Flacăra Iaşului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 5619-5645)
1964-10-01 / nr. 5619
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Succes în noul an universitar! Există o zi în fiecare an cind tinereţea irumpe pe străzile laţului ca un torent, purtind cu sine soarele vacanţei dar ţi avîntul, prospeţimea ţi dorul de a primi razele binefăcătoare ale ştiinţei ţi culturii. Din această zi, tradiţională sărbătoare a deschiderii noului an universitar, in fiecare dimineaţă se vor revărsa pilcuri, pilcuri de tineri spre institutele de invăţămint superior din centrul nostru universitar unde învaţă astăzi peste 18.000 de studenţi la cursurile de zi, seraleţi fără frecvenţă. Alături de cei care se reîntorc cu drag să-ţi revadă profesorii ţi colegii, păţesc cu emoţie ţi cei din anul I care pentru prima dată, in calitate de studenţi, trec pragul Universităţii sau al altor institute unde vor fi primiţi cu căldură ţi ajutaţi să-ţi insoţească temeinic bogate cunoştinţe de specialitate şi de cultură generală. Aşadar, un nou etalon de studenţi se adaugă celorlalţi, numărul celor ce se pregătesc în şcoala noastră superioară fiind an de an tot mai mare. Este semnificativ faptul că astăzi, după 20 de ani de la Eliberare, locul universitar este de 7 ori mai mare decit cel din 1939 cind existau numai două institute de invăţămint superior: Universitatea şi Conservatorul, prima avînd doar patru facultăţi. In prezent, cele 6 institute de invăţămint superior din oraşul nostru au 31 de facultăţi şi zeci de secţii, dintre care unele foarte tinere, ivite pe măsura necesităţilor dezvoltării ştiinţei ţi tehnicii şi ale înfloririi continue a economiei naţionale. Pentru pregătirea cadrelor de specialişti au fost create în cele două decenii care au trecut condiţii optime de studiu şi viaţă, fiind refăcută bătrîna clădire a Universităţii căreia i s-a înălţat şi o aripă nouă, construindu-se Institutul agronomic, 18 cămine noi studenţeşti, fiecare cu o capacitate de 400 de studenţi ţi 4 cortine moderne, bine utilate. S a ridicat Casa de cultură a tineretului, au fost bogat înzestrate laboratoarele, bibliotecile etc. Se ştie că studenţii cu rezultate bune primesc burse, un mare număr de studenţi locuiesc in cămine, iau masa in cantine, avînd condiţii de viaţă de neconceput în trecut. Perioada care precede fiecare nou an universitar prilejuieşte ample pregătiri, renovarea ţi amenajarea spaţiului destinat studiului şi cazării studenţilor, tipărirea unui număr însemnat de cursuri ţi manuale, utilarea laboratoarelor cu aparataj modern, aprovizionarea cantinelor etc. Toate aceste preparative ţi măsuri dovedesc atenţia ţi dragostea ce înconjoară astăzi tineretul studios, scutit de grijile materiale care în trecutul regim burghezo-moşieresc întunecau tinereţea şi măcinau sănătatea fiilor din popor ce se încumetau să păţească pe treptele institutelor de învăţămint superior, făcindu-ţi studiile cu preţul unor mari sacrificii. Cruţaţi prin grija părintească a partidului de suferinţele, greutăţile şi umilinţele din trecut, pe care intelectualii vîrstnici ţi le amintesc, studenţilor de astăzi nu le râmine ca principală îndatorire decit aceea de a se pregăti profund, cu seriozitate, pentru profesia lor viitoare, pentru a face faţă cu cinste sarcinilor ce le vor reveni mai tîrziu în producţie, acolo unde vor trebui să muncească. Şi intr-adevăr, cei mai mulţi absolvenţi au dovedit mergînd acolo unde au fost repartizaţi şi îndeplinindu-şi în mod exemplar sar- cinile, că ştiu să răspundă cum se cuvine solicitudinii şi dragostei de care s-au bucurat în anii de studii, că sunt legaţi prin mii de fibre de popor şi demni de misiunea ce le-a fost încredinţată. Toate succesele dobândite la locul de muncă de către cei care au terminat diferite facultăţi ţi care acum se dedică cu drag profesiei alese, înseamnă tot atitea satisfacţii in primul rînd pentru profesorii lor, pentru cei ce le-au transmis pe tot parcursul anilor de studii cunoştinţe bogate din diverse domenii. Pentru munca perseverentă ţi plină de roade, partidul ţi statul nostru, întregul popor muncitor, acordă o inalta preţuire cadrelor didactice oglindităţi în numărul mare de distincţii acordate acestora: titluri de profesor emerit, om de ştiinţă emerit, ordine ţi medalii ce constituie puternice stimulente in munca lor de viitor. De data aceasta, deschiderea noului an universitar are loc în preajma sărbătoririi unor evenimente importante pentru cultura noastră naţională, şi anume, sărbătorirea centenarului Universităţii din Bucureşti, la patru ani după ce s-a serbat centenarul Universităţii ieşene, precum şi împlinirea în curind a 100 de ani de la înfiinţarea conservatoarelor de muzică din laţi şl Bucureşti. Sunt