Flacăra Iaşului, august 1964 (Anul 20, nr. 5567-5592)
1964-08-01 / nr. 5567
i PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL F.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL PE PRIMUL PLAN Mecanizatorii şi colectivişti din regiune vor raporta peste puţine zile terminarea recoltării peloaselor. In cursul acestei săptămlni au încheiat strîngerea recoltei de grtu unităţile din cadrul Trustului Gostat Bârlad şi gospodăriile colective din raionul Huşi. In restul regiunii n-au mai rămas de recoltat decit suprafeţe foarte mici (4,1 la sută In G.A.C. şl 3,9 la sută In G.A.S.). Nu trebuie să uităm Insă că prin terminarea secerişului datoria nu e decft pe jumătate îndeplinită. Strîngerea recoltei nu poate fi considerată terminată decft In momentul clnd ultimele grîne au ajuns de pe ard tn magazii. Pentru ca treberişul recoltei strlnse manual de pe terenurile nemecanizabile să nu inttrzie. In multe unităţi s-au luat măsuri corespunzătoare încă de la declanşarea recoltărilor. Organizindu-se bine munca, transportul snopilor la aici s-a început Îndată după recoltare, astfel că la clteva zile de la seceriş batozele au Intrat In toiul lucrului. Aşa este cazul gospodăriilor colective din raionul Bîrlad, care au treierat plnă alaltăieri seara 78,2 la sută din recolta de grlu. Primele şase G.A.C.-uri din raion au sfirşit treierişul griului, iar numeroase alte unităţi sunt pe punctul de a încheia această lucrare. Rezultate asemănătoare s-au înregistrat in această direcţie şi In raionul Huşi, unde treierişul griului s-a executat in proporţie de 66,1 la sută. Trebuie să subliniem Insă că situaţia trelerişului, privită In ansamblu pe regiune, nu este satisfăcătoare. Intre seceriş şi treleriş există un decalaj nepermis de mare. Astfel, din griul recoltat nu s-a treierat decit 55,1 la sută. Această stare de lucruri se datoreşte faptului că nu peste tot s-a urmărit ca treierişul să se desfăşoare în pas cu secerişul. De aceea In raioanele Paşcani, Htrlăui Negreşti, Vaslui şi laşi se constată o mare Inttrziere la treieriş, rezultatele fiind sub media pe regiune (Intre 40,1 şi 51 la sută). Astfel stind lucrurile, se impune ca In raioanele vizate să se ia de urgenţă măsurile cele mai eficace pentru lichidarea rămlnerii In urmă. Pentru ca treberişul să poată fi grabnic încheiat e nevoie In primul rtnd să se îmbunătăţească organizarea muncii. Majoritatea atelajelor să fie repartizate la căratul snopilor pe aici, astfel ca să se poată asigura alimentarea continuă a batozelor. In scopul impulsionării treberişului trebuie ca batozele şi combinele să lucreze nu numai ziua, el şi noaptea. In aceste zile in agricultură e necesară o mare încordare de forţe pentru a asigura executarea la timp a lucrărilor de vară. Strungind recolta acestui an trebuie să ne gîndim însă că soarta producţiilor din 1965 se pregăteşte încă de pe acum. Pentru a pune bază trainică recoltelor de mîine e nevoie ca toate suprafeţele eliberate pînă acum de culturi să fie imediat arate. Aplicarea neîntîrziată a acestei lucrări a constituit o preocupare centrală în multe unităţi din regiune. In gospodăriile agricole de stat din Trustul Bîrlad, fruntaşe pe regiune in această privinţă, suprafaţa arată reprezintă 60 la sută din cea planificată. Lucrătorii de la G.A.S. Muşata, de pildă, au arat toate miriştile. Iar la G.A.S.