Flacăra Iaşului, august 1964 (Anul 20, nr. 5567-5592)

1964-08-01 / nr. 5567

i PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL F.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL PE PRIMUL PLAN Mecanizatorii şi colectivişti din regiune vor raporta peste puţine zile terminarea recoltării peloaselor. In cursul acestei săptămlni au încheiat strîngerea recoltei de grtu unităţile din cadrul Trustului Gostat Bârlad şi gospodăriile colective din raionul Huşi. In restul regiunii n-au mai rămas de recoltat decit suprafeţe foarte mici (4,1 la sută In G.A.C. şl 3,9 la sută In G.A.S.). Nu tre­buie să uităm Insă că prin terminarea secerişului datoria nu e decft pe jumătate îndeplinită. Strîngerea recoltei nu poate fi considerată terminată decft In momentul clnd ultimele grîne au ajuns de pe ard tn magazii. Pen­tru ca treberişul recoltei strlnse manual de pe terenurile nemecanizabile să nu inttrzie. In multe unităţi s-au luat măsuri corespunzătoare încă de la declanşarea recoltă­rilor. Organizindu-se bine munca, transportul snopilor la aici s-a început Îndată după recoltare, astfel că la clteva zile de la seceriş batozele au Intrat In toiul lucrului. Aşa este cazul gospodăriilor colective din raionul Bîrlad, care au treierat plnă alaltăieri seara 78,2 la sută din recolta de grlu. Primele şase G.A.C.-uri din raion au sfirşit tre­­ierişul griului, iar numeroase alte unităţi sunt pe punctul de a încheia această lucrare. Rezultate asemănătoare s-au înregistrat in această direcţie şi In raionul Huşi, unde treierişul griului s-a executat in proporţie de 66,1 la sută. Trebuie să subliniem Insă că situaţia trelerişu­­lui, privită In ansamblu pe regiune, nu este satisfăcătoa­re. Intre seceriş şi treleriş există un decalaj nepermis de mare. Astfel, din griul recoltat nu s-a treierat decit 55,1 la sută. Această stare de lucruri se datoreşte faptului că nu peste tot s-a urmărit ca treierişul să se desfăşoa­re în pas cu secerişul. De aceea In raioanele Paşcani, Htrlău­i Negreşti, Vaslui şi laşi se constată o mare Inttr­­ziere la treieriş, rezultatele fiind sub media pe regiune (Intre 40,1 şi 51 la sută). Astfel stind lucrurile, se impune ca In raioanele vizate să se ia de urgenţă măsurile cele mai eficace pentru lichidarea rămlnerii In urmă. Pentru ca treberişul să poa­tă fi grabnic încheiat e nevoie In primul rtnd să se îmbunătăţească organizarea muncii. Majoritatea atelaje­lor să fie repartizate la căratul snopilor pe aici, astfel ca să se poată asigura alimentarea continuă a batoze­lor. In scopul impulsionării treberişului trebuie ca batoze­le şi combinele să lucreze nu numai ziua,­ el şi noaptea. In aceste zile in agricultură e necesară o mare în­cordare de forţe pentru a asigura executarea la timp a lucrărilor de vară. Strungind recolta acestui an trebuie să ne gîndim însă că soarta producţiilor din 1965 se pre­găteşte încă de pe acum. Pentru a pune bază trainică recoltelor de mîine e nevoie ca toate suprafeţele elibe­rate pînă acum de culturi să fie imediat arate. Aplicarea neîntîrziată a acestei lucrări a constituit o preocupare centrală în multe unităţi din regiune. In gospodăriile a­­gricole de stat din Trustul Bîrlad, fruntaşe pe regiune in această privinţă, suprafaţa arată reprezintă 60 la sută din cea planificată. Lucrătorii de la G.A.S. Muşata, de pildă, au arat toate miriştile. Iar la G.A.S.