harnici şi pricepuţi, cu dra­goste faţă de animale. Aşa se face că pentru acest sector au fost recrutaţi cei mai buni co­lectivişti, printre care se nu­mără comuniştii Ion Risipea­­nu, Gheorghe Cuciureanu, Constantin Eduţeanu, Grigo­­re Vasilache, Constantin Che­­bac, Vasile Mihai şi alţii. In rîndul colectiviştilor care lu­crează în sectorul zootehnic se află 22 de membri şi candi­daţii de partid. Nu demult au fost discutate şi aprobate ce­rerile de primire în rîndul membrilor de partid a Soţilor Maria şi Ion C. Hriscu. Multă grijă s-a avut faţă de permanentizarea cadrelor ca­re lucrează în sectorul zoo­tehnic. Majoritatea colectivişt­­ilor din acest­ sector lucrea­ză la fermele de animale de cite 3 şi 4 ani. Pentru a-i lega şi mai mult de a­cest important loc de muncă, comitetul de partid a îndrumat consiliul de condum, cere să se îngrijească ca in­cepind din acest an să se a­­plice retribuirea după produc­ţie şi în sectorul zootehnic. Comitetul de partid s-a în­grijit şi de ridicarea nivelu­lui politic şi ideologic al lu­crătorilor din sectorul zoo­tehnic. Membrii şi candidaţii de partid studiază organizat la diferite forme ale învăţă­­mîntului politic. Aceeaşi aten­ţie s-a acordat bunei desfăşu­rări a învăţămîntului agricol cu durata de 3 ani. Aş vrea să arăt încă un lu­cru şi anume: comitetul de partid a căutat să popularize­ze tot­eauna rezultatele frun­taşii în muncă. La indicaţia corn­etului de partid, mulgă­torul funtaş Constantin Plu­­garu scris un articol la ga­zeta i" perete în care el ară­ta cu, a îngrijit şi furajat lotul d vaci pe care-l are în prim­ire lună mai m­­orn­­ şi de la care obţine lună o producţie tot e. ital de partid s-a o­­■uipat ideaproape şi de asi­gurat în ce, tr­icote unor condiţii din ce i bune de muncă pen­­rijitorii din sectorul - - - c. in cursul acestui ar vo­­ncepe lucrările de in­stalării reţelei de alimenta­re ca­­să în grajduri. Odată cu ieşi°a animalelor la păşu­­nat îa tăbăra de vară se va asi£ura,bibliotecă volantă, ga­zetă de cerere, aparat de ra­dio etc. V *X ARDINEANU 5 ''t'tarul comitetului de partid (i)te,&­e.lLtiCLte. titlOtCLfltltÎCL Orele prevăzute în programul de grajd pentru m­uls, furajare, adăpare etc., sunt respecta­te cu stricteţe. IN CLIŞEU: Mulgătorul fruntaş C. Plugari în timpul mulsului. Pînă zilele trecute, el a obţinut peste plan 750­ litri lapte. de experienţă a I. A. C. Movileni — Iaşi — Toată grija noastră viitoarelor vaci de lapte Se ştie că tineretul oprit pentru prăsilă reprezintă viitorul efectiv al fermei de vaci. De asemenea, că producţia de lapte a vacilor depinde­­a­ bună măsură şi de felul cum le creştem de la cea mai fragedă vîrstă, tocmai de aceea noi dăm o mare importanţă creşterii prăsilei în cele mai bune condiţii. Grija pentru bu­na dezvoltare a tineretului începe ch­iar înainte de fătare. Şi iată cum: vacile gestante primesc tain de con­centrate nu numai în perioada de lactaţie, ci şi cînd sunt înţărcate, ceea ce contribuie la creşterea normală a fătului. După fătare, cît vaca are colostru, viţelul rămîne în seama în­grijitorului de vaci, apoi este predat crescătorului de viţei. Pînă la vîrsta de două săptămîni viţeii primesc lap­te de la mamele lor. Alăptarea vi­ţelor se face numai la biberon folo­­sindu-se atît lapte integral cît şi degresat, menţinut la temperatura de 38 grade. Iată schema de alăptare