-urile din Murgeni; Tutova; Bîrlad, arăturile se apropie de sfîrşit. Tot în unităţile din Trustul Gostar Bîrlad s-au încorporat în sol odată cu arătura şi cele mai mari cantităţi de îngrăşăminte. Terminînd printre primele recoltările, aceste unităţi au trecut de cîteva zile cu toate forţele la arat. (Continuare In pag. 3-a) TREIERIŞUL 9 Arăturile de vară In aceste zile, la G. A. C. Dragalina — Scurte convorbiri la locul de muncă — Oameni! muncii din agricultură ca și cel din Industrie și din celelalte domenii de activitate, inttmplină cea de a XX-a aniversare a eliberării patriei noastre cu noi succese in muncă. In aceste zile, la G.A.C. Dragalina; raionul Bîrlad; de exemplu, colectiviştii şi mecanizatorii, in frunte cu comuniştul muncesc cu entuziasm pentru a executa toate lucrările agricole la timp şi la un nivel agrotehnic superior. Care anume sunt rezultatele acestei munci le-am aflat din convorbirile avute la locul de muncă cu unii brigadieri, membri ai consiliului de conducere, specialiștii din gospodărie. In urma unei vizite de o zi făcută împreună cu tov. Margareta Cameniuc, instructor teritorial al Comitetului raional de partid, în diferitele sectoare ale G.A.C.-ului. Pe tovarăşul ŞUŞNEA GNEORGHE MARE, brigadier de cimp, l-am întîlnit pe aria de treier. La întrebarea noastră: cum staţi cu recoltatul ? el ne-a răspuns : Cînd tovarăşul inginer Octavian Broască, ne-a dat semnalul să începem recoltatul celor 560 de hectare cu griu - a spus brigadierul - noi am trecut cu toate forţele la seceriş. Această lucrare am inceput-o mai întii noi, colectiviştii, iar apoi ne-au venit în ajutor mecanizatorii cu cele 6 combine, atunci cînd lanurile au ajuns la coacere deplină. Intre brigăzile de cîmp s-a desfăşurat o vie întrecere. Fiecare brigadă vroia să iasă prima la recoltat Dar, așa ceva nu s-a Intimplat In aceeași zi, la prînz, s-a terminat recoltatul in toate brigăzile. Strinsul griului n-a durat decit 7 zile. In timpul recoltatului, 80 la sută din numărul atelajelor existente la fiecare brigadă au fost îndreptate la căratul snopilor la aici. După seceriş, am început treierişul din plin. Pe fiecare arie munca a fost organizată în două schimburi, astfel că treierişul s-a desfăşurat atît ziua cit şi noaptea. Brigada condusă de mine a terminat treierişul, apoi cele din Vizureni şi Criveşti, conduse de Pavel S. Nicolae şi respectiv Iorgu Bejenaru. Ieri seara, au terminat treierişul şi celelalte brigăzi. De multă hărnicie au dat dovadă mecanizatorii Pavel Virgil, Matei Toader, Dumitru Samoilă şi Grigore Botoroagă din brigada nr. 3 de I. S.M.T. Criveşti condusă de Nichifor Chiriac. In drum spre una din tarlalele cu porumb l-am întîlnit pe tovarăşul NICOLAE GEANA, preşedintele gospodăriei colective. In timpul unui scurt popas el ne-a spus: Culturile prăşitoare ale gospodăriei noastre colective şi anume, sfecla de zahăr de pe 90 hectare, floarea-soare- lui de pe 130 hectare şi porumbul de pe 610 hectare sunt de toată frumu-setea. La aceasta a contribuit in primul rînd executarea insămînţârilor la un înalt nivel agrotehnic. Insămînţatul s-a făcut numai cu semănâtorile in teren bine pregătit şi la adîncimea corespunzătoare. Pe toate tarlalele, culturile au răsărit uniform. O mare atenţie a fost acordată lucrărilor de întreţinere. Sfecla de zahăr a fost prăşită de 4 ori, iar floarea-soarelui de 3 ori. O îngrijire asemănătoare a primit şi cultura porumbului. La citeva zile după insăminţare, tarlalele cu porumb au fost lucrate cu grapa cu colţi reglabili, iar cind plantele erau in 2-3 frunze, mecanizatorii au executat o lucrare cu sapa rotativă. La timpul optim au fost aplicate apoi 3 praşile mecanice pe 70 la sută din suprafaţa cu porumb şi 3 praşile manuale pe rind pe întreaga suprafaţă. Ultimele suprafeţe cu porumb au fost prăşite a treia oară în timpul recoltărilor. O grijă deosebită s-a acordat asigurării unei densităţi optime de plante la hectar la fiecare cultură. Colectiviştii au fost instruiţi temeinic de către tovarăşul inginer Octavin Broască asupra modului cum trebuie făcut rănitul, instructaj care a fost repetat apoi la locul de muncă. La întreţinerea în timpul optim a culturilor a contribuit şi faptul că la noi se aplică sistemul de retribuire suplimentară