-urile din Mur­­geni; Tutova; Bîrlad, arăturile se apropie de sfîrşit. Tot în unităţile din Trustul Gostar Bîrlad s-au încorporat în sol odată cu arătura şi cele mai mari cantităţi de în­grăşăminte. Terminînd printre primele recoltările,­ aceste unităţi au trecut de cîteva zile cu toate forţele la arat. (Continuare In pag. 3-a) TREIERIŞUL 9 Arăturile de vară In aceste zile, la G. A. C. Dragalina — Scurte convorbiri la locul de muncă — Oameni! muncii din agricultură ca și cel din Industrie și din cele­lalte domenii de activitate, inttmpli­nă cea de a XX-a aniversare a eli­berării patriei noastre cu noi succe­se in muncă. In aceste zile, la G.A.C. Dragalina; raionul Bîrlad; de exemplu, colectiviştii şi mecani­zatorii, in frunte cu comuniştu­l muncesc cu entuziasm pentru a e­­xecuta toate lucrările agricole la timp şi la un nivel agrotehnic su­perior. Care anume sunt rezultatele acestei munci le-am aflat din con­vorbirile avute la locul de muncă cu unii brigadieri, membri ai con­siliului de conducere, specialiștii din gospodărie. In urma unei vizi­te de o zi făcută împreună cu tov. Margareta Cameniuc, instructor te­ritorial al Comitetului raional de partid, în diferitele sectoare ale G.A.C.-ului. Pe tovarăşul ŞUŞNEA GN­EOR­­GHE MARE, brigadier de cimp, l-am întîlnit pe aria de treier. La întrebarea noastră: cum staţi cu recoltatul ? el ne-a răspuns : Cînd tovarăşul inginer Octavian Broască, ne-a dat semnalul să înce­pem recoltatul celor 560 de hectare cu griu - a spus brigadierul - noi am trecut cu toate forţele la seceriş. Această lucrare am inceput-o mai în­­tii noi, colectiviştii, iar apoi ne-au ve­nit în ajutor mecanizatorii cu cele 6 combine, atunci cînd lanurile au ajuns la coacere deplină. Intre brigăzile de cîmp s-a desfăşurat o vie întrecere. Fiecare brigadă vroia să iasă prima la recoltat Dar, așa ceva nu s-a In­­timplat In aceeași zi, la prînz, s-a terminat recoltatul in toate brigăzile. Strinsul griului n-a durat decit 7 zile. In timpul recoltatului, 80 la sută din numărul atelajelor existente la fiecare brigadă au fost îndreptate la căratul snopilor la aici. După seceriş, am în­ceput treierişul din plin. Pe fiecare arie munca a fost organizată în două schimburi, astfel că treierişul s-a des­făşurat atît ziua cit şi noaptea. Bri­gada condusă de mine a terminat tre­ierişul, apoi cele din Vizureni şi Cri­­veşti, conduse de Pavel S. Nicolae şi respectiv Iorgu Bejenaru. Ieri seara, au terminat treierişul şi celelalte bri­găzi. De multă hărnicie au dat dova­dă mecanizatorii Pavel Virgil, Matei Toader, Dumitru Samoilă şi Grigore Botoroagă din brigada nr. 3 de I. S.M.T. Criveşti condusă de Nichifor Chiriac. In drum spre una din tarlalele cu porumb l-am întîlnit pe tova­răşul NICOLAE GEANA, preşe­dintele gospodăriei colective. In timpul unui scurt popas el ne-a spus: Culturile prăşitoare ale gospodăriei noastre colective şi anume, sfecla de zahăr de pe 90 hectare, floarea-soare- lui de pe 130 hectare şi porumbul de pe 610 hectare sunt de toată frumu-setea. La aceasta a contribuit in pri­mul rînd executarea insămînţârilor la un înalt nivel agrotehnic. Insămînţa­­tul s-a făcut numai cu semănâtorile in teren bine pregătit şi la adîncimea corespunzătoare. Pe toate tarlalele, culturile au răsărit uniform. O mare atenţie a fost acordată lucrărilor de întreţinere. Sfecla de zahăr a fost pră­şită de 4 ori, iar floarea-soarelui de 3 ori. O îngrijire asemănătoare a pri­mit şi cultura porumbului. La citeva zile după insăminţare, tarlalele cu po­rumb au fost lucrate cu grapa cu colţi reglabili, iar cind plantele erau in 2-3 frunze, mecanizatorii au exe­cutat o lucrare cu sapa rotativă. La timpul optim au fost aplicate apoi 3 praşile mecanice pe 70 la sută din suprafaţa cu porumb şi 3 praşile ma­nuale pe rind pe întreaga suprafaţă. Ultimele suprafeţe cu porumb au fost prăşite a treia oară în timpul recol­tărilor. O grijă deosebită s-a acord­at asigurării unei densităţi optime de plante la hectar la fiecare cultură. Colectiviştii au fost instruiţi temeinic de către tovarăşul inginer Octavin Broască asupra modului cum trebuie făcut rănitul, instructaj care a fost re­petat apoi la locul de muncă. La în­treţinerea în timpul optim a culturilor a contribuit şi faptul că la noi se a­­plică sistemul de retribuire suplimen­tară a muncii. Intre brigăzi s-a des­făşurat o vie întrecere pentru lucrări la timp şi de bună calitate. Steagul de fruntaşi în campania de