momente festive ce prilejuiesc o trecere în revistă a înfăptuirilor obţinute în domeniul învăţămîntului superior in anii regimului democrat-popular cind prin măsurile luate de partidui de stat, procesul instructiv-educativ a căpătat un caracter realist-ştiinţific situîndu-se pe temelia concepţiei materialist-dialectice. In anii puterii populare ţînindu se seama de cerinţele economiei, de progresele ştiinţei şi tehnicii şi de necesitatea imperioasă a legării teoriei de practică, de producţie, au fost mereu îmbunătăţite planurile de invăţămint şi s-au elaborat altele noi pe baza consultărilor îndelungi cu oameni de ştiinţă, cu cadre de specialitate. Pentru ca învăţămintul să ţină pasul cu epocalele transformări produse in domeniul ştiinţei contemporane ţi cu descoperirile cele mai recente au fost introduse discipline noi ţi s au luat măsuri pentru perfecţionarea continuă a programelor disciplinelor existente. O grijă permanentă se manifestă pentru îmbogăţirea mai departe a profilului institutelor şi facultăţilor, după cum cadrele didactice se preocupă şi vor milita desigur în continuare pentru îmbogăţirea conţinutului predării, ţinind seama de dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale, de faptul că în lume se desfăşoară în prezent o revoluţie tehnico-ştiinţifică cu rezonanţe adinei in fiecare domeniu de activitate. In creşterea viitoarelor cadre necesare patriei noastre socialiste, pe lingă predarea cunoştinţelor de specialitate, o mare bază se pune pe însuşirea de către (Continuare în pag. 2 a) fiarwi rScanu. EMlNeSCU“ IN IASI . ANUL XIX, NET 5619 J 0 I 1 OCTOMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Vizita conducătorilor de partid şi de stat in regiunea Galaţi GALAŢI 30 (Coresp. Agerpres). Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Marin Rădoi, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Janoţ Fazekas, ministrul industriei alimentare, au făcut in zilele de 29 şi 30 septembrie o vizită îrn regiunea Galaţi. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat şantierul Combinatului siderurgic de la Galaţi şi Combinatul chimic de la Brăila, nava trauler de pescuit oceanic „Galaţi", sosită de cîteva zile din prima cursă experimentală de pescuit, precum şi falezaţi scara monumentală-esplanadă din oraşul Galaţi. In timpul izitei, oaspeţii au fost însoţiţi de tov. Constantin Scarlat, membru al C. C. al P.M.R., primsecretar al Comitetului regional Galaţi al P.M.R., Constantin Dumitrache, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galaţi, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeţii au fost întîmpinaţi cu căldură de oameni ai muncii. Veşti din întreprinderi Prin reducerea adaosului de prelucrare Una din preocupările de seamă care stă permanent în atenţia lortorilor de la Atelierele Nicolina din Iaşi este şi aceea a reducerii adaosului de prelucrare. In acest scop, maiştrii Mihai Ocneanu şi Gheorghe Barnea au conceput şi executat un dispozitiv pentru matriţarea plăcilor de rapel de la suspensia arcurilor de locomotive. Prin introducerea în procesul de producţie a acestui dispozitiv, pe lingă faptul că timpul de lucru este redus cu peste 20 la sută, ca urmare a Înlăturării unor operaţii suplimentare, consumul specific de metal este redus cu aproape 500 gr. la fiecare piesă. Din material economisit La fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi angajamentele luate în întrecerea socialistă se înfăptuiesc cu succes. Ocupîndu-se de generalizarea experienţei frontaţilor şi evidenţiaţilor in întrecerea socialistă şi de atragerea muncitoarelor la cursurile de ridicare a calificării, comitetul sindicatului a ajutat toate formaţiile de laEconomisirea materiilor prime şi materialelor constituie una dintre preocupările permanente ale membrilor cooperativei de producţie meşteşugărească „Mobilă şi tapiţerie“ din Iaşi. Astfel, cooperatorii, dintre care se evidenciu să îmbunătăţească mult calitatea produselor şi să economisească importante cantităţi de materie primă şi materiale. Astfel, de la începutul anului şi pînă în prezent colectivul acestei întreprinderi, din rîndul căruia se evidenţiază muncitoare ca Maria Pascal, Varvara Haciu, Elena Heiban şi altele, alţia că Iustin Zamfir, D. Sofronie, I. Balan şi alţii, au reuşit, printr-o folosire raţională a materialului lemnos, a furnirului şi a materialelor de vopsit şi lustruit să reducă la fiecare comandă consumurile specifice de materiale economisit peste 200 kg. fire bumbos, şi alte cantităţi de materiale auxiliare (ace de tricotat, elastic, pînză albită, bandă pentru confecţii, nasturi,fermoare etc.) a căror valoare se cifrează la suma de aproape 110.000 lei. Din firele de bumbac economisite, colectivul fabricii a tricotat 