a­­pliată de noi. In prima lună viţelul prineşte numai lapte integral cite 5 litt zilnic in decadele I-a a II-a şi cite 6 itri într-a treia. In prima decadă NUTREŢURI DIN BELŞUG ŞI PENTRU PERIOADA PASUNATULUI Acum în timpul stabulaţiei întreg sectorul zootehnic are asigurate fu­rajele necesare. Nutreţurile sînt ad­ministrate gospodăreşte numai pe ba­ză de cîntar. Nu mai este nici o lu­nă pînă la terminarea stabulaţiei. Cum vom asigura nutreţurile pentru pe­rioada păşunatului ? Din experienţa de pînă acum ştim că producţia de iarbă de pe păşune nu statisface ne­voile sectorului nostru. De aceea, pentru­ completarea necesarului de nutreţuri în timpul verii, ■ cultivăm plante furajere in conveet verde. Cam de pe la jumătatea lunii mai vacile şi tineretul stau în tabăra de vară. Animalele pasc de dimineaţă pînă la ora 10, cînd primesc la iesle o masă de nutreţ verde cosit. După amiază păscutul continuă pînă seara cînd se administrează a doua masă de nutreţ verde. Vacilor mai pro­ductive li se dă vara şi cite 1,5 kg. de uruieli pe zi. Prin luna iulie păşu­nea nu mai are aproape deloc iarbă, devenind doar loc de plimbare pen­tru animale. Deci pînă toamna fura­jarea se bazează exclusiv pe produc­ţia conveetului verde. Anul trecut, necesităţile au fost acoperite folosind următoarea schemă de conveet: se­cară, masă verde (20 hectare), mază­re (10 hectare), porumb (10 hectare), Iarbă de Sudan (10 hectare), lucer­na (8 hectare), porumb în cultură dublă (50 hectare). încă din toamna trecută am luat unele măsuri în vederea asigurării necesarului de furaje pentru începi­­tul perioadei, de păşunat din acest an. In acest scop, am semănat 20 hectare de secară — masă verde. In afara culturilor folosite anul trecut, în schema de conveet din a­­cest an va mai figura şi borceagul de primăvară. De la această cultură ca şi de la mazăre sau lucernă se obţine un furaj cu un conţinut ridi­cat de proteină. Pentru această În­suşire valoroasă noi preţuim Îndeo­sebi lucerna. De aceea vom extinde în primăvară lucerniera de la 35 hec­tare la 100 hectare, iar în 1965 la 130 hectare. Noi căutăm să asigurăm un belşug de nutreţuri nu prin extin­derea suprafeţelor destinate bazei fu­rajere, ci prin creşterea producţiei la hectar. Anul trecut am reuşit să obţinem, de pildă, in medie la hectar cite 20 tone masă verde la porumb, 10 tone la secară, 7,8 tone la ma­zăre, 25 tone la lucernă (3 coase), 10 tone masă verde la porumbul 1« cultură dublă. In acest an, pentru a* spori producţia vom administra în­grăşăminte pe o bună parte din i­*v cernieră..sl­.VAi» semăna la..timp şi in teren bine lucrat restul culturilor. De asemenea, vom curăţi păşunea de spini, o vom nivela, vom împrăştia muşuroaiele, iar in anii viitori ne vom asigura săminţă pentru a face suprainsăminţări. Intr-un cuvint, ur­mărim pe toate căile să creem o a­­bundenţă de nutreţuri, condiţia esen­ţială pentru sporirea producţiei. IONEL MARIANTI tng. agronom Fiecare pentru îngrijitorii de animale de la gos­podăria noastră colectivă sunt inte­resaţi în obţinerea unei producţii ri­dicate pe cap de animal, întrucât re­tribuţia lor se face în funcţie de pro­ducţia pe care o obţin. Eu sunt mulgător şi îngrijesc, îm­preună cu soţia mea, de un lot de 14 vaci. Consiliul de conducere îm­preună cu specialiştii care lucrează In colectiva noastră a stabilit ca de la lotul de