întreţine­re l-au primit colectiviştii din brigada de la Vizureni. Avem culturi cu care colectiviştii se mîndresc. La una din brigăzi, o echipă de colectivişti lucra de zor la in­­silozat. Tovarăşa MARIA NICIU­­FOR, inginerul zootehnist al gos­podăriei dădea indicaţiile necesa­re. La întrebarea noastră: care este preocuparea pentru asigura­rea bazei furajere ?, dînsa ne-a răspuns: Gospodăria colectivă are peste 770 taurine, din care 239 vaci, 2.986 ovine, GH. GHINDA (Continuare în pag. 3-a) Aşa arată cultura de porumb de la G.A.G. Dragalina. IN CLI­ŞEU (de la stingă) : Nicolae Geană, preşedintele G.A.G., Marga­reta Cameniuc — instructor teritorial de partid, C. Şerban — bri­gadier de cîmp şi inginerul Octavian Broască. ANUL XIX, Nr. 5567 SÎMBĂTĂ 1 AUGUST 1964 4 PAGINI 20 BANI Informaţiile­­ zilei — Alte blocuri în construcţie Constructorii şantierului nr. 12, din cadrul grupului 1 Iaşi al TR.G. au început, zi­lele trecute, în cartierul de blocuri „Dimitrie Cantemir“, lucrările la noi obiective. Este vorba despre două blocuri (C1 şi C­5), din panouri pre­fabricate, care vor cuprinde unul 60 de apartamente, iar celălalt 40 de apartamente. La noile construcţii sunt în curs lucrările la fundații. Utilaje noi In ultimul timp, la între­prinderea poligrafică din Iaşi au sosit noi utilaje. Printre acestea se află o maşină de frezat clişee de zinc (prin da­rea ei în folosinţă, a crescut productivitatea muncii cu 25 la sută, îmbunătăţindu-se tot­odată şi calitatea clişeelor), o presă automată de dat corec­turi (care reduce timpul de dat corecturile cu 50 la sută), un linotip perfecţionat (ca­­re-i înzestrat şi cu o maşină de tăiat rînduri), un fierăs­trău mecanic de tăiat profi­lele metalice ş.a. Premiere cinematograf­ice în luna august In cursul lunii august, la ecra­nele cinematografelor din Iaşi, vor rula noi filme romineşti şi străine. Astfel, la cinematograful „Victora“, vom putea viziona, între 17-23 august, un nou film rominesc inti­tulat­­ ,Republica Populară Romînă". La același cinematograf vor mai rula .La strada* (italian) și „Oco­ Iul pămlntului In 80 de zile“ (american). La cinematograful .Republica“ vor rula filmele .Domnul Topaze“ (englez); .M-am îndrăgostit la Copenhaga" (danez); .Kozara“ (iu­goslav); .Comisarul* (Italian). La cinematograful .Arta* vom putea viziona filmul .Milă regească* (bul­gar), Iar la .Tineretului“, .Fata din casa roşie* (sovietic). La celelalte cinematografe vor fi reluate o serie de filme, prin­tre care amintim­­ .Erupţia“, .Un suris In plină vară“, .Cavalerul Pardaillan“, .Aventurile unui tî­­năr“, „Totul despre Eva“, „Nu-i loc pentru al treilea“ și altele. SPORT Astăzi şi mîine, baza sportivă „Voinţa“ din Iaşi va găzdui între­cerile din cadrul fazei regio­nale a campionatului cooperaţiei meşteşugăreşti la volei. La această competiţie, participă echipele de volei ale asociaţiilor sportive Voinţa din Bîrlad, Huşi, Iaşi, Paşcani, Hîrlău, Vaslui (la băieţi) şi Bîrlad, Huşi, Iaşi (la fete), întrecerile încep astăzi, la ora 12, iar mîine - la ora 8,30. Vizita delegaţiei guvernamentale romine la Paris COMUNICAT ROMÎNO-FRANCEZ PARIS 31 (Agerpres) In legătură cu vizita delegaţiei gu­vernamentale a Republicii Populare Romine In Franţa, la Paris a fost dat publicităţii următorul comunicat : Preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, în­soţit de Alexandru Birlădeanu, vice­preşedinte al Consiliului, şi de Cor­­neliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială In Franţa, Intre Î7 fl 31 Iulie,­­ Invitaţia guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost prim» de generalul de Gaulle, preşedintele republicii. Preşedintele şi vicepreşedintele Con­siliului, precum şi ministrul afacerilor externe român, au avut întrevederi cu dl. Georges Pompidou, primul minis­tru; dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim şi dl. Couve de Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asu­pra relaţiilor dintre cele două ţâri şi asupra principalelor probleme ale P°* Ifdldl Internaţionale. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că există posibilităţi pentru a dezvolta şi mai mult bunele relaţii tradiţionale dintre România şi Franţa Al. Birlădeanu s-a intriit cu O. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea ştiinţifică, V. Giscard d'Estaing, ministrul finanţelor şi al «■ facerilor economie«, şi cu Maurice Bokanowski, ministrul Industriei, şi a avut convorbiri la Comisariatul gene­ral pentru Plan. Discuţiile s-au referit, de asemenea, şi la problemele economice şi au per­mis, îndeosebi, să se examineze con­diţiile in care se execută acordul comercial romino-francez. Au fost tre­cute în revistă metodele şi mijloacele susceptibile de a favoriza o creştere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importu­rilor de mărfuri romineşti in Franţa, mai ales a produselor petroliere, pre­cum şi intensificarea fluxului regulat de comenzi româneşti de utilaj indus­trial din Franţa. Cele două guverne au căzut de a­­cord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate in vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă deci aceea a acordului în vi­goare. Convorbirile s-au referit de aseme­na relaţiile culturale, ştiinţifice şi tehnice dintre cele două ţări. S-a ho­tărît să se dea o nouă extindere a­­cestor relaţii. A fost recunoscută de ambele părţi necesitatea de a dezvolta schimburile In numeroase domenii, mai ales in a­­cela al studiului limbilor şi al difu­zării cărţii şi culturii. Ansamblul a­­cestor probleme urmează să constituie obiectul unul acord cultural, care va fi negociat in toamnă. In cursul şederii delegaţiei romine, a fost semnat un aranjament de co­laborare ştiinţifică şi tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri in vederea înche­ierii unei convenţii consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, şi care s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reci­procă vor fi continuate la nivel co­respunzător, cu dorinţa exprimată şi de o parte şi de alta, de a dezvolta re­laţiile româno-franceze în spiritul de prietenie, care caracterizează sentimen­tele celor două popoare unul faţă da altul. întrevedere la Consiliul de Miniştri al Franţei PARIS 31 Trimisul special Agerpres transmite­­ Vineri după-amiază, membrii dele­gaţiei guvernamentale romine, Ion Gheorghe Maurer; preşedintele Con­siliului de Miniştri al R.P. Romine, conducătorul delegaţiei, Alexandru Birlădeanu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, şi Corneliu Mănescu ministrul afacerilor externe, au avut o întrevedere la Hotel Matignon, preşedinţia Consiliului de Miniştri al Franţei, cu Georges Pompidou, pri­mul ministru al Franţei. După întrevedere, la solicitarea zia­riştilor, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer a fă­cut următoarea declaraţie : Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru Georges Pompidou, atît in timpul întrevederii de după-amiază, ca şi in timpul de­junului, atit de agreabil, oferit în o­­noarea delegaţiei noastre, a fost, după părerea mea, foarte util şi rod­­ul. Acest schimb de păreri cu Exce­lenţa sa, domnul prim ministru Pom­pidou, m-a convins o dată mai mul că contactele directe între oameni de stat prezintă un mare Interes pentru cauza cunoaşterii reciproce, a înţele­gerii şi colaborării Internaţionale. Am analizat posibilităţile care e­xistă pentru a promova între Romînia şi Franţa relaţii reciproc avantajoa­se. Nu aş vrea să anticipez asupra comunicatului final referitor la trata­tivele noastre, care va putea foarte curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă, ţin să vă exprim sa­tisfacţia mea cu privire la rezultatele acestor întrevederi. Folosesc şi acest prilej pentru a-i mulţumi primului ministru Georges Pom­pidou de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa dv.