a muncii. Intre brigăzi s-a desfăşurat o vie întrecere pentru lucrări la timp şi de bună calitate. Steagul de fruntaşi în campania de întreţinere l-au primit colectiviştii din brigada de la Vizureni. Avem culturi cu care colectiviştii se mîndresc. La una din brigăzi, o echipă de colectivişti lucra de zor la insilozat. Tovarăşa MARIA NICIUFOR, inginerul zootehnist al gospodăriei dădea indicaţiile necesare. La întrebarea noastră: care este preocuparea pentru asigurarea bazei furajere ?, dînsa ne-a răspuns: Gospodăria colectivă are peste 770 taurine, din care 239 vaci, 2.986 ovine, GH. GHINDA (Continuare în pag. 3-a) Aşa arată cultura de porumb de la G.A.G. Dragalina. IN CLIŞEU (de la stingă) : Nicolae Geană, preşedintele G.A.G., Margareta Cameniuc — instructor teritorial de partid, C. Şerban — brigadier de cîmp şi inginerul Octavian Broască. ANUL XIX, Nr. 5567 SÎMBĂTĂ 1 AUGUST 1964 4 PAGINI 20 BANI Informaţiile zilei — Alte blocuri în construcţie Constructorii şantierului nr. 12, din cadrul grupului 1 Iaşi al TR.G. au început, zilele trecute, în cartierul de blocuri „Dimitrie Cantemir“, lucrările la noi obiective. Este vorba despre două blocuri (C1 şi C5), din panouri prefabricate, care vor cuprinde unul 60 de apartamente, iar celălalt 40 de apartamente. La noile construcţii sunt în curs lucrările la fundații. Utilaje noi In ultimul timp, la întreprinderea poligrafică din Iaşi au sosit noi utilaje. Printre acestea se află o maşină de frezat clişee de zinc (prin darea ei în folosinţă, a crescut productivitatea muncii cu 25 la sută, îmbunătăţindu-se totodată şi calitatea clişeelor), o presă automată de dat corecturi (care reduce timpul de dat corecturile cu 50 la sută), un linotip perfecţionat (care-i înzestrat şi cu o maşină de tăiat rînduri), un fierăstrău mecanic de tăiat profilele metalice ş.a. Premiere cinematografice în luna august In cursul lunii august, la ecranele cinematografelor din Iaşi, vor rula noi filme romineşti şi străine. Astfel, la cinematograful „Victora“, vom putea viziona, între 17-23 august, un nou film rominesc intitulat ,Republica Populară Romînă". La același cinematograf vor mai rula .La strada* (italian) și „Oco Iul pămlntului In 80 de zile“ (american). La cinematograful .Republica“ vor rula filmele .Domnul Topaze“ (englez); .M-am îndrăgostit la Copenhaga" (danez); .Kozara“ (iugoslav); .Comisarul* (Italian). La cinematograful .Arta* vom putea viziona filmul .Milă regească* (bulgar), Iar la .Tineretului“, .Fata din casa roşie* (sovietic). La celelalte cinematografe vor fi reluate o serie de filme, printre care amintim .Erupţia“, .Un suris In plină vară“, .Cavalerul Pardaillan“, .Aventurile unui tînăr“, „Totul despre Eva“, „Nu-i loc pentru al treilea“ și altele. SPORT Astăzi şi mîine, baza sportivă „Voinţa“ din Iaşi va găzdui întrecerile din cadrul fazei regionale a campionatului cooperaţiei meşteşugăreşti la volei. La această competiţie, participă echipele de volei ale asociaţiilor sportive Voinţa din Bîrlad, Huşi, Iaşi, Paşcani, Hîrlău, Vaslui (la băieţi) şi Bîrlad, Huşi, Iaşi (la fete), întrecerile încep astăzi, la ora 12, iar mîine - la ora 8,30. Vizita delegaţiei guvernamentale romine la Paris COMUNICAT ROMÎNO-FRANCEZ PARIS 31 (Agerpres) In legătură cu vizita delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Romine In Franţa, la Paris a fost dat publicităţii următorul comunicat : Preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Alexandru Birlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului, şi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială In Franţa, Intre Î7 fl 31 Iulie, Invitaţia guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost prim» de generalul de Gaulle, preşedintele republicii. Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, precum şi ministrul afacerilor externe român, au avut întrevederi cu dl. Georges Pompidou, primul ministru; dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim şi dl. Couve de Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relaţiilor dintre cele două ţâri şi asupra principalelor probleme ale P°* Ifdldl Internaţionale. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că există posibilităţi pentru a dezvolta şi mai mult bunele relaţii tradiţionale dintre România şi Franţa Al. Birlădeanu s-a intriit cu O. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea ştiinţifică, V. Giscard d'Estaing, ministrul finanţelor şi al «■ facerilor economie«, şi cu Maurice Bokanowski, ministrul Industriei, şi a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuţiile s-au referit, de asemenea, şi la problemele economice şi au permis, îndeosebi, să se examineze condiţiile in care se execută acordul comercial romino-francez. Au fost trecute în revistă metodele şi mijloacele susceptibile de a favoriza o creştere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri romineşti in Franţa, mai ales a produselor petroliere, precum şi intensificarea fluxului regulat de comenzi româneşti de utilaj industrial din Franţa. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate in vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă deci aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit de asemena relaţiile culturale, ştiinţifice şi tehnice dintre cele două ţări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relaţii. A fost recunoscută de ambele părţi necesitatea de a dezvolta schimburile In numeroase domenii, mai ales in acela al studiului limbilor şi al difuzării cărţii şi culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să constituie obiectul unul acord cultural, care va fi negociat in toamnă. In cursul şederii delegaţiei romine, a fost semnat un aranjament de colaborare ştiinţifică şi tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri in vederea încheierii unei convenţii consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, şi care s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorinţa exprimată şi de o parte şi de alta, de a dezvolta relaţiile româno-franceze în spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul faţă da altul. întrevedere la Consiliul de Miniştri al Franţei PARIS 31 Trimisul special Agerpres transmite Vineri după-amiază, membrii delegaţiei guvernamentale romine, Ion Gheorghe Maurer; preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romine, conducătorul delegaţiei, Alexandru Birlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu ministrul afacerilor externe, au avut o întrevedere la Hotel Matignon, preşedinţia Consiliului de Miniştri al Franţei, cu Georges Pompidou, primul ministru al Franţei. După întrevedere, la solicitarea ziariştilor, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer a făcut următoarea declaraţie : Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru Georges Pompidou, atît in timpul întrevederii de după-amiază, ca şi in timpul dejunului, atit de agreabil, oferit în onoarea delegaţiei noastre, a fost, după părerea mea, foarte util şi rodul. Acest schimb de păreri cu Excelenţa sa, domnul prim ministru Pompidou, m-a convins o dată mai mul că contactele directe între oameni de stat prezintă un mare Interes pentru cauza cunoaşterii reciproce, a înţelegerii şi colaborării Internaţionale. Am analizat posibilităţile care există pentru a promova între Romînia şi Franţa relaţii reciproc avantajoase. Nu aş vrea să anticipez asupra comunicatului final referitor la tratativele noastre, care va putea foarte curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă, ţin să vă exprim satisfacţia mea cu privire la rezultatele acestor întrevederi. Folosesc