vaci de care îngrijesc eu şi soţia să se obţină anul acesta In medie, pe vacă furajată, 2.500 litri lapte. In funcţie de planul de fătări a fost stabilită şi producţia pe care trebuie să o obţinem in fiecare lună şi In fiecare zi. O asemenea planificare s-a făcut pentru fiecare lot de vaci. Lucrul a­­cesta dă posibilitate fiecăruia dintre noi să ştim cum stăm cu Îndeplini­rea planului şi să luăm măsuri pen­tru depăşirea lui. Mai mult decit atît, noi urmărim şi producţia de lap­te ce se obţine zilnic de la fiecare vacă. In felul acesta putem face fu­rajarea fiecărei vaci In funcţie de producţia pe care o dă, iar cînd ob­servăm că producţia de lapte scade, luăm măsuri pentru o îngrijire şi fu­rajare mai bune. Pot să spun că Intre noi Ingrijito­­rii-mulgători se desfăşoară o vie În­trecere pentru obţinerea unei pro­ducţii sporite de lapte. In fiecare grajd se află afişat tabelul cu pro­ducţia de lapte planificată pe an­ii luni, la fiecare lot, iar într-o altă co­loană se trece producţia obţinută. Şi acum aş vrea să arăt cum sun­tem­ normaţi. In perioada de stabu­­laţie, mi se acordă cite 2,25 zile­­muncă pentru fiecare 100 de litri lap­te muls. De asemenea, mai primim 0,01 zile-muncă pe zi pentru îngriji­rea fiecărei vaci. Noi avem dreptul şi la 10 zile-muncă pentru fiecare viţel predat sănătos la vîrsta de 20 zile. Dar noi, îngrijitorii-mulgători şi îngrijitorii de viţi, ara găsit de cu­viinţă că e mult mo bine să predăm viţeii la 6—7 zile, după fătare, în­grijitorului de viţei Practica a dove­dit că îngrijitorii de viţei se ocupă mai îndeaproape de o bună Îngriji­­re şi furajare a viilor, iar sporul in greutate este milo fflat mare. In cazul acesta, cele l1 zile-muncă se împart intre mulgător şi îngrijitorii de vitei. In funcţie de rezutatele obţinute sunt retribuiţi şi îngrjitorii­­de vitei, îngrijitorii de la tem­ele de oi, de porci, de păsări. C. PLUGARU ingrijtor-mulgător îngrijitor-mulgător luptă depășirea sarcinilor de plan îşi spun cuvîntu oaspeţii Multe din cele C. Borcea văzute aici la Mo- Gh. Mazilu G. A. C. vileni se aplică In G. A. C. Epureni practică şi la noi Vlădeni --------------------- la Epureni. Vaci­ ........­........e­le, de exemplu, sunt bine Îngrijite şi furajate, iar făinui de concentrate nu Ie lipseşte. In 1963 am reuşit să obţinem 1.834 litri lapte, în medie, pe vacă furajată. îngrijitorii mulgă­tori sunt retribuiţi ca şi aici, după producţia pe care o obţin. O bună îngrijire se acordă tinere­tului taurin şi în mod deosebit viţei­lor. Alăptarea lor se face la biberon, iar din boxe nu le lipsesc făina de concentrate, final de bună calitate etc. Nici la noi nu a existat fluctua­ţie de cadre la sectorul zootehnic. Mi-a plăcut mult disciplina de care dau dovadă lucrătorii din sectorul zootehnic de la G.A.C. Movileni. La noi s-au mai ivit unele cazuri de indisciplină. Desigur că vom lupta să întărim şi noi disciplina in muncă. Am stat, de vor­bă cu mai mulţi îngrijitori de ani­male de aici de la gospodăria colec­tivă din Movileni şi mi-am dat sea­ma cit sunt de stăpîni pe meserie. Am aflat că ei au obţinut in anul trecut peste 2.000 litri lapte, în me­die, pe vacă furajată şi că in pre­zent producţia este în continuă creş­tere. La G.A.C. Vlădeni s-au obţinut în anul trecut numai 1.400 litri lapte, iar, acum producţia medie pe vacă mulsă este în jurul a 6 litri. La noi nu s-a rezolvat încă problema permanenti­zării cadrelor care lucrează în secto­rul zootehnic. De asemenea nu se respectă cu stricteţe programul de grajd. In urma acestui schimb de ex­perienţă am înţeles că trebuie să ne ocupăm şi noi cu grijă de perma­nentizarea cadrelor, să întărim disci­plina în muncă, să respectăm cu stricteţe raţiile furajere şi programul de gard pentru a putea obţine pro­ducţii pe măsura posibilităţilor pe care Ie avem. Am văzut viţei foarte frumoşi la gospodăia colec­tivă din Movileni. Şi aceasta datori­tă faptului că atît conducerea gospo­dăriei, cit şi îngrijitorii, au căutat să asigure condiţii optime de b­azare şi furajare animalelor tinere. „Noi nu prea avem cu ce ne lăuda­m privin­ţa asta, la G.A.C. Andrieşen) nu s-a trecut încă la introducerea alăptatu­lui la biberon, iar, în general, furaja­rea viţeilor este neglijată. De aseme­nea, viţeii nu sunt cintăriţi lunar şi din această cauză retribuirea îngriji­torilor­ de viţei nu se face în funcţie de rezultatele obţinute. Odată reîn­tors în gospodărie, voi aduce la cu­noştinţa consiliului de conducere toate lucrurile bine văzute aici, pe care vom căuta să le aplicăm şi noi, 1 Sorul în greutate al viţei­lor ste controlat lunar. A lua a doua se dau doar 5 litri lapte ntegral, dar se adaugă 2 litri de lete smintînit. De acum canti­tatea de lapte smîntinit din raţie încep să crească pe seama celui in­tegral,-treptat ajungem în luna a IV-a să dăm viţelului numai cîte 5 ]. lapte smintfet pe zi. In lună a V-a şi a VI-a­­ primeşte cite 2 litri zilnîa după are urmează înţărcarea. De la 20 de miie viţeii au Insă la discreţie fin vierninia şi uruieli fine pentru a se mişnui cu furaj­ele., După sche­mă aintită noi administrăm viţelu­lui pic la înţărcare 340 litri lapte integral Si 460 1. lapte smîntinit. In perioad pînă la 6 luni viteii cresc llunar c­eitel 27—28 kg, ajungînd să cintărescă 1$ înţărcare aproape 200 peg., tarla­­ an peste 270 kg. fiecare. Ingrijtorii pun mult accent pe !-• jienă cutind să mențină în perfectă itare d curățenie nu numai viţeii,­­ şi ztoposturile, aşternutul, bibe­­*Scriele. Aceasta întrucit organismul titelulu e foarte sensibil şi predis- Pis la mbolnăviri. De aceea am re- Partizat aici cei mai conştiincioşi şi deciplinii colectivişti ca P. Bosîn­­canu, lie Cuciureanu şi alţii. Iara, tineretul este repartizat pe cea mai bună păşune. După inţăr­­cae, raiile pentru tineret sunt trep­tat mărie. Pe lingă celelalte furaje, nu lipsete din raţie; tainul de con­­certrate, cite 1,5 kg. la tineretul In­tre 6 şi 12 luni, şi 2 kg. la cel de 1—2 ani. Tineretul mascul de 1—2 ani, destinat îngrăşării şi valorifică­rii primele cîte 3 kg. uruieli. Cît priveşte organizarea muncii, vreau să arăt că lotul de viţei în­credinţat unui îngrijitor nu depă­şeşte 25 capete pentru a se putea asigura o îngrijire cît mai bună. A­­tunci cind loturile au fost mai mari, îngrijio­rii nu se puteau ocupa în­­deaprope de viţei, ceea ce influ­enţa n­ativ asupra dezvoltării lor. Rezutatele obţinute de îngrijitorii noştri sunt mulţumitoare. Sporul în greutat planificat e realizat şi de­păşit, ii pînă acum n-am înregistrat în aces an nici o mortalitate. Vom c*­ta ca şi în viitor să în­grijim o aceeaşi atenţie prăsită pentru putea obţine animale adul­te burse dezvoltate şi productive. C-TIN GRIGORIU brigadier zootehnia ______ T

Next