­ ţară." Sînt convins, şi îmi place să o re­pet, că această vizită îşi va da roa­dele în opera de dezvoltare a rela­­ţiilor franco-românei Dejun oferit de primul ministru Pompidou PARIS 31 - Trimisul Agerpres, Mir­­cea Moarcăş, transmite­­ Vineri la amiază, primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, a oferit un dejun in cinstea delegaţiei guver­namentale a Republicii Populare Ro­mâne. La dejun au participat : preşe­dintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romine, Ion Gheorghe Maurer, Ale­xandru Birlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor externe, Mi­­hai Petri, adjunct al ministrului co­merţului exterior, Mauriciu Novac, vi­cepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, dr. Victor Dimitriu, am­basador extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Romine la Paris, consilieri şi experţi ai delegaţiei romine. Din partea franceză la dejun au participat­­ Louis Joxe; ministru de stat, Maurice Couve de Murville; mi­nistrul afacerilor externe; Valery Gis­card d’Estaing, ministrul finanţelor şi al afacerilor economice; Christian Fou­­chet, ministrul educaţiei naţionale; Michel Maurice Bokanowski, ministrul industriei; Alain Peyrefitte, ministrul informaţiilor; Michel Habib­­ Deloncle, secretar de stat pentru afacerile ex­terne; Maurice Schumann, preşedinte­le Comisiei pentru afacerilor externe a Adunării Naţionale; Jean Louis Pons, ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar al Franţei la Bucureşti. In timpul dejunului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială; pri­mul ministru al Franţei, Georges Pompidou, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romine, Ion Gheor­ghe Maurer, au rostit toasturi. Succese ale muncitorilor de la Atelierele din Paşcani Obiectivul principal al întrecerii so­cialiste desfăşurate la Atelierele din Paşcani îl constituie îndeplinirea e­­xemplară a angajamentelor luate in cinstea zilei de 23 August. După tre­cerea unui semestru, evidenţa întoc­mită în aceste zile în întreprinderea paşcăneană ne arată că toate anga­jamentele au fost depăşite. Economi­ile la preţul f­e cost, de pildă, în­sumează 483.000 lei (500.000 lei an­gajament pînă la 23 August). Sursele de ,,alimentare" a acestora le-au constituit : croirea combinată a ma­terialului in secţia R. K. boghiuri, ex­tinderea matriţurilor unor piese la for­jă, producerea unor repere care se obţineau prin planuri de colaborare cu alte întreprinderi, dar mai ales prin depăşirea substanţială a planu­lui la producţia globală şi marfă, cu mult peste angajamente. Ca urmare a unui ritm normal de producţie şi a livrării ei la termene, s-a reuşit ca la producţia furnizată şi încasată, înainte de 1 iulie a.c., să se obţină şi însemnate beneficii, care întrec an­gajamentele perioadei respective. Aşadar, o demonstraţie practică a totalei identități între cuvînt și faptă. In pag. II-a: De la Comitetul pentru Premiul de Stat al Republicii Populare Romine 1 126 inovaţii la Fabrica de mobilă Recent, în secţia I-a mobilă­­corp, de la Fabrica de mobilă din Iaşi, a fost pusă în aplicare inovaţia ,,Mandrină cu 3 burghie care acţionează simultan“. Inova­ţia, realizată de către ajustorul Ion Cezar şi maistrul principal Ion Ştefanovici, ajută mult la u­­şurarea îmbinării pieselor com­ponente ale garniturii de mobilă 621. Economiile antecalculate sunt de 42.000 lei. De la începutul anului şi pînă în prezent, la cabinetul tehnic al Fabricii de mobilă din Iaşi au fost prezentate 126 de inovaţii, din care 62 au şi fost puse în a­­plicare. Economiile antecalculate la cele 62 de inovaţii ajung la 564.000 de lei. Cu aviaţia utilitară a TAROM-ului la combaterea dăunătorilor din lanurile de cartofi ale GAG. Butea. In clişeul din stînga : aspect din timpul încărcării in­secticidelor. In dreapta: avionul pilotat de A. Neaga, în plină acţiune. Foto: V. BOTOŞANII

Next