şi acest prilej pentru a-i mulţumi primului ministru Georges Pompidou de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa dv. ţară." Sînt convins, şi îmi place să o repet, că această vizită îşi va da roadele în opera de dezvoltare a relaţiilor franco-românei Dejun oferit de primul ministru Pompidou PARIS 31 - Trimisul Agerpres, Mircea Moarcăş, transmite Vineri la amiază, primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, a oferit un dejun in cinstea delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române. La dejun au participat : preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romine, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Birlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Petri, adjunct al ministrului comerţului exterior, Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, dr. Victor Dimitriu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Romine la Paris, consilieri şi experţi ai delegaţiei romine. Din partea franceză la dejun au participat Louis Joxe; ministru de stat, Maurice Couve de Murville; ministrul afacerilor externe; Valery Giscard d’Estaing, ministrul finanţelor şi al afacerilor economice; Christian Fouchet, ministrul educaţiei naţionale; Michel Maurice Bokanowski, ministrul industriei; Alain Peyrefitte, ministrul informaţiilor; Michel Habib Deloncle, secretar de stat pentru afacerile externe; Maurice Schumann, preşedintele Comisiei pentru afacerilor externe a Adunării Naţionale; Jean Louis Pons, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială; primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romine, Ion Gheorghe Maurer, au rostit toasturi. Succese ale muncitorilor de la Atelierele din Paşcani Obiectivul principal al întrecerii socialiste desfăşurate la Atelierele din Paşcani îl constituie îndeplinirea exemplară a angajamentelor luate in cinstea zilei de 23 August. După trecerea unui semestru, evidenţa întocmită în aceste zile în întreprinderea paşcăneană ne arată că toate angajamentele au fost depăşite. Economiile la preţul fe cost, de pildă, însumează 483.000 lei (500.000 lei angajament pînă la 23 August). Sursele de ,,alimentare" a acestora le-au constituit : croirea combinată a materialului in secţia R. K. boghiuri, extinderea matriţurilor unor piese la forjă, producerea unor repere care se obţineau prin planuri de colaborare cu alte întreprinderi, dar mai ales prin depăşirea substanţială a planului la producţia globală şi marfă, cu mult peste angajamente. Ca urmare a unui ritm normal de producţie şi a livrării ei la termene, s-a reuşit ca la producţia furnizată şi încasată, înainte de 1 iulie a.c., să se obţină şi însemnate beneficii, care întrec angajamentele perioadei respective. Aşadar, o demonstraţie practică a totalei identități între cuvînt și faptă. In pag. II-a: De la Comitetul pentru Premiul de Stat al Republicii Populare Romine 1 126 inovaţii la Fabrica de mobilă Recent, în secţia I-a mobilăcorp, de la Fabrica de mobilă din Iaşi, a fost pusă în aplicare inovaţia ,,Mandrină cu 3 burghie care acţionează simultan“. Inovaţia, realizată de către ajustorul Ion Cezar şi maistrul principal Ion Ştefanovici, ajută mult la uşurarea îmbinării pieselor componente ale garniturii de mobilă 621. Economiile antecalculate sunt de 42.000 lei. De la începutul anului şi pînă în prezent, la cabinetul tehnic al Fabricii de mobilă din Iaşi au fost prezentate 126 de inovaţii, din care 62 au şi fost puse în aplicare. Economiile antecalculate la cele 62 de inovaţii ajung la 564.000 de lei. Cu aviaţia utilitară a TAROM-ului la combaterea dăunătorilor din lanurile de cartofi ale GAG. Butea. In clişeul din stînga : aspect din timpul încărcării insecticidelor. In dreapta: avionul pilotat de A. Neaga, în plină acţiune. Foto: V. BOTOŞANII