1.000 m.p. tricot peste prevederile planului. Aceasta a contribuit la realizarea de către cooperativă, de la începutul anului şi pînă acum, a unor economii în valoare de circa 351.000 lei peste sarcina planificată, depăşindu-şi in acest fel angajamentul anual cu 150.000 lei. Folosesc raţional materialele Premiere cinematografice la Iaşi in luna octombrie, pe ecranele cinematografelor din oraşul Iaşi vor rula în premieră noi filme. La cinematograful „Victoria", spectatorii vor putea viziona următoarele filme : „Falsificatorul" (producţie maghiară), „Banda de Iaşi" (producţie italofranceză), „Ghepardul" (producţie italiană). La cinematograful „Republica" spectatorii vor putea urmări în premieră filmele : „Al 9-lea nume" (producţie cehă), „Braţul nedrept al legii" (producţie engleză), „Ciociara" (producţie italiană), „Viaţă particulară" (producție franceză). Vedere din dealul Gopoului: Universitatea „Al. I. Cuza“, noul corp de clădire al Universităţii şi denteşte -unul din complexele stu-Foto: G. PAUL Cu prilejul celei de a XV-a aniversări a proclamării R. P. Chineze Adunarea festivă din Capitală Miercuri după-amiază, la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romíne din Bucureşti, a avut loc o adunare festi-ivă organizată de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei şi Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Au participat Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Anton Breitenhofer, membru al C. C. al P.M.R., membru al Consiliului de Stat, Bujor Almăşan, membru al C. C. al P.M.R., ministrul minelor și energiei electrice, Ghizela Vass, membru al C. C. al P.M.R.; Petre Constantinescu-Iaşi, membru al Consiliului de Stat, Voinea Marinescu, ministrul sănătăţii şi prevederilor sociale, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, cultură şi artă, generali şi ofţeri superiori. Au fost prezenţi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi ln R. P. Romina şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Chineze şi R. P. Romíne. Adunarea a fost deschisă de Octav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S. A luat apoi cuvîntul acad. Gheorghe Mihoc, rectorul Universităţii Bucureşti. A vorbit apoi ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, Liu Fan. In încheierea adunării a fost prezentat un spectacol artistic. (Agerpres) Tovarăşului MAO TZE-DYN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIO DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJAPEKIN Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez| a XV-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi al poporului român, vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor chinez un fierbinte salut frăţesc ţi cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a încununat lupta revoluţionară îndelungată, dusă cu eroism şi abnegaţie de poporul chinez, sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, împotriva forţelor coalizate ale reacţiunii interne şi internaţionale, a inaugurat o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluţiei populare chineze, eveniment de uriaşă însemnătate istorică, a zdruncinat din temelii poziţiile imperialismului in Asia, a adus o contribuţie considerabilă la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial in favoarea socialismului, a dat un nou ţi puternic impuls mişcării de eliberare naţională, luptei pentru progres social şi pentru pace în lume. Luîndu-ţi soarta in propriile mîini, harnicul şi inzestratul popor chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adinei transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale, a desfăşurat o gigantică muncă constructivă, obţinind remarcabile realizări in dezvoltarea economiei şi culturii, in opera de construire a socialismului. Succesele Chinei Populare, ale tuturor ţârilor socialiste sporesc continuu uriaşa forţă materială şi moral-politică a sistemului mondial socialist, înmurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării sociale contemporane. In rezolvarea problemelor vieţii internaţionale, în lupta dusă de ţările socialiste, de celelalte forţe iubitoare de pace pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru menţinerea şi consolidarea păcii, Republica Populară Chineză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adincă prietenie şi stimă faţă de poporul frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese obţinute in cei 15 ani de existenţă a Chinei Populare. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească, colaborare şi intr-ajutorare tovărăşească dintre popoarele romin şi chinez, dintre Republica Populară Romină şi R.P. Chineză se vor dezvolta continuu pe baza trainică a marxism,leninismului, în interesul ambelor popoare, al unităţii ţi coeziunii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului ţi păcii. In această zi de mare sărbătoare, vă adresăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră ţi întregului popor chinez, cele mai sincere urări de noi succese în făurirea vieţii noi, în înflorirea patriei socialiste. Să trăiască ţi să se întărească prietenia frăţească dintre popoarele român şi chinez ! Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Textul acestui mesaj de felicitări a fost înmînat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer tovarăşului Ciu Eulai cu prilejul întrevederii pe care a avut-o Id Pekin în ziua de 29 septembrie. Sporeşte volumul mărfurilor vîndute In perioada 1 ianuarie - 1 septembrie a.c., cooperativa din Bivolari, raionul Iaşi a vîndut locuitorilor acestei comune un volum de mărfuri în valoare de peste 4,6 milioane Iei cu aproape 300.000 lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Printre produsele desfăcute amintim: confecţii în valoare de 124.000 lei, încălţăminte - 240.000 Iei, ţesături, 1,2 milioane lei, 21 aparate de radio, 6 televizoare, 9 maşini de cusut, 78 biciclete etc. Printre gestionarii care se remarcă printr-o Comportare frumoasă faţă de cumpărători se numără Constantin Gh. Duhaliu, Maria Perju, Ioan Şiclova, Ioan Duhaliu şi alţii. CONSTANTIN ŞELARU corespondent Cu forme sporite la semănat! Mecanizatorii colectivişti ! In urma ultimelor ploi, aproape peste tot în regiune timpul a devenit prielnic pentru continuarea intensă a însămînţărilor. Fiecare oră bună de lucru trebuie folosită din plin la pregătirea terenului şi semănat. Obiectivele principale în aceste zile să fie ritmul şi calitatea însămînţărilor. Paralel cu această acţiune grăbiţi strîngerea recoltei şi celelalte lucrări agricole de sezon. Folosind primele ore bune de lucru La gospodăria agricolă colectivă Colectiviştii din Bivolari, ajutaţi de mecanizatorii din brigada de tractoare de la S. M. T. Vlădeni condusă de Ştefan Iablonschi, se îngrijesc sa pună o bază trainică recoltei de grîu din anul viitor. Acest lucru se poate vedea din preocuparea ce există pentru însămînţarea la timp şi la un nivel agrotehnic corespunzător a celor aproape 1.000 hectare cu grîu. începutul epocii optime pentru semănat i-a găsit pe colectivişti gata pregătiţi. Terenul eliberat de culturile premergătoare timpurii, aproape 750 hectare, a fost arat şi pregătit din vreme în vederea însăminţărilor. Pentru a obţine producţii sporite de grîu la hectar, colectiviştii din Bivolari şi-au propus să fertilizeze peste 700 de hectare. Mobilizînd la această acţiune circa 60 de atelaje ei au reuşit să fertilizeze 600 hectare. In momentul de faţă 20 de atelaje continuă să transporte zilnic îngrăşăminte naturale pe alte suprafeţe. înainte de jumătatea lunii septembrie la această gospodărie s-a început din plin semănatul. In primul rînd au fost semănate cele 70 hectare cu orz şi 25 hectare cu secară. Pînă la începerea ploilor din ultima vreme, se reuşise să se insămînţeze aproape 30 hectare cu grîu. Timpul ploios a stinjeniit, e drept, continuarea lucrărilor dar a creat condiţii pentru a pregăti terenul mai bine şi a face însămînţările la un nivel calitativ superior. De ieri, terenul a permis să se reînceapă semănatul acestei culturi şi să se realizeze într-o singură zi 20 de hectare. In timp ce mecanizatorii, printre care Gheorghe Clapon, Petru Archip şi Nicolae Pascal, însămînţau terenurile pregătite, brigăzile de cîmp erau ocupate cu recoltatul porumbului boabe. Ieri, participau la această lucrare peste 500 de colectiviști. Din cele 1.000 de hectare cultivate cu porumb, s-a și recoltat pînă azi mai bine de o treime. Aproape 150 de atelaje au fost mobilizate la transportul recoltei de pe tarlale. Pe suprafeţele eliberate de culturi, din Bivolari unde urmează să se insămînţeze griul, au intrat ieri la arat 7 tractoare. Seara, la sediul gospodăriei, s-au întilnit la şedinţa operativă, inginerii colectivei, membrii din consiliul de conducere, brigadierii de cimp şi șeful brigăzii S. M. T. S-a stabilit ca astăzi toate semănătorile să treacă din plin la lucru, intrucît terenul se zvîntase în cea mai mare parte. Intr-un cuvînt, au fost luate toate măsurile organizatorice pentru ca ritmul de lucru să se intensifice, atit la semănat, cit și la strînsul recoltei şi pregătirea terenului. Strînsa colaborare ce există între brigăzile colectivei şi brigada S.M.T., atenţia care se acordă organizării muncii, urmăresc să asigure buna desfăşurare a însămînţărilor, încadrarea acestei acţiuni in epoca optimă. Totodată, la G. A. C. Bivolari se constată aceeaşi strădanie şi pentru executarea celorlalte lucrări agricole la vreme şi la un nivel calitativ